Sunteți pe pagina 1din 9

Nume: Rugina Marius

GENERALITATI Estetica industrial este o disciplina care s-a impus in societatea cotemporana deoarece are o larga aplicabilitate . Ea poate fi definite ca stiinta frumosului in domeniul productiei industrial, fiind o activitate cratoare ce imbina in egala masura, teoria cu practica , generalizara si cratia materiala , comform unor pricipii si metode stiintifice. Estetica industriala este o expresie a stiintei , tehnici si artei , extizandu-se si asupra unor aspecte ale mediului inconjurator uman care sunt conditionate de catre productia industriala . Estetica este o stiinta globala care cuprinde atat elemente de proiectare cat si elemente de psihologie a formelor , d teorie a consumurilor , de sociologie a gusturilor etc, scopul estetici industriale fiind acela de a oferi designer-ului platforma necesara in toate actiunile practice ce urmeaza sa le indreprinda . Cerintele impuse estetici industiale au un character specific interdisciplinar , ea situandu-se intr-o zona de intersectie a mai multor discipline cum ar fi : estetica cotidiana , ergonomia , siinta comportamentului si a mediului ambiant , cercetarea stiintifica a viitorului , bionica si cercetarea stiintifica asupra creator si a puterii de creatie . Denumirea de stetica provine de la cuvantul grecesc AISTTIKOS avand intelesul de fenomen care se refara la perceptia sensoriala . Ea s-a construit ca disciplina filosofica specifica abia in secolul al XVII-lea termenul de estetica fiind introduce de filozoful german ALEXANDER BAUGMARTEN in lucrarea sa intitulata Aestetica publicata in 1750 , separand termenul de estetica de cel de logica . Estetica generala studiaza frumosul in toate forme de manifestare , atat in natura cat si in domeniile creatiei umane si are un important rol formativ si educative in societate .

Scurt istoric al estetici industriale, desinul si evolutia sa de-a lungul evolutiei omeniri

Tendinta omului de a modela lumea si de a o transforma in folosul sau ,este straveche .Productia in serie mare a condus la ieftinirea obiectelor si la democratizarea consumului . Un obiect este dorit numai daca este placut . Domeniul estetici este vast, intizandu-se de la obiectul de uz cotidian ,pana la cele mai complexe aparate , de la ansamblul coerent al locuintei pana la intreg environment-ul uman . In zilele noastre , estetica industrial ocupa un loc primordial , atat din punct de vedere economic , ca factor social si educativ , static creator de mediu. Dezvoltarea accelerata a industriei si constructiilor a crat pe langa avantaje si unele neajunsuri , in sensul ca s-au accentuat preocuparea fata de cantitatea si functionalitatea produselor in dauna calitati estetice adancind prapastia dintre arta si industrie . Preocuparile fata de estetica produselor au capatat particularitati specific in diverse tari ale europei functi de personalitatea creatorilor si psihologia cratorului . Astfel apar curentele la moda in arta : LART NOUVEAU in Franta si Belgia , JUDENDSTIL Germania , SCESSION Austia , cuvinte care au inceput sa fie cunoscute si in tara noastra (Transilvania si Bucovina) unde formele decorative ale tiparului , grafici comerciale si ale obiectelor au creat o ambianta unitara in mobilir si arhitectutra . Pentru realizarea esteticii produselor , la noi s-au organizat scoli de arte si meserii unde multi meseriasi au devenit virtuosi realizatori , nu numai in domeniul productiei industriale dar chiar si in cel al artelor pure .La aceste scoli s-au format sculptorii Brancu si Pacirea exemple nesingurare.

contributie importanta la fundamentarea si dezvoltarea ideii de fuziune dintre arta si productia industriala de serie a avut-o printre alti si francezul PAUL SOURIAU(1852-1925 ) si care a fundamntat si dezvoltat doctrina denumita a functionalismului in lucrarea LA BAUTE RATIONELLE.El sustinea idea incidentei utilului cu frumuseta rationala a obictelor dand importanta functionalitati .Si in Germania au existat preocupari fata de estetica produselor , adepti acestor idei fixandu-si drept tel devizaMuncim pentru perfectiune .Ei au fost pregatiti in scoala de arte si meserii infiintata in anul 1907 de catre HERMAN MUTESIUS si intitulata DEUTSCHER WERKBUND care depindea direct de ministerul comertului si industriei din Germania .In jurul acestei scoli s-au adunat in scurt timp cei mai buni specialisti din industrie , meserii ,comert etc. care urmareau coordonarea tuturor edorturilor indrptandu-le in directia unei calitati cat mai rationalizari munci , a tehnologiilor si in general a produselor industriale . Standardizarea elastic si permanent dinamica era considrata ca o forta vitala prin intermediul careia se putea promova noul,utilul si frumosul stabilind criteria variabile , succrtibile si admise de bunul gust . Dupa primul razboi mondial cele mai multe produse sunt studiate si proiectate in cadrul unor noi conceptii , prdusele industriale implicand o angajare importanta din punct de vedere al reepetarii, al standardizari si al seriilor mari sau mici .Creatorul industrial su-si mai putea permite sa aiba o cunoastere incomplete sau gresita pentru ca un produs realizat in mii sau sute de mii de exemplare costa mult producandu-se pagube material si spiritual in viata consumatorului. Un continuator al preocuparilor scolilor lui HERMAN MUTESIUS a fost WALTER GROPIUS , care a infiintat in 1919 scoala BAUHUS si care afirma ca a descoperit modalitatea de a coordona eforturile tuturor creatorilor de elemente artistice si tehnice concentrandu-le in directia unei armonii si eficiente sporite a relatiei dintre util si frumos in cadrul arhitecturi , prelucrari materiei prime si circulatiei produselor creand o asociatie de mestesugari . In cadrul acestei scoli s-au realizat prototipuri de mobilier, corpuri de inluminat avand o forma , coloritul si functionalitatea realizate intr-o

maniera deosebita utilizand pe scara larga , materii prime nai prin realizarea unor combinatii indite in forma si colorit. In 1933 dupa 14 ani de functionare scoala este desfiitata de nazisti iar WALTER GROPINS si elevi sai sunt nevoiti sa paraseasca tara sis a emigreze in America .Acestia au continuat initiativele scolii BAUHAUS reproiectind o serie de produse care le-au diferentiat net de cele vechi prin forma , colorit . suplete , elganta si frumusete . In America sau remarcat inginerul francezul RAYMOND LOEWY care a contribuit prin ideile sale la proiectarea si reproiectarea unor produse si tehnologii ce au adus mari beneficii fabricantilor americani, In 1929 el a scris celebra lucrare La Laideur se vend mal si prin care arata rolul important al estetici produselor pe pietile mondiale . Intre 1930-1934 majoritatea produselor mai importante din economia Americana au fost reproiectate , S-a realizat cu aceasta ocazie un adevarat stil industrial de proiectare si reproictare a produselor . Astazi tot mai multi patroni sunt constienti ca-si pot mari profiturile daca implica design-ul in aria intreprinderilor lor. Cu toate acestea sunt mai multi manageri si tehniceni din intreprinderimici si misjlocii care au o ide vaga despre design-ul industrial ,Astfel ei se gandesc la produse elegante , la accesorii scumpe dar mai putin la creatori de dsign care pot realize produs frumoase . O serie de activitati de conceptie in difritele domenii se incheie acolo unde incepe executia . Estetica industrial se naste din: -relativa independent a masini ; -necesitarea de a crea obiecte care nu sunt concepute pentru un individ anume, ci pentru o multitudine de anonimi, cu toata diversitatea de caracteristici care decurge de aici . Omul nu creaza numai dupa legile necesitati ci si dupa legile frumosului . In limbile romanice ars-artis inseamna priepere indemanare artifex arta deriva din verbul konnen care inseamna a fi in stare , a putea . Arta si tehnica se intrepatrund structural .Orice arta cuorinde si un procedeu ethnic de realizare , si orice obiect creat printr-un anume procedeu ethnic tinde catre o oarecare valoare estetica .

Spre sfarsitul secolului XX , o serie de inventii tehnice ,mai vechi isi gasesc acel echilibru intre ethnic , economic, ergonomic , functional si formal care face ca un obiect sa poata fi produs in serie si folosit lia inefficient . In acest sens , se poate da doua exemple raitoare : inventia masini de cusut si a bicicletei. Necsitatea studierii formelor industriale a fost relevata in Anglia inca din 1832 cand Sir Robert Peel atragea atentia ca produsle industriale engleze , in ciuda superioritati lor tehnice prezinta dficiente din punc de vedere al pictorial design-ului . Ca urmare s-au creat in Anglia o serie de scoli arte si meserii . Pe aceasta linie a mers Henry Cole (1808- 1882) unul din promotori gandiri functionaliste engleze . Oameni de gandire si sensibilitate deosebita , cum au fost Jon Ruskin (1819-1900) si poetul si artistul William Morris (1834- 1896) ganditor specialist utopic, au scotit masinismul ca un rau in sine. . Estetica industrial reprezijta un mijloc important in formarea si dezvoltarea culture estetice a omului contemporan alaturi de creatia artistic .Atitudinea estetica a oamenilor se formeaza in procesul activitatii material de productie . Omul modeleaza matria imprimand obiectelor masura inerenta fiecarui potrivit legilor frumosului si armoniei. In epoca contemporana existent umana nu poate fi conceputa in afara dediului thnico-industrial. De aici rezulta si faptul ca productia industrial trebuie sa sadisfaca nu numai tendintele tehnico-utilitare ci si pe cele estetice.

Inventiile lui Leonardo Davinci


Leonardo da Vinci a fost reprezentantul ideal al Renasterii. Pictor, scriitor, om de stiinta, inventator, a reusit sa aduca in orice domeniu contributii originale, care schimbau radical ceea ce se stia pana atunci si anuntau inventii si descoperiri ulterioare. Insemnarile sale uluiesc si astazi prin bogatia ideilor si forta de anticipatie a unui viitor inca mult prea indepartat, dar aceste idei i-au adus lui Leonardo si nenumarati dusmani. Care au fost insa cele mai interesante inventii ale lui Leonardo da Vinci ? 10. Scrierea in oglinda Nu se stie nici astazi cu exactitate motivul pentru care Leonardo a adoptat acest gen straniu de scriere, dar se pare ca ii era extrem de usor sa umple pagina dupa pagina in acest fel, insotind randurile cu desene si schite. Oare incerca in acest fel sa se apere de ce care doreau sa ii fure ideile sau isi ascundea descoperirile si intentiile de adversarii sai ? Scria cu mana stanga, si potrivit contemporanilor care au avut sansa sa il vada la lucru perfectionase aceasta tehnica atat de mult, incat nici nu mai folosea o oglinda. Oricare ar fi fost motivul, insemnarile sale au fost greu de descifrat ulterior, mai ales pentru ca Leonardo, ca o masura secundara de siguranta, folosise adesea anagrame si coduri. 9. Costumul de scafandru Da Vinci era fascinat nu doar de ideea de zbor, dar si de mare si de posibilitatea ca intr-o zi omul sa se poata scufunda liber in adancurile acesteia, pentru a-i descoperi secretele. Cum nici macar cel mai bun inotator ar fi putut rezista prea mult in adancuri, Leonardo a inventat primul costum de scafandru din istorie. Realizat din piele bine tabacita, dar usoara, avea si o teava prin care se putea respira si era legat la un clopotel, care plutea la suprafata. In caz de pericol, temerarul scufundator putea sa traga de un fir, iar clopotelul se scutura, dand alarma. Practica era si mica punguta atasata la costum, pentru eventualele nevoi fiziologice ale scufundatorului. 8. Podul rotitor Ca inventator, Leonardo da Vinci era pasionat si de stiintele militare, incercand mereu sa inventeze noi arme si masini de lupta, cum le numea. Un astfel de echipament era si podul rotitor, un sistem simplu, care permitea armatei sa treaca un rau, apoi sa traga podul si sa il demonteze, pentru a-l folosi ulterior.

7. Masina de zburat Observand indelung pasarile, da Vinci a realizat mai multe modele de "masini de zburat", care imitau natura pe cat posibil. Acesta este unul dintre cele mai cunoscute, semanand mai curand cu un planor al zilelor noastre, doar ca aripile se puteau misca. Modelul avea si un loc pentru pilot, fiind practic o barca usoara, cu aripi. Din pacate nici unul dintre modele nu avea sa functioneze, ceea ce nu l-a impiedicat pe inventator sa continue sa caute. 6. Tunul cu trei tevi Paradoxal, desi era impotriva razboaielor, Leonardo da Vinci era pasionat de tehnica militara, iar una dintre inventiile sale a fost un tun cu trei tevi, care ar fi schimbat pentru totdeauna soarta multor batalii daca ar fi fost folosit. Usor si rapid, avea sa ramana doar un proiect, privit cu scepticism de militarii vremii. 5. Surubul aerian O alta masina de zburat a fost un proiect de elicopter, numit de Leonardo "surubul aerian". Chiar daca specialistii de astazi sustin ca ideea n-ar fi putut fi vreodata pusa in practica, Leonardo a trasat minutios planul acestei inventii ciudate, care ar fi avut nevoie de patru oameni pentru a fi pusa in miscare. Nu a construit niciodata insa acest helicopter renascentist, inspirat cel mai probabil de mecanismul morilor de vant. 4. Orasul Ideal Traind in orasul Milano, da Vinci visa in calitate de arhitect la proiectul unui oras ideal, unde s-ar fi simtit cu adevarat ca acasa. Avea sa lase posteritatii un numar impresionant de proiecte de arhitectura urbana, foarte detaliate, in care lua in considerare toate aspectele necesare unui oras modern, potrivit chiar zilelor noastre.

3. Masina cu auto-propulsie In afara de cucerirea marilor si vazduhurilor, era nevoie de masina care sa il ajute pe om sa circule cat mai repede pe pamant. Dupa mai multe incercari, Leonardo avea sa realizeze un model al unei "masini" din lemn, auto-propulsata de un ingenios sistem de arcuri si roti dintate. Avea sa ascunda desenele, de teama ca va fi din nou acuzat ca ideile sale nu se potrivesc cu cele ale Bisericii, si nu a incercat niciodata sa construiasca revolutionara masina. Uitat intre hartiile inventatorului, planul avea sa fie redescoperit, iar in 2004 o echipa de cercetatori de la un muzeu din Florenta au construit o astfel de masina. Spre surprinderea multora, masina functiona, chiar daca era greu de controlat si se misca incet. Cu siguranta ca Leonardo nu s-ar fi mirat daca si-ar fi vazut "automobilul" in mers. 2. Erele geologice In timp ce multi dintre contemporanii sai sustineau ca prezenta fosilelor de moluste pe platourile montane se datoreaza Potopului biblic, Leonardo incerca sa gaseasca o alta explicatie. Cu secole inainte de a se vorbi despre placile tectonice, el a intuit ca muntii s-au inaltat de-a lungul unor lungi perioade de timp, fiind altadata fundurile unor mari disparute. Teoria era nebuneasca si chiar eretica, dar cine si-ar fi putut imagina ca avea sa fie confirmata peste secole ? 1. Omul Vitruvian Omul Vitruvian sau Homo Universalis este cu siguranta cel mai cunoscut desen realizat de Leonardo da Vinci, dupa proportiile alese de Vitruvius, un celebru arhitect roman, pe care inventatorul il admira. O imagine simbolica, care a fost de-a lungul istoriei interpretata in diverse moduri, acest om universal ramane semnificativ pentru Leonardo da Vinci.