Sunteți pe pagina 1din 8

DESIGN INDUSTRIAL

Cuvinte cheie :
Obiective :
O1 De definit notiunea si scopul designului industrial
O2 De analizat dezvoltarea designului industrial
O3 De mentionat notiunele fundamntale folosite in design industrial
O4 De descris factorii si regulele care influenteaza obiectivului industrial
O5 De aratat relatiile designului industrial cu alte discipline

O1 De definit notiunea si scopul designului industrial


Un raspuns foarte simplu ar fi ca designul industrial este tot ce are legatura cu
industria, tot ce a fost conceput pentru industrie, precum si procesul in sine.
Expresiadesign industrial nu inseamna o profesie in particular sau doar un stil sau mod
de a face lucrurile. Aceasta imbina armonios arta cu tehnica, frumosul cu functionalul, fie
ca este vorba de bunuri de consum, de mijloace de munca, de cladiri industriale sau de
locuit, ea fiind expresia unitatii dintre stiinta, tehnica, si arta.
Conform Societaii Americane a Designerilor Industriali (in original, Industrial
Designers Society of America sau IDSA), designul industrial este serviciul profesional
al crearii i dezvoltarii conceptelor i specificaiilor care optimizeaza funcia, valoarea i
aspectul produselor i sistemelor, pentru beneficiul reciproc al utilizatorilor i al
realizatorilor'' . https://ro.wikipedia.org/wiki/Design_industrial
Creatorul industrial, numit designer, trebuie sa fie i un bun comerciant, i un bun
inginer, i un artist, i un sociolog i, de ce nu, chiar un bun psiholog. Prin aceste rela ii
designerul trebuie sa gaseasca solutii practice,dinamice i rezolvari eficiente, mai ales in
raport ,cunivelul i gustul epocii, dar i cu cel al consumatorului individual.
Scopul designului industrial este de a optimiza relaia dintre investiie i profit,

ajungandu-se astfel la optimizarea relaiei dintre investiie i numarul de produse de


acelai fel sau numarul de sortimente de produse.
Odata cu transformarile pieei, designul industrial tinde sa se adapteze la evoluia
conceptului de produs industrial, mai exact la trecerea de la producia de masa, la cea de
comanda a produsului personalizat, potrivit cerinelor consumatorilor.

O2 De analizat dezvoltarea designului industrial


Dezvoltarea designului industrial a cunoscut trei perioade:

Perioada incipienta din a doua jumatate a secolului al XIX-lea pana la primul


razboi mondial;
Perioada interbelica;
Perioada contemporana dupa al doilea razboi mondial

A. Perioada de inceput
Primele manifestari de creare a unor produse care erau destinate consumului au
aparut ca rezultat al Revolutiei industriale, ce a avut loc la sfarsitul secolului al XVIII-lea.
Atunci s-au organizat primele ateliere care realizau diferite produse in serie. Insa
obiectele realizate in aceste ateliere erau inestetice concepute si realizate, din cauza
nivelul tehnologic scazut al epocii..
Simbolul inceputului revolutiei industriale poate fi considerat podul de fier construit in
anul 1777, in localitatea Coalbrookdale din Anglia, de catre Abraham Darby III .
Podul este prima constructie din lume care are structura realizata in intregime din metal
(fig.1.1) si este considerata o reusita din punct de vedere estetic. Astfel, se poate spune ca
inceputul revolutiei industriale a condus la
aparitia designului industrial.
https://www.descoperimlumeaimpreuna.ro/orasul-iron-bridge-iron-bridge-anglia

Au aparut, de asemenea, societati si miscari care au militat pentru frumosul


industrial. Cea mai importanta miscare de acest gen, denumita Arts and Crafts, ce a
fost fondata in Anglia de catre John Ruskin si elevul sau William Morris. Miscarea a
activat in perioada 1860-1916, si a militat impotriva uratului si inesteticului promovat in
industria epocii, pentru intoarcerea la artizanat si natura ca unica modalitate de a reda
vietii oamenilor frumusetea si adevarul. Aceste idei referitoare la estetica produselor
(forma, colorit, grafism etc.) au stat la baza viitoarelor preocupari de estetica cotidiana si
implicit,
industriala.
http://www.creeaza.com/familie/diverse/INTRODUCERE-INESTETICA893.php
Dezvoltarea rapida a industriei in a doua jumatate a secolului al XIX-lea si la
inceputul secolului al XX-lea, precum si organizarea unor expozitii universale au condus
la extinderea manifestarilor privind estetica produselor industriale,ajungind sa fie
cunoscute in Europa si America.
Pararel cu aceste miscari ,o serie de esteticieni si filozofi sustineau necesitatea apropierii

artei de industrie. Una din cele mai importante contributii in acest sens a fost cea a lui
Paul Souriau. In lucrarea sa ''Frumusetea rationala'', ce a aparut in 1904, el i exprim
opinia c nu exist nici o incompatibilitate ntre util i frumos. Dezvoltnd aceasta,
autorul ajunge la concluzia c orice lucru este frumos atunci cnd corespunde propriului
su scop, iar n cazul produciei industriale se pot ntlni cele mai bune exemple de
perfect i strict adaptare a obiectului la funciile ce urmeaz s le ndeplineasc. Deci, a
crea un obiect care s corespund propriului su scop, nseamn a crea un obiect frumos.
.http://cyd.ro/conceptul-de-design-definire-si-arie-de-cuprindere/

B. Perioada interbelica
Imediat dupa primul razboi mondial, designul industrial a cunoscut un ritm
accelerat de dezvoltare, prin aparitia mai multor curente si scoli . Una din ele este scoala
germana Bauhaus, fondata in 1919 de catre arhitectul Walter Gropius si a functionat
pana in 1933. Ea impunea punctul sau de vedere dupa care criteriul estetic al epocii nu
se poate afla in afara conditiilor social-economice, tehnologice si functionale ale
productiei industriale de mare serie. Se urmarea dezvoltarea unei arte de cel mai inalt
nivel calitativ, cu un pret de cost minim, prin realizarea unor obiecte la indemana tuturor
categoriilor sociale, nu numai a unor elite. Prin aceste idei scoala Bauhaus s-a constituit
intr-un
precursor
de
seama
al
esteticii
industriale
moderne.
https://www.igloo.ro/articole/miscarea-bauhaus/
Cel mai insemnat prin contributia sa generala la dezvoltarea designului industrial a
fost inginerul francez Raymond Loewy .Creatia sa cuprinde multe modele devenite
clasice in cele mai variate ramuri ale industriei (de exemplu: aparatul de multiplicat
Gestetner, ambalajul tigarilor Lucky Strike, caroseria autobuzului Greyhound sau a
tractorului Farmall, aspiratorul Singer, masina de cusut Elna etc.)
E.Loewy este supranumit parintele designului american; a infiintat birouri si companii
de design industrial in multe tari din lume.
Henry Dreyfus s-a remarcat prin aparatura telefonica realizata pentru firma Bell
Company, caroserii de tractoare, obiecte si aparate uzuale, avionul Superconstellatione
etc.
W.D.Teague a realizat caroserii de automobile, statii service pentru automobile, aparatura
medicala etc
Harley Earl a fost designerul Uzinelor de automobile Cadillac.
C. Perioada contemporana
Dupa al doilea razboi mondial, odata cu refacerea economiilor distruse si relansarea
industriala, preocuparile privind designul industrial s-a extins si sa diversificat in intreaga
lume. Din necesitatea de faciitare a contractelor si a shimbului de informatii in domeniu,
apar organisme internationale care se axeaza pe problemele esteticii industriale.
Unul din promotorii principali ai organismelor internationale a fost Jacques
Vienot, el care a pus bazele unei noi discipline Estetica industrial in care a demonstrat
c sfera i coninutul acesteia se suprapun numai parial celor de design. In 1930, el a
infiintat asociatia internationala PORZA . In activitatea sa, el a imbinat rigurozitatea si

functionalismul, creind un nou stil in mobilierul de serie, conferindu-i eleganta si


frumusete prin forma, colorit si functionalitate.
Prin lucrarile sale, el a facut cunoscuta in Europa activitatea designerilor americani.
In lucrarea La Republique des Arts (1940), J. Vienot a pus bazele unui program
national de estetica industriala si a schitat perspectivele dezvoltarii acesteia pe plan
mondial. De semenea a fondat revistele Lart present (Arta actuala) in 1945 si
Lesthetique industrielle in 1951, reviste care militeaza penru promovarea larga a
principiilor esteticii industriale.
Prin intreaga sa activitate, J.Vienot a militat pentru crearea unor produse industriale care
sa raspunda cat mai bine atat necesitatilor functionale, cat si celor estetice ale
utilizatorului.
De altfel, definiia dat de Jacques Vienot este concludent n acest sens : Estetica
industrial este tiina frumosului n domeniul produciei industriale. Domeniul su este
cel al locului i ambianei muncii, al mijloacelor de producie i al produselor.
http://www.academia.edu/10313187/Titlul_cursului_Design_%C5%9Fi_estetic%C4%83
In a doua jumatate a deceniului ale secolului XX, activitatea de organizare in
institutii specializate in domeniul designului industrial in toate tarile industrializate a
cunoscut o deosebita amploare.
In aceasta perioada, principiile destul de rigide sunt inlocuite cu tendinte noi, plastice.
Volumele paralelipipedice, dominante in arhitectura dintre cele doua razboaie mondiale
sunt inlocuite cu forme diverse, curbilinii, libere, aparitiei de noi materiale (fibrele de
sticla, masele plastice usoare si complexe ca forma, etc.), precum si dezvoltarii de noi
tehnologii de prelucrare. Aceste tendinte aparute in arhitectura au trecut si s-au dezvoltat
si in estetica industriala, imbracand forme de manifestare specifice acesteia.

O3 De mentionat notiunele fundamntale folosite in design industrial


Designul industrial reprezinta o disciplina stiintifica complexa care colaboreaza
strans cu stiintele umaniste, tehnice si economice, ce urmareste promovarea produselor
industriale ,contribuind la formarea educatiei estetice a omului.In designul industrial se
utilizeaza cateva notiuni fundamentale ,cum ar fi :

Armonia: reprezinta potrivirea a doua sau mai multe elemente


senzatia de placere, de exemplu armonia culorilor, a tonurilor.

care produc

Proportia: se refera la raportul elementelor din punct de vedere cantitativ sau al


marimii lor.

Simetria: reprezinta elementele care formeaza o unitate producand, astfel un efect


artistic. Da impresia de echilibru, de stabilitate, dar folosita in exces produce
monotonie, chiar oboseala.

http://www.stiucum.com/management/managementul-cercetarii-si-dezvoltarii/Esteticaindust
O4 De descris factorii si regulele care influenteaza obiectivului industrial

Atunci cand se adopta solutii cu privire la forma obiectivului industrial se iau in


considerare mai multi factori ,cum ar fi :
- destinatia functionala
- tehnologia de fabricatie
- formele anterioare ale produselor
- noile materiale aparute
Forma produselor are rolul sa impresioneze placut , iar pentru a crea aceasta impresie
sunt ncesare urmatoarele:
- forma aleasa sa fie unitara;
- detaliile sa comunice clar si logic informatiile necesare
- sa puna in evidenta functiile obiectivului
- sa sugereze modul de folosire
- sa aiba o justificare economica
- sa aiba personalitate
- sa fie cat mai simpla si usor perceptibila, folosindu-se la crearea ei forme geometrice.
De asemenea la crearea aspectului unui obiectiv industrial se utilizeaza materialul
tinand seama de trei criterii:
- criteriul functional (materialul trebuie sa corespunda in primul rind scopului pentru care
a fost ales si tehnologiei de fabricatie);
- criteriul estetic (materialul trebuie sa transmita o senzatie cat mai placuta vizuala,
tactila );
- criteriul economic (trebuie sa se imbine functionalul si esteticul )
- linia este cea care da impresia de miscare , deaceea se recomanda linii care inchid
forme geometrice ce genereaza un sentiment de echilibru;
- culoarea , un elementul care defineste valoarea estetica . Intre forma si culoare trebuie
sa existe o armonizare .La alegerea culorilor se tine seama de reguli specifice care sa
permita o vizualizare optima.
Morris R. The Fundamentals of Creative Design, Editura Ava academica,
Lausanne, 2009, pag. 76

O5 De aratat relatiile designului industrial cu alte discipline


Designul industrial se afla in stransa legatura cu arii cum ar fi matematica,
geometria descriptiva, desenul tehnic, informatica, electronica, fizica, chimia, estetica
industriala etc

Fig. 1.2

Odata cu evoluia designului industrial sau mai dezvoltat i altele cum ar fi:

designul auto
designul combinatorial (teorie ce privete existena i construirea unor seturi de
sisteme care au proprietai numerice specifice)

designul comunicarii,
designul asistat pe calculator,
designul de experimente,
design ambiant i design verde,
design care tolereaza abateri i greeli, design de moda i de jocuri,
design grafic,
design inclusiv,
design de informaii i instructaj,
design inteligent, care reprezinta o teorie creaionista,
designul interactiv, care examineaza rolul componentelor sadite in mediile umane,
designul de pachete,
designul participator, ce implica activ utilizatorii procesului de design,
design de sistem,
design teatral,
design universal i, intr-un final,
web-designul.

Concluzie
In concluzie pot sa spun ca am realizat tot ce tine de designul industrial. Am
definit designului industrial din 2 perspective,una data de Societatea Americana a
Designerilor ce afirma ca designul industrial este un serviciul profesional ce creaza i
dezvolta concepte benefice atit celor ce utilizeaza ,dar si celor ce realizeaza.Alta definitie
spune ca designul industrial este considerata o profesie care urmarete imbunatairea
calitaii estetice a diferitelor produse industriale.
Am analizat evolutia designului industrial prin cele 3 perioade. Aparitia sa fiind
datorata inceputului revolutie industriale.In aceasta perioada a aparut mai multe societati
si miscari care au militat imporiva uritului si inesteticului. Una din ele este ''Arts and
Crafts''.De asemenea ,o serie de esteticieni si filozofi au sustinut apropierii artei de
industrie. Unul din ei este Paul Souriau care sustinea ca c orice lucru este frumos atunci
cnd corespunde propriului su scop.O alta perioada in dezvoltarea designului este cea
interbelica.Aici putem mentiona scoala germana Bauhaus care urmarea dezvoltarea unei
arte de cel mai inalt nivel , cu un pret minim de cost , prin care ei realizau obiecte ce erau
disponibile tuturor categoriilor sociale.Ultima perioada este cea contemporana in care
putem mentiona un promotor principal Jacques Vienot , ce a creat un nou stil in
mobilier, i-a conferit eleganta si frumusete , colorit si functionalitate .El a creat produse
industriale care au raspuns atit la necesitatilor functionale, cat si la acele de utilizare. De
asemenea in aceasta etapa au fost inlocuite tendintele rigide cu tendinte noi, au aparut noi
materiale si s-au dezvoltat noi tehnologii.
Am mentionat notiunile legate de design industrial ,cum ar fi armonia, simetria,
proportia. Ce criterii trebuie sa se ia in considrare asupra formei obiectivului industrial,
factori si ce tipuri de materiale se folosesc,tehnologii,culori ,linii etc. Am aratat ce relatii
are designul industrial cu alte discipline, dar si cum datorita designului industrial sau
dezvoltat si alte tipuri de design.

Designul industrial este considerat o profesie care urmarete imbunatairea calitaii


estetice a diferitelor produse industriale. n ziua de azi, acesta poate fi responsabil de
succes in proporie de 60%, fiind considerat un factor decisiv in scaderea costurilor,
creterea vanzarilor i a satisfaciei cumparatorilor.

Bibliografie generala :
http://www.creeaza.com/familie/diverse/INTRODUCERE-IN-ESTETICA893.php
http://www.stiucum.com/management/managementul-cercetarii-sizvoltarii/Esteticaindustriala23615.php
HYPERLINK
"http://www.stiucum.com/management/managementul-cercetarii-sizvoltarii/Esteticaindustriala23615.phpPamfilie"Pamfilie
R., Procopie R. Design i estetica marfurilor, Editura ASE, Bucureti, 2002, pag. 41
http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=56 HYPERLINK
"http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=56&idb" HYPERLINK
"http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=56 HYPERLINK
"http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=56&idb"& HYPERLINK
"http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=56&idb"idb"
HYPERLINK "http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=56&idb"
HYPERLINK "http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=56
HYPERLINK "http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=56&idb"
HYPERLINK "http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=56
HYPERLINK "http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=56&idb"&
HYPERLINK "http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?
id=56&idb"idb" HYPERLINK "http://www.bibliotecadigitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=56&idb"& HYPERLINK "http://www.bibliotecadigitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=56&idb" HYPERLINK "http://www.bibliotecadigitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=56 HYPERLINK "http://www.bibliotecadigitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=56&idb"& HYPERLINK "http://www.bibliotecadigitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=56&idb"idb" HYPERLINK
"http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=56&idb"idb"
HYPERLINK "http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=56&idb"
HYPERLINK "http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=56
HYPERLINK "http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=56&idb"&
HYPERLINK "http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?
id=56&idb"idb" HYPERLINK "http://www.bibliotecadigitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=56&idb"& HYPERLINK "http://www.bibliotecadigitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=56&idb" HYPERLINK "http://www.bibliotecadigitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=56 HYPERLINK "http://www.bibliotecadigitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=56&idb"& HYPERLINK "http://www.bibliotecadigitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=56&idb"idb" HYPERLINK
"http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=56&idb" HYPERLINK
"http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=56 HYPERLINK
"http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=56&idb" HYPERLINK
"http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=56 HYPERLINK
"http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=56&idb"& HYPERLINK
"http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=56&idb"idb"
HYPERLINK "http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=56&idb"&

HYPERLINK "http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=56&idb"
HYPERLINK "http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=56
HYPERLINK "http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=56&idb"&
HYPERLINK "http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?
id=56&idb"idb" HYPERLINK "http://www.bibliotecadigitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=56&idb"idb" HYPERLINK
"http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=56&idb" HYPERLINK
"http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=56 HYPERLINK
"http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=56&idb"& HYPERLINK
"http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=56&idb"idb"
HYPERLINK "http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=56&idb"idb
http://documents.mx/documents/referat-design-industrial.html
http://www.rasfoiesc.com/business/marketing/Dezvoltarea-designului-i-a-est26.php
http://www.rasfoiesc.com/inginerie/tehnica-mecanica/DESIGN-INDUSTRIAL35.php