Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Structură:
MOMENTUL 1
I II
Tehnologia
integrata
Conductibilitatea
Radio
Telefonia
Timp
nr. de ani necesari dezvoltării unei tehnologii / nr. de ani până când aceasta devine tehnologie de masă
4
MOMENTUL 2
Uzura morală planificată este o politică de marketing care influențează modul de proiectare
și construcție a produselor. Prin uzura morală planificată producătorii limitează deliberat
durata de viață a produselor mult sub capacitățile reale tehnologice. În acest fel se asigură
cererea continuă pentru mai multe produse și, prin urmare, crește profitul pe termen lung
al producătorilor.
Cea mai extremă formă de uzură planificată este cea în care producătorul programează o
durată de viaţă precisă în dispozitivele sale. Unii producători de carduri de memorie
pentru aparate de fotografiat sau telefoane limitează numărul de fotografii sau clipuri video
posibile. Peste o anumită cifră, cardul nu mai poate fi utilizat. Acest lucru este valabil şi
pentru imprimante. Unele sunt programate să se oprească din funcţionare după un anumit
număr de printări.
Conceptul de produs
O idee de produs este o idee de produs posibil de realizat, pe care firma este capabilă să-l
ofere pe piaţă.
Un concept de produs este o versiune detaliată a ideii de produs, enunţată în termeni care
să aibă relevanţă pentru consumatori. (ce este produsul, cum arată, cum funcționează, ce
avantaje importante aduce, cui se adresează etc.)
Prezentarea conceptelor:
descriere în cuvinte sau imagini (variantă simplificată),
prezentare mai concretă şi materială a conceptului va spori fidelitatea rezultatelor
testării.
CONCEPTE DE PRODUS
7
MOMENTUL 3, PASUL 2
Conceptul de produs
Ce concept de produs credeți că aveți în față, cu cine seamănă și cine credeți că l-a realizat ?
Cum l-ați descrie?
MOMENTUL 1, PASUL 1
8
MOMENTUL 3, PASUL 3
Conceptul de produs
"2014 Dacia 1300 Concept are la bază clasica Dacia 1300 produsă la Mioveni în anii '70. S-au
păstrat toate elementele de pe maşina originală: elementele cromate, grilele, forma farurilor şi a
stopurilor, amplasarea buşonului de benzină. S-au îmbinat chiar şi jantele într-o maşină nouă,
maşina care şi-ar dori să se plaseze în clasa de lux, printre modele ca Audi A7, Mercedes S-Klasse
şi ajungând chiar până la Porsche Panamera". Conceptul are lungime de 5,1 metri şi o lăţime de
2 metri, cumulate cu linii de design agresive, foarte pronunţate, dar care păstrează totodată
aspectul clasic. Pentru interior, s-a renunţat la bancheta din spate, imprimând-se o configuraţie
cu patru locuri. "
Realizatorul
Alexandru Bogdan Mariş este student în anul IV la Universitatea Transilvania din Braşov, mai
exact la Facultatea Design de Produs şi Mediu, secţia Design Industrial.
A început ca orice tânăr, cu paşi mici, prin desene pe hârtie, apoi trecând la Photoshop pentru a
deveni ulterior specializat în programe de modelare asistate de calculator, precum 3Ds Max.
Munca lui Alex a dat roade în 2009, când tânărul student a definitivat proiectul Dacia Logan
Coupé, un "mic succes" care l-a impulsionat şi mai tare.
"Am hotărât că trebuie să îmi adun toate cunoştinţele în materie de design auto şi modelare
virtuală într-un concept mult mai bine gândit şi pus la punct. Astfel au apărut primele idei
pentru o readucere la viaţă a celebrei Dacia 1300, un proiect care avea să se întindă pe o
perioadă de 3 ani".
Dezvoltarea produsului
În cazul în care trece de testul analizei economice, conceptul va intra în etapa de dezvoltare a
produsului. Compartimentul de cercetare-dezvoltare sau cel de proiectare tehnică transformă
conceptul de produs într-un produs fizic. Cresc considerabil fondurilor investite.
Se realizează și se testează unul sau mai multe variante fizice ale produsului. Se urmărește
realizarea unui prototip care să-i satisfacă pe consumatori și care să poată fi realizat repede și in
limitele de cost ale bugetului prevăzut. Tehnologia sofisticată a realităţii virtuale poate să
accelereze acest proces.
Boeing a proiectat în întregime pe calculator modelul de avion Boeing 777. Inginerii, proiectanţii şi
peste 500 de furnizori au proiectat avionul pe o reţea de calculatoare specială, fără a desena nici
măcar o singură planşă pe ozalid. Partenerii erau conectaţi cu ajutorul unui extranet, care le oferea
posibilitatea să comunice de la distanță. Un „mecanic" generat pe calculator „urca" la bordul
prototipului tridimensional de pe ecranul monitorului, pentru a se putea vedea cât de dificil i-ar fi
unui mecanic de întreţinere real să aibă acces ia diversele componente ale avionului. Modelarea
computerizată le-a permis inginerilor să depisteze erori de proiectare care ar fi rămas neobservate
până în momentul în care cineva ar fi început lucrul la prototipul fizic. Eliminarea consumului de
timp şi de bani aferent construirii de prototipuri fizice a dus la diminuarea în procent de 60-90 la
sută a duratei de dezvoltare şi a ratei de rebut şi refacere.
Dezvoltarea produsului
Când prototipurile sunt gata, trebuie supuse unor riguroase teste funcţionale şi teste pe client.
Testarea alfa este numele dat testării produsului în interiorul firmei, pentru a vedea cum se
comportă în cazul unor aplicaţii diferite.
După perfecţionarea, compania trece la testarea beta, în cadrul căreia o serie de clienţi se
angajează să utilizeze prototipul şi să comunice firmei opiniile şi sugestiile lor.
La Shaw Industries există angajaţi sezonieri plătiţi cu 5 $ pe oră ca să meargă înainte şi înapoi pe
cinci şiruri lungi de covoare, timp de opt ore pe zi, parcurgând în medie 20 de kilometri fiecare.
Unul dintre sezonierii mai vechi a ajuns să citească trei romane poliţiste pe săptămână, în timp ce
se plimbă pe covoare, şi în doi ani de zile a slăbit 18 kilograme. Shaw Industries contorizează paşii
făcuţi pe covoare şi consideră că 20.000 de paşi corespund unei uzuri fizice medii de câţiva ani.
Cei de la Apple Computer încearcă să-şi imagineze tot ce poate fi mai rău despre cumpărătorii
calculatoarelor portabile, supunându-le la o sumă întreagă de „catastrofe": varsă peste ele Pepsi şi
alte băuturi acidulate, le stropesc cu maioneză şi le coc în cuptoare la temperaturi de peste 60 de
grade Celsius, ca să simuleze condiţiile dintr-un portbagaj de automobil.
Marketingul de testare
Produsul şi programul de marketing sunt introduse și testate într-un context mai apropiat de
realitate.
Comercializarea produsului
unde va lansa produsul cel nou: într-un singur oraş, într-o regiune, pe piaţa naţională sau pe piaţa
internaţională.
Majoritatea îşi vor planifica o lansare desfășurată pe piaţă, introducând produsul în etape
succesive. În particular, firmele mici vor intra de regulă succesiv pe piaţa câte unui oraş sau a unei
regiuni atractive. Firmele mari, însă, s-ar putea să introducă modelele noi pe mai multe regiuni o
dată sau chiar pe toată piaţa naţională.
Etapa 1: Stabilirea metodei de identificare a nevoilor care va fi folosită (de ex. interviuri, focus grupuri,
Identificarea tehnica SPIN).
nevoii, stabilirea
cerințelor clienților Elaborarea documentaţiei pentru identificarea nevoilor.
şi propunere idee
de produs
16
Identificarea nevoilor prin discuţii cu părţile interesate (se vor avea în vedere nevoi actuale și
viitoare, precum și nevoi declarate sau ascunse). Pentru fiecare nevoie luată în discuție se are în
vedere:
Cât de stringentă este nevoia;
Frecvența de apariție a nevoii;
Dacă există alte produse care vizează satisfacerea în prezent a nevoii;
Etapa 1: Pe ce pun accent persoanele interesate în satisfacerea nevoii - identificarea cerințelor de
Identificarea bază;
nevoii, stabilirea Măsura în care produsele existente pe piață satisfac nevoia;
cerințelor clienților Care sunt sursele nemulțumirilor;
şi propunere idee Ce îmbunătăţiri ar sugera persoanele în cauză referitoare la produsele existente;
de produs Modul în care diverse idei de produs (printre care se găsește și viitoarea idee de produs a
dvs.) suscită interesul persoanelor intervievate;
Care ar fi limita maximă de preț (sau intervalul de preț) pe care persoanele în cauză ar fi
dispuse să-l plătească pentru satisfacerea nevoii, în funcție de complexitatea soluției
oferite;
Fazele de dezvoltare şi producţie vor fi realizate intern sau şi prin intermediul părţilor
interesate?
Se va urmării dezvoltarea unei strategii de protejare a proprietăţii intelectuale?
Este fezabil din punct de vedere tehnic - există capabilităţi interne şi externe pentru
a dezvolta şi/sau a produce?
Este nevoie de finanțare din surse externe? Daca da se poate aceasta obține?
Etapa 3: Există parteneri externi doritori să împartă riscurile?
Analiza oportunității
și capabilității de Identificarea avantajelor și dezavantajelor în mod deosebit pentru faza de proiectare și
realizare a realizare, dar se va ține cont și aspectele ce țin de comercializare.
produsului Realizarea analizei SWOT.
Stabilirea modalității de ajungere pe piaţă (de ex.: desfacere proprie, prin intermediari,
prin oferirea de licență, prin vânzarea proiectului etc.)
Stabilirea cerințelor de proiectare ale produsului (de ex. folosind Metoda QFD - Etapa 1).
Etapa 4: Proiectarea
competitivă a Definitivarea specificaților țintă în funcție de capabilități și concurență.
produsului
2
1
Integrarea rezultatelor.
Evaluarea descoperirii.
Omologarea produsului.
25
Fabricarea produsului.
Inspecţia produsului.
Identificarea oportunităţii
Prin interacţiuni cu pacienţii şi cu personalul medical care folosesc foarte des tratamente
medicale pe bază de pastile care trebuie transformate în pulberi pentru a fi uşor ingerate.
Identificarea problemei
Pierderea unei părţi semnificative din medicament şi posibila contaminare a acestuia în
urma zdrobirii manuale a medicamentului.
Identificarea contextului
Numărul mare de medicamente existente pe piaţă necesare în diferite scheme de
tratament pe fondul scăderii imunităţii organismului uman; îmbătrânirea populaţiei.
29
MOMENTUL 9
Propunere soluţie
Dispozitiv portabil de sfărâmare automată a pastilelor.
NOD makerspace este un atelier de creație și lucru, ce funcționează într-un spațiu de 650
metri pătrați și oferă acces, pe bază de membership, la o gamă largă de unelte și
echipamente speciale, precum laser engraving & cutting, 3D printing, CNC router, plotter,
scanner pentru fabricație digitală și prototipare rapidă, la educație, precum și sprijin
concret în realizarea proiectelor.
Taxele de membership încep de la 120 euro pe luna, pentru un abonament de bază (Basic)
și ajung până la 160 de euro pe luna pentru abonamentele speciale ( Pro) care inculd și
cursuri pentru folosirea echipamentele speciale.
Pentru echipe, prețurile abonamentelor sunt reduse. Membrii vor avea acces la zona open
space, echipată cu scule si echipamente pentru fabricație manuală și digitală, zece
ateliere, sală de conferințe, zonă de relaxare, sală de workshop-uri, atelier de prelucrare a
lemnului și a metalului, ateliere de vopsitorie, sablare, sudură, atelier de croitorie.
NOD makerspace makerspace a implicat o investiție de 120.000 euro și șase luni de lucru
pentru amenajarea halei din fosta Fabrică de Bumbac (Splaiul Unirii 160).