RAPORTAREA INTEGRATĂ

Cercetările sugerează faptul că până la sfârșitul acestui secol temperatura va crește cu

1-6 grade Celsius față de nivelul preindustrial. Pentru a putea controla această evoluție este
nevoie de acțiunea tuturor, inclusiv a companiilor. Contabilii au un rol esențial în oferirea de
informații pentru deciziile managementului și pentru raportare. De aceea, este necesar ca
profesioniștii contabili să înțeleagă conceptele referitoare la sustenabilitate. Când discutăm
despre sustenabilitate ne referim la aspecte de mediu și sociale, iar contabilitatea pentru
sustenabilitate presupune evaluarea, analiza și raportarea acestor aspecte. Ignorarea acestor
dimensiuni ar putea pune în pericol chiar continuarea activității unei companii. De exemplu,
nerespectarea drepturilor angajaților poate genera litigii și creșterea cheltuielilor societăților
comerciale. Existența unor fabrici în zone în care resursele esențiale (precum apa) riscă să nu
mai fie suficiente poate conduce, de asemenea, la încetarea activității.
O primă remarcă esențială se referă la terminologie: în practică sunt folosiți cu
aproximativ același sens termenii „raportare de sustenabilitate”, „raportare nefinanciară”
(termenul utilizat în Directiva 2014/95/UE), „raportare de RSC” (responsabilitate socială a
corporațiilor, în engleză CSR – corporate social reporting) sau „raportare privind durabilitatea”
(termenul utilizat în Directiva 2022/2464/UE). O altă nuanță ar putea avea „raportare ESG”
(mediu, social, guvernanță - en. environmental, social, governance), deoarece include explicit
dimensiunea guvernanței. Un termen mai cuprinzător este „raportare integrată”, care va
cuprinde atât aspecte financiare, cât și nefinanciare, prezentate în rapoarte într-o manieră
conectată, așa cum este explicat mai jos.
1. Evoluția raportării de sustenabilitate
Întrebări referitoare la sustenabilitate au fost ridicate începând cu anii 50 și au fost în
principal legate de dezvoltare. Combinate cu aspecte referitoare la resursele limitate, ele au
adus în atenția cercetătorilor condițiile creșterii economice.
Prima contribuție în domeniul raportării de sustenabilitate datează din 1977, când Clark
C. Abt a publicat cartea The social audit for management, considerată de multe persoane prima
carte practică din domeniul contabilității sociale.
În anul 1987, World Economic Forum, în documentul cunoscut drept Bruntland Report,
a inclus o definiție a dezvoltării sustenabile (durabile) care este și în prezent cea mai cunoscută.
Astfel, dezvoltarea sustenabilă reprezintă „o dezvoltare care să satisfacă nevoile prezentului
fără a compromite capacitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi”.
Pentru a raporta este nevoie de instrumente. Dezvoltarea acestora a început în anii 90.
De exemplu, în anul 1992 profesorii Robert S. Kaplan și David P. Norton au publicat articolul
„The Balanced Scorecard: Measures that drive performance”. Balanced Scorecard reprezintă
și în prezent un instrument util în raportarea informațiilor care includ și alte aspecte pe lângă
cele financiare. În varianta originală, Balanced Scorecard includea următoarele axe
(perspective), indicatori recomandați și întrebări la care răspund indicatorii incluși în cadrul
fiecăreia (Kaplan și Norton, 1996, p. 9, p. 44):

1
 Tabelul 1. Exemplificare Balanced Scorecard

NC Perspectiva Indicatori Întrebare

1. Clienți Satisfacție; Retenție; Piață; Pentru a ne îndeplini viziunea, cum

Cotă ar trebui să ne prezentăm clienților?

2. Procese Calitate; Timp de răspuns; Pentru a satisface cerințele

interne de Cost; Noi produse introduse în acționarilor și clienților, la ce
afaceri portofoliu procese de afaceri trebuie să
excelăm?

3. Învățare și Satisfacția angajaților; Pentru a ne îndeplini viziunea, cum

creștere Disponibilitatea sistemelor ne vom susține abilitatea de a ne
informatice schimba și îmbunătăți?

4. Financiară Rentabilitatea investițiilor; Pentru a avea succes din punct de

Valoarea economică adăugată vedere financiar, cum ar trebui să ne
prezentăm acționarilor?

Ulterior, la aceste patru axe a fost adăugată o a cincea, pentru reflectarea sustenabilității
(Figge et al., 2002). Exemple de indicatori-cheie de sustenabilitate folosiți în general de firme
sunt (adaptare după Novo Nordisk, 2022, p.891):

- Mediu:
✔ Consumul de energie
✔ Cota de energie regenerabilă
✔ Consumul de apă
✔ Emisiile de CO2
✔ Deșeurile
- Social:
✔ Numărul de angajați
✔ Viteza de rotație a personalului
✔ Frecvența accidentelor de muncă
✔ Raportul dintre bărbați și femei aflațe în posturi de conducere
✔ Modificarea prețurilor produselor
✔ Valoarea totală a taxelor
✔ Valoarea totală a donațiilor și a altor contribuții
- Guvernanță:
✔ Numărul de analize privind etica în afaceri
✔ Numărul de angajați instruiți cu privire la etica în afaceri

1
Statement of Environmental, Social and Governance (ESG) performance

2
 ✔ Numărul de audituri la furnizori
✔ Numărul de inspecții eșuate
✔ Reputația companiei (pe o scară de la 0 la 100).
EXEMPLU BALANCED SCORECARD
(adaptat după sursa: https://kaplan.co.uk/docs/default-source/pdfs/study-options-demos/acca-
f2-study-text-chapter-16.pdf)
Faster Pasta este un restaurant italian de tip fast-food specializat în mâncăruri și pizza
italiene autentice de înaltă calitate, la prețuri accesibile. S-a decis recent să se implementeze
balanced scorecard și s-au stabilit următoarele obiective relevante pentru fiecare perspectivă:
Tabelul nr. 1

Perspectiva Scop

Clienți Creșterea numărului de clienți noi și care revin (fideli)

Reducerea procentului de reclamații ale clienților

Procese interne Reducerea timpului necesar între luarea comenzii unui client și
livrarea mesei către client

Reducerea rotației personalului

Inovație și învățare Creșterea ponderii veniturilor obținute din vânzarea de feluri noi de
mâncare

Creșterea ponderii timpului dedicat pentru învățare continuă de

către personal

Financiar Creșterea sumei de bani cheltuite de fiecare client în restaurant

Creșterea marjei brute a profitului

Mediu Reducerea cantității de deșeuri generate

Creșterea eficienței energetice

Următoarele informații sunt disponibile pentru anul care tocmai s-a încheiat și pentru
anul precedent.

3
 Tabelul nr. 2

Elemente 20X8 20X9

Total clienți, din care: 11.600 12.000

- clienți noi 4.400 4.750

- clienți existenți 7.200 7.250

Reclamații ale clienților 464 840

Timpul dintre preluarea comenzii și primirea mesei de către 4 minute 13 minute

client

Rotația personalului (%) 12% 40%

Timpul de învățare continuă (%) 5% 2%

Venituri, din care: 110.000 um 132.000 um

- venituri vânzarea de feluri noi de mâncare 22.000 um 39.600 um

- venituri vânzarea de preparate existente 88.000 um 92.400 um

Valoarea adăugată netă 27.000 um 35.000 um

Profitul brut 22.000 um 30.360 um

Cantitatea de deșeuri ridicate (conform facturilor primite de 50 m3 49,5 m3

la furnizor)

Consumul total de energie 34.518 GJ 37.132 GJ

Indicele de creștere a prețurilor (inflația) 100 105

Se cere:
Folosind indicatorii adecvați, calculați și comentați dacă Faster Pasta și-a atins sau nu
obiectivele.

4
Soluție:
Perspectiva Scop Indicatori Calcule Comentarii
Clienți Creșterea numărului Variația numărului • Pentru clienți noi Scopul restaurantului a fost
de clienți noi și care de clienți o Valori absolute = 4.750 - 4.400 = 350 atins, atât în ceea ce privește
revin (fideli) clienții noi cât și cei existenți,
o Valori relative = (4.750 - 4.400)/ 4.400 * 100 = 7,95%
deși în ceea ce privește clienții
• Pentru clienții fideli
fideli, creșterea nu a fost una
o Valori absolute = 7.250 - 7.200= 50 semnificativă. La o analiză mai
o Valori relative = (7.250 - 7.200)/ 7.200 * 100 = 0,69% detaliată observăm că ponderea
Ponderea clienților • 20X8 = 7.200/11.600 * 100 = 62,07% clienților fideli în total clienți a
fideli în total clienți • 20X9 = 7.250/12.000 * 100 = 60,42% înregistrat o ușoară diminuare,
ceea ce este un indiciu posibil al
diminuării satisfacției clienților.
Acest aspect ar trebui investigat
din punct de vedere calitativ
(spre exemplu, sunăm clienții)
Reducerea Ponderea • 20X8 = 464/11.600 * 100 = 4% Scopul restaurantului nu a fost
procentului de reclamațiilor • 20X9 = 840/12.000 * 100 = 7% atins. Această informație ar
reclamații ale clienților în total trebui corelată cu contextul
clienților clienți descris anterior și este necesară
o investigare detaliată a
cauzelor și remedierea situației.
Procese Reducerea timpului Timpul existent • 20X8 = 4 minute Scopul restaurantului nu a fost
interne necesar între luarea între luarea • 20X9 = 13 minute atins. Această informație ar
comenzii unui client comenzii unui client trebui corelată cu indicatorul
și livrarea mesei și livrarea mesei anterior și trebuie luate măsuri
către client către client
Reducerea rotației Rotația personalului • 20X8 = 12% Scopul restaurantului nu a fost
personalului • 20X9 = 40% atins. Acest aspect ar trebui
corelat cu creșterea timpului de
așteptare.

1
 Perspectiva Scop Indicatori Calcule Comentarii
Inovație și Creșterea ponderii Analiza veniturilor o Valori absolute = 39.600 - 22.000= 17.600 Restaurantul și-a atins scopul,
învățare veniturilor obținute obținute din o Valori relative = (39.600 - 22.000)/ 22.000* 100 = iar din punct de vedere financiar
din vânzarea de vânzarea felurilor avem o influență favorabilă.
80%
feluri noi de noi de mâncare Deși am rezultate financiare
mâncare optimizatre, trebuie investigat în
Ponderea veniturilor • 20X8 = 22.000 / 110.000 *100 = 20% detaliua dacă nu cumva
obținute din • 20X9 = 39.600 / 132.000 * 100 = 30% introducerea unor aspecte
vânzarea de feluri inovative (felurile oi de
noi de mâncare în mâncare) au stresat angajații,
total venituri care au decis să părăsească
firma și implicit au crescut
timpii de așteptare.
Creșterea ponderii Ponderea timpului • 20X8 = 5% Restaurantul nu și-a atins
timpului dedicat dedicat pentru • 20X9 = 2% scopul, deci angajații ar putea fi
pentru învățare învățare continuă de nemulțumiți și ar putea pleca...
continuă de către către personal
personal
Financiar Creșterea sumei de Veniturile pe client • 20X8 = 110.000/11.600 = 9,48 um/client Scopul a fost atins, chiar și
bani cheltuite de • 20X9 = 132.000/12.000 = 11 um/client ținând seama de factorul
fiecare client în inflaționist.
Informațiile din anul 20X9 ar trebui corelate cu indicele
restaurant
prețurilor de consum =105. Adică:
• 20X9 = 11 um/client/105*100 = 10,5 um (valoarea
reală

Creșterea marjei Marja profitului Profit / Venituri * 100 = Scopul a fost atins
brute a profitului •
20X8 = 22.000/110.000 = 20%
• 20X9 = 30.360/132.000 = 23%
Mediu Reducerea cantității Variația cantității • 20X8 = 50 m3 Scopul a fost atins
de deșeuri generate de deșeuri • 20X9 = 49,5 m3

2
Perspectiva Scop Indicatori Calcule Comentarii

Creșterea eficienței Eficiența Eficiența energetică = Consumul total de energie / Valoarea Scopul a fostatins, cu cât
energetice energetică adăugată netă eficiența energetică este mai
• 20X8 = 34.518 GJ/27.000 um = 1,28 mare, cu atât indicatorul are
• 20X9 = 37.132 GJ/35.000 um = 1,06 valori mai mici.

3
1
 În anul 1994, Elkington a publicat articolul “Towards the sustainable corporation: Win-
win-win business strategies for sustainable development”, introducând conceptul triple bottom
line – TBL (linia triplă a rezultatelor). Cele trei linii avute în vedere sunt: mediu, socială și
economică. Perspectiva economică nu se referă doar la entitate, ci și la impactul exterior (care
apare, de exemplu, în comunitate, prin crearea unor locuri de muncă). O companie care aplică
triple bottom line este Novo Nordisk, care activează în domeniul farmaceutic și este un
exemplu de bune practici în domeniul raportării integrate. Astfel, abordarea lor de afaceri
asigură faptul că deciziile „echilibrează aspectele financiare, sociale și de mediu, având
permanent în vedere interesele pacienților” (Raport anual Novo Nordisk, 2018). Exemple de
impacturi conform TBL sunt prezentate în tabelul 2.
Tabelul 2. Impact TBL

NC Linii Impact

1 Mediu Impactul pe care o entitate îl are asupra mediului natural; de exemplu,

prin utilizarea resurselor naturale, generarea de deșeuri și emisii.

2 Social Impactul pe care o entitate îl are asupra celor mai importante părți
interesate: angajați și familiile lor, clienți, furnizori, comunități locale.

3 Economic Impactul pe care o entitate îl are asupra economiei locale, naționale și

internaționale; de exemplu, prin crearea de locuri de muncă, generarea
inovațiilor, plata taxelor și crearea de valoare.
Sursa: ACCA (2023)
În anul 1995 în Europa se implementează primul program de raportare sustenabilă: Eco-
Management and Audit Scheme (EMAS), care este un eșec. Una dintre cauzele posibile este
lipsa impunerii aplicării programului de către companii.
În anul 1997 se pun bazele Global Reporting Initiative, organizația care avea să publice
cele mai folosite ghiduri de raportare de sustenabilitate voluntară din lume. De exemplu,
conform KPMG (2022) 78% dintre cele mai mari 250 de companii la nivel mondial (stabilite
în funcție de venit, în clasificarea Fortune 500 2021) utilizează standardele GRI. Prima lor
versiune este publicată în 2000. Standardele se concentrează pe trei dimensiuni: mediu, social
și guvernanță (en. environmental, social and governance - ESG). Un exemplu de raportare
conform GRI este oferit de firma Novo Nordisk. Indicatorii reprezentativi selectați de
companie pentru cele trei dimensiuni sunt (Novo Nordisk, 2022, p. 7):

- Social:
✔ 36,3 milioane de pacienți la care am ajuns cu produsele noastre de îngrijire a
diabetului
✔ 5,5 milioane de pacienți la care am ajuns prin intermediul inițiativelor de
acces și accesibilitate
✔ 6.700 de angajați în plus față de anul 2021
2
 ✔ 36 de miliarde de coroane daneze (DKK) contribuția fiscală totală a
corporației
- Mediu:
✔ Reducerea cu 29% a emisiilor de CO2 din operațiuni și transport în
comparație cu nivelurile din 2019, înainte de pandemie
✔ Patru țări au lansat inițiative de preluare pentru a preveni ca dispozitivele
electronice de tip tabletă să ajungă în depozitele de deșeuri
- Guvernanță:
✔ 49,4 miliarde DKK reprezentând dividende și răscumpărări de acțiuni au fost
plătite acționarilor
✔ Scor de reputație de 82,3 puncte din 100 măsurat în rândul principalelor părți
interesate2.
Problemele identificate la începutul anilor 2000 cu privire la raportarea corporațiilor se
referă la:

- Informații orientate către un singur grup de utilizatori, investitorii;

- Informații insuficiente referitoare la activele necorporale;
- Necesitatea dezvoltării indicatorilor de performanță operațională;
- Lipsa unei legături între sustenabilitate și crearea de valoare pentru acționari;
- Raportarea riscurilor;
- Lipsa rapoartelor de asigurare care să însoțească informațiile nefinanciare.
În anul 2003 se adoptă în Europa Directiva de Modernizare a Conturilor (en. „Accounts
Modernization Directive”), care prevede (dar nu impune) publicarea de indicatori-cheie de
performanță financiară și nefinanciară relevanți pentru entitatea raportoare și informații
referitoare la probleme de mediu și sociale.
Începând cu anul 2006 Directiva Europeană 2006/46 solicită tuturor companiilor cotate
la bursă includerea unui raport referitor la guvernanță în raportul anual.
Anul 2010 a marcat startul unui nou trend, prin crearea Consiliul Internațional pentru
Raportare Integrată (IIRC). Organismul a avut rolul declarat de a crea un cadru de raportare
integrată acceptat la nivel mondial. În anul 2013 este publicată prima versiune a acestui cadru,

2
„Publicul larg informat, persoanele cu diabet, persoanele cu obezitate, profesioniștii din domeniul sănătății și
specialiști în diabet” (Novo Nordisk, 2022, p.22)
Părți interesate (Anexa 1) = Cele care pot afecta sau pot fi afectate de întreprindere. Există două grupuri
principale de părți interesate:
i. Părțile interesate afectate: persoanele sau grupurile ale căror interese sunt sau ar putea fi afectate – pozitiv
sau negativ – de activitățile întreprinderii și de relațiile de afaceri directe și indirecte ale acesteia de-a lungul
lanțului său valoric și
ii. utilizatorii declarațiilor privind durabilitatea: utilizatorii primari ai raportării financiare de uz general
(investitori existenți și potențiali, împrumutători și alți creditori, inclusiv administratori de active, instituții de
credit, societăți de asigurare), precum și alți utilizatori, inclusiv partenerii de afaceri ai întreprinderii, sindicatele
și partenerii sociali, societatea civilă și organizațiile neguvernamentale, administrația publică, analiștii și cadrele
universitare.
Unele părți interesate, dar nu toate, pot aparține ambelor grupuri.

3
care a fost actualizată în 2021. Versiunea modificată a fost tradusă de către Corpul Experților
Contabili din România și este disponibilă aici: https://www.integratedreporting.org/wp-
content/uploads/2021/09/IR-Framework_Romanian-translation.pdf. „Raportarea integrată
reunește informațiile semnificative despre strategia, guvernanța, performanța și perspectivele
unei organizații într-un mod care reflectă contextul comercial, social și de mediu în care aceasta
își desfășoară activitatea. Aceasta oferă o reprezentare clară și concisă a modului în care o
organizație demonstrează administrarea și modul în care creează valoare, acum și în viitor.
Raportarea integrată combină cele mai importante elemente de informații care sunt în prezent
raportate în cadrul unor componente de raportare separate (financiară, comentarii ale
conducerii, guvernanță și remunerare și sustenabilitate) într-un ansamblu coerent și important:
- Arată conectivitatea dintre ele; și
- Explică modul în care acestea afectează capacitatea unei organizații de a crea și susține
valoarea pe termen scurt, mediu și lung” (IIRC, 2011).
Cele mai importante concepte sunt:
i. Valoarea;
ii. Capitalurile.

i. Valoarea

ii. Capitalurile
4
 În Cadrul general, capitalurile cuprind capitalul financiar, fabricat, intelectual, uman,
social și relațional și natural. „Capitalurile reprezintă stocuri de valoare care sunt augmentate,
reduse sau transformate prin intermediul activităților și ieșirilor organizației. De exemplu,
capitalul financiar al unei organizații este sporit atunci când aceasta înregistrează profit, iar
calitatea capitalului său uman este îmbunătățită atunci când angajații sunt mai bine instruiți”
(Cadrul general, 2.11).
În anul 2014 în Uniunea Europeană este adoptată Directiva 2014/95/UE. Aceasta
introduce modificări care au ca rezultat extinderea domeniului de aplicare a informațiilor
nefinanciare care trebuie prezentate în raportul administratorului, astfel încât să includă
informații relevante minime privind cel puțin aspectele de mediu, aspectele sociale și de muncă,
respectarea drepturilor omului și aspectele legate de combaterea corupției și a mitei.
Prezentarea se face sub forma unei declarații nefinanciare sau a unui raport nefinanciar.
Aceasta include o scurtă descriere a modelului de afaceri al entității, o descriere a politicilor
urmărite de societate în ceea ce privește aspectele de mediu, sociale și legate de angajați,
respectarea drepturilor omului, procedurile de combatere a corupției și a mitei și rezultatele
acestora, riscurile și gestionarea riscurilor legate de aceste aspecte și indicatorii-cheie de
performanță (ICP) nefinanciari. Entitățile care fac obiectul directivei sunt întreprinderile sau
grupurile mari de interes public care au un număr mediu de angajați mai mare de 500. În
conformitate cu Directiva 2013/34/UE, o întreprindere este considerată mare dacă deține active
totale de peste 20 de milioane EUR, are mai mult de 250 de angajați în medie sau vânzări nete
de peste 40 de milioane EUR. Astfel, doar întreprinderile mari și grupurile cu peste 500 de
angajați trebuie să raporteze aspectele nefinanciare. Entitățile de interes public sunt definite de
Uniunea Europeană ca fiind întreprinderi care sunt:
(a) guvernate de legislația unui stat membru și ale căror valori mobiliare sunt admise la
tranzacționare pe o piață reglementată din orice stat membru;
(b) instituții de credit;
(c) întreprinderi de asigurare;
(d) desemnate de statele membre ca entități de interes public, de exemplu întreprinderi care
prezintă o importanță publică semnificativă datorită naturii activității lor, dimensiunii lor
sau numărului de angajați (Directiva 2013/34/UE).
Pentru a furniza aceste informații, întreprinderile se pot baza pe diverse cadre (proprii,
naționale, europene sau internaționale). Companiile care fac obiectul reglementărilor
menționate mai sus vor fi obligate să acționeze pe principiul „respectă sau explică” (a se vedea
Tiron-Tudor et al., 2019).
În anul 2015, în cadrul United Nations COP 21 au fost adoptate atât „Acordul de la
Paris” (Paris Climate Agreement), cât și Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale Națiunilor
Unite (United Nations Sustainable Development Goals). Obiectivul semnatarilor „Acordului
de la Paris” (195 de state) este de a menține creșterea temperaturii la nu mai mult de „2°C peste
nivelurile preindustriale și de a depune eforturi pentru a limita creșterea temperaturii la 1,5°C
peste nivelurile preindustriale” [UNFCCC, 2015, articolul 2.1 litera (a)]. La fiecare cinci ani,

5
țările trebuie să prezinte o contribuție stabilită la nivel național (NDC) (Dragomir et al., 2023).
Obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU stabilesc o cale pentru a pune capăt sărăciei
extreme, pentru a combate inegalitatea și nedreptatea și pentru a proteja planeta. Realizarea
obiectivelor va necesita un efort fără precedent din partea tuturor sectoarelor societății, inclusiv
a întreprinderilor (https://dezvoltaredurabila.gov.ro/web/obiective/).
Pentru a îndeplini obiectivele UE în materie de climă și energie pentru 2030 și pentru a
realiza obiectivele din cadrul Pactului Ecologic European (en. European Green Deal), este
esențial să se orienteze investițiile către proiecte și activități durabile. Pentru a realiza acest
lucru sunt necesare un limbaj comun și o definiție clară a ceea ce înseamnă „durabil”. Din acest
motiv, Planul de acțiune privind finanțarea creșterii durabile a solicitat crearea unui sistem
comun de clasificare a activităților economice durabile, prin „Taxonomia UE” (KPMG, 2023).
Taxonomia are șase obiective de mediu (Uniunea Europeană, 2020, Introducere, art. 23):
1) „atenuarea schimbărilor climatice;
2) adaptarea la schimbările climatice;
3) folosirea durabilă și protecția apei și a resurselor marine;
4) tranziția către o economie circulară;
5) prevenirea și controlul poluării; și
6) protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor”.
În anul 2023 au apărut două cadre pentru raportarea de sustenabilitate:

- ESRS-urile (European Sustainability Reporting Standards (ESRS) ), dezvoltate în

Europa de către EFRAG, în urma aprobării Directivei 2022/2464/EU în ceea ce
privește raportarea privind durabilitatea de către întreprinderi (CSRD). Primele
standarde au fost finalizate în iulie 2023;
- Standarde internaționale emise de către International Sustainability Standards
Board.

2. Raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES)

Vom detalia în continuare raportarea pentru emisiile de GES, deoarece pentru acestea
a fost dezvoltat un cadru intitulat „The Greenhouse Gas Protocol. A Corporate Accounting and
Reporting Standard” [Protocolul privind gazele cu efect de seră. Un standard de contabilitate
și raportare pentru întreprinderi] (mai multe informații sunt disponibile în limba engleză aici:
https://ghgprotocol.org/corporate-standard). Așadar, este un cadru de „contabilitate și
raportare”. Standardul a fost conceput de Greenhouse Gas Protocol Initiative și este acceptat la
nivel internațional. Se aplică mai multor tipuri de emisii de GES, dar noi vom exemplifica în
acest curs emisiile de CO2.
Principiile de contabilizare și raportare sunt:

- Relevanța
- Completitudinea
- Comparabilitatea

6
 - Transparența
- Acuratețea.
Perimetrul de consolidare
O problemă importantă, asemănătoare perimetrului de consolidare din contabilitate,
este ce includem în emisiile de GES într-un grup de societăți. Apar două aspecte:

- Emisiile generate de care companii se includ;

- Ce procent se include pentru fiecare companie din grup.
Așadar, trebuie consolidate emisiile din diverse operațiuni/companii din grup.
Standardul prevede două abordări pentru consolidare. Abordarea aleasă se va aplica pentru tot
grupul:
i. Procentaj de interes (cota de capital);
ii. Procentaj de control.
i. Procentaj de interes (cota de capital)
Procentajul de interes reprezintă procentul deținut din capital (cota de capital), interesul
economic. Dacă se alege această variantă se va contabiliza cota de capital din GES pentru
toate operațiunile.
EXEMPLU (adaptat după https://ghgprotocol.org/corporate-standard-training-webinar)

ii. Procentaj de control

Controlul poate fi:

- Financiar;
- Operațional.
Dacă se alege varianta procentajului de control, se va contabiliza 100% din
emisiile de GES pentru toate operațiunile aflate sub controlul companiei, indiferent de
cota de capital deținută.

7
 Controlul financiar reprezintă abilitatea de a controla operațiunile financiare și
politicile operaționale ale unei companii din grup. Pentru a-l determina, se ține cont de
drepturile de vot și de situația din contabilitatea financiară. Se va contabiliza 100% din emisiile
de GES pentru toate operațiunile aflate sub controlul financiar al companiei.
EXEMPLU (adaptat după https://ghgprotocol.org/corporate-standard-training-webinar)

Controlul operațional este definit ca autoritatea de a introduce și implementa politicile

de exploatare. Se va contabiliza 100% din emisiile de GES pentru toate operațiunile aflate sub
controlul operațional al companiei.
EXEMPLU (adaptat după https://ghgprotocol.org/corporate-standard-training-webinar)

8
EXEMPLUL 1 (adaptat după https://ghgprotocol.org/corporate-standard-training-webinar)
Se cunosc următoarele informații pentru un grup de societăți:

Cât va contabiliza și raporta grupul dacă va aplica metoda:

a) Procentajului de interes?
b) Procentajului de control financiar?
c) Procentajului de control operațional?
Soluție
a) Metoda procentajului de interes = 30% * 1.000 Mt CO2 = 300 Mt CO2
b) Metoda procentajului de control financiar = 100% * 1.000 Mt CO2 = 1.000 Mt CO2
c) Metoda procentajului de control operațional = 0% * 1.000 Mt CO2 = 0 Mt CO2

EXEMPLUL 2 (adaptat după https://ghgprotocol.org/corporate-standard-training-webinar)

Pornind de la informațiile prezentate mai jos, care este valoarea emisiilor pe care
trebuie să o contabilizeze și raporteze grupul dacă va aplica metoda:
a) Procentajului de interes?
b) Procentajului de control financiar?
c) Procentajului de control operațional?

9
Soluție
a) Metoda procentajului de interes = 100% * 1.100 Mt CO2 100% + 50% *2.000 Mt
CO2 + 100% * 1.200 Mt = 3.300 Mt CO2
b) Metoda procentajului de control financiar = 100% * 1.100 Mt CO2 100% + 100%
*2.000 Mt CO2 + 100% * 1.200 Mt = 4.300 Mt CO2
c) Metoda procentajului de control operațional = 100% * 1.100 Mt CO2 100% + 0
*2.000 Mt CO2 + 100% * 1.200 Mt = 2.300 Mt CO2

Perimetrul operațional (en. operational boundaries)

Emisiile directe de GES provin din surse care sunt deținute sau controlate de companie.
Emisiile indirecte de GES sunt consecința acțiunilor companiei, dar provin din surse deținute
sau controlate de terți (de exemplu, un aragaz vândut unui client va genera emisii indirecte de
GES din punctul de vedere al vânzătorului). GHG Protocol definește trei „domenii de aplicare”
(en. scopes) pentru contabilizarea și raportarea GES (Dragomir, 2012):
a) Domeniul de aplicare 1 include emisiile directe de GES care provin din surse precum
arderea în cazane, cuptoare și vehicule deținute sau controlate; emisiile provenite din
producția în instalații proprii sau controlate (Definiție Anexa 1. Emisii de GES de
categoria 1 = Emisiile directe de GES din surse care sunt deținute sau controlate de
întreprindere);
b) Domeniul de aplicare 2 include emisii indirecte de GES provenite din generarea de
energie (electrică, termică) achiziționată (deci produsă de un terț, dar consumată de
companie). Acestea se produc fizic la instalația cu care este generată energia electrică
(Definiție Anexa 1. Emisii de GES de categoria 2 = Emisiile indirecte provenite din
producerea de energie electrică, abur, căldură sau răcire achiziționată sau obținută,
consumată de întreprindere);
c) Domeniul de aplicare 3 include alte emisii indirecte de GES generate ca urmare a
activităților firmei, dar care apar din surse care nu sunt deținute sau controlate de

10
 întreprindere. Câteva exemple de activități care generează emisii incluse în domeniul
de aplicare 3 sunt transportul cu vehicule care nu sunt deținute sau controlate de
companie; utilizarea de către clienți a produselor și a serviciilor vândute de companie
(Definiție Anexa 1. Emisii de GES de categoria 3 = Toate emisiile de GES indirecte
(care nu sunt incluse în domeniul de aplicare al emisiilor de GES de categoria 2) care
apar în lanțul valoric al întreprinderii care raportează, inclusiv emisiile în amonte și cele
în aval. Emisiile de GES de categoria 3 pot fi defalcate în clase din categoria 3).
Întreprinderile ar trebui să contabilizeze și să raporteze emisiile provenite din domeniile
1 și 2 separat.
Atenție! Aceleași emisii pot fi contabilizate în cadrul domeniului 1 de către entitatea
care produce energie electrică și în cadrul domeniului 2 de către entitatea care consumă energie
electrică.
EXEMPLUL 3 (adaptat după https://ghgprotocol.org/corporate-standard-training-webinar)
Mama își contabilizează anual emisiile în cadrul domeniilor 1, 2 și 3. Aceasta suferă modificări
în cadrul operațiunilor sale comerciale, așa cum este descris în tabelul de mai jos. Indicați dacă
fiecare modificare a operațiunilor Mamei ar determina o CREȘTERE, o REDUCERE sau
NICIO MODIFICARE a emisiilor sale pentru domeniile de aplicare 1, 2 și 3.

NC Descriere Domeniul de aplicare Explicație

1 2 3

1 Instalarea la sediul societății a Creștere Reducere Depinde În ambele cazuri sunt

unei centrale de generare a utilizați combustibili din
energiei electrice pe bază de gaze surse neregenerabile
naturale care să înlocuiască (fosili). Centrala
energia electrică generată în achiziționată va conduce
rețea pe bază de cărbune (se la creșterea emisiilor în
presupune că toată energia cadrul societății (
electrică produsă pe bază de gaz Creștere Scopes 1) și va
este consumată de întreprinderea determina renunațarea la
dumneavoastră) conumul de energie
achiziționată din exterior
din surse neregenerabile
(Reducere Scopes 2)

2 Înlocuirea centralei electrice pe Reducere Nici o modificare Depinde Ambele cetntrale

bază de cărbune din Fabrica funcționează în cadrul
Tulcea cu o centrală eoliană firmei, deci emisiile de
pentru producerea de energie CO2 trebuiesc raportate
electrică pe Domeniul 1.

11
 NC Descriere Domeniul de aplicare Explicație

1 2 3

Utilizarea unei centrale

cu energie regenerabila,
conduce la diminuarea
emisiilor

3 Instalarea unei centrale de Nici o Reducere Depinde Instalarea unei centrale

generare a energiei solare la
Fabrica Snagov pentru a reduce
cantitatea de energie electrică
bazată pe combustibili fosili
cumpărată
modificare de generare a energiei
solare la Fabrica Snagov
nu generează emisii de
CO2, deci nu trebuie
raportate pe Scopes 1.
Renunțarea la
achiziționarea de energie
din surse neregenerabile
conduce la diminuarea
emisiilor indirecte
raportate in scopes 2.

4 Creșterea eficienței cazanelor Reducere Nici o Depinde Cazanele sunt deținute

deținute de firmă și utilizate în modificare de firmă, deci raportarea
procesele de fabricație din cadrul se realiza în cadrul
uzinelor Scopes 1, unde avem o
reducere.

5 Externalizarea unei părți a Reducere Depinde (Pot să Creștere Nu mai produc eu

producției către un terț am o reducere, emisii, scad GES
dacă utilizam raportate pe Domeniul 1,
energia transfer activitatea la
achiziționată) terți, raportez emisii
indirecte prin transferul
operatiunii

Identificare emisiilor în timp

Comparabilitatea valorii emisiilor este asigurată de stabilirea unui punct de referință.
Acest punct de referință este denumit anul de bază, care poate fi cel mai vechi moment relevant
pentru care societatea dispune de date fiabile. Pentru o urmărire consecventă a emisiilor în
timp, este posibil să fie necesară recalcularea emisiilor din anul de referință, deoarece
întreprinderile suferă schimbări structurale semnificative, cum ar fi achiziții, cesiuni și fuziuni.
În cazul unei achiziții, cumpărătorul își recalculează emisiile din anul de referință pentru
a lua în considerare integrarea unei noi entități (companii), prin agregarea emisiilor acesteia în
propria raportare pentru anul de referință și pentru perioadele ulterioare.
În cazul unei cesionări, întreprinderea elimină din raportarea sa emisiile entității
cesionate aferente perioadelor anterioare, inclusiv pentru anul de referință, dacă este posibil.

12
Reprezentarea grafică (GHG Protocol, p.38)
Achiziție

Cesiune

13
EXEMPLUL 4
Calculați emisiile pe care grupul VSD le va raporta anual pe baza următorului
scenariu:

- VSD este o companie producătoare de pufuleți

- Cererea de pufuleți este în creștere, astfel încât VSD deschide o nouă unitate de
producție în anul 2
- În anul 3 VSD mai cumpără o fabrică, BET
- În anul 4 VSD externalizează transportul produselor finite
- În anul 5 VSD vinde BET
- Emisiile pentru fiecare entitate pe perioada relevantă sunt prezentate mai jos:

NC GES pentru entitatea Anul

1 2 3 4 5
(de bază)

1 VSD (fără unitatea de producție nouă) 10.000 10.500 10.200 9.000 9.000

2 Din care GES pentru activitatea 1.000 990 1.005 - -

externalizată în anul 4

3 Unitate de producție nouă - 2.000 2.010 2.050 2.025

4 BET 1.700 1.720 1.750 1.740 1.775

Soluție

NC GES pentru entitatea Anul

1 2 3 4 5
(de bază)

1 VSD (fără unitatea de 10.000 10.500+ 10.200 9.000 + 9.000

producție nouă) 2.000 + 2.010 + 2.050 + +
=12.500 1.750 = 13.960 1.740 2.025
= 12.790 =
11.025

2 VSD recalculat și raportat în 10.000 + 12.500 + - - -

anul 3 1.700 = 1.720 =
11.700 14.220

3 VSD recalculat și raportat în 11.700 – 14.220 -990 = 13.960 - 1.005 - -

anul 4 1.000 = 13.230 =12.955
10.700

14
 4 VSD recalculat și raportat în 10.700 – 13.230 12.955 -1.750 = 12.790 -1.740 =
anul 5 1.700 = -1.720 = 11.205 11.050
9.000 11.510

Pentru calculul emisiilor GHG pune la dispoziție mai multe instrumente. Ele sunt
disponibile gratuit pe site, dar trebuie parcurse cu atenție, astfel încât să se aleagă instrumentul
corect.
EXEMPLUL 5 (adaptat după https://ghgprotocol.org/corporate-standard-training-webinar)
F&M este o unitate de producție cu două unități de generare de energie de 10 MW, una
pe gaz natural și una pe cărbune. F&M are, de asemenea, o clădire de birouri care este încălzită
cu motorină. Anul trecut, compania a consumat 20.000.000 de metri cubi standard (m3) de gaze
naturale și 40.000 de tone de cărbune în unitățile generatoare. De asemenea, F&M a început
anul cu 41.900 de litri de motorină în depozit și a încheiat anul cu 6.000 de litri în depozit; a
folosit restul de motorină.
Calculați emisiile totale de dioxid de carbon (CO2) ale companiei provenite din arderea
staționară, luând în considerare următorii factori de emisie:

- Gaz natural: 1,9141 kg CO2/m3

- Cărbune: 2.274,69 kg CO2/tonă metrică
- Motorină: 2,6533 kg CO2/litru.
Soluție:

- Emisii gaz natural: 20.000.000 (m3) de gaze naturale * 1,9141 kg CO2/m3 =

38.282.000 kg = 38.282 tone
- Emisii cărbune: 40.000 de tone * 2.274,69 kg CO2/tonă metrică = 90.987.600 kg =
90.987,6 tone
- Emisii motorină: (41.900 - 6.000) de litri * 2,6533 kg CO2/litru = 95.253 kg =
95,253 tone

3. Raportarea privind durabilitatea în Uniunea Europeană conform CSRD

În 2022 a fost emisă Directiva 2022/2464/EU (CSRD), care înlocuiește prevederile
Directivei 2014/95/EU (NFRD). Noua directivă este mult mai exactă și introduce mult mai
multe cerințe pentru companii. De aceea, se recomandă ca pregătirea implementării directivei
de către companii să înceapă cât mai repede. Scopul CSRD este transformarea Uniunii într-o
economie modernă, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și competitivă, fără
emisii nete de gaze cu efect de seră (GES) până în 2050. CSRD este o componentă esențială a
Pactului Ecologic. Pactul Ecologic urmărește să conserve și să consolideze capitalul natural al
Uniunii, precum și să protejeze sănătatea și bunăstarea cetățenilor Uniunii împotriva riscurilor
legate de mediu și a impactului aferent (Uniunea Europeană, 2022, p.1). Dacă vechea directivă

15
este aplicată de 11.700 de companii, CSRD are un impact estimat la peste 49.000 de firme
europene (https://kpmg.com/nl/en/home/topics/environmental-social-governance/corporate-
sustainability-reporting-directive.html). Influența ar putea fi chiar mai mare, deoarece prin
implicarea lanțului de aprovizionare clienții mari vor cere mai multe informații și furnizorilor
mai mici.
Directiva se va transpune în legislația statelor membre UE și va începe să fie aplicată
începând cu exercițiile financiare care încep la 1 ianuarie 2024 (inițial de către întreprinderile
mari care sunt entități de interes public, cu peste 500 de angajați; totalul bilanțului mai mare de
20.000.000 EUR sau cifra de afaceri netă mai mare de 40.000.000 EUR).
Prevederile referitoare la raportarea privind durabilitatea (CSRD, articolul 19a) se
aplică întreprinderilor mari, mijlocii și mici de interes public. Ele includ într-o secțiune
distinctă din „raportul administratorilor informațiile necesare pentru înțelegerea impactului
întreprinderii asupra aspectelor de durabilitate și informațiile necesare pentru înțelegerea
modului în care aspectele de durabilitate afectează dezvoltarea, performanța și poziția
întreprinderii” (CSRD, articolul 19a). Așadar, raportarea trebuie să respecte dubla semnificație
(materialitate) (en. Double materiality). Termenul a fost folosit pentru prima dată de Comisia
Europeană în 2019 (p.6) și descris astfel:
1) „referirea la dezvoltarea, performanța [și] poziția societății indică importanța financiară în
sensul larg al afectării valorii societății” (perspectiva „din exterior spre interior”);
2) „referirea la impactul activităților [societății] indică importanța materială de mediu și
socială” (perspectiva „din interior spre exterior”).
Cerințele de raportare incluse în CSRD sunt prezentate în Anexa 2. Standardele
aplicabile sunt cele dezvoltate de EFRAG. Informațiile trebuie prezentate pe termen scurt,
mediu și lung, pentru activitățile întreprinderii și lanțul său valoric. Raportările pot fi însoțite
de trimiteri către alte informații din raport.
Este solicitată prezentarea procesului prin care au fost identificate elementele de
durabilitate incluse în raportul administratorilor.

EXEMPLU (adaptare după UNCTAD, 2023). Identificarea unui set de aspecte semnificative
în raportul de sustenabilitate emis de OMV Petrom pentru anul 2022
La pagina 3 entitatea prezintă rezultatele pentru nouă indicatori pe care îi consideră
cheie pentru activitatea sa.

16
 Sursa: OMV Petrom, Raport de sustenabilitate 2022, p.3
Vom detalia conținutul unora dintre acești indicatori (cum ar trebui calculați) și
prezentarea lor în acest raport.
Analizați critic prezentarea indicatorilor în raport.
1) Indicatorii selectați sunt relevanți pentru societate sau pentru domeniul de activitate?
2) Sunt ei calculați în conformitate cu metodologia? Sunt dezvăluite detaliile necesare (de
exemplu, explicat conținutul indicatorilor)?
3) Ar putea alți indicatori să reflecte mai bine activitatea societății?

Intensitate carbon

17
 Definiție
Intensitatea carbonului exprimă cantitatea de carbon pe unitate de activitate, de
producție (ce cantitate de produse am obținut) sau de orice alt tip de indicator specific
organizației.

Ponderea femeilor la nivel de management

Definiție
Acest indicator arată numărul femeilor în poziții de conducere raportat la numărul total
de angajați care ocupă funcții de conducere într-o anumită perioadă de raportare.
Metodologia de calcul
Pentru a calcula acest indicator, entitățile trebuie să cunoască:
- numărul femeilor care ocupă funcții de conducere (număr de persoane sau echivalente
cu normă întreagă) la sfârșitul perioadei de raportare,
- împartă numărul femeilor manager la numărul total de angajați cu funcții de conducere
(număr de angajați sau echivalenți cu normă întreagă, în mod consecvent cu numărătorul) la
sfârșitul perioadei de raportare.
Acest indicator este exprimat în procente (%) și se calculează în felul următor:
Numărul femeilor aflate în poziții de conducere / Numărul total de angajați care ocupă
funcții de conducere*100
Numărul de angajați poate fi exprimat ca număr de persoane sau ca echivalent normă
întreagă. A doua variantă este preferată în special atunci când o entitate are un număr mare de
angajați cu normă redusă. Abordarea aleasă trebuie să fie aplicată în mod consecvent între
perioade.
Surse potențiale de informații
Informațiile pentru calcularea acestui indicator se găsesc de obicei în sistemele folosite
la departamentele de resurse umane. În cazul în care există un comitet pentru egalitatea de
șanse, ar putea fi găsite informații utile și în procesele-verbale ale ședințelor acestui comitet.
Prezentarea în raportul OMV Petrom

Cheltuielile cu furnizorii locali

Definiție
Costurile achizițiilor publice locale sunt un indicator general al gradului în care o
entitate este conectată la economia locală.
Metodologia de calcul
18
 Indicatorul poate fi calculat pe baza facturilor sau a contractelor din perioada de
raportare, pe baza principiului contabilității de angajamente.
Furnizorii locali sunt cei care își au sediul pe aceeași piață geografică ca și organizația
raportoare. Definiția „aceleiași piețe geografice”, adică definiția termenului „local”, se poate
referi la comunitatea care înconjoară operațiunile (pe o anumită rază de acțiune definită în
termeni de kilometri sau mile), o regiune din cadrul unei țări sau o țară. Prin urmare, întrucât
ar putea exista o variație considerabilă în modul în care organizațiile definesc „local” și întrucât
urmărirea achizițiilor locale necesită sisteme, timp pentru personal și competențe specifice care
nu fac parte din operațiunile de achiziții ale multor entități, se sugerează să se ia în considerare
țara ca și criteriu distinctiv. În conformitate cu Ghidul UNCTAD privind indicatorii de
responsabilitate corporativă prezentați în rapoartele anuale, achizițiile sunt definite ca fiind
„locale” atunci când se referă la produse sau servicii produse în aceeași țară ca și entitatea
raportoare sau furnizate de o entitate constituită în aceeași țară ca și entitatea raportoare, sau
care îndeplinesc în alt mod cerințele privind conținutul local sau ale entității, astfel cum sunt
definite de guvernul țării respective.
Ca punct de plecare pentru a decide dacă se include sau nu o anumită cantitate de
achiziții în calculul acestui indicator, ar putea fi util să se verifice dacă au fost efectuate plăți
transnaționale către furnizori. În acest fel, examinând facturile, entitățile raportoare pot
identifica elementele de achiziții locale incluse în perioada de raportare și să calculeze costurile
pe baza contabilității de angajamente.
Se sugerează ca valoarea totală a achizițiilor locale să fie prezentată atât ca cifră
absolută (în termeni monetari), cât și ca procent din totalul achizițiilor entității raportoare.
În cazul în care entitatea utilizează o definiție specifică a „achizițiilor locale” (de
exemplu, kilometrul zero pentru alimente), este important să se explice această definiție într-o
notă în raport.
Această abordare permite, de asemenea, entităților multinaționale să calculeze
cantitatea de achiziții locale pe țări, atât în termeni absoluți, cât și în procente. Acest lucru poate
fi realizat prin cumularea tuturor achizițiilor locale ale entităților raportoare situate într-o
anumită țară, adică valoarea achizițiilor efectuate de către entitățile situate într-o anumită țară
de la furnizorii situați în aceeași țară.
Surse potențiale de informații
Informații despre achizițiile locale pot fi găsite în facturile furnizorilor entității și, dacă
este cazul, la sistemul intern de raportare, în special în sistemul informațional operațional
pentru înregistrarea datelor de bază ale furnizorilor.
Prezentarea în raportul OMV Petrom

Accidentele mortale
Definiție

19
 Accidentele de muncă și leziunile profesionale sunt cele care apar din cauza sau în
cursul muncii.
Metodologia de calcul
Acest indicator sugerează eficacitatea politicii de sănătate și securitate a angajaților unei
entități și capacitatea acesteia de a construi un mediu de lucru sănătos, sigur și productiv. Pentru
a colecta informații entitatea ar trebui să aibă/dezvolte un sistem de raportare a incidentelor
care să faciliteze raportarea de la locațiile operaționale către departamentul administrativ.
Surse potențiale de informații
Entitățile trebuie să instituie mecanisme, în conformitate cu legile sau reglementările
naționale, pentru înregistrarea accidentelor de muncă, a bolilor profesionale, a incidentelor
legate de navetă, a evenimentelor și incidentelor periculoase, inclusiv identificarea unei
persoane competente care să pregătească și să țină evidența tuturor acestor evenimente.
Organizațiile ar trebui să pregătească înregistrări adecvate în scopul inspecției și ca
informații pentru reprezentanții lucrătorilor și pentru serviciile de sănătate. Aceste accidente
sunt de obicei înregistrate în cadrul unui registru de accidente, în conformitate cu legile sau
reglementările naționale. Registrele conțin, de obicei, următoarele informații: (a) entitate,
unitate și angajator: (i) numele și adresa angajatorului, precum și numerele de telefon și de fax
ale acestuia (dacă sunt disponibile); (ii) numele și adresa entității; (iii) numele și adresa unității
(dacă sunt diferite); (iv) activitatea economică a unității; și (v) numărul de lucrători (mărimea
unității); (b) persoana accidentată: (i) numele, adresa, sexul și vârsta; (ii) statutul de angajat;
(iii) ocupația; (c) vătămarea: (i) accident mortal; (ii) accident non-fatal; (iii) natura vătămării
(de ex. de exemplu, fractură etc.); (iv) localizarea rănii (de exemplu, picior etc.); (d) accidentul
și secvența acestuia: (i) localizarea geografică a locului accidentului (locul de muncă obișnuit,
un alt loc de muncă din cadrul unității sau din afara unității); (ii) data și ora; (iii) acțiunea care
a dus la rănire - tipul de accident (de exemplu, cădere etc.); (iv) obiectul legat de accident (de
exemplu, scara).
În general, informațiile și sistemul informațional operațional care este utilizat pentru a
urmări și raporta cu privire la accidentele de sănătate și securitate se regăsesc la departamentul
de resurse umane, care gestionează, de asemenea, datele de salarizare necesare pentru a calcula
numărul de ore lucrate.
Multe entități utilizează software specializat (software de resurse umane) pentru
colectarea și elaborarea datelor privind sănătatea și securitatea și toate celelalte informații
referitoare la lucrători, inclusiv celelalte date care sunt necesare pentru a calcula acest indicator
(de exemplu, orele lucrate în perioada de raportare, registrele de prezență).
Atunci când aspectele legate de sănătate și securitate sunt importante, entitățile au, de
asemenea, un manager de securitate și sănătate în muncă/ administrator de program și un sistem
specific de raportare privind securitatea și sănătatea în muncă. În acest din urmă caz,
informațiile pentru calcularea acestui indicator pot fi preluate și din acest sistem de operare.
Prezentarea în raportul OMV Petrom

20
 Numărul de ore de formare pe angajat
Definiție
Acest indicator sugerează amploarea investiției unei entități în formarea angajaților
(adică în capitalul uman) și măsura în care această investiție este realizată pentru numărul total
de angajați, în termeni de ore de formare.
Metodologia de calcul
Indicatorul se calculează în felul următor:
Numărul total de ore de formare profesională oferite angajaților/Numărul total de
angajați
Atât numărătorul, cât și numitorul trebuie calculați luând în considerare numărul de
angajați la sfârșitul perioadei de raportare.
Primul pas constă în calcularea numărătorului, adică a numărului de ore de formare,
prin identificarea tuturor programelor de formare întreprinse de o entitate într-o perioadă de
raportare, astfel încât să poată fi cumulate orele aferente.
Acestea pot include:
- cursuri de formare internă;
- formare sau educație externă (susținută de entitate);
- oferirea de perioade sabatice cu întoarcere garantată la locul de muncă (susținute, de
exemplu, prin concediu educațional plătit oferit de entitatea raportoare pentru angajații săi);
- formare pe teme specifice, cum ar fi sănătatea și siguranța.
Al doilea pas este calcularea numitorului, care ar trebui să fie exprimat fie ca număr de
angajați, fie ca număr echivalent de angajați cu program normal, și să aplice abordarea în mod
consecvent în cursul perioadei și între perioade. Datele ar trebui să fie prezentate cu defalcare
pe categorii de angajare și, eventual, pe sexe.
Surse potențiale de informații
Informațiile pentru calcularea acestor indicatori se găsesc de obicei în sistemele de
informații privind resursele umane (dosarele angajaților disponibile la nivel național sau la
nivel de site). Multe entități utilizează software specializat (software de resurse umane) pentru
colectarea și elaborarea informațiilor referitoare la angajați, inclusiv a altor date care sunt
necesare pentru a calcula acest indicator. Software-ul și fluxurile de informații aferente sunt în
mod normal gestionate de către departamentul de resurse umane funcție care este, de asemenea,
de obicei, responsabilă de definirea unui buget de formare.
Sistemele de contabilitate de gestiune/rapoartele interne de gestiune pot fi, de
asemenea, utilizate pentru specificul orar, datele specifice orei, specifice categoriei și specifice

21
țării (în cazul în care o entitate are un balanced scorecard, acești indicatori sunt adesea incluși
ca indicatori-cheie de performanță în perspectiva învățării și creșterii).
Prezentarea în raportul OMV Petrom
Puieți plantați
Prezentarea în raportul OMV Petrom

Parcuri fotovoltaice
Prezentarea în raportul OMV Petrom

Investiții în dezvoltarea comunităților

Prezentarea în raportul OMV Petrom

Cele mai bune evaluări ESG

Prezentarea în raportul OMV Petrom

22
BIBLIOGRAFIE
ACCA (2023). Sustainability and performance management, Sustainability and
performance management | ACCA Global
Dragomir, V. D. (2012). The disclosure of industrial greenhouse gas emissions: a
critical assessment of corporate sustainability reports. Journal of Cleaner Production, 29, 222-
237.
Dragomir, V.D., Dumitru, M., & Perevoznic, F.M. (2023). Carbon reduction and energy
transition targets of the largest European companies: An empirical study based on institutional
theory, Cleaner Production Letters, Volume 4, 100039,
https://doi.org/10.1016/j.clpl.2023.100039.
Dumitru, M., Dyduch, J., Guse, R.G. & Krasodomska, J. (2017): Corporate Reporting
Practices in Poland and Romania – An Ex-ante Study to the New Non-financial Reporting
European Directive, Accounting in Europe.
http://dx.doi.org/10.1080/17449480.2017.1378427.
Figge, F., Hahn, T., Schaltegger, S., & Wagner, M. (2002). The sustainability balanced
scorecard–linking sustainability management to business strategy. Business strategy and the
Environment, 11(5), 269-284.
International Integrated Reporting Committee (IIRC). About IR, 2011, available at
http://www.theiirc.org/about/, accessed January 12, 2013.
Kaplan, R. S., & Norton, D. P. (1996). The balanced scorecard: translating strategy
into action. Harvard business press.
KPMG (2022). Big shifts, small steps. Survey of Sustainability Reporting.
KPMG (2023). Get ready for the Corporate Sustainability Reporting Directive.
Understanding the CSRD.
Tiron-Tudor, A., Nistor, C.S., Ștefănescu, C.A. and Zanellato, G. (2019).
Encompassing Non-Financial Reporting in A Coercive Framework for Enhancing Social
Responsibility: Romanian Listed Companies’ Case. Amfiteatru Economic, 21(52), pp. 590-
606 (Disponibil și în limba română).
UNCTAD (2023). Core Indicators for Sustainability and SDG Impact Reporting.
Training Manual.
UNFCCC (2015). Paris Agreement available at: https://unfccc.int/sites/default/files/en
glish_paris_agreement.pdf. (Accessed 11 April 2023).
Uniunea Europeană (2020). REGULAMENTUL (UE) 2020/852 AL
PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 18 iunie 2020 privind instituirea
unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE)
2019/2088.

23
 Uniunea Europeană (2022). DIRECTIVA (UE) 2022/2464 A PARLAMENTULUI
EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 14 decembrie 2022 de modificare a Regulamentului
(UE) nr. 537/2014, a Directivei 2004/109/CE, a Directivei 2006/43/CE și a Directivei
2013/34/UE în ceea ce privește raportarea privind durabilitatea de către întreprinderi.

24