Curs DESIGN

nr. 1

dr. arh. Alin- Enver Hoblea

Secolul XX marcheaza debutul preocuparilor de a extinde analizarea
obiectelor produse industrial, cu destinatie practica, inspre aspectele lor
estetice. Unii istorici insista asupra asocierii fundamentale a designului cu
masina si masinismul.

In acest scop sunt evidentiate doua moduri pentru acest demers:

a. folosirea ornamentelor si decoratiunilor, adica aplicarea unor elemente noi

fara utilitate practica. Puristii au afirmat vehement ca ele afecteaza negativ
functionalitatea obiectului.

b. proiectarea si materializarea obiectului in asa fel incat produsul obtinut sa

incite privirea exluzandu-se elementele neimpuse de functiunile sale.

Vremurile mai recente au subminat fundamentarile functionaliste si au

multiplicat directiile de abordare ale designului.

dr. arh. Alin- Enver Hoblea

Eliminarea ornamentului si decoratiunilor a constituit un fenomen de
civilizatie necunoscut altadata, cand domina convingerea ca
frumusetea este realizata prin acestea.
Cuvantul design este folosit la descrierea obiectelor capabile sa
incante privirea fara a apela la decoratiuni. Principala semnifcatie a
cuvantului este aceea de proiectare.
Conform triadei vitruviene frumosul este asociat cu functionalul si
construibilul.
Forma opereaza prin natura ei functie de gusturile si preferintele
fecarui cumparator. Dar creatia si proiectarea produsului sunt
determinante.

dr. arh. Alin- Enver Hoblea

Premisele aparitiei si dezvoltarii industrial-designului

DESIGN- (dupa al doilea razboi mondial) proces complex de concepere,

proiectare si realizare cu mijloace industriale a formelor functionale si
frumoase totodata.

David Pyc era de parere ca formele din sistemul designului se

materializeaza prin respectarea anumitor conditii. Acestea ar presupune
de la bun inceput o anumita conceptie in legatura cu obiectul ce
urmeaza a f realizat, o anumita proiectare si un mod de executie, de
obtinere a produsului bazat pe folosirea tehnologiilor inaintate si a
utilajelor performante.

dr. arh. Alin- Enver Hoblea

 In fnal :
 produsul obiect nu trebuie sa implice eforturi mari economice,
 sa fe usor manevrabil
 sa aiba randament maxim,
 sa genereze minimum de cheltuieli pt intretinere si functionare si sa fe
placut si frumos.

DESIGNERUL-un= nou specialist, cel mai apt pentru rolul de lider al echipei de
conceptie si chiar realizare, datorita nivelului sau de cultura si largimii
orizontului cat si aportului real pe care il poate aduce la instituirea echilibrului
general al produsului. El nu mai poate interveni insa decat la o viitoare
reproiectare.
Rezulta drama greselilor masinii care nu poate f oprita din a o multiplica.
Alta particularitate a acestui design intervine dintr-un anonimat al
benefciarului pe care incearca sa-l atenueze tehnicile sociologice si de
marketing.

dr. arh. Alin- Enver Hoblea

Intr-o prima etapa s-au conturat 2 domenii de activitate a
designerului:
 designul acoperind intreg mediul vietii umane
 industrial-design-ul care vizeaza doar produsul industrial si
a aparut apoi prin intermediul media:
➔ graphic designul.

DESIGN
 AMBIENTAL-DESIGN
 INDUSTRIAL-DESIGN
 GRAFIC

dr. arh. Alin- Enver Hoblea

Estetica industriala/ designul este inclusa in
estetica generala, utilizeaza elemente ale
acesteia, dar isi aduce si aportul propriu la
evolutia acesteia.

Istoria designului/ esteticii designului asociaza in

mod paradoxal inceputurile acesteia unor opinii
divergente apartinand lui William Morris (a pledat
pentru designul industrial si renuntarea la
sistemele medievale de organizare a muncii) si
John Ruskin (adversar al standardizarii, poet al
artizanatului).

dr. arh. Alin- Enver Hoblea

ESTETICA INDUSTRIALA - a avut mari merite in promovarea
designului pentru ca prin forma mai accesibila de “stilism” a dat senzatia
de participare la creatie a unui segment de populatie important, ceea ce
a dus la lansarea a numeroase produse.

DESIGNUL DE MASA – este subordonat ideei ca “produsele de masa pot

fi frrumoase frara sa deiina mai siumpe”. Astfel forma, continutul,
durabilitatea, comoditatea, pretul de vanzare, erau elemente defnitorii
ale industrial designului.

Arta si cultura fac parte intrinseca din design, de unde mitul

perfectionarii estetice prin progres.

In epoca postmoderna s-a realizat si posibilitatea diversifcarii si

personalizarii productiei de masa devenita posibila datorita productiei
asistate pe calculator.

dr. arh. Alin- Enver Hoblea

 Designul industrial

= activitate creatoare al carei tel este acela de a determina calitatile

formale ale obiectelor produse de catre industrie.

Clasifcari in functie de:

 mecanica: obiecte create in mod mecanic dar fara mecanism si

obiecte a caror forma externa este legata de forma interna a unui
mecanism
 dupa natura relatiei om/mecanism si utilitate: produse de uz public,
individuale sau super-individuale
 dupa natura creatiei om –obiect si natura efortului implicat de acesta

Clasifiiare datorata lui Gillo Dorfes.

dr. arh. Alin- Enver Hoblea

Designul ocupa o pozitie de granita intre arta si stiinta, find sinteza
dintre ARTA , STIINTA SI TEHNOLOGIE.

DESIGNER-ul - ar f cel care umanizeaza mediul ambiant si produsele

habituale, cristalizand nevoile si realizarile umane pe plan functional si
estetic.

“Masina a fraiut posibila aparitia designului”, John Ruskin scriitor

(impotriva industrializarii produselor si William Morris (elev a lui Ruskin
si initiator al miscarii Arts and crafts)

Astfel estetica industriala a aparut la mijlocul secolului XIX prin

recunosterea necesitatii ca produsele industriale sa fe integrate
ambiantei umane in asa fel incat sa duca la desavarsirea ei.

dr. arh. Alin- Enver Hoblea

Defnitiile, legile si criteriile din epoca industriala:
 stiinta a frumosului in domeniul productiei industriale
 legitate economica- pretul sa fie minim
 legitate de aptitudine si valoare functionala– adaptare perfreita a obieitului
la frunitiune
 legitate de unitate si compozitie- un tot armonii
 legitate de armonie intre aspect si utilizare- niiiodata ionfiit
 legitate de stil-supunere la legile de infuenta ale modei
 legitate de evolutie si reactivitate-perpetua deienire si adaptare la tehniia
 legitate de gust- raiordat la gusturile epoiii
 legitate de satisfactie - sa raspunda exigentelor destinatarului
 legitate de miscare si fuctuatie - estetiia misiarii partilor mobile
 legitate de ierarhie si fnalitate - intre estetiia industriala si finalitatea
produsului?
 legitate comerciala -“imi plaie sau nu”
 legitate de probitate - sinieritatea rezoliarii produsului
 legitate artistica implicata - impliiare a gandirii artistiie
Designul e o arta practica ca si arhitectura.

dr. arh. Alin- Enver Hoblea

 CRITERII DE VALOARE ESTETICA IN DESIGN

Relatii intre parametrii tehnico-economici si estetici evidente in

momentele de validare a rezultatelor procesului de design.

In aprecierea unui produs apar parametrii tehnico economici si cei

estetici. Primii sunt obiectivi si cei din urma subiectivi. Nu este
sufcient sa se faca aprecierea unui produs subiectiv ”pt ia imi
plaie”, ci trebuie apelat la factorii obiectivi.

dr. arh. Alin- Enver Hoblea

 Criterii de apreciere pt produse:
 criteriul economic: pret de iost minim prin eionomie de materiale si mijloaie
de produitie utilizate
 criteriul aptitudinii de folosire si a valorii functionale-perfreita adaptare la
frunitie si exterior
 criteriul unitatii compozitiei-ionieperea partilor unele in raport iu altele si iu
toate in frunitie de ansamblu
 criteriul armoniei intre aspect si utilizare-respeitarea legilor estetiiii
industriale

Perfectiunea tehnica ar f una dintre proprietatile produsului, generatoare de

satisfactie estetica la cei care le percep. Siguranta functionala ar f un alt factor
care se poate converti in satisfactie estetica.

dr. arh. Alin- Enver Hoblea

Valentele estetice ale produsului pot genera efectul de surpriza si
atractivitate (conexiuni cu ludicul, entropia estetica, inovatie tehnica).
Extinderea creativitatii face ca o descoperire tehnico-stiintifca sa se
transforme in mod implacabil intr-una estetica.

Un ideal a omului ar f ca produsele realizate de om pentru om sa poata

f apreciate obiectiv, sa fe comensurabile din punct de vedere etnic-
economic –estetic, sa exercite asupra omului si existentei sale o
puternica infuenta materiala si spirituala care sa se regaseasca in
realizarile ulterioare.

dr. arh. Alin- Enver Hoblea