1

INOVARE ŞI DEZVOLTARE TEHNOLOGICĂ

CAPITOLUL IV: Impactul noilor tehnologii asupra inovării

Structură:

 Momentul 1: De ce inovăm?

 Momentul 2: Conceptele de tehnologie și inginerie

 Momentul 3: Componentele tehnologiei

 Momentul 4: Categorii de tehnologii

 Momentul 5: Clasificarea tehnologiilor

 Momentul 6: Exemple de tehnologii noi

 Momentul 7: Conceptul de proces tehnologic

 Momentul 8: Conceptul de proces de producție

 Momentul 9: Documentația tehnologică

 2
MOMENTUL 1

De ce inovăm?

Lumea în care trăim evoluează din ce în ce mai repede. Noul, dorinţa de noutate, de progres,
continuă să guverneze istoria omenirii. Astfel, apar cu o viteză uimitoare ramuri industriale,
tehnologii şi materiale noi, sunt create produse noi, care îndeplinesc funcţii noi, din ce în ce mai
Noile tehnologii
sofisticate, firmele sunt reorganizate pe baze noi, care să corespundă noilor cerinţe ale clienţilor.

În mediul de azi este foarte periculos pentru orice firmă să presupună că produsele şi procesele
Modificarea Nevoia pentru Modificarea
sale nu vor fi provocate de concurenţă şi nu vor deveni demodate. Ca şi în viaţă şi în afaceri se
mediului de nevoilor
inovare
aplică principiul lui Darwin – numai cei puternici, flexibili şi inovativi supravieţuiesc. afaceri clienţilor

Nevoia de inovare are la bază patru factori externi principali, şi anume: noile tehnologii,
modificarea nevoilor clienţilor, intensificarea concurenţei şi modificarea mediului de afaceri. Intensificarea
concurenţei

Pentru a înţelege mai bine de ce este nevoie să inovăm, urmăriţi înregistrarea video.
http://www.youtube.com/watch?v=hozC9lM4ltA&feature=related
 3
MOMENTUL 2

De ce inovăm? - Modificarea nevoilor clienţilor

Satisfacţia
clientului Produs cu
De-a lungul istoriei omenirii nevoile umane au fost motorul inovării. + caracteristici inovante
Produs ,,normal’’
Modificările demografice, schimbările de percepţie, semnificaţie şi dispoziţie, atracţia pentru
bunuri materiale şi servicii complexe şi personalizate, dorinţa crescândă de confort şi de a epata îl
fac pe om să fie atras de nou.
Produs având doar
caracteristici de bază
- +
Inovarea începe cu clientul şi inovaţia trebuie aşadar să fie întotdeauna concentrată pe piaţă.
Calitatea
produsului
La ora actuală, nevoia de inovare este din ce în ce mai mare, tendinţă care va creşte de altfel în
viitorii ani în defavoarea muncii de rutină. O exprimare plastică a celor afirmate se regăseşte în
diagrama propusă de profesorul japonez Kano şi cunoscută ca „Diagrama Kano”. -

Diagrama Kano
Diagrama arată că unui cumpărător din ziua de azi, produsul cu elemente de noutate îi face mai

multă plăcere decât unul „clasic” şi ca urmare îl va prefera chiar dacă sub
aspectul performanţelor acesta din urmă este ceva mai slab.
 4
MOMENTUL 3

De ce inovăm? - Intensificarea concurenţei

Produsele de pe piaţă se reînnoiesc mereu. Produsele noi, propuse de tot mai multe firme, oferă:
 facilităţi din ce în ce mai mari,
 confort mai bun în exploatare,
 plăcere mai mare în a le folosi etc. Noile tehnologii

Ca urmare, produsele vechi dispar, din ce în ce mai repede.

Ideea actuală a producătorului este simplă, şi anume micşorarea timpului de viaţă al produsului, Modificarea Nevoia pentru Modificarea

acesta fiind realizat astfel la costuri mai mici, iar un preţ scăzut este un factor de atracţie. mediului de
inovare
nevoilor
afaceri clienţilor

Renunţarea la barierele vamale, impusă prin tratatele de globalizare a economiei, circulaţia mult
mai rapidă a informaţiei, ca şi ieftinirea transportului au făcut ca acum concurenţa să fie
Intensificarea
mondializată. concurenţei

Efectele sunt dramatice. O firmă care înainte trebuia să facă faţă concurenţilor locali, pe care îi
ştia şi care, oricum, nu erau foarte avansaţi din punct de vedere tehnologic şi managerial, se vede
acum confruntată cu cei mai buni din lume, pe propriul ei teritoriu
 5
MOMENTUL 4

De ce inovăm? - Modificarea mediului de afaceri

Cele mai mari economii din lume au fost și se mai află în criză economică.

Scăderea cererii şi o monedă unică puternică sunt principalele cauze ale recesiunii actuale din UE.
Noile tehnologii

În România cerinţele generate de integrarea în UE au condus la:


creşterea costurilor;
 Modificarea Nevoia pentru Modificarea
scăderea facilităţilor;
 mediului de nevoilor
probleme cu privire la procurarea tehnologiei pentru a îndeplini standardele de calitate; inovare
afaceri clienţilor

concurenţă acerbă;

creşterea preţurilor;

obligativitatea respectării drepturilor de proprietate intelectuală;
 Intensificarea
accent pe protecţia mediului înconjurător etc. concurenţei

Devine necesară transformarea întreprinderilor bazate pe utilizarea intensivă a materiilor prime şi

a forţei de muncă în întreprinderi bazate pe avantajele oferite de tehnologii avansate şi/sau
creativitate.
 6
MOMENTUL 4

De ce inovăm? - Noile tehnologii

Noile tehnologii au o serie de trăsături caracteristice, între care:


sunt transversale, în sensul că o asemenea tehnologie o regăsim în numeroase ramuri
industriale foarte diferite între ele. De exemplu, laserul apare în mecanică, la
prelucrarea materialelor, în chirurgie ca bisturiu dar şi în industria confecţiilor, la croirea Noile tehnologii

stofelor, în informatică sau în redarea sunetului, ca cititor de CD (Compact-Disc).


sunt contagioase, în sensul că implică transfer de la o ramură industrială la alta, iar acesta se
face extrem de repede.
 Modificarea Nevoia pentru Modificarea
sunt combinatorii, ceea ce înseamnă că pentru a putea fi utilizate trebuie făcut apel la un
ansamblu de asemenea tehnologii. De exemplu CD-PLAYER-ul reuneşte tehnologia laser cu mediului de
inovare
nevoilor
afaceri clienţilor
cea a prelucrării numerice a semnalului.

sunt expansive, apariţia şi utilizarea lor determină apariţia şi utilizarea altor tehnologii şi mai
noi. De exemplu, sistemul de frânare ABS a condus, repede, la apariţia suspensiilor active.

sunt complexe şi costisitoare, cu alte cuvinte necesită un personal cu înaltă calificare care
Intensificarea
trebuie să dispună de mijloace sofisticate (deci scumpe). Ca urmare, asemenea tehnologii pot concurenţei
pătrunde pe piaţă doar atunci când aceasta este suficient de deschisă şi de receptivă.

sunt creatoare de valoare adăugată mare, presupun un aport însemnat de inteligenţă şi mai
puţin de materie şi energie.
Sursa: Băloiu, L., Frăsineanu, I. (2004): Inovarea în economie, Editura Economică
7
 8
Modelul inovării distruptive

Se estimează ca aproximativ 65-75%

din toate produsele noi introduse pe
piețe nu reușesc.

De ce?

Deoarece firmele inoveze mai rapid decât

se schimbă viața clienților.

Ca urmare, cele mai multe organizații

produc produse care sunt prea complexe,
prea scumpe și prea incomode pentru
mulți clienți.

Prin urmărirea firmele deschide

involuntar ușa pentru noii intrați pe piață
care oferă "inovații disruptive" - mai
simple, mai convenabile și produse cu
costuri mai reduse pentru acei clienți
care nu au nevoie pentru a ține pasul cu
ritmul accelerat de inovare.

IN TIMP INOVAREA DISTRUPTIVA

POATE DUCE LA INLOCUIREA
SAU MODIFICAREA
TEHNOLOGIEI EXISTENTE
9
 10

Microscopul din hârtie

Un profesor de bioinginerie de la Universitatea Standford a creat un microscop din hârtie

ale cărui costuri de producție ajung la 50 de cenți (aproape doi lei).

Manu Prakash este inventatorul microscopului origami, denumit Foldscope. El speră că

invenția lui va ajuta la ușurarea procesului de detectare a bolilor precum malaria, boala
somnului, schistosomioza sau boala Chagas.

Asta ar putea reduce răspândirea respectivelor boli. Pentru fiecare dintre aceste boli,
bioinginerul a realizat câte un microscop specializat, existând, in total, 12 modele.

Este microscopul de hârtie un

exemplu de inovare distruptivă?
Argumentați răspunsul?

Pentru a afla mai multe urmăriţi înregistrarea video.

http://www.ted.com/talks/manu_prakash_a_50_cent_microscope_that_folds_like_origami?utm_sou
rce=direct-on.ted.com&utm_campaign=&utm_content=awesm-
publisher&utm_medium=on.ted.com-facebook-share&awesm=on.ted.com_g05cG
 11
Tehnologia Gilette

Produsul Gillette Fusion ProGlide încorporează o serie de tehnologii:


Lamele de ras Gillette Fusion au fost reproiectate pentru a obține cele mai subțiri și
fine lame de ras create vreodată de Gillette.

Stabilizatorul de lame menține o distanță optimă între lame, lăsându-le să se muleze pe
conturul neregulat al feței.

Dispozitiv care îndepărtează excesul de spumă pentru a asigura contactul optim dintre
lamă și piele, oferind astfel un bărbierit confortabil.

O Bandă Lubrifiantă mai mare™ impregnată cu uleiuri minerale și polimeri lubrifianți care
permite aparatului de ras să alunece fin pe piele în repetate rânduri.

Lama pentru precizie, care permite bărbieritul zonelor dificile, a fost reproiectată. Acțiunea ei
este completată de un sistem tip pieptene ce aliniază firele mai lungi pentru o tăiere uşoară
precum şi de o serie de mici spaţii deschise pentru o curăţare uşoară a aparatului.

Micro pieptenele (caracteristic exclusiv aparatelor ProGlide Power) ajută la
poziţionarea firelor de păr şi la ghidarea acestora spre lame.
 Se merită a fi cumpărat un astfel
Un Mâner reproiectat care are mai multe striaţii și canale fine de cauciuc ce
permit scurgerea apei și asigură un control mai bun în condiţii de umiditate. de produs în detrimentul unui
produs mult mai simplu?
Preţul recomandat pentru aparatul de ras Gillette Fusion ProGlide este de 25.9 lei, iar pentru
Gillette Fusion ProGlide Power (cu vibraţii) este de 47.2 lei.
Pentru a afla mai multe urmăriţi înregistrarea video. La ce trebuie să fie atent
http://www.youtube.com/watch?v=xL36MHuU63M producătorul când lansează un
astfel de produs?
 12
MOMENTUL 1

Conceptele de tehnologie și inginerie

Tehnologia este ansamblul metodelor, proceselor, operațiilor făcute sau aplicate asupra
materiilor prime, materialelor și datelor pentru realizarea unui anumit produs industrial sau
comercial.

Tehnologia este un ansamblu complex de cunoștințe, mijloace și know-how, folosite combinat

pentru o producție.

Tehnologiile sunt, de regulă, rezultatul activităților de cercetare-dezvoltare care urmăresc să

utilizeze în practică invențiile, inovațiile și în general descoperirile, pentru crearea de produse sau
servicii.

Ingineria implică imaginație, judecată și aplicarea cunoștințelor umane existente pentru a crea
sau folosi tehnologia în mod util și eficient.
 13
MOMENTUL 1

Componentele tehnologiei

1. Componenta "produse fizice încorporate în obiecte" care ajută la crearea unui produs sau
pentru oferta unui serviciu; această componentă controlează toate operațiunile de transformare
fizică. Exemple: echipamente, laboratoare, instrumente, dispozitive, mașini, utilaje etc.

2. Componenta "abilități umane încorporate în persoane" care califică capabilitățile

tehnologice individuale, ca de exemplu abilități de proiectare, cunoștințe tehnice, expertiză,
creativitate, experiență etc. Această componentă indică nivelul de competență al persoanelor.

3. Componenta "cunoștințe codificate, încorporate în înregistrări " de exemplu, parametri de

proiectare, specificații, schițe și desene, manuale de operare, de mentenanță și de service.

4. Componenta "competențe organizaționale" descrie capabilitățile organizației care derivă

din structura sa și procesele care determină modul cum operează organizația.
De exemplu: metode și tehnici de organizare, legături interne și externe de cooperare, cadrul
organizațional.
 14
MOMENTUL 1

Categorii de tehnologii

În general, tehnologiile industriale aparțin uneia dintre următoarele cinci categorii sau pot fi o
combinație a acestora:
1. Tehnologii pentru producerea unor produse (deci productive) sub formă de unități discrete,
de exemplu, mașini sau componente de mașini, dispozitive etc. precum și a unor produse cu
structură sau proprietăți aproximativ identice, măsurate în unități volumetrice: minereuri,
sticlă, ciment, sodă caustică, uleiuri vegetale, substanțe farmaceutice etc.;
2. Tehnologii care ameliorează proprietățile, caracteristicile sau calitatea produsului, pentru
a crea avantaje în privința costului, comodității, performanței sau siguranței; de exemplu sarea
alimentară, încapsularea substanțelor farmaceutice etc.;
3. Tehnologii care produc unul sau mai multe efecte speciale (tratament fizico-chimic), de
exemplu: galvanizarea, acoperiri metalice sau nemetalice ale metalelor, ignifugarea și vopsirea
țesăturilor, sterilizarea și pasteurizarea laptelui etc.;
4. Tehnologii care modifică un proces de producție sau un sistem de fabricație, pentru a
aduce unele avantaje sau impacte, de exemplu automatizarea, computerizarea sau robotizarea
proceselor și operațiilor tehnologice, celule de fabricație etc.;
5. Tehnologii pentru producerea de servicii tehnice, de exemplu tehnologii de proiectare a
produselor sau proceselor, de dezvoltare a unor software, tehnici de modelare și simulare a
proceselor etc.
 15
MOMENTUL 1

Clasificarea tehnologiilor

Au fost propuse numeroase clasificări ale tehnologiilor.

1. Tehnologii de bază sunt tehnologii esențiale care au permis întreprinderii să intre în afaceri,
însă în prezent nu conduc la vreun avantaj concurențial identificabil, pentru că sunt larg
disponibile prin echipamente de fabricație și furnizori, pentru toți concurenții. Tehnologiile de
bază rămân neschimbate pe durata de viață a produsului;

2. Tehnologii-cheie oferă avantaje identificabile, clare, asupra unuia sau a mai multor concurenți.
Aceste tehnologii sunt speciale pentru companie, de exemplu, protejate prin brevete de
invenție și sunt utilizate pentru a diferenția produsele firmei față de concurenți. Exemple:
materiale compozite, electronica pentru automobil, construcții aerodinamice pentru
automobile, televiziunea digitală etc.;

3. Tehnologii emergente sunt tehnologii incipiente, aflate încă în dezvoltare, al căror impact
competițional va fi probabil ridicat. Pot avea o semnificație strategică pe termen lung, prin
înlocuirea tehnologiilor curente, cu potențialul de a deveni tehnologii-cheie. Exemple:
ceramica pentru componente din motoare de automobil, nanotehnologii, biotehnologii etc.;

4. Tehnologii embrionare sunt în fază timpurie de cercetare, au impact concurențial

necunoscut, însă sunt promițătoare. Pentru aceste tehnologii nu există încă aplicații
industriale, în momentul analizei, sunt în stadiul de prototip de laborator.
 16
MOMENTUL 6

Noile tehnologii - Senzori lichizi

Conform specialiştilor, următoarea tehnologie care ne va schimba complet viaţa este

reprezentată de senzorii lichizi capabili să înregistreze anumite gesturi şi să ofere o uşurinţă în
navigare pe diferitele device-uri fără a mai fi nevoie de ecranele cu care suntem obişnuiţi.

Închipuiţi-vă ca sunteţi la jogging şi vreţi să schimbaţi melodia pe care o ascultaţi fără a va opri
sau întrerupe din exerciţii. Ei bine, cu viitorul mod de interacţiune lichid veţi putea să faceţi asta,
spre exemplu, apăsând uşor pe braţ. Mai mult, uşile apartamentului vor putea fi deschise prin
introducerea degetului arătător într-o fantă concepută special, fantă care va recunoaşte imediat
proprietarul şi îi va permite accesul.

Tehnologia, în cazul echipamentelor electronice, nu include nici cabluri şi nici console sau ecrane
speciale. În privinţa tehnologiei s-au arătat deja interesaţi să o achiziţioneze departamente de
dezvoltare de la Apple şi de Samsung.

Pentru a afla mai multe urmăriţi înregistrarea video.

http://www.itplay.ro/stiri/stiinta/urmatorul-pas-in-tehnolgie-senzorii-lichizi-2509.html
 17
MOMENTUL 6

Noile tehnologii - Biometria

Biometria reprezintă un complex de metode automatizate destinate identificării unei persoane

folosind unele caracteristici biologice sau comportamentale ale acesteia, știut fiind faptul ca unele
dintre aceste caracteristici o pot identifica în mod unic. Caracteristicile biometrice pot fi împărțite
în două clase principale:
 Fiziologice, sunt legate în general de formele corpului. Exemplele: amprente, geometria
mâinii, recunoașterea feței, recunoașterea irisului, ADN, odor/miros.
 Comportamentale, sunt legate de comportamentul unei persoane. Exemple: ritmul tastării,
mers și voce.

Un utilizator se poate autentifica, deci poate fi identificat, pe baza a trei aspecte:

• un obiect pe care îl deține (cheie, cartela);
• cunoștințe secrete (parole, coduri PIN)
• trăsături anatomice (amprente digitale, forma feței, amprenta vocala).

Numiți trei situații în care tehnologia biometrică ar ajuta la rezolvarea unor probleme
sau dificultăți resimțite de o instituție de învățământ superior?

Pentru a afla mai multe urmăriţi înregistrarea video.

http://www.youtube.com/watch?v=rO2vrpMemWk
 18
MOMENTUL 6

Aplicație - Nevoia de a inova în domeniul reţelelor de socializare

Câţiva cercetători ai Universităţii din Barcelona împreuna cu un departament de Psihologie a

Universităţii Princeton au dezvoltat un software capabil de a anticipa cu o precizie de 90% dacă
persoana cu care comunicaţi online sau prin intermediul reţelelor de socializare reprezintă un risc
pentru dumneavoastră.
Aplicaţia software face respectivele deducţii pe baza caracteristicilor faciale în urma analizei
fotografiei personajelor pe care le doriţi "analizate". Pe scurt, aplicaţia foloseşte o ramură a
inteligenţei artificiale ce foloseşte exemple pentru a dezvolta anumite moduri de lucru ale
psihologilor şi a avertiza asupra diferitelor comportamente. Astfel, aceasta vă poate spune despre
o cunoștinţă online dacă este:

atractivă,

competentă,

de încredere,

dominantă,

medie,

înfricoşătoare,

extrovertită,

ameninţătoare,

simpatică.

Sursa:www.itplay.ro
 19
MOMENTUL 6

Noile tehnologii - Metamaterialele

Metamaterialele sunt aliaje de metale care sunt aranjate într-o structură ce are deschideri mai mici
decât lungimea de undă pe care circulă fotoni de lumină, între 400 şi 700 de nanometri. Lumina
nu poate trece prin lucruri care sunt mai mici decât lungimea de undă pe care o are aşa că evită
acel obiect. Cum ochiul uman vede obiectele din jur, tocmai pentru că lumina este reflectată şi se
refractă prin anumite obiecte, în absenţa acestor fenomene orice devine invizibil.

Aceste materiale cu structura lor încâlcită „curbează” undele electromagnetice într-un mod care nu
poate fi realizat de materialele naturale. Cercetătorii studiază metamaterialele pentru potenţialul
lor de a produce învelişuri invizibile – materiale ce refractă lumina pentru a masca obiecte aflate
în plină vedere şi „super lentilele” (efectul de Fata Morgana)
Dificultăţile pe care le ridică elaborarea unei asemenea tehnologii sunt deosebite și rezultatele sunt
încă la început.

Pentru a afla mai multe urmăriţi înregistrarea video.

http://www.youtube.com/watch?v=_JpMJTJXf28
 20

MOMENTUL 6

Aplicație - Pelerina invizibilă

Oamenii de știință lucrează în permanență la noi și noi tehnologii pentru a ajuta lumea sa
evolueze. De câțiva ani ei lucrează la pelerina care te ajută sa devii invizibil. Pentru a deveni una
cu peisajul ai nevoie de o camera de filmat, un proiector și haina respectiva. Aceasta dă iluzia
invizibilității, însă se bucură de un mare succes.

Pentru a afla mai multe urmăriţi înregistrarea video.

http://www.youtube.com/watch?
v=PD83dqSfC0Y&feature=fvwp&NR=1
 21
MOMENTUL 6

Noile tehnologii - Materialele inteligente

Materialele inteligente sunt materiale care posedă abilități pentru a-și schimba proprietățile într-o
manieră specifică cu un răspuns specific la stimulii de intrare.
Stimulii ar putea fi: presiunea, temperatura, câmpul electric și câmpul magnetic, radiațiile chimice
sau radiațiile nucleare. Prin asocierea schimbărilor proprietăților fizice, se poate schimba forma,
rigiditatea, vâscozitatea sau vibrația.
Aplicațiile materialelor inteligente sunt numeroase:
 controlul geometriei aripilor de avion, a palelor de elicopter și a elicelor sau velaturii
navelor prin ameliorarea aero- sau a hidrodinamicii în scopul reducerii/suprimării
vibrațiilor produse de curenții turbionari din aer sau apă;
 chirurgie (filtre sangvine, mușchi, membre și organe artificiale), ortopedie (implanturi) sau
oftalmologie (retina artificială);
 monitorizarea continuă a stării de sănătate (toalete inteligente care analizează dejecțiile,
avertizând depășirile limitelor admise);
 controlul atmosferei din incinte (umiditate, nivel de oxigen, etc.)
 controlul distribuției și dozării medicamentelor;
 reducerea “semnăturii” (zgomotului) torpilelor etc.

Pentru a afla mai multe urmăriţi înregistrarea video.

http://www.youtube.com/watch?v=i6n8cpLKzHE
 22
MOMENTUL 6

Noile tehnologii - Imprimanta 3D

Imprimarea 3D este un proces folosit de câteva decenii în industrie, unde mai poartă numele de
"prototipare rapidă". Această tehnologie a apărut în anii '80, fiind folosită iniţial de companiile cu
bugete masive, precum cele din industria aerospaţială, sau de echipele de Formula 1.
Acestea funcţionează într-un mod similar imprimantelor obişnuite, folosind în loc de cerneală
diferite materiale (de la plastic la argint sau chiar la titaniu) pe care le imprimă în straturi
succesive, construind astfel un obiect.
Avantaje:
 producerea într-un timp foarte scurt a unui prototip;
 testarea şi remodelarea rapidă a diferitelor prototipuri, ceea ce conduce la reducerea
considerabil a timpului necesar pentru a trece de la etapa de prototip la cea de produs finit;
 capacitatea de a produce forme imposibil de creat cu ajutorul tehnicilor de producţie în masă.
 realizarea chiar de produse finite.

Imprimantele 3D folosite în industrie costă până la un milion de dolari, kiturile destinate

producţiei de obiecte la scară mică pot fi achiziţionate la preţuri începând de la 1.300$.

Pentru a afla mai multe urmăriţi înregistrarea video.

http://www.digi24.ro/stire/DIN-INTERIOR-Cat-de-pregatita-e-Romania-pentru-Noua-revolutie-
industriala_79165
 23
MOMENTUL 6

Conceptul de proces tehnologic

Un proces este un ansamblu de activități corelate sau în interacțiune care transformă elemente
de intrare în elemente de ieșire.

Procesul tehnologic reprezintă ansamblul de operații mecanice, fizice, chimice, care prin
acțiune simultană sau succesivă transformă materiile prime în bunuri sau realizează
asamblarea, repararea ori întreținerea unui sistem tehnic.

Procesul de producție cuprinde totalitatea proceselor folosite pentru transformarea

materiilor prime și a semifabricatelor în produse finite, pentru satisfacerea necesităților
umane.
 24
MOMENTUL 6

Conceptul de proces de producție

Procesul de producție cuprinde diferite categorii de procese:

 procese tehnologice de bază
 procese auxiliare
 procese de servire
 procese anexe.

Procesele tehnologice de bază sunt cele care contribuie direct la realizarea produselor finite, prin
transformarea intrărilor în ieșiri; acestea sunt "procese de transformare" care transformă
resursele de intrare în produse intermediare sau produse finite. În cazul produselor predominant
mecanice, procesele tehnologice sunt: elaborarea semifabricatelor (prin turnare, forjare, sudare,
formare etc.), procese de prelucrare, procese de asamblare, procese de control etc.

Procesele auxiliare și procesele de servire asigură pregătirea, respectiv servirea proceselor de

bază; acestea includ de exemplu: transportul materialelor și produselor în procesul de producție,
fabricarea sculelor și dispozitivelor, repararea și întreținerea utilajelor tehnologice etc.

Procesele anexe constau în valorificarea resurselor reziduale rezultate în producție: colectarea

deșeurilor, regenerarea emulsiilor etc.
 25
MOMENTUL 6

Documentația tehnologică

Procesele tehnologice sunt descrise și reprezentate grafic într-o serie de documente tehnologice,
cum sunt:

Nomenclator care include evidența elementelor componente ale produsului, în vederea

urmăririi fabricației, întocmirii consumurilor specifice sau a listei de materiale etc.;

Itinerar tehnologic cuprinde stabilirea pe întreprindere a succesiunii secțiilor sau atelierelor

care participă la fabricarea componentelor produsului;

Fișă tehnologică - formular specific care cuprinde toate indicațiile pentru executarea
operațiilor unui proces tehnologic, pentru o anumită piesă;

Plan de operații - stabilește desfășurarea procesului tehnologic, cu indicarea tuturor datelor

necesare executării operațiilor pe faze. Se elaborează plane de operații pentru prelucrări
mecanice, pentru tratamente termice, pentru procese tehnologice de turnare etc.
 26
MOMENTUL 6

Documentația tehnologică

Tehnologie de control al calității este inclusă în fișa de control, cuprinde toate datele referitoare
la tehnologia de verificare a produsului;

Desen de execuție pentru semifabricat: stabilirea formei, dimensiunilor, materialului și a altor

condiții tehnice pentru semifabricatele pieselor executate prin procedee de turnare, matrițare etc.;

Desene de execuție pentru scule, dispozitive, verificatoare;

Fișă de consum specific de materiale - document tehnologic care stabilește consumul de

materiale necesare pentru fabricarea unității de produs;

Lista utilajelor include evidența centralizată a utilajelor (mașinilor) necesare fabricării

produsului;

Documentație pentru piese prelucrate pe mașini-unelte cu comandă numerică: scheme de

reglaj, fișa de programare etc

Fișă pentru calculul normei de timp (de muncă) se întocmește în vederea stabilirii tehnico-
științifice a normelor de timp pentru fazele de lucru indicate în planul de operații;
 27
MOMENTUL 6

Norma de timp este timpul stabilit unui executant care are calificarea corespunzatoare si lucreaza cu
intesitate normala pentru efectuarea unei unitati de lucrare, unui produs, in conditii tehnice si
organizatorice precizate.

Componentele normei de timp sunt:

a) timpul de pregatire si incheiere - se determină pentru toată seria (lotul) de piese.
El este consumat de operatorul uman înaintea efectuării lucrării pentru crearea condiţiilor necesare
executării acesteia, precum şi după terminarea ei, pentru încheierea lucrări;
b) timpul operativ, format din:
- timp de baza - este timpul în care are loc prelucrarea nemijlocită a semifabricatului şi care depinde
doar de sistemul tehnologic (maşină).
- timp ajutator - timp in cursul caruia nu se produce nici o modificare cantitativa sau calitativa a
obiectului muncii, dar in care executantul trebuie sa efectueze miscarile necesare sau sa supraveghere
utilajul, pentru ca modificarea sa poata avea loc. Din timpul ajutator face parte si timpul afectat trecerilor
de la un loc de munca la altul (timpul de trecere) in cazul lucrului la mai multe masini.
c) timp de deservire a locului de munca, format din:
- timp de deservire organizatorica - Se refera la mentinerea in stare de lucru a locului de munca. Este
timpul in cursul caruia executantul asigura, pe intreaga perioada a schimbului de munca, organizarea,
aprovizionarea si ingrijirea locului de munca;
- timp de deservire tehnica - care include timpul pentru ungerea unor organe de masina, realizarea unor
reglaje constructive, ascutirea sculelor si schimbarea lor, etc.;
d) timp de intreruperi reglementate, format din:
- timp de odihna si necesitati fiziologice;
- timp de intreruperi conditionate de tehnologie si de organizarea muncii - este rezervat reglarii
periodice a utilajelor, inlocuirea unor materiale tehnologice care se uzeaza, etc..
2
8