Curs de Arhitectura

Autor: Dr. Ing. Arh. Turcanu Costin Radu – Cursul de arhitectura este creat pentru disciplina numita Elemente de
Arhitectura, pentru studentii Universitatii Tehnice de Constructii Bucuresti – UTCB – pentru Facultatea
de Constructii Civile – CCIA – , Inginerie Economica – IEC -, Inginerie Urbana si Dezvoltare Regionala
– IUDR -, Constructii Hidrotehnice – ACH, Inginerie Sanitara si Protectia Mediului – ISPM
 CURS 1 – ISTORIA ARHITECTURII ANTICE

 CURS 10 – ARHITECTURA CONTEMPORANA

 CURS 2 – ARHITECTURA EVULUI MEDIU SI ARHITECTURA BYZANTINA

 CURS 3 – ARHITECTURA RENASTERII IN ITALIA

 CURS 4 – RENASTEREA EUROPEANA. BAROCUL ITALIAN.

 CURS 5 – CLASICISM FRANCEZ, BAROC EUROPEAN

 CURS 6 – SFARSITUL ARHITECTURII CLASICE. ARHITECTURA INGINERILOR. ART NOUVEAU SI ART DECO.

 CURS 7 – ARHITECTURA MODERNA SI ALTE TENDINTE IN PRIMA JUMATATE A SEC XX.

 CURS 8 – MOSTENIREA ARHITECTURII MODERNE

 CURS 9 – ARHITECTURA IN A 2-A JUMATATE A SEC XX

Curs 8 – Mostenirea Arhitecturii Moderne

Curs 8 – Mostenirea
Arhitecturii Moderne
in curs de scriere

Dupa cum am aratat in cursul trecut, Arhitectura Moderna a reprezentat o schimbare totala de directie in practica
arhitecturii, peste tot in lumea civilizata.

Desi primul val de arhitecti moderni erau artisti in adevaratul sens al cuvantului care stiau sa imbine noile tehnologii
in arhitectura lor, a 2-a generatie de arhitecti moderni, care au absolvit universitatile dupa 1930, au fost
cei care au construit in mod foarte stiintific si uniform dupa al 2-lea razboi mondial, avand o mai slaba
inclinatie artistica si o mai puternica inclinatie analitica si chiar stiintifica.

Acesti studenti au fost indrumati spre a respecta cu strictete retete de arhitectura, creativitatea fiindu-le partial
ingradita.

Aceste retete de arhitectura, emise de diverse organizatii, colective de proiectare, foruri, sau alte persoane influiente
sau organizatii cu denumiri pompoase au fost finantate in multe cazuri de stat.
Statele, mai ales cele din Europa, au incercat sa isi eficientizeze astfel la maxim resursele pentru a obtine maximum
de efect, mai ales in efortul de reconstructie a locuintelor sau industriilor, dupa razboi.

Eficienta era cuantificata in mod foarte stiintific, iar pentru o cladire de un anumit tip s-au identificat sute de indicatori,
reguli si scheme functionale optime.

Din punct de vedere istoric, primii pasi in directia standardizarii si normarii din arhitectura a fost facut tot de
Germania.

Industria germana beneficia inca de la inceputul sec XX de standarde. Standardele erau standarde de piese, de
calitate, tehnologice, de tolerante si orice alte aspecte cuantificabile care apareau in industrie.
Standardele permiteau colaborarea fabricilor si a agentilor economici in toate etapele, pana la
obtinerea si vanzarea produsului finit. Respectarea standardului in fiecare etapa de executie garanta
calitatea finala a produsului.

Normarea a fost un concept care la origini desemna norma de lucru a unui muncitor, adica o cantitate “normala” de
manopera per unitatea de timp pe care muncitorul trebuia s-o realizeze zilnic pentru a isi primi salariul.
Insa a fost extins imediat la norma de lucru a unei masini, linii de productie, fabrici si chiar si a unei
cladiri de ori ce tip. Spre exemplu un bistro la Paris avea o norma de clienti data de numarul de
scaune, insa in functie de acestea erau normate si zona barului, bucatariei, grupuri sanitare, personal,
spatii de circulatie printre mese, calitatea finisajelor, modul de deschidere a usilor.

Totul putea fi astfel normat pentru functionarea optima a unei cladiri.

Prin normare putem intelege astfel definirea parametrilor normali ai unei cladiri. Respectarea normativului in mod
teoretic garanteaza buna functionare a acesteia si o buna eficienta a investitiei. In general normarea se
face in functie de numarul de utilizatori, tipul cladirii si functionalitatea acesteia. Normarea defineste
situatia normala la o anumita data, nefiind valabila pentru o perioada indefinita de timp. Viitorul aduce
intotdeauna schimbari, iar dupa o perioada situatia normala ar trebui reconsiderata si normativul adus
la zi.

La Bauhaus, profesorii si arhitectii asociati au incercat sa normeze principalele tipuri de cladiri si spatii.

O carte de real succes, acceptata cu entuziasm pentru o lunga perioada de timp a fost “Manualul Arhitectului”
cunoscuta in Romania si sub numele de Neufert.
Neufert – editia in lb Romana – Ed Alutus – coperta

Ernst Neufert a fost un arhitect german care a absolvit Bauhaus si a lucrat cu Walter Gropius la mai multe proiecte
de arhitectura moderna, inclusiv la proiectarea sediului celebru de la Dessau.

Pentru o proiecta eficient cladirea de la Dessau, Neufert a strans in mod foarte meticulos o cantitate impresionanta
de date referitoare la functionarea atelierelor de creatie pentru studenti, a salilor de clasa, caminelor,
zonelor de intalnire, salii de mese, circulatiilor, gabaritelor necesare, iluminarii, volumului de aer
respirabil, numarului de grupuri sanitare necesar etc. Ulterior Neufert isi extinde dupa aceeasi metoda
domeniul de studiu pentru toate categoriile de constructii, alcatuind o baza de date pentru a servi
procesului de proiectare in arhitectura.

Toate aceste data au fost publicate in “Manualul Arhitectului”, insa trebuie precizat ca  anumite editii cum a fost cea
in limba engleza au circulat sub numele mult mai edificator de  “Datele Arhitectilor” / “Architects’ Data”.

Indiferent de titlu, aceasta colectie de date, imbunatatita periodic si in prezent, este cunoscuta tuturor arhitectilor din
Romania si nu numai sub numele simplu de Neufert.

Cartea lui Neufert este edificatoare si preferata de arhitecti intrucat este bazata pe desene, cuantificatorii fiind astfel
usor de inteles si urmarit de catre arhitecti care nu au inclinatie si nici timp sa lectureze pasaje
stufoase de text.

Normarea obiectelor de mobilier sau sanitare in desenul tehnic de arhitectura cf Neufert/2003

Normarea obiectelor de mobilier in desenul tehnic de arhitectura cf Neufert/2003
Desenul conventional al usilor cf Neufert

Neufert, in cartea sa face o compilatie foarte utila a tuturor standardelor germane privind desenul de arhitectura,
planurile, sistemul de linii si hasuri, simbolurile, cotarea, pozitionarea pieselor desenate pe plansa
precum si multe alte aspecte necesare desenarii planurilor de catre arhitecti dar si lecturarii acestora
de catre celelalte specialitati cum ar fi inginerii structuristi, de instalatii, executanti etc.
Desenarea scarilor si cotarea conventionala a elementelor caracteristice ale acestora, cf Neufert
Hasuri standard pentru reprezentarea materialelor in sectiuni, detalii sau planuri sectionale, cf Neufert / DIN (Deutsches Institut für Normung)

Informatiile date de Neufert nu se opresc doar la sectiunea de arhitectura ci trateaza de asemenea simbolica si
redactarea proiectelor de instalatii, intrucat rolul arhitectului este de obicei dublu, de proiectant al
sectiunii de arhitectura dar in acelasi timp si de sef de proiect, capabil sa inteleaga si sa armonizeze
proiectarea celorlalte specialitati.

Standardizarea simbolurilor pentru instalatii electrice – exemplu de plan instalatii electrice cf Neufert

O alta tendinta importanta a arhitecturii functionaliste, foarte bine pusa in evidenta in cartea lui Neufert este studiul
atent al dimensiunilor corpului uman, pentru care se foloseste asa numitul individ standard, precum si
pozitionarea omului si circulatia acestuia in diversele spatii proiectate.
Conceptia spatiului functional in corelatie cu dimensiunile si activitatile omului. cf Neufert.

Modulorul lui Neufert, inspirat de cel al lui Leonardo da Vinci din Renastere dar si de al altor functionalisti contemporani lui Neufert, cum ar fi Le
Corbusier.
Pozitiile corpului uman (standard) si cote de gabarit rezultate. cf Neufert. Se observa cf imaginii 11 ca inaltimea omului normat al lui Neufert are
dimensiunea de 1.75m.
Dimensionarea spatiului de circulatie in functie de indivizi si spatiile normate intre acestia sau in jurul acestora. cf Neufert

Functionalismul nu studiaza doar modul de functionare al individului in spatiu ci se extinde si asupra parametrilor
fizici ai individului standard. In special caracteristicile metabolismului uman sunt cele care
dimensioneaza volumul de aer consumat de individ pe unitatea de timp si deci si volumul de aer
necesar pentru un ciclu de utilizare al spatiului. Bineinteles, in spatiile de aer in care omul munceste
sau depune efort fizic, reactiile de ardere se accelereaza si se consuma mai mult oxigen, drept pentru
care creste si norma de volum de aer per individ.

Caracteristicile arderilor metabolismului uman, cf Neufert

Cercetatorii germani au fost printre primii care au studiat in mod stiintific, folosind chestionare, date medicale si date
statistice, parametrii de confort ai omului. Astfel, pot fi normate si palierele de temperatura a aerului,
umiditate a aerului, temperatura resimtita la nivelul pielii, in functie si de anotimp, dupa functiunea unui
anumit spatiu.
Caracteristicile metabolismului uman si normarea parametrilor de confort, cf Neufert.
Definirea confortului termic in lipsa activitatii fizice, in incaperi, in functie de temperatura aerului si temperatura peretilor. cf Neufert

Prin studiul foarte stiintific si parametric al arhitecturii, curentul functionalist se indeparteaza de latura artistica a
arhitecturii. Intr-adevar, din anii ’60 si pana in 1989, Facultatea de Arhitectura Ion Mincu din Bucuresti,
cea mai mare institutie de invatamant care a format mai multe generatii de arhitecti functionalisti, era
catalogata ca facultate tehnica.

In Europa si in lume, in prezent, exista in continuare mai multe scoli de arhitectura deosebit de tehnice, ale caror
absolventi sunt capabili si in unele cazuri abilitati sa proiecteze integral constructii de mica importanta,
fara a apela la ajutorul inginerului structurist sau a inginerilor specializati in instalatii.

Neufert, dorindu-se a fi o carte completa de arhitectura destinata in principal arhitectilor germani, deosebit de tehnici,
include si extrase din normative care in Romania sunt destinate exclusiv inginerilor de structuri civile,
cum ar fi proiectarea fundatiilor, planuri si detalii.

Informatia prezentata este foarte vasta iar in imaginea de mai jos este doar o mica sectiune extrasa spre
exemplificare. Este de la sine inteles faptul ca, independent de calculul structural, in zona fundatiilor
exista numeroase probleme suplimentare, cum ar fi rezolvarea strapungerilor cu instalatii, a drenurilor,
a hidroizolarii, rosturilor, a ordinii operatiilor, straturilor, materialelor, tehnologiilor, dimensiunilor si lista
poate continua.
Detalii de fundatie in Neufert. Acestea sunt preluate din norma germana DIN4095 si 18195.

In acelasi mod, foarte tehnic si precis, acoperind majoritatea tehnologiilor, bazandu-se pe normele germane, DIN,
sunt explicitate in alcatuire sectionala, predimensionare si detalii caracteristice toate partile cladirilor.
Capitolul privind alcatuirea partilor constructiei, sectiunea pereti, Neufert. Detaliile sunt la nivelul anului 2003 dar perfect aplicabile si in prezent.
Sarpante din lemn cf Neufert
Amenajarea mansardelor locuibile, cf Neufert

Variantele mai noi ale Neufert trateaza pe langa subiectele vechi si noi aspecte legate de ecologie sau economie de
energie.

Cateva detalii de terasa plantata, din vasta sectiune dedicata acoperisurilor terasa in Neufert.
Exemple de arhitectura solara. Editia din 2003 a Neufert are o sectiune cuprinzatoare tratand acest subiect.

Calculul energetic global al unei cladiri, devenit obligatoriu din 2013 si in Romania, este de asemenea explicitat in
capitolul privind protectia termica a cladirilor. Trebuie remarcat faptul ca in Romania este nevoie de o
abilitare speciala pentru emiterea acestui certificat de performanta energetica, arhitectii obisnuiti
neputand sa il emita in baza stampilei normale de arhitect.
Calculul energetic al unei locuinte, cf Neufert.

Tabel privind gradul de iluminare al diverselor spatii, extras pentru sectiunea H<=3m din Neufert / DIN
Un extras din sectiunea destinata usilor si ferestrelor. Neufert 2003
Sectiunea spatii gospodaresti/bucatarii din Neufert. Cotele sunt cote minimale normate.
Sectiunea bucatarii – normarea mobilierului de bucatarie cf Neufert
Normarea zonei de luat masa, conform Neufert / DIN. De asemenea cotele sunt cote minimale pentru o utilizare comoda a spatiului.
Normarea spatiilor si gabaritelor pentru dormitoare, cf Neufert/DIN

Tipuri de paturi pentru dormitor, cf Neufert.

Pozitionarea patului in dormitor si particularitati, cf Neufert
Neufert, sectiunea dedicata locuintelor multifamiliale, exemple de cuplare a apartamentelor

Intr-o abordare functionalista, este necesara nominalizarea spatiilor prin numirea functionalitatii acestora, stabilirea
parametrilor acestora si punerea in evidenta a legaturilor de circulatie sau flux tehnologic intre acestea.
Aceasta abordare se numeste schema functionala a unei cladiri sau a unei parti dintr-o cladire.

Pentru toate programele de arhitectura mai complexe, Neufert, adept al abordarii functionaliste, publica cel putin o
schema functionala recomandata, pe baza studiilor asupra constructiilor deja existente, spre a ii servi
ca punct de plecare proiectantului. Arhitectul poate astfel, chiar daca acesta nu are experienta in a
proiecta in mod specific acel tip de constructie, sa inceapa proiectul in directia buna, urmand a
optimiza ulterior functionalitatea cladirii dupa propria tema de proiectare specifica.
Schema functionala pentru o brutarie, cf Neufert
Exemplu de plan de brutarie, pe baza schemei functionale. cf Neufert

Cartea lui Neufert este atat de valoroasa intrucat el precizeaza cu exactitate cel putin o varianta fezabila de schema
functionala si cel putin un plan pentru aproape orice constructie civila existenta la momentul publicarii,
definind si toti parametrii minimali pentru o buna functionare a fiecarui spatiu cat si a intregii zone sau
constructii, per ansamblu.

Ne putem documenta astfel din cartea lui Neufert cum putem proiecta functional un atelier, o locuinta, un aeroport,
un spital, un stadion sau chiar un vagon de tren!

Desi exista in prezent numeroase incercari de a copia ideea lui Neufert, unele dintre ele la fel de exhaustive, nici o
alta carte nu este dupa stiinta mea la fel de bine documentata, ampla, concisa si inspirationala precum
Neufert-ul.

Revenind in trecut, in perioada celui de al 2-lea Razboi Mondial, spre deosebire de cei de la Bauhaus, Neufert a
ramas in Germania si in 1939 a fost desemnat de Albert Speer, arhitectul sef al lui Hitler, sa
standardizeze arhitectura industriala germana. Astfel, Institutul German pentru Normare = Deutsches
Institut für Normung sau prescurtat DIN, a emis standarele si normativele germane pentru ori ce
proces, operatie sau produs industrial, cunoscute pentru indicativul DIN.
Dupa sfarsitul razboiului, toate celelalte tari importante in scurt timp beneficiaza de standarde si normative proprii,
urmand ca apoi sa incerce sa unifice cateva dintre standarde sub indicativul ISO.

Romania, la randul ei, a beneficiat de o industrie extrem de puternica inca din perioada interbelica, iar dupa razboi si-
a construit propriile standarde (STAS), in limba romana, inspirate de standarele DIN (Germania) si
GOST (Rusia).
In domeniul lucrarilor de constructii, un rol foarte important l-au jucat standardele STAS 10101…10109 privind
calculul incarcarilor si proiectarea structurilor de beton armat si precomprimat, metal si zidarie. De
asemenea au fost emise si s-au respectat numeroasele normative de proiectare specifice tipurilor de
cladiri, sistemului structural, precum si NP100 (sau P100) pentru conformarea si calculul structurilor
supuse riscului seismic.

O alta influienta fundamentala asupra arhitecturii comuniste din Romania, in special dupa 1960, a constituit-o
gandirea radicala a lui Le Corbusier asupra arhitecturii si urbanismului, cu inspiratie directa din lucrarile
acestuia, cum ar fi Unite D’Habitation sau alte proiecte de blocuri ale acestuia.

Cartierele Drumul Taberei si partial Balta Alba din Bucuresti sunt tributare arhitecturii si urbanismului lui Le
Corbusier, dar mai exista si alte zone punctuale, cum ar fi blocurile turn din Floreasca sau caminele de
studenti din Regie, inspirate din functionalismul epocii.

Cartierul Balta alba, foto din 1965. Sursa: http://sanuuitam.blogspot.ro/2013/10/asa-cum-fost_15.html

Cartierul Drumul Taberei, 1964 Sursa: http://sanuuitam.blogspot.ro/2013/10/asa-cum-fost_15.html

Cartierul Drumul Taberei 1965, in prim plan: Complex Favorit. Sursa: http://tramclub.org/files/favoritpercent2b1977_379.jpg

Perspectiva stradala in Drumul Taberei, ~1969. Sursa: http://metropotam.ro/Locuri-de-vizitat/Atunci-si-acum-Drumul-Taberei-art8149064415/
Drumul Taberei – Parcul Moghioros, fotografie probabil ~1970. Sursa: http://voiebuna.files.wordpress.com/2009/05/picture47.jpg?w=1024&h=703

Dar poate locul in care arhitectura lui Le Corbusier a influientat la maximum arhitectura Romaniei sunt statiunile
Mamaia si Neptun-Olimp-Jupiter. Acolo, fiecare hotel a fost la vremea sa, in anii ’60, o constructie
functionalist-modernista de cea mai buna calitate, care a adus profituri economice si de imagine
statului Roman.
Statiunea Mamaia, vedere aeriana din prezent. Hotelurile precum si amenajarea initiala erau functionaliste. Sursa: http://radiovacanta.ro/wp-
content/uploads/sites/4/2014/09/mamaia-romania.jpg

Promenada din Mamaia in jurul anului ~1970. Foto din cartea functionalista a D-lui Cezar Lazarescu.
Sursa: http://commons.wikimedia.org/wiki/File:CezarLazarescu-Mamaia-1960.jpg

Utilizarea functionalismului in proiectarea statiunilor Mamaia si Neptun a fost poate o idee potrivita, o rara ocazie de
aplicabilitate fericita. Intrucat exista o doza de utopie in functionalism, usor tolerabila si poate chiar
 tonica in cantitati mici cum ar fi un sejur de 7 zile la mare unde toata lumea se simte egala in rutina
zilnica.

Hotel functionalist tip la Neptun. Sursa: http://rufflesforbreakfast.com/category/every-dress-is-an-open-chest/

Acelasi hotel in primul an de functionare. http://rufflesforbreakfast.com/category/every-dress-is-an-open-chest/

Din pacate, in cazul unui cartier de locuinte cu blocuri, lucrurile stau destul de diferit, in multe cazuri utopia
transformandu-se pentru locuitori intr-o senzatie stranie, de apasare, tocmai datorita uniformitatii
nenaturale promovata de acest tip de arhitectura.
In perioada anilor ’50 si mai ales ’60 au existat multe orase sau tari in care, autoritatile, in lipsa unor alte metode mai
facile au apelat la metodele descrise de Le Corbusier.

Le Corbusier norma densitatea de locuire undeva pana in 2000 de locuitori pe km patrat si fara a da o valoare exacta
sau un interval clar, suprafata apartamentelor propuse in blocurile Functionalistilor membrii sau
apropiati ai CIAM-urilor era minimala, in jurul valorii de 60mp pentru o familie cu cel putin 2 copii.

Intr-adevar, situatia normala din anii 50 era chiar si in Romania, ca o familie cu 6-7 membrii sa locuiasca in mod
considerat de ei acceptabil si intr-o casa sau apartament cu 2 camere cu suprafata totala, insumand si
anexele, undeva in jurul valorii de 55-60mp.

Meritul arhitecturii de locuinte functionaliste practicata de Le Corbusier si toti ceilalti functionalisti ai anilor 40-50 este
de a pastra aceasta norma minimala si a eficientiza la maxim spatiul pentru a permite familiei mari sa
accepte si sa functioneze in acest spatiu redus.

In Romania, ca efect al regimului totalitar, al planificarii, controlului draconic al resurselor dar si a mentalitatii
comuniste care promova uniformizarea oamenilor, statul a promovat cu tarie Functionalismul si
normarea la sange a locuintelor multifamiliale, adica a blocurilor.

Curand, dupa 1970, in Romania, calitatea locuirii la bloc a scazut drastic, deoarece norma de 2000 de locuitori pe
km^2 a fost incalcata, ajungandu-se si la 12.000 locuitori/km^2 in cartiere ca Tei, Militari
sau Tineretului, dar si pentru ca s-au dispus construirea a foarte multe blocuri, scazandu-se calitatea
proiectarii, diversitatea arhitecturala si calitatea executiei si finisajelor.

Surse:

http://metropotam.ro/Locuri-de-vizitat/Atunci-si-acum-Drumul-Taberei-art8149064415/
Advertisements
Share this:

 Twitter
 Facebook1
 Google


Leave a Reply

INFORMATII PT STUDENTI
 Rezultate CCIA A, B si IUDR
 CFDP – Colocviu – Rezultate
 FILS – En – Architecture & Town Planning – Final Results jan  2018
 Rezultate finale ACH + ISPM
 Rezultate teste intermediare (partiale)
 Rezultate colocvii
 Rezultatele colocviului pentru CCIA, IUDR, CFDP, FILS  Engleza
CURSURI
 Curs 1 – Istoria arhitecturii antice
 Curs 10 – Arhitectura Contemporana
 Curs 2 – Arhitectura Evului Mediu si Arhitectura  Byzantina
 Curs 3 – Arhitectura Renasterii in Italia
 Curs 4 – Renasterea Europeana. Barocul Italian.
 Curs 5 – Clasicism Francez, Baroc European
 Curs 6 – Sfarsitul arhitecturii clasice. Arhitectura Inginerilor. Art Nouveau si Art  Deco.
 Curs 7 – Arhitectura Moderna si alte tendinte in prima jumatate a sec  XX.
 Curs 8 – Mostenirea Arhitecturii Moderne
 Curs 9 – Arhitectura in a 2-a jumatate a sec  XX
Blog at WordPress.com.
 Follow
