Curs 7 DP2 AA

Semestrul II
2020
2019-
Designul industrial
în dezvoltarea
produselor 1
 Cuprins
1. Introducere
2. Procesul de Design Industrial DI
3. Definirea DI
4. Obiectivele DI
5. Elementele de explicitare ale DI
6. Stabilirea sau evaluarea cerintelor
de DI
7. Test interactiv de curs 2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
 Produsele sunt sisteme
tehnice dar sunt utilizate
de oameni in orice
context de mediu
(munca, casa, gradina,
masina…). 15
 Firmele se definesc si identifica
prin produsele dezvoltate…

Produsele se doresc a fi:

diferite dar distincte,
definite dar variabile,
cu identitate dar si cu
pesonalitate.
16
 COMPARATIE

Archos 20GB
 Octombrie 2001
 350 g, 1.3” grosime
 File-based organization
 system
 Interfata?
iPod 5GB
 Noiembrie 2001
 184 g, 0.78” grosime
 ID3-based organization
 system
 Interfata!

17
IDENTITATEA DE CORPORATIE

 Identitatea de corporatie este derivata

din “stilul vizual al unei oraganizatii”,
unul dintre factorii care definste si
pozitioneaza o firma pe piata…
 Reclame/Advertising
 Logo-uri
 Semnatura prin forma
 Forme constructive definitorii
 Ambalaje
 Elemente specifice de design
 Solutii de proiectare si tehnologice
originale/particulare (hardware /software 18
IDENTITATEA DE CORPORATIE

19
IDENTITATEA DE CORPORATIE

20
IDENTITATEA DE CORPORATIE

21
PROCESUL DE DESIGN INDUSTRIAL

22
PROCESUL DE DESIGN INDUSTRIAL

23
PROCESUL DE DESIGN INDUSTRIAL

24
PROCESUL DE DESIGN INDUSTRIAL

25
PROCESUL DE DESIGN INDUSTRIAL

26
PROCESUL DE DESIGN INDUSTRIAL

27
28
29
30
31
Platforme Produs si
dezvoltarea tehnologica

32
Ce este Designul Industrial?

Abordare centrata pe factorul uman –

umanizarea tehnologiei
 Designul Industrial = Interactiunea

intre oameni si produse… in cel

mai larg sens
 Proiectarea in Inginerie =

interactiune intre produse si

produse… 33
 DEFINITIE
“The professional service of creating and
developing concepts and specifications
that optimize the function, value and
appearance of products and systems for
mutual benefit of both user and
manufacturer”
Industrial Designers Society of America sau
IDSA
34
 DEFINITIE
“Serviciul profesional de creere si
dezvoltarea a conceptelor si
specificatiilor care optimizeaza
functiile, valoarea si aspectul
produselor si sistemelor in beneficiul
mutual atat al utilizatorilor si cat si
al producatorilor”
IDSA 35
 DEFINITIE

‘Designul este continatorul

mesajului ca produsul este
mediat intre producator si
consumator.’
(Penny Sparke, Design in
context)
36
 DEFINITIE
‘Design = Produsele arata asa cum
sunt pentru motive definite: sa
comunice ceva, sa faca ceva, sa
furnizeze utilitate, sa furnizeze o
noua experienta utilizatorului.’
(Mike Press, ‘DM: a future vision’)

37
 PRODUS SI/SAU BRAND
 ‘Producatorii fac produse, clientii cumpara un
brand’ (Kapferer (1997))
 ‘…la prezentarea conceptelor unui produs:
brandul este ca o noua experienta sau nou stil
de viata mai degraba decat un produs material’.
(Naomi Klein (2000))
 ‘Cresterea productiei are loc nu atat pentru
bunuri materiale cat pentru simboluri: stilul
unui produs este ca si brandul perceput prin
simbol.’() (Lash/Urry (1994))
38
Modelul traditional al dezvoltarii
unui produs

39
Modelul dezvoltarii produselor
inovative centrate pe
utilizator

40
 Designul centrat pe utilizator

Utilizarea psiho-econometriei pentru

masurarea gradului in care un produs
ofera valoarea asteptata de autilizator
ca acesta sa cheltuiasca pentru
achizitionarea lui

41
PROIECTAREA CENTRATA UTILIZATOR

42
Ce este Designul Industrial?

 Aspecte umane
Aspecte sociale / culturale

a
Estetic


 Aspecte ergonomice (folosire -

uzabilitate)
 Aspecte cognitive
 Aspecte fizice
 Aspecte tehnice
 Materiale
 Tehnologii ESD (Ecologically
43
Sustainable Development)
 OBIECTIVELE DESIGNULUI

Dreyfyss (1967) listeaza 5

obiective critice:
1. Utilitatea – interfata cu omul
trebuie sa fie sigura, usor de
realizat si intuitiva

44
 OBIECTIVELE DESIGNULUI

Dreyfyss (1967) listeaza 5

obiective critice:
1. Utilitatea – interfata cu omul trebuie sa
fie sigura, usor de realizat si intuitiva
2. Aspectul (Aparenta) - forma, linia,
proportia, and culoarea utilizate
pentru a defini produsul ca o
entitate placuta 45
 OBIECTIVELE DESIGNULUI

Dreyfyss (1967) listeaza 5 obiective

critice:
1. Utilitatea – interfata cu omul trebuie sa fie
sigura, usor de realizat si intuitiva
2. Aspectul (Aparenta) - forma, linia, proportia,
and culoarea utilizate pentru a defini produsul
ca o entitate placuta
3. Usurinta intretinerii – produsele trebuie
proiectate asfel incat sa fie capabile
“sa comunice” cum trebuie intretinute
reparate
si 46
 OBIECTIVELE DESIGNULUI

Dreyfyss (1967) listeaza 5 obiective critice:

1. Utilitatea – interfata cu omul trebuie sa fie sigura, usor de
realizat si intuitiva
2. Aspectul (Aparenta) - forma, linia, proportia, and culoarea
utilizate pentru a defini produsul ca o entitate placuta
3. Usurinta intretinerii – produsele trebuie proiectate asfel incat
sa fie capabile “sa comunice” cum trebuie intretinute si
reparate
4. Cost redus - formele and si elementele
specifice de design trebuie considerate in
corelatie cu tehnologia sau sculele de
realizare 47
 OBIECTIVELE DESIGNULUI

Dreyfyss (1967) listeaza 5 obiective critice:

1. Utilitatea – interfata cu omul trebuie sa fie sigura, usor de
realizat si intuitiva
2. Aspectul (Aparenta) - forma, linia, proportia, and culoarea
utilizate pentru a defini produsul ca o entitate placuta
3. Usurinta intretinerii – produsele trebuie proiectate asfel incat
sa fie capabile “sa comunice” cum trebuie intretinute si
reparate
4. Cost redus - formele and si elementele specifice de design
trebuie considerate in corelatie cu tehnologia sau sculele de
realizare
5. Comunicarea – designul trebuie sa comunice
filozofia si mesajul corporatiei (firmei)
48
 Abordarea in Designul Industrial

“Intotdeauna proiectati designul

unui obiect considerandu-l in
contextul
imediat urmator, un scun intr-o
camera, camera intr-o casa,
samd….”
Eliel Saarien
 Considerati contextele:


Fizico ergonomic 49
 Contextul social - cultural
Ce semnificatie are pentru design?
 Care sunt obiectivele
organizatiei si care sunt cele
pe care produsul trebuie sa le
serveasca?
 Care sunt ‘mesajele ’
codate
din designul produsului? 50
 Contextul fizico ergonomic

Designul realizeaza ajustarea la corpul fizic al

utilizatorului
 Primele incercari in timpul celui de-
al doilea razboi mondial cand
informatiile antropometrice au fost
folosite
 Dificil de redus problema la nivel de

carte de bucate cu retete si

cantitati apropo de solutii,
recomandari si dimensiuni ale
corpului uman. 51
Contextul fizico ergonomic

52
 Contextul fizico ergonomic

Elemente:
 Care sunt sarcinile indeplinite
de produs?
 Cine va indeplini aceste sarcini

in utilizarea produsului?
(dimensiunile corpului)
 Pentru cat timp (cat dureaza

utilizarea)? 53
 Contextul fizico ergonomic

Cat dureaza utilizarea

• Probleme ergonomice legate de
durata lucrului cu, durata
utilizarii sau folosirii
• Realizarea si mentinerea unei
posturi de folosire cat mai
favorabile corpului uman
54
 Contextul fizico ergonomic
Care, Cine, Cum?
 Determina cea mai buna rezolvarea
din punct de vedere a dimensiunilor
sau pozitiei interfetei cu utilizatorul.
 Natura si continutul sarcinii in
procesul de
lucru/utilizare ….
 Exemplu pentru masa: pupitru sau
masuta de cafea sau masa de bar stand in
picioare… 55
 Contextul fizico ergonomic
Cei mai importanti parametri fizici
 Pozitia asezat /stand

 Postura corporala & Pozibilitatea

ajungerii la/accesului/atingerii

56
 Contextul fizico ergonomic
Pozitia asezat /stand
 Relatia cu suprafata de lucru/utilizare
din pozitia stand este foarte
importanta.
 Suprafata de lucru, de asezare si de
rezemare a picioarelor formeaza un
sistem in care toate elementele
trebuie sa fie compatibile
57
 Contextul fizico ergonomic
 Exemplu de de loc de munca pentru scris/citit .

58
 Contextul fizico ergonomic
 Exemplu de loc de munca pentru pozitia
stand sau alternativ (Sitting/Standing)
 .

59
 Contextul fizico ergonomic
Postura corporala & accesul
 Lucrul pe o suprafata orizontala
pentru perioade lungi
 Flexiunea gatului sau trunchiului
necesare vederii sau accesului
la extremitatile suprafetei

60
 Contextul fizico ergonomic
Postura corporala & accesul
 Evitarea aplecarii inainte sau a
rotirii trunchiului
 Unghiul de vizibilitate cel mai

favorabil
 Miscari excesive pentru acces

61
 Contextul fizico ergonomic
Unghiul de vizibilitate optima
 Localizarea displaiurilor
determina pozitia capului si
gatului
 Linia de vizualizare a displaiului

sub linia ochilor determina flexia

gatului si solicitarea muschilor
acestuia 62
Contextul fizico ergonomic
Unghiul de vizibilitate optima

63
 Contextul fizico ergonomic

Accesul/ajungerea la:

Se poate defini in raport cu o

cinetosfera de acces in spatiul de lucru

64
Contextul fizico ergonomic

Alte aspecte
 Proximitatea
 Iluminatul

65
 Efectul estetic – capacitatea
de utilizare (Uzabilitatea)
 Designul estetic/de utilizare
priveste aspectele legate de
usurinta utilizarii si
probabilitatea maxima de
folosire intr-un anumit context

66
 Efectul estetic – capacitatea
de utilizare (Uzabilitatea)
 Atingerea efectului estetic si
aprecierea capacitatii de utilizare
reprezinta aprecieri relative
 Exista intotdeauna un context

sensitiv in care se pune problema

culturii sau personalitatii
utilizatorului.
67
 Efectul estetic – capacitatea
de utilizare (Uzabilitatea)
 Mai mult decat simpla atractie vizuala
 Designerii realizeaza tranzitia de la
produsul tehnologic la cel comercial
 Designul permite transpunerea si
vizualizarea unor concepte si idei aparent
abstracte sau intangibile in solutii
viabile, vizibile si valoaroase pentru
promovarea produsului
68
 Elemente de explicitare a
Designului

 Linia  Echilibrul

 Culoarea  Proximitatea

 Forma  Contrastul

 Spatiul
 Textura
 Tonalitatea/Valoare
a
69
 Elemente de explicitare a
Designului Linia
 Conexiune intre puncte
 Are directie, grosime, poate
induce emotie
Leonardo computer
da Vinci

70
Elemente de explicitare a
Designului Linia
 Tipuri
Verticala
 Orizontala

 Diagonala

 Curba

71
 Elemente de explicitare a
Designului Culoarea
 Culoarea are efect imediate si
profund asupra designului.
 Tipuri:
 Calde
 Reci
 Anal
oage
 Com
plem
entar 72
Elemente de explicitare a
Designului Culoarea
Analoage=confort

Complementare = contrast si stabilitate 73

 Culoarea

 Influentarea sentimentelor
 albastru = calm, tristete
 rosu = neliniste, excitare
 Simbolism
SUA Mexic

74
 Culoarea

Informala Formala

75
Forma

76
Spatiul

77
 Textura
 Neteda, lucioasa
 Aspra, rugoasa

78
 Tonalitatea/Valoarea
 Caracteristica ce exprima definirea
3D prin integrarea
luminoasa/intunecata prin tonalitati
de culoare

79
 Echilibrul/balansul
 Tendinta de a atinge echilibrul in
comunicare/reprezentare pentru ca
este placut ochiului uman

80
 Proximitatea
 Proximitatea in
design semnifica,
simplificat, ca
obiectele plasate
unele langa altele
sunt vazute ca
un intreg, ca o
entitate!

81
 Contrastul
 Contrastul se produce cand doua
elemente ale unui intreg apar
diferite: mare/mic, culoare, forma

82
Evaluarea cerintelor de design al
unui produs

Se realizeaza in general pe
doua componente de
caracteristici asociate:
1. Ergonomice
2. Estetice

83
 Evaluarea cerintelor de design al
unui produs

Ergonomice
 Cat de importanta este usurinta utilizarii?
 Cat de importanta este usurinta intretinerii?
 Cat de multe interactiuni utilizator/produs
sunt necesare pentru indeplinirea functiilor?
 Ce elemente de noutate implica aceste
interactiuni?
 Care sunt problemele legate de siguranta in
folosire/
84
 Evaluarea cerintelor de design al
unui produs
Estetice
 Este necesara diferentierea estetico-vizuala a
produsului?
 Cat de importante pentru utilizator sunt
mandria posesiei produsului, imaginea lui,
alinierea la moda, trendul produsului?
 Estetica produsUlui are motivatie individuala
sau colectiva (grup de utilizatori de exemplu
produs integrat unei locuinte…)?
85
 Evaluarea calitatii
designului unui produs
Calitatea interfetei utilizator/produs
Siguranta, usurinta folosirii, intuitivitatea folosirii

Efectul emotional al aspectului

forma, linie, proportie, culoare in produs ca intreg

Capacitatea de intretinere si reparare

 Produsul trebuie sa comunice cum se intretine si
cum/cand trebuie reparat
Valorificarea resuselor
 Formele si alte caracteristici valorifica resurse sau
disponibilitati tehnologice sau economice
Diferentierea
 Designul trebuie sa comunice filosofia si misiunea
corporatiei
86
Valoarea oportunitatii pe piata

Este evaluare pe termen scurt/lung

a atributelor valorii de
intrebuintare
realizata de client/consumator:
 Impactul emotional,
 Estetica

 Identitatea

 Ergonomicitatea

 Impactul ambiental
 Impactul tehnologic
 Calitatea 87
Valoarea oportunitatii pe piata

Impact emotional (sentimente):

 Aventurii - incitarea la incercare/explorare
 Independentei - eliberarea de constrangeri
 Securitatii - ofera siguranta, securitate,
stabilitate
 Senzualitatii
 Increderii in sine
 Puterii - autoritate, control, suprematie
88
Valoarea oportunitatii pe piata

Estetica (reactia simturilor):

 Vizuala - forma relationat cu tendinta pietei
(alura, culoare, textura)
 Tactila – extinde experienta utilizarii
 Auditiva – sunete adecvate in folosire
 Olfactiva – mirosuri, arome adecvate
 Gustativa – perceptia gustului produsului (de
exemplu jucariile pentru copii mici)
89
Valoarea oportunitatii pe piata

Identitatea
 Personalitatea- 1) potrivire intre celelalte
dar si diferentiere de ale competitorilor si 2)
conectare cu produsele existente ale aceleiasi
firme
 Marcarea ca reper temporal si exprimarea
clara si puternica (Ex: ceas cadou la o
aniversare)
 Potrivirea cu locul sau contextul folosirii 90
Valoarea oportunitatii pe piata

Ergonomicitatea
 Usurinta folosirii din perspectiva fizica
dar si cognitiva!
 Siguranta in folosire
 Comfortul (fara stres fizic sau
mental )

91
Valoarea oportunitatii pe piata

Impactul ambiental
(folosirii/posesiei/asupra)
 Cadru social – cadou, amintire,
recompen sa
 Mediu social individ (posesie/utilizare) -
fizica, educativa, recuperativa
 Mediului natural – reciclare, poluare, impact
arhitectonic, peisagistic, etc
 Adecvbilitatea pentru categoria de client 92
Valoarea oportunitatii pe piata

Impactul tehnologic
 Disponibilitatea si adecvabilitatea –
produsul trebuie sa fie corespunzator
de avansat tehnologic, sa atinga sau
sa nu depaseasca asteptariile sau
capacitatile utilizatorului
 Raspuns/randament- produsul trebuie sa
ofere un nivel de performante justificat si
consistent 93
Valoarea oportunitatii pe piata

Calitatea
 Potrivire

 Finisare

 Durabilitate

 Fiabilitate
94
 Matricea pentru evaluarea
oportunitatii pe piat a a nul
Explicitare Scazut
desig Ridicat

Mediu
Impact
emotional
Estetica
Identitatea
Ergonomicitatea
Impactul

Noutatea
tehnologica
Calitatea
Profitul
Impactul de
MANAGEMENTUL PROCESULUI DE
DESIGN
Produse cu conditionare tehnologica
 Beneficiul esential este bazat pe tehnologia
ultra
 Decizia de achizitie este bazata pe
performantele tehnice ale produsului datorate
tehnologiei
Produse cu conditionare data de utilizator
 Beneficiul esential este functionalitate,
interfete si atractie estetica
 Tehnologia nu diferentiaza produsul pe
piata 96
Produse cu conditionare
tehnologica

97
Nescafé Self-heating Coffee

98
Convertible Laptop

99
Laptop Stand

100