Probleme la tema 1.

1. Managementul performanței reprezintă:

a) o direcție fundamentală care elaborează concepții, metode și modele de gestiune a activității entității;
b) o știință care descrie acțiunile ce trebuie urmate pentru realizarea obiectivelor strategice la nivel de entitate;
c) un set de procese ciclice integrate de management și analiză, precum și tehnologii relevante, legate de
activitatea financiară și operațională a entității.

2. Strategia agentului economic reprezintă o concretizare esențială a:

a) previziunii
b) organizării
c) coordonării
d) antrenării
e) evaluării și controlului

3. Elaborarea unei strategii manageriale proprii este specifică:

a) numai firmelor mari
b) numai firmelor mici
c) tuturor firmelor
d) numai firmelor care au un număr de 100 de angajați
e) numai firmelor cu peste 500 de angajați

4. Principalele întrebări la care răspunde strategia concurențială (sau la nivel de afacere) sunt:
a) câte afaceri va gestiona entitatea?
b) unde concurăm (în care domeniu (ramură) și pe ce piață geografică)?
c) cine sunt clienții (consumatorii) țintă și care sunt nevoile, așteptările, cerințele specifice și modul lor de- a face
cumpărături?
d) cum vom aloca resurse între business unități?
e) care este valoarea unică pe care o oferim clienților. Cu alte cuvinte de ce clienții ar trebui să cumpere
produsele noastre și nu produsele concurenților. Prin ce produsele noastre se diferențiază de cele ale
concurenților?

5. Eficacitatea reprezintă:
a) a face lucru cum trebuie;
b) a face lucru care trebuie;
c) a face lucru într-o unitate de timp.

6. Performanța este:
a) succesul obținut în condiții de eficiență și eficacitate”;
b) rezultatul atingerii obiectivelor în urma unui sistem organizat de lucru.”;
c) succesul obținut în timp;
d) verificarea activității din cadrul entității într-un mod cât mai econom și eficient.

Exemplul 1. Tabloul de bord echilibrat mai jos este o listă întocmită aleatoriu care conține perspective, obiective
strategice și indicatori de performanță pentru tabloul de bord echilibrat.
Perspective Loialitatea clienților
Proces economic intern Îmbunătățirea calității producției
Client Obținerea de clienți profitabili
Învățare și creștere Dezvoltarea capacității sistemului informațional
Financiară Dezvoltarea abilității angajaților
Livrarea la timp de către furnizori
Obiective strategice Creșterea profitului obținut de la fiecare agent comercial
Obținerea de clienți noi Introducerea de produse noi
Creșterea valorii acționarilor Minimizarea ratei erorilor la facturi

1
 Indicatori de performanță Procentul unităților de produse defecte
Rentabilitatea activelor
Numărul de patente
Profit net
Procentul proceselor cu feedback în timp real
Rentabilitatea vânzărilor
Medie a orelor de instruire pe angajat
Rentabilitatea capitalului propriu
Procentul livrării la timp de către furnizori
Costul unitar al produsului
Procentul de facturi fără erori
Profit pe acțiune
Numărul de clienți noi
Procentul clienților fideli
Se cere. Pentru fiecare perspectivă de selectat acele obiective strategice care se potrivesc cel mai bine cu ea. Pentru
fiecare obiectiv strategic de selectat cel mai potrivit indicator de performanță.
performante obiective indicatori
financiara Cresterea valorii actionarilor Rentabilitatea activelor
Cresterea profitului obtinut de Profitul net
la fiecare agent economic Rentabilitatea vinzarilor
Rentabilitatea cap.propriu
Costul unitar al produsul
Profit pe actiune
clienti Loialitatea clienților Numărul de clienți noi
Obtinerea de clienti noi Procentul clienților fideli
Obținerea de clienți profitabili

Procese interne Îmbunătățirea calității Numarul de patente

producției Procentul unităților de produse
Livrare la timp de catre defecte
furnizori Procentul livrării la timp de către
Introducere de produse noi furnizori
Procentul de facturi fără erori
Miniminizarea erorilor la
facturi

Crestere si invatare Dezvoltarea capacității Procentul proceselor cu

sistemului informațional feedback în timp real
Dezvoltarea abilității Medie a orelor de instruire pe
angajaților angajat

Exemplul 2. Firma XXX a fabricat, în trecut, destul de reușit doar un singur produs. Recent însă, a fost lansată o nouă
versiune a acestui produs. Mai jos sunt prezentate câteva detalii ale activității din luna august.
Unități produse - produsul existent 25.000
- produs nou 5.000
Costul unităților produse, lei - produsul existent 375 000
- produs nou 70 000
Veniturile din vânzări, lei - produsul existent 550 000
- produs nou 125 000
Ore lucrate, ore - produsul existent 5 000
- produs nou 1 250
Costurile de dezvoltare, lei 47 000
Este necesar: (a) de a sugera și calcula indicatorii de performanță care ar putea fi selectați pentru fiecare din cele patru
perspective ale tabloului de bord echilibrat.
2
 (b) de formulat concluzii.

Perspectiva clientului:
Cota venitului din vinzare produsului nou in suma totala a veniturilor= 125 000(550 000
+125 000)*100%=18,52%

Procese interne:
Productivitatea produselor existente=25 000:5 000 ore=5 unit\ora
Productivitatea produsului nou=5 000 unit:1 250= 4 unitati pe ora
Perspectiva financiara:
Rentabilitatea vinzarilor:
Profit existent = (550 000 -375 000): 550 000 *100%=31,82%
Profit nou = (125 000 – 70 000): 125 000 *100%=44%

Cost unitar produs nou=70 000 lei :5000 unit=14 lei

Produs existent=375 000 lei : 25 000 unit=15 lei

Perspectiva de crestere si invatare:

Costul de dezvoltare=47 000 lei
Costuri de dezvoltare la un leu venituri din vinzari= 47 000 : (550 000+ 125 000)* 100%=6,96%

Concluzie: calculele arata ca din perspectiva financiara lansarea noului produs este benefica pentru
entitate , aceasta concluzie rezulta din faptul ca rentibilitatea produsului nou este de 44% ceia ce inseamna
ca de la fiecare leu obtinut din vinzarea produsului nou entitatea va ontine 44 bani – profit, pe cind de la
vinzarea produsului existent, circa 32 bani – profit. Examinind cate unitati de produse cate poate fabrica
entitatea intr o ora obserm ca fabricarea produsului existent este mai eficienta deoarece intr o ora entitatea
poate fabrica 5 unit de produs existent si doar 4 de produs nou, de aceia maganerii trebuie sa examineze
mai detaliat toate procesele interne implicate in fabricarea produsului nou, in vederea imbunatatirii
acestora. Vinzarile noului produs sunt destul de perspective , dar totusi este necesar de a lua masuri
suplimentare in vederea cresterii satisfactiei clientilor , ceia ce ar putea oferi o imbunatatile a perspectivlor
pe termen lung , care la rindul sau vor duce la cresterea profitului , rentabilitatii adica la satisfactia
actionarii firmelor.

Probleme la tema 3
Problema 1. Entitatea se ocupă cu confecționarea costumelor pentru femei, folosind două tipuri de țesături - lână și
viscoză. Conducerea entității trebuie să elaboreze un buget operațional pentru anul 201 reieșind din următoarele date
prognozate:
Volumul prognozat 2 000 unități
Preț de vânzare unitar, 2 500 lei
Nivelul prognozat de stocuri de produse finite la începutul perioadei, 33 065 lei
CDM prognozate:
- lână 2,5 metri, 100 lei/metru
- viscoză 3 metri, 70 lei /metru
CDP 6 ore, 20 lei/ora

Stocul de materiale prognozate la finele perioadei

Materiale Cantitatea
lână 2 000 metri
Viscoză 3 000 metri

Prognozarea CIP total 120 000

3
Inclusiv CIP Variabil 77 000
CIP constant 43 000
Prognozarea cheltuielilor curente (712, 713) 1 870 000

Date aferente existența materialelor la depozit la începutul perioadei

materiale
viscoză Lână
Stocul la începutul perioadei, metri 7 000 6 000
Date aferente existența produselor finite la depozit
Stocul la începutul perioadei, unități 50
Stocul la finele perioadei, unități 260
Se cere: De întocmit bugetul de profit și pierdere.

REZOLVARE:
Tabelul 1. Bugetul vânzărilor
Volumul vânzărilor
Produse Cantitatea, unităţi Preţ de vânzare, lei
(Venitul din vânzări), lei
Costume pentru femei (Produsul A) 2 000 2 500 2 000 x 2 500 = 5 000 000

Tabelul 2. Bugetul de producţie

Produsul A, unităţi
1.Volumul de vânzări 2 000
2. Stocul de produse finite planificate la sf perioadei 260
3. Stocul de produse finite planificate la încep perioadei 50
4. Volumul de producţie (1+2-3) 2 210

Tabelul 3. Bugetul utilizării materialelor de bază (bugetul CDM)

Produsul A, unităţi
buc lei
Volumul de producţie 2 210 X
Materialul LÎNĂ 2 210 x 2,5metri = 5 525 5 525 x 100 lei/metru = 552 500
Materialul VISCOZĂ 2 210 x 3metri = 6 630 6 630 x 70 lei/metru = 464 100
Total CDM X 1 016 600
Tabelul 4. Bugetul de achiziţii a materialelor de bază
Materialul LÎNA Materialul VISCOZĂ Total
1.Necesitatea de materiale pentru producţie, metri 5 525 6 630 X
2.Stoc planificat la finele perioadei, metri. 2 000 3 000 X
3.Stoc planificat la începutul perioadei, metri. 6 000 7 000 X
4.Total achiziţii, metri. (1+2-3) 1 525 2 630 X
5.Preţ de achiziţii, lei 100 70 X
6.Valoarea achiziţiei, lei (4x5) 152 500 184 100 336 600

Tabelul 5. Bugetul costurilor directe cu personalul, CPD

Produsul A
1.Volumul de producţie, un. 2 210
2.Numărul de ore necesare pentru fabricarea unităţii de produs, ore 6
3.Total, ore (1 x 2) 13 260
4.Tariful orar planificat, lei 20
5.Total costuri, lei (3 x 4) 265 200
6.Contribuţiile pentru asigurări sociale, lei (5 x 24%) 63 648
7.Total costuri directe cu personalul, lei (5 + 6) 328 848

Tabelul 6. Bugetul CIP

Coeficientul de repartizare a CIP variabil, lei/ore Numărul de om/ore Total, lei

4
Total CIP variabile x x 77 000
Total CIP constante x x 43 000
CIP totale x x 120 000

Tabelul 7 Bugetul costului producţiei fabricate

CDM (tab.3) 1 016 600

CPD (tab.5) 328 848
CIP totale (tab.6) 120 000
Total costul producţiei 1 465 448

Tabelul 8 Costul unitar de producţiei

Produsul A, lei
Costuri directe (tab.3,5) (1 016 600 + 328 848) : 2 210 = 608,80
CIP (tab.7) 120 000 : 2 210 = 54,30
Total 663,10
sau total costul de producție: cantitatea 1 465 448 : 2 210 = 663,10
unde 2 210 – volumul de producție (tabelul 2)

Tabelul 9. Bugetul stocurilor la finele perioadei

cantitatea Preţ pe unitate, lei Total lei
Materiale de bază
Lînă 2 000 100 200 000
Viscoză 3 000 70 210 000
Total x 410 000
Produse finite
Produsul A 260 663,10 172 406
Total x x 582 406

Tabelul 10. Bugetul cheltuielilor curente

Suma, lei
Total cheltuieli curente 1 870 000

Bugetul de profit şi pierdere

Tabelul 11 Situaţia de profit şi pierdere planificată
Suma, lei
1.Venituri din vinzari 5 000 000
2.Costul vinzarilor* 1 326 197
3.Profit brut (1+2) 3 673 803
4.Cheltuieli curente 1 870 000
5.Profit operational (3-4) 1 803 803
*Costul vinzarilor: Costul de productie+Si prod –Sf prod
1 465 448 + (50 x 663,10) - (260 x 663,10) = 1 465 448 + 33 155 – 172 406 = 1 326 197 lei

Problema 2. Audit & Consultații S.R.L. oferă clienților săi servicii de prelucrare a documentelor. Entitatea utilizează
echipamente moderne și angajează cinci operatori de computer, fiecare lucrând în medie 160 de ore pe lună. Informațiile
colectate de contabilul de gestiune (responsabil de buget) se prezintă astfel:

Tabelul 1. Informații efective și prognozate privind fluxul de numerar

Nr.cr. Indicatori/Articole Efectiv - N Previziuni – N+1
noiembrie decembrie ianuarie februarie martie
1. Facturi întocmite clienților (Vânzări) 25 000 35 000 25 000 20 000 40 000
2. Cheltuieli de distribuire 4 500 5 000 4 000 4 000 5 000
3. Cheltuieli administrative 7 500 8 000 8 000 7 000 7 500
5
4. Procurări de materiale consumabile
operaționale 2 500 3 500 2 500 2 500 4 000
5. Alte cheltuieli din activitatea operațională 3 200 3 500 3 000 2 500 3 500

Audit & Consultații S.R.L. în ianuarie a contractat un credit bancar în sumă de 12 000 lei, cu o dobândă de 12%.
Dobânda este achitată lunar, Iar pe 28 februarie N+1 se achită suma de 2 000 lei din valoarea de bază a creditului.
Pentru primul trimestru al anului care vine nu se anticipează cheltuieli de capital.
Impozitele pentru anul calendaristic N-1, în sumă de 4 550 lei sunt plătite până la 15 martie N+1.
Cei cinci angajați ai entității au un salariu orar de 8,5 lei pe oră. Pentru elementele incluse în tabel, se presupune
existența următoarelor condiții:
Facturi întocmite clienților 60% prezintă vânzări cu plata imediată, care sunt încasate în cursul
anului curent
30% sunt încasate în prima lună după vânzare
10% sunt încasate în a doua lună după vânzare
Materiale consumabile Plătite în luna în care sunt cumpărate
Cheltuieli de distribuire, Plătite în luna următoare celei în care au fost efectuate
administrative și
alte cheltuieli din activitatea operațională
Soldul inițial al numerarului la 1 ianuarie N+1 se estimează a fi în sumă de 13 840 lei.

Se cere:
1. De elaborat bugetul al fluxului de numerar pentru Audit & Consultații S.R.L. pentru perioada de trei luni,
încheiată cu 31 martie N+1.
Tabelul 0. Bugetul încasărilor din vânzări
Noiembrie Decembrie Ianuarie Februarie Martie
Indicatori anul anul N+1 N+1 N+1 Total
precedent precedent
1 2 3 4 5 6 7=4+5+6
1.Venituri din vînzări, fără
25 000 35 000 25 000 20 000 40 000 85 000
TVA(tab.initial 1)
2.TVA, 20% (încasat)
5 000 7 000 5 000 4 000 8 000 17 000
(1 x 20%)
3.Venituri din vînzări, cu TVA 30 000 42 000
30 000 24 000 48 000 102 000
(1+2)
4.Încasări: 30 000x60% 42000x60 30000x60
14 400 28 800 61 200
a) 60% - în cursul anului curent = 18000 %=25200 % = 18000
b)30% - în 1 lună după vînzare 30000x30 42000x30 30000x30 24000x30%=
- 28 800
%=9000 %=12600 %=9000 =7200
c)10% - în 2 lună după vînzare 30000 x 42000 x 30000x10% =
- - 10 200
10%=3 000 10%=4 200 3 000
Încasări cu TVA (a+b+c) 18 000 34 200 33 600 27 600 39 000 100 200

Tabelul 01. Bugetul plăţilor furnizorilor

Decembrie Ianuarie Februarie Martie
Noiembrie anul
Indicatori anul N+1 N+1 N+1 Total
precedent
precedent
1.Total achiziții fără TVA (tab.1) 2 500 3 500 2 500 2 500 4 000 9 000
2.TVA, 20% (plătit) (1x20%) 500 700 500 500 800 1 800
3.Achiziții cu TVA 1+2 3 000 4 200 3 000 3 000 4 800 10 800
4.Plata furnizorilor (în luna
3 000 4 200 3 000 3 000 4 800 10 800
cumpărării):

Tabelul 02. Bugetul costurilor cu personalul directe

Indicatori Ianuarie N+1 Februarie N+1 Martie N+1 Total
Nr de angajati 5 5 5 X
1.Manopera, ore 160 160 160 X
6
2.Tarif orar, lei 8,5 8,5 8,5 x
3.CPD, lei (1 x 2 x nr de angajati) 6 800 6 800 6 800 20 400
4.Contribuţii pentru asigurări sociale 24% 1 632 1 632 1 632 4 896
5.Cotal CPD, lei (3+4) 8 432 8 432 8 432 25 296

Tabelul 03. Bugetul cheltuielilor curente

Indicatori Noiembrie Decembrie Ianuarie Februarie Martie Total
anul precedent anul precedent N+1 N+1 N+1
1.Cheltuieli de distribuire 4 500 5 000 4 000 4 000 5 000 13 000
2.Cheltuieli administrative 7 500 8 000 8 000 7 000 7 500 22 500
3.Alte cheltuieli din activitatea
3 200 3 500 3 000 2 500 3 500 9 000
operațională
4.Total Ch curente (1+2+3) 15 200 16 500 15 000 13 500 16 000 44 500
4.1.Plătite în luna următoare - 15 200 16 500 15 000 13 500 45 000
5.TVA încasat 5 000 7 000 5 000 4 000 8 000 17 000
6.TVA plătit 500 700 500 500 800 1 800
7.TVA spre plată 4 500 6 300 4 500 3 500 7 200 15 200
8. Alte plăți, Total (4.1.+7) - - 21 000 18 500 20 700 60 200

Tabelul 1.Bugetul fluxului de numerar

Ianuarie N+1 Februarie N+1 Martie N+1 Total
1.Activitatea operațională
2.Încasări din vînzări (tab.0) 33 600 27 600 39 000 100 200
3.Plăți pentru stocuri și servicii procurate (tab 01) 3 000 3 000 4 800 10 800
4. Plăți către angajați și organele de asigurare 8 432 8 432 8 432 25 296
socială (tab.02)
4.1. Plata dobânzii 120 120 100 340
5.Plata impozitului pe venit - - 4 550 4 550
6.Alte plății:
a) Cheltuieli curente (tab.03, r.8) 21 000 18 500 20 700 60 200
7.Fluxul net total din activitatea operațională
1 048 (2 452) 418 (986)
(2-3-4-4.1-5-6-a)
8.Activitatea financiară
a) Încasări sub formă de credite 12 000 - - 12 000
b) Plăți aferente rambursării creditelor - - 2 000 2 000
9.Total flux net din activitatea financiară (a-b) 12 000 - (2 000) 10 000
10.Flux net total (7+9) 13 048 (2 452) (1 582) 9 014
11.Sold de numerar la începutul perioadei (bilanț) 13 840 26 888 24 436 13 840
12.Sold de numerar la finele perioadei (11+10) 26 888 24 436 22 854 22 854
(9 014+13 840)
*trebuie să coincide
**trebuie să coincidă
D=(12 000 x 12%) : 100 = 1 440 anual = 1 440 : 12 = 120 lei/luna
Dmartie = ((12 000 – 2 000) x 12%) : 100 = 1 200 anual = 1 200 : 12 = 100 lei/luna

Problema 3. Datele selectate dintr-o entitate de producere pentru anul 20xx se prezintă astfel:

Nr. Indicatori Rezultate efective Buget static

1. Unități vândute, bucăți 650 000 600 000
2. Venituri (vânzări), lei 3 575 000 2 100 000
3. Costuri variabile, lei 2 575 000 1 200 000
4. Marja de contribuție, lei 1 000 000 900 000
5. Costuri fixe, lei 700 000 600 000
6. Profit din exploatare (operațional), lei 300 000 300 000
7
 Se cere:
1. De întocmit bugetul flexibil al entității și de calculat abaterile. De formulat concluzii.

Analiza abaterilor față de bugetul static și bugetul flexibil

Nr. Indicatori Bugetul Abaterea Bugetul flexibil Abaterea Date
static efective
1 2 3 4=5-3 5 6=7-5 7
1. Unităţi vândute 600 000 50 000 F 650 000 - 650 000
2. Venituri din vânzări 2 100 000 650 000 x (2 100 000 : 600 000) = 1 300 000 F 3 575 000
175 000 F = 2 275 000
3. Costuri variabile 1 200 000 650 000 x (1 200 000 : 600 000) = 1 275 000 2 575 000
100 000 NF = 1 300 000 NF
4. Marja de contribuție 900 000 650 000 x (900 000 / 600 000) = 25 000 F 1 000 000
75 000 F = 975 000
5. Costuri fixe 600 000 - 600 000 100 000 NF 700 000
6. Profit operațional 300 000 75 000 F 975 000 – 600 000 = 375 000 75 000 NF 300 000
Prețul=VV : unități vândute
Abaterea totală a profitului operațional = 300 000 – 300 000 = 0 lei
Abaterea profitului operațional de la volum = 375 000 - 300 000 = 75 000 lei F
Abaterea profitului operațional de la pret/cost =300 000 – 375 000 = - 75 000 lei NF

Calculele arată că profitul operațional a înregistrato schimbare nulă față de nivelul prevăzut în bugetul static aceasta a
fost cauzată de influența egală atât volumului de producție cît și a prețului costului unitar. În particular din cauza
creșterii volumului de vânzări cu 50 000 unități mărimea profitului operațional s-a majorat cu 75 000 lei, însă din cauza
creșterii costurilor variabile unitare de la 2 lei la 3,96 () precum și a creșterii costurilor fixe totale de la 600  000 lei la
700 000 lei mărimea profitului operațional sa-a diminuat cu 75 000. Pe viitor entitatea ar putea majora mărimea
profitului operațional prin examinarea posibilităților de reducere atât a costurilor variabile cât și a celor fixe.

Probleme la tema 4.
Problema 1. Entitatea fabrică produse omogene. Mai jos este prezentată informația aferentă costurilor și volumului de
activitate pentru o lună:
Volumul bugetar de producție fabricată, unități 12 000
Numărul de ore standarde de muncă directă pentru volumul bugetar, ore (2 ore per. unitate), adică 2 ore x 12 24000
000
Volumul efectiv de producție fabricată, unități 10 000
Volumul efectiv de producție vândută, unități 10 800
Numărul de ore standarde de muncă directă pentru volumul efectiv, ore (2 ore per. unitate), adică 2 ore x 10 000 20 000
Numărul de ore directe de muncă efective, ore 22 000
CIP variabile standarde pe unitate (2 ore x 1,5 lei), lei 3,0
Cota standarde de repartizare a CIP variabile per 1 oră/om, lei 1,5
CIP constante efective, lei 92 000
CIP constante standarde, lei 96 000

Efectiv Buget
Prețul de vânzare, lei 75 70
Volumul de producție vândută, unități 10 800 Buget static – 12 000
Materiale directe, lei 270 000 4 kg х 5 lei = 20 lei per unitate
Munca directă, lei 171 600 2 ore х 8 lei = 16 lei per unitate
CIP variabile, lei 32 000 3 lei per unitate
CIP constante, lei 92 000 96 000 lei. (volumul bază 12 000 unități х 2 ore х 4 = 96 000)
Cantitatea de materiale procurate și utilizate, kg 50 000
Prețul materialelor per unitar, lei 5,4
Numărul de ore lucrate, ore 22 000
Tariful orar , lei 7,8

8
 Volumul de producție fabricată, unități 10 000
Se cere:
1. De calculat abaterea totală a costurilor directe de materiale, directe cu personalul și a CIP și sub influența
factorilor corespunzători. De formulat concluzii cu indicarea cauzelor și responsabilii
1. CDM= Consum de materiale*Pret achiziție
Abaterea totală CDM= CDM ef- CDM st(vol ef) = 270 000 – (10 000 unități x 4 kg x 5 lei) = 70 000 lei NF
Abaterea față de cantitate CDMC = (Cef - Cst(vol ef) x Pst = (50 000 – (10 000 x 4)) x 5 lei = 50 000 lei NF
Abaterea față de preț CDMp= (Pef - Pst) x Cef = (5,4 - 5) x 50 000 = 20 000 lei NF
Verificare: 70 000 lei = 50 000 lei + 20 000 lei
2.CPD=Numărul de ore lucrate(t) x Tariful orar
Abaterea totală de la CPD = CPD ef - CPD st(vol ef) = 171 600 - (10 000 x 2ore x 8lei) = 11 600 lei NF
Abaterea față de nr de ore CPDt = (Hef-Hst (vol ef) x Tst = (22 000 – 10 000 x 2ore) x 8 lei = 16 000 lei NF
Abaterea față de tarif CPDT = (Tef -Tst) x Hef = (7,8 - 8) x 22 000= - 4 400 lei F
Verificare: 11 600 lei = 16 000 lei + (-4 400) lei
3.CIP=Cota (coef de repartizare a CIP)* Baza de repartizare (nr de ore lucrate)
CIP Variabile
Coef CIP variabil st x nr de ore st (vol Coef CIP variabil st*nr de ore ef Coef CIP variabil ef*nr de ore ef
ef)
1,5 lei x 10 000 unități x 2 ore = 30 000 1,5 lei x 22 000 ore = 33 000 32 000
Abaterea de eficiență = 33 000 – 30 000 = 3 000 lei NF
Abaterea după utilizare = 32 000 – 33 000 = -1 000 F
Abaterea totală = 32 000 – 30 000 = 2 000 NF
sau -1 000 + 3 000 = 2 000

CIP Constante
Coef CIP constant st x nr de ore st (vol ef) Coef CIP constant st x nr de ore ef Coef CIP constant ef x nr de ore ef
4 lei x 10 000 unități x 2 ore = 80 000 4 lei x 22 000 ore = 88 000 92 000
Abaterea de eficiență = 88 000 – 80 000 = 8 000 lei NF
Abaterea după utilizare = 92 000 – 88 000 = 4 000 NF
Abaterea totală = 92 000 – 80 000 = 12 000 NF
sau 8 000 + 4 000 = 12 000

CIP Total
Coef CIP total st x nr de ore st (vol ef) Coef CIP total st x nr de ore ef Coef CIP total ef x nr de ore ef
5,5 lei x 10 000 unități x 2 ore = 110 000 5,5lei x 22 000 ore = 121 000 124 000 (92 000 + 32 000)
Abaterea de eficiență = 121 000 – 110 000 = 11 000 lei NF
Abaterea după utilizare = 124 000 – 121 000 = 3 000 NF
Abaterea totală = 124 000 – 110 000 = 14 000 NF
sau 11 000 + 3 000 = 14 000

Calculele arată că față de nivelul de costuri standarde, costurile efective au crescut cu 95 600 lei. Acest supraconsum a
fost cauzat de supraconsumul de materiale în sumă de 70 000 lei, supraconsumul de salarizare constituie 11 600 lei, iar a
CIP totale 14 000 lei. O analiză mai detaliată a cauzelor apariției supraconsmului permite să constatăm că
supraconsumul de materiale a fost condiționat de creșterea normei de consum al materialelor față de nivelul standard de
la 4 kg la 5 kg (50 000kg/10 000 unități), ceea ce a dus la un supraconsum de materiale în sumă de 50 000 lei. Creșterea
prețului de achiziție a materialelor față de nivelul standard de la 5 lei la 5,4 lei a condus la un supraconsum de materiale
în sumă de 20 000 lei. Creșterea nr de ore necesare pentru fabricarea unui produs față de nivelul standard de la 2 ore la
2,2 ore (22 000 ore /10 000 unități) a condus la un supraconsum de salarizare în sumă de 16 000 lei. Ca urmare a
utilizării ineficiente a timpului de lucru CIP variabile efective au crescut față de cele standarde cu 3 000 lei, iar cele
constante cu 8 000 lei. De asemenea utilizarea ineficientă a CIP constante a dus la un supraconsum în sumă de 4 000 lei.
Ca moment pozitiv putem menționa reducerea costurilor efective față de cele standarde, ca urmare a utilizării eficiente a
CIP-urilor variabile ceea ce a permis entității să obțină o economie în sumă de 1 000 lei. De asemenea reducerea
tarifului orar efectiv față de cel standard de la 8 lei la 7,8 lei a permis diminuarea costurilor cu 4 400 lei. Economia dată
poate fi justificată doar în condiția în care entitatea activează pe o perioadă îndelungată în pierderi. În caz contrar
trebuie de examinat motivele reducerii tarifului orar. Pe viitor costul producție poate fi diminuat pe seama respectării
standardelor atât la materialele consumate cât și la salariile calculate.
9
Problema 2. Entitatea Reut are un sistem de costuri standard și îl actualizează permanent. Principalul produs al entității
este un calorifer, fabricat într-o singură secție. Costurile standard variabile pentru o unitate de produs finit sunt:
Materii prime și materiale directe (3м2 x 12,5 lei/м2) 37,5 lei
Costuri de muncă directă (1,2 ore x 9 lei/oră) 10,8 lei
Costuri indirecte variabile (1,2 ore x 5 lei/oră) 6,0 lei
Cost standard variabil per unitate 54,3 lei
Capacitatea normală de producție este de 15 000 de ore de muncă directă, iar costurile indirecte de producție fixe
bugetate anuale sunt de 54 000 lei. În cursul anului, entitatea a produs și vândut 12 200 de unități.Operațiunile
corespunzătoare și datele privind costurile efective anuale se prezintă astfel:
a) Au fost achiziționate și utilizate 37 500м2de materii prime directe.
b) Prețul unitar de achiziție a fost de 12,4 lei/ м2 .
c) S-au înregistrat 15 200 de ore de muncă directă, la un tarif mediu de 9,2 lei/oră.
d) Costurile indirecte de producție în cursul perioadei au fost formate din costuri variabile în sumă de 73 200 lei
și costuri fixe în sumă de 55 000 lei.
Se cere: Utilizând datele furnizate, calculați următoarele:
2. Numărul de ore standard stabilite.
3. Cota standard a costurilor indirecte de producție fixe.
4. Abaterea CDM și factorii de influență
5. Abaterea CDP și factorii de influență
6. Abaterea CIP și factorii de influență
7. De formulat concluzii cu indicarea cauzelor și responsabilii

1. CDM = Consum de materiale x Pret achiziție

Abaterea totală CDM = CDM ef - CDM st (vol ef) = (37 500 x 12,4) - (12 200 x 12,5 x 3) = 465 000 – 457 500 = 7 500
lei NF
Abaterea față de consum CDMC = (Cef – Cst (vol ef) x Pst = (37 500 – 12 200 x 3) x 12,5 lei = 11 250 lei NF
Abaterea față de preț CDMp = (Pef - Pst) x Cef = (12,4 - 12,5) x 37 500 = -3 750 lei NF
Verificare: 7 500 lei = 11 250 lei + (-3 750) lei
2.CPD = Numărul de ore lucrate (t) x Tariful orar
Abaterea totală de la CPD = CPD ef - CPD st (vol ef) = 15 200 x 9,2) - (12 200 x 1,2ore x 9lei) = 8 080 lei NF
Abaterea față de nr de ore CPDt = (tef – tst (vol ef) x Tst = (15 200 - (12 200 x 1,2ore) x 9 lei = 5 040 lei NF
Abaterea față de tarif CPDT = (Tef - Tst) x tef = (9,2 - 9) x 15 200 = 3 040 lei NF
Verificare: 8 080 lei = 5 040 lei + 3 040 lei
3.CIP=Cota (coef de repartizare a CIP)* Baza de repartizare (nr de ore lucrate)
CIP Variabile
Coef CIP variabil st x nr de ore st (vol ef) Coef CIP variabil st x nr de ore ef Coef CIP variabil ef x nr de ore ef
= CIP variabil efective
5 lei x 12 200 unități x 1,2 ore = 73 200 5 lei x 15 200 ore = 76 000 73 200
Abaterea de eficiență = 76 000 – 73 200 = 2 800 lei NF
Abaterea după utilizare = 73 200 – 76 000 = -2 800 lei F
Abaterea totală = 73 200 – 73 200 = 0
sau 2 800 + (-2 800) = 0

CIP Constante
Coef CIP constant st x nr de ore st (vol ef) Coef CIP constant st x nr de ore ef Coef CIP constant ef x nr de
ore ef = CIP constante efective
54 000 : 14 640 = 3,68852 x 12 200 unități x 3,68852 lei x 15 200 ore = 56 066 55 000
1,2 ore = 54 000
Abaterea de eficiență = 56 066 – 54 000 = 2 066 lei NF
Abaterea după utilizare = 55 000 – 56 066 = -1 066 F
Abaterea totală = 55 000 – 54 000 = 1 000 NF
sau 2 066 + (-1 066) = 1 000

CIP Total
Coef CIP total st x nr de ore st (vol ef) Coef CIP total st x nr de ore ef Coef CIP total ef x nr de ore ef

10
8,68852 lei x 12 200 unități x 1,2 ore = 127 8,68852lei x 15 200 ore = 132 128 200 (55 000 + 73 200)
200 066
Abaterea de eficiență = 132 066 – 127 200 = 4 866 lei NF
Abaterea după utilizare = 128 200 – 132 066 = -3 866 lei F
Abaterea totală = 128 200 – 127 200 = 1 000 NF
sau 4 866 + (-3 866) = 1 000 lei
Calculele arată că costurile efective față de cele standarde s-au majorat cu 16 580 lei (7 500+8 080+1 000). Acest
supraconsum a fost cauzat de creșterea costurilor directe de materiale cu 7 500 lei costurile cu personale directe 8 080
lei și a CIP cu 1 000 lei. Examinăm mai detaliat cauzele supraconsumului dat observăm că, supraconsumul de materiale
în sumă de 7 500 lei a fost preponderent cauzat de creșterea cantității de materiale consumate față de nivelul standard de
la 3 m2 pe unitate de produs la 3,074m2 (37 500:12 200), ceea ce a dus la un supraconsum de materiale în sumă de 11
250 lei. Influența negativă a acestui factor a fost parțial compensată de reducerea prețului de achiziție a materialelor de
la 12,5 lei la 12,4 lei ceea ce a permis entității să obțină o economie în sumă de 3 750 lei. Supraconsumul de salarii
directe în sumă de 8 080 lei a fost cauzat atît de creșterea nr de ore efectiv lucrate față de cele standarde de la 1,2 ore la
1,2459 ore cît și de creșterea tarifului orar de la 9 lei la 9,2 lei. Ca urmare a utilizării ineficiente a timpului de lucru s-a
constatat un supraconsum a CIP variabile cu 2800 lei și a CIP constante cu 2066 lei, doar utilizînd mai eficient CIP v și
CIP constante entitatea a reușit să reducă costurile respectiv cu 2 800 lei și 1 066 lei. Pe viitor costul producției poate fi
redus pe seama respectării nivelelor standarde atît a consumului de materiale cît și a manoperii. Aceasta va permite
entității să diminueze costul produselor cu 16 580 lei (7 500+8 080+1 000).

Probleme la tema 5.
Problema 1. Fie că compania planifică fabricarea și comercializarea unui singur produs în volum de 15 000 unități la un
preț de 200 lei. Costurile variabile sunt planificate în mările de 120 lei, costurile constante totale pentru perioada
planificată vor constitui 600 mii lei. Firma planifică să obțină în primul an d activitate un profit operațional în mărime de
750 mii lei. În al doilea an de activitate conducerea firmei are intenția de a majora venitul din vânzări cu 10%, fără a ieși
din cadrul diapazonului relevant prin majorarea cantității până la 16 500 unități. Se cere de a determina:
1. volumul vânzărilor pentru a obține în primul an de activitate un profit egal cu zero și profitul dorit în sumă de
750 mii lei;
2. cu cât se va reduce venitul din vânzări fără ca firma să suporte pierderi (coeficientul securității);
3. valoarea minimă a prețului de vânzare a produsului, suma maximă a costurilor totale pe care le poate suporta
firma și momentul temporal al atingerii situației de echilibru;
4. cu cât se va modifica profitul operațional la creșterea cu 10% a volumului de vânzări.
Rezolvare:
1. Determinăm volumul vânzărilor pentru a obține în primul an de activitate un profit egal cu zero și profitul
dorit în sumă de 750 mii lei;
a) Pragul rentabilității în unități = CChF : MC unitară = 600 000 lei: (200 - 120) = 7 500 unități
b) Pragul rentabilității (lei) = CChF : Rata MC, unde
Rata MC = (MC / VV) x 100 = (200 - 120) / 200 x 100 = 40%
Pragul rentabilității (lei) = CChF : Rata MC = 600 000 : 0,4 = 1 500 000 lei
c) Volumul de vînzări necesar pentru obținerea profit dorit (unități) = (CChF + Profit dorit) : Mc unitară =
= (600 000 + 750 000) : 80 = 16 875 unități
d) Volumul de vînzări necesar pentru obținerea de profit în lei = (CChF + Profit dorit) : Rata MC =
= (600 000 + 750 000) : 40% = 3 375 000 lei.

Astfel pentru ca compania să obțină în primul an de activitate un profit egal cu zero ea trebuie să vîndă 7 500 unități a
produsului X să obțină un venit în valoare de 1 500 000 lei. Pentru a obține un profit de 750 000 lei firma trebuie să
vîndă 16 875 unități și să obțină un venit în valoare de 3 375 000 lei.
Verificare:
În 1 an de activitate În al 2-lea an de activitate
VV = 750 000 x 200 lei = 1 500 000 VV = 16 875 x 200 lei = 3 375 000
CCh Var = 7 500 x 120 lei = 900 000 CCh Var = 16 875 x 120 lei = 2 025 000
MC = 1 500 000 - 900 000 = 600 000 MC = 1 350 000
CChF = 600 000 CChF = 600 000
Profit = 0 Profit = 1 350 000 - 600 000 = 750 000

11
VV – CchVariab – CChF = Profit
Prag Rentab când Profit = 0
VV – CChV – CChF = 0

2. Cu cât se va reduce venitul din vânzări fără ca compania să suporte pierderi (coeficientul securității).
a) Indicatorul securității = Volumul planificat al vînzărilor – Volumul vănzărilor în punctul critic =
= 15 000 unități – 7 500 unități = 7 500 unități
b) Coef securității = Indicatorul securității : Volumul planificat x 100 = 7 500 : 15 000 x 100 = 50%

Astfel entitatea ar putea reduce volumul de vînzări pînă la 7 500 unități sau 50% fara a nimeri în zona pierderilor

3. Valoarea minimă a prețului de vânzare a produsului, suma maximă a costurilor totale pe care le poate suporta
firma și momentul temporal al atingerii situației de echilibru;

a) Preț minimal = (CChF : Volumul planificat) + CCh Vunitare = 600 000 : 15 000 + 120 lei = 160 lei
b) Suma maximală a costurilor și cheltuieli totale
Costuri și cheltuieli totale = VV
deci VV = 15 000 x 200 = 3 000 000 lei rezultă că Suma maximă a costuri și cheltuieli totale = 3 000 000 lei
c) Momentul temporar este
15 000 unit……260 zile lucrătoare în an
7 500 unit………x zile
x = 7 500 x 260 : 15 000 = 130 zile.

În caz de necesitate entitatea ar putea reduce prețul de vînzare pînă la 160 lei și să majoreze suma totală a costurilor și
cheltuielilor pînă la 3 000 000 lei fără a nimeri în zona pierderilor. La un preț de 160 lei și a costurilor și cheltuielilor
totale 3 000 000 lei firma va avea un profit egal cu 0. Pentru a acoperi toate costurile și cheltuielile aferente fabricării
produsului dat firma trebuie să lucreze 130 de zile începînd cu 131 zi firma va obține unprofit în mărimea marjei de
contribuție unitare.

4. Cu cât se va modifica profitul operațional la creșterea cu 10% a volumului de vânzări.

Pîrghia operațională = MC totală : Profit operațional = (VV - CChV) : (VV – CChV - CChF) =
= (15 000 unități x 200 lei – 15 000 x 120 lei) : ((15 000 unități x 200 lei – 15 000 x 120 lei - 600 000) = 2 puncte

La creșterea Volumului de vînzări cu 1% profitul operațional va crește cu 2%, iar la creșterea volumului de vînzări cu
10% profitul operațional va crește cu 10% x 2% = 20% și va constitui:
Profitul operational=600 000 + 600 000 x 20% = 720 000 lei.

Problema 2. Entitatea „Omega” studiind piața de desfacere a calculat, că în primul an al activității sale va putea vinde
9 000 unități a produsului „A”. Prețul de vânzare planificat a unei unități va fi 50 lei, costurile variabile vor constitui 60%
din prețul de vânzare. Suma costurilor constante în perioada planificată vor constitui 40 000 lei. În al doilea an de
activitate compania planifică majorarea vânzărilor cu 5%. De calculat:
1. pragul rentabilității,
2. indicatorul securității,
3. prețul minimal și costurile totale pe cate le poate suporta compania,
4. momentul temporar al atingerii situației de echilibru,
5. volumul vânzărilor ce va permite entității să primească profitul operațional în mărime de 20 000 lei,
6. efectul pârghiei operaționale.
Rezolvare:
1. PR în unități naturale = CCFixe : MC unitare = 40 000 : (50 - 30) = 2 000 unitati
Rata MC = (MC : VV) x 100% = (50 - 30) : 50 lei x 100% = 40%
PR in lei = CCFixe : Rata MC = 40 000 : 40% = 100 000 lei
2. Indicatorul securității = Volum Vînzări planif - Volum în prag rentabil = 9 000 unități – 2 000 unit = 7 000 unit
Coef securit = indicator securității : vol planif x 100% = 7 000 : 9 000 x 100% = 77,77%
3. Preț minim = (CCFixe : Vol planif) + CchVunitare = (40 000 : 9 000) + 30 = 34,44 lei
Suma max cost chelt totale - ?
Profit = Total Venituri - Total Costuri = 0
Tcosturi și cheltuieli = Total Venituri = 9 000 unit x 50 lei = 450 000 lei
12
 4. Momentul temporar:
9 000 unit …………….266 zile lucrătoare
2 000 unit………………….x zile
X zile = 266 x 2 000 : 9 000 = 60 zile
5. Volumul vînzărilor necesar pentru obținerea profitului dorit în unitîți = CChF + Profit dorit : Mc unitară =
= (40 000 + 20 000) : (50 - 30) = 3 000 unități
Volumul vînzărilor necesar pentru obținerea profitului dorit în lei = CChF + Profit dorit : Rata MC unitară =
= (40 000 + 20 000) : 40% = 150 000 lei.
6. Pîrghia operațională = Mctotală : Profit operational = (Venit Vînzări - CChVariab) : (Venit Vînzări – CchVariab -
CChFixe) = ((90 000 unit x 50 lei) – (9 000 x 30 lei)) : ((90 000 unit x 50 lei) – (9 000 x 30 lei) – 40 000 =
(450 000 – 270 000) : (450 000 – 270 000 – 40 000) = 1,29 puncte
CChV unitare = 50 lei x 60% = 30 lei
La creșterea VV cu 1%, profitul operational va crește cu 1,29%, iar la creșterea VV cu 5% profit operational se va
majora cu 6,45% (1,29% x 5%) și va constitui 140 000 + (140 000 x 6,45%) = 149 030 lei sau 140 000 x 106,45%.

Calculele arată că firma pentru ași acoperi toate costurile și cheltuielile aferente fabricării produsului dat trebuie să
vîndă 2 000 unități și să obțină un VV în valoare de 100 000 lei. În caz de necesitate firma poate să reducă volumul de
vînzări pînă la 7 000 unități sau pină la 77,77%. De asemenea poate să reducă prețul de vînzare unitar pînă la 34,44 lei.
Suma maximală a costurilor și cheltuielilor pe care le poate suporta firma nu trebuie să depășească 150 000 lei. Pentru
ași acoperi toate costurile si cheltuielile aferente fabricării produsulu dat firma trebuie să lucreze 60 zile iar următoarele
206 zile va aduce firmei profit. Este de menționat că în cazul majorării volumului de vînzări de 5% profituloperațional va
crește cu 6,45% și va constitui 149 030 lei.

Problema 3. Folosind datele de mai jos de calculat pragul rentabilității.

Rata marjei de contribuție 40%
Rata profitului operațional 15%
Venitul din vânzări 500 000 lei.

Venituri din vînzări 500 000 lei …..100%

Marja de contribuție………………….40%
CChF …………………………….? (40% - 15) = 25% x 500 000 = 125 000
Profit operațional ………………..15%

sau

MC = Rata MC x Venitul din Vînzări = 40% x 500 000 lei = 200 000 lei

Profit Operational = Rata profitului operațional x Venitul din Vînzări = 15% x 500 000 lei = 75 000 lei
CchFixe = MC – Profit operațional = 200 000 – 75 000 = 125 000 lei
Pragul rentabilității în lei = CChFixe : Rata MC = 125 000 lei : 0,4 = 312 500 lei

Calculele arată că la un venit de vînzări în valoare de 312 500 lei entitatea nu va putea să își acopere toate CCh aferente
fabricării produselor și va obține un profit egal cu zero.

Problema 4. Compania planifică fabricarea și vânzarea a două produse: OMO și TIDE. Informația aferentă prețului și
costurile este prezentată mai jos:
Indicatori OMO TIDE
1.Volumul vânzărilor, kg 258 000 310 000
2. Prețul pentru 1 kg, lei 21 22
3. Costuri variabile la 1 kg, lei 15 16
4.Costuri constante totale, lei 185 500
De calculat pragul rentabilității în total și pe tipuri de produse.
Rezolvare:
Indicatori OMO TIDE Total
1.Volumul vânzărilor, kg 258 000 310 000 X
2. Prețul 1 kg, lei 21 22 X
3. Costuri variabile la 1 kg, lei 15 16 X
13
4.Costuri constante totale, lei 185 500
Determinăm :
Venitul din vînzări (1 x 2) 5 418 000 6 820 000 12 238 000
Ponderea produselor în totalul vînzărilor,% 44,27 (5 418 000 / 12 238 000) 55,73 100,00

1. Marja de contribuție medie ponderată = (21 - 15) x 0,4427 + (22 - 16) x 0,5573 = 2,6562 + 3,3438 = 6 lei
2. Pragul rentabilității total = 185 500 : 6 lei = 30 916,67 kg
Din care:
a) Pragul rentabilității pentru OMO
30 916,67kg x 0,4427 = 13 686,81 kg sau 13 686,81 kg x 21 lei = 287 423,01 lei
b) Pragul rentabilității pentru TIDE
30916,67kg x 0,05573 = 17 229,86 kg sau 17 229,86 kg x 22 lei = 379 056,92 lei
Verificare 13 686,81 kg + 17 229,86 kg = 30 916,67 kg

Calculele arată că pentru ca compania să-și acopere toate Costurile și Cheltuielile aferente fabricării produselor OMO
și TIDE trebuie să vândă 13686,81 kg de OMO și 17 229,86 g de TIDE și să obțină un VV în valoare de 287 423,01 și
respectiv 379 056,92 lei. La un așa volum de vînzări firma va obține un profit egal cu zero.

Problema 5. Întreprinderea planifică fabricarea și vânzarea a două produse: fier de călcat și lustre. Informația aferentă
prețului și consumurilor și cheltuielilor este prezentată mai jos:
Indicatori Fier de călcat Lustre
1.Volumul vânzărilor, unități 20 000 12 500
2.Prețul unitar, lei 360 850
3.Costuri variabile unitare, lei 285 630
4.Costuri constante totale, mii lei 1 261
De calculat pragul rentabilității în total și pe tipuri de produse.

Rezolvare:
Inclusiv
Fier de călcat Lustre
Indicatori Total Pentru
Pentru volumul Pe o Pe o
volumul
total unitate unitate
total
1.Volumul de Vînzări,unități x 20 000 x 12 500 x
2.Preț unitar, lei x x 360 x 850
3.Venitul din vînzări, mii lei 17 825 20 000 x 360 = 7 200 x 10 625 x
4.CChV unitare, lei x x 285 x 630
5.CChVtotale, mii lei (5 700 + 7875) = 13 575 20 000 x 285 = 5 700 x 7 875 x
6.Marja de contributie, mii lei (3-5) 4 250 1 500 x 2 750 x
7.Rata MC, % (6 : 3 x 100) 23,84 20,83 x
8.CChF totale, mii lei 1 261 x x x x
9.Profit operațional mii lei (6 - 8) 2 989 x x x x

Pragul rentabilității total în lei = CChF : Rata MC = 1 261 : 23,84% = 5 289,43 mii lei

Tabelul 1. Repartizarea CChF pe tipuri de produse

Inclusiv
Indicatori Total
Fier de călcat Lustre
1. Ponderea venitului de vînzări în totalul vînzărilor,% 100 40,39 (7 200 : 17 825) x 100 59,61
2. CChFixe, mii lei 1 261 509,32 (1 261 x 40,39%) 751,68

Tabelul 2. Pragul rentabilității pe tipuri de produse

Pragul de rentabilitate în
Produse
unități valorice, mii lei unități naturale
1 2 3
14
1. Fier de călcat 509,32 : 20,83% = 2 445,13 2 445,13 mii lei : 360 lei = 6 792 unități
2. Lustre 751,68 : 25,88% = 2 904,48 2 904,48 mii lei : 850 lei = 3 417 unități
Pragul rentabilității = CChF : Rata MC

Calculele efectuate ne arată că în rezultatul comercializării produselor firma trebuie să obțină un venit în sumă de
5349,61mii lei ca să obțină un profit nul, inclusiv din vânzarea:
1. Fier de călcat – 2 445,13 mii lei
2. Lustre – 2 904,48 mii lei
Total 2 445,13 + 2 904,48 = 5 349,61 mii lei

Problema 6. Departamentul de divertisment al unei autorități locale propune să organizeze o cină/ dansuri în propria
clădire, utilizând o companie de catering externă și angajând o trupă de muzicanți. Costurile sunt:
Cina - £11 pe persoană (costuri variabile depinde de nr de persoane)
Flori și decorații - £200
Trupa - £400
Nu luăm în considerație băuturile vândute. Prețul propus pentru un bilet este de £15.
Se cere de a calcula:
1. numărul de bilete ce trebuie vândute pentru a ajunge la pragul de rentabilitate.
2. profitul/(pierderile) dacă se vând 165 bilete.
3. noul preț de vânzare, dacă se vor putea vinde numai 125 de bilete, dacă Consiliul dorește ca costurile să rămână
aceleași și să se ajungă la pragul de rentabilitate.

1. Pragul rentabilității în unități = CChF : MC unitar = 600 : (15 - 11) = 150 bilete
CChF = 200 + 400 lei
2. Profit/pierdere:
Venitul din vînzări: 15 x 165 = 2 475 lire
Suma totală a cheltuielilor = 600 + 11 x 165 = 600 + 1 815 = 2 415 lire
Profit/pierdere = 2 475 – 2 415 = 60 lire
3. Pragul rentabilității în unități = (CChF : MC unitar) = CChF : (Preț - CChV)
125 bilete = 600
x - 11
x – 11 = 600 : 125
x – 11 = 4,8
x = 15,8 lire

Problema 7. O entitate fabrică trei modele de un anumit echipament electric – standard, avansat și de lux. Fiecare model
utilizează același panou de montare, dar ambalajul și alte articole sunt diferite. Cererea pentru o perioadă se estimează la:
Standard 4 000 unități
Avansat 3 000 unități
De lux 2 000 unități
Structura veniturilor și costurilor este după cum urmează:
Standard Avansat De Lux
lei lei lei
Prețul unitar de vânzare 30.00 40.00 50.00
Costuri variabile:
Panou de montare (comun) 6.00 6.00 6.00
Alte materiale 4.00 6.00 7.00
Manopera (6 lei pe oră) 3.00 6.00 9.00
Costuri indirecte de producție variabile 3.00 6.00 9.00
Factorul limitator (panouri per unitate) 1 1 1
Se prognozează că pe durata perioadei, oferta de panouri de montare comune va fi limitată la 6 000 unități.
Se cere: De determinat programul optim de producție, dacă nu există restricții contractuale sau de vânzare, și marja de
contribuție probabilă.

Problema 8.
15
Aceleași date ca în problema 5, dar pentru o perioadă când nu există un număr limitat de panouri de montaj, ci o
insuficiență de forță de muncă, care va fi limitată la 5,900 ore pentru întreaga perioadă.
Factorul limitator: Ore de muncă per unitate 0.5 1 1.5
Determinați programul optim de producție și contribuția, când manopera este unicul factor limitator.

Rezolvare:
Standard Avansat De lux
1.Marja de contribuție unitară, lei 30 – 16 = 14 40 – 24 = 16 50 – 31 = 19
2.Factorul limitator (ore de muncă per
0,5 1 1,5
unitate), ore
3.Marja de contribuție per factor limitator,
lei (rd1: rd.2) 28 16 12,67

Clasificare (clasament) (de la MC

1 2 3
maximal spre MC minimal)
Programul de producție Ore de muncă Unități de Marja de contribuție
producție total, lei
Standard (1) 4 000 x 0,5 ore = 2 000** 4 000* 4 000 unități x14 lei =
= 56 000***
Avansat (2) 3 000 x1 ore = 3 000 3 000 3 000 x 16 = 48 000

De Lux (3) 900 : 1,5 = 600*** 600 x 19 = 11 400****

restul din total (5 900-
(2 000 + 3 000)) = 900**
Total marja de contribuție 5 900* 7 600 115 400

Calculele arată că produsul cu cea mai mare contribuție unitară (De lux) conform clasamentului va fi fabricat pe ultimul
loc conform nr de ore de muncă repartizate în schimb produsul cu cea mai mică marja de contribuție unitară are cea mai
mare MC per factor limitator și va fi fabricat în primul rînd. În rezultatul acestui clasament entitatea va putea obține un
profit maximal. De asemenea observăm că produsul la care MC per factor limitator este maximală contribuția acestuia în
obținerea MC totale este maximală și constituie 56 000 lei, pe cînd produsul la care MC per factor limitator este minimală
și contribuția acestuia în obținerea MC totale de asemenea este minimală (11 400).În urma acestui clasament al
produselor entitatea va putea obține o marjă de contribuție totală în sumă de 115 400 lei.

Problema 9. Aceleași date ca în Exemplul 5, dar factorul limitator nu sunt panourile de montaj și nici forța de muncă, dar
orele – mașină. Utilizarea echipamentului per unitate este după cum urmează:
Standard 14 minute
Avansat 15 minute
De lux 20 minute
Orele – mașină sunt limitate la 2,000.
Timpul de lucru al echipamentului 7 / 30 ore 1 / 4 ore 1 / 3 ore

Se cere de calculat:
(1) Programul optim de producție.
(2) Marja de contribuție.

Rezolvare:
Indicatorii Standart Avansat De lux
1. MC unitară 30 – 16 = 14 40 – 24 = 16 50 – 31 = 19
2. Timpul de lucru al echipamentului 7 / 30 = 0,23 1/4 1/3
(factorului limitator)
3. MC pe factor limitator (1:2) 60 = 14 / 0,23 64 57
4.Clasamentul 2 1 3
5.Program de producție Ore mașină unități Marja de contribuție
Avansat 3 000 x 15min / 60min 3 000* 3 000 x 16 = 48
sau 3 000 x 1 / 4 = 000***
16
 750**
Standart 4 000 x 7 / 30 = 933 4 000 4 000 x 14 = 56 000
Lux 2 000 – 750 – 933 = 317 : 1 / 3 = 951** 951 x 19 = 18 069***
317*
Total 2 000 x 122 069
* - prima operatie
** - a doua operație
***-a treia operatie
Conform calculelor efectuate entitatea ca să obțină o marjă de contribuție maximală trebuie să producă produsul
avansat 3000 unit ceea ce ar aduce o marjă de contribuție de 48000 lei,4000 unități de produs standard ceea ce ar aduce
o MC de 56000 lei și doar 951 unit de produs de lux care ar aduce o MC de 18069 lei. Astfel entitatea respectând așa un
program de producție o să obțină o MC maximală în valoare de 122069 lei.

Probleme la tema 6.
Problema 1. O entitate produce și comercializează aparate electrice de încălzit. Capacitatea maximă de producție este de
800 aparate pe lună. Lunar entitatea produce și vinde 700 aparate la prețul de vânzare de 450 lei/unit. Costul de producție
a aparatelor de încălzit este de 430 lei/unit., inclusiv:
 costuri directe de materiale – 200 lei/unit.;
 costuri directe privind retribuirea muncii – 175 lei/unit.;
 costuri indirecte de producție variabile – 15 lei/unit.;
 costuri indirecte de producție constante – 40 lei/unit.
Consumatorul a prezentat entității o comandă specială în mărime de 100 aparate de încălzit pentru care este dispus să
plătească 400 lei/unit.
Ar trebui ca conducerea entității să accepte comanda dată?
Rezolvare:
Tabelul 2. Analiza informației privind luarea deciziei aferente acceptării sau respingerii comenzii date
Pentru o Respingerea Costuri
Acceptarea comenzii, mii lei
Indicatori unitate de comenzii, mii lei relevante,
(700+100)
produs (pentru 700 buc) mii lei
1. CDM variabile 200 140 140 + (100 x 200) = 160 20
2. CDP variabile 175 122,5 175 x 800 = 140 17,5
3. CIP variabile 15 10,5 10,5 + 100 x 15 = 12 27
4. CIP constante (CChC Fixe) 40 28 28 -
5.Suma totală a costurilor și 430 273 312 39
cheltuielilor curente (variabile) (140+122,5+10,5) (160 + 140 + 12)
6. Venitul din vânzări 450 315 315 + (100 x 400) = 355 mii lei 40
7. Marja de contribuție (6-5) 20 lei 42 43 1
8. Profit operațional (7-4) 14 15 1
sau din prețul de vânzare 400lei - (200lei + 175 + 15lei) = 400 lei - 390lei = 10 lei. (profit unitar)
Astfel pentru luarea deciziei aferente comenzilor speciale trebuie de luat în considerare doar costurile și cheltuielile
variabile în comparație cu prețul propus. Calculele arată că comanda trebuie să fie acceptată de către firmă, în acest caz
firma va primi un venit suplimentar în sumă de 40 mii lei, comparând prețul propus de 400 lei cu costurile și cheltuielile
curente variabile în mărime de 390 lei (200 + 175 + 15), rezultă că firma de la fiecare aparat va obține un profit în sumă
de 10 lei, iar în total profitul operațional în urma vânzării a 100 unități va fi de 1000 lei (10 lei x 100 unități).

Problema 2. În baza datelor de mai jos de format prețul produsului „A” în baza costurilor și cheltuielilor curente totale.
Extras din calculația produsului „A”
Indicatori Suma planificată, lei
1. Cantitatea produsului, unități 135
2.Costuri directe de materiale, mii lei 520
3. Costuri directe cu personalul, mii lei 320
4. Costuri indirecte de producție, mii lei 250
5. Cheltuielile curente, mii lei 38,6
17
6. Suma totală a costurilor și cheltuielilor curente, mii lei 1 128,6
7. Suma costurilor și cheltuielilor curente la o unitate de produs, lei 8,36
8. Norma rentabilității așteptate, % 25

Suma totală a costurilor și cheltuielilor curente, mii lei = 520 + 320 + 250 + 38,6 = 1 128,6 lei
Suma costurilor și cheltuielilor curente la o unitate de produs, lei = 1 128,6 lei : 135 unități = 8,36 lei
Prețul de vânzare unitar = CChC unitate de produs + Adaosul = 8,36 lei + 2,09lei = 10,45 lei (fără TVA)
Adaosul = CChC unitate de produs x Norma Rentabilității = 8,36 x 25% = 2,09 lei
Prețul de vânzare unitar = 10,45 x 1,20 = 12,54 lei (cu TVA)

Problema 3. Firma planifică fabricarea produsului „A” în volum de 10 000 unități. În baza datelor din calculația
produsului „A” de format prețul, reieșind din 100% adaos la costurilor și cheltuielile curente variabile.
Indicatori Costuri și cheltuielile la unitate Suma totală de costurilor și
de produs , lei cheltuieli, mii lei
1.CDM 70 -
2.CDP 50 -
3. CIP variabile 40 -
4. CIP constante ?80 800
5. Cheltuielile curente variabile 30 -
6.Cheltuielile curente constante ?20 200

CIP constante = 800 mii lei : 10 000 unități = 80 lei

Cheltuielile curente constante = 200 mii lei : 10 000 unități = 20 lei
CChC V unitate de produs = 70 + 50 + 40 + 30 = 190 lei
Prețul de vânzare unitar = CChC V unitate de produs + Adaosul =190 lei + (190 lei x 100%) = 380 lei (fără TVA)
Adaosul = %Adaos x CChC V unitate de produs = 190 lei x 100% = 190 lei
Prețul de vânzare unitar = 380 x 1,20 = 456 lei (cu TVA)

Probleme la tema 5.

Problema 1. Fie că firma planifică fabricarea și comercializarea unui singur produs în volum de 15 000 unități
la un preț de 200 lei. Costurile variabile sunt planificate în mărimile de 120 lei, costurile constante totale pentru
perioada planificată vor constitui 600 mii lei. Firma planifică să obțină în primul an d activitate un profit
operațional în mărime de 750 mii lei. În al doilea an de activitate conducerea firmei are intenția de a majora
venitul din vânzări cu 10%, fără a ieși din cadrul diapazonului relevant prin majorarea cantității până la 16 500
unități. Se cere de a determina:
5. volumul vânzărilor pentru a obține în primul an de activitate un profit egal cu zero și profitul dorit
în sumă de 750 mii lei;
6. cu cât se va reduce venitul din vânzări fără ca firma să suporte pierderi (coeficientul securității);
7. valoarea minimă a prețului de vânzare a produsului, suma maximă a costurilor totale pe care le
poate suporta firma și momentul temporal al atingerii situației de echilibru;
8. cu cât se va modifica profitul operațional la creșterea cu 10% a volumului de vânzări.
Rezolvare
1. Pragul rentabilitatii (unitati) = CchFixe/Marja de contributie unitara-= 600 000 lei / (200-120)= 7 500
unitati
Pragul rentabilitatii(lei )=CchFixe/Rata marjei de contributie = 600 000 /0.4= 1 500 000lei
Rata marjei de contributie = = marja de contributie / VV*100 = (200-120)/200 *100=40%
Volumul de vinzari necesar pentru obtinerea profit dorit(unitati)= (CchFixe +ProfitDorit)/Marja de
contributie unitara = (600 000+750 000)/80=16 875 unitati
Volumul de vinzari pt obtin erea profit necesar in lei =(CchFixe+Profit Dorit)/Rata marjei de contributie
= (600 000 +750 000)/40% =3 375 000 lei

18
Astfel, pentru ca firma sa obtina in primul an de activitate un profit egal cu 0, ea trebuie sa vinda 7 500 unitati a
produsuluiX, sa obtina un venit in valoare de 1 500 000 lei. Pentru a obtine un profit de 750 000 lei firma
trebuie sa vinda 16 875 unitati si sa obtina un venit in valoare de 3 375 000 lei.
Primul An: VV = 7 500*200= 1 500 000 lei
CChVAR=7500 * 120 lei = 900 000 lei
Marja de contributie = 1 500 000- 900 000= 600 000 lei
CChFIXE= 600 000 lei
Profit operational = 0
VV = 16 875 * 200= 3 375 000 LEI
CchVar= 16 875 *120 lei =2 025 000 lei
Marja de contributie = 1 350 000 lei
CchFixe = 600 000
Profit operational = 750 000 lei
2. Indicatorul securitatii = Vvplanificat- Volumul in punct critic= 15 000 – 7 500 = 7 500unit
Coef.Securitatii = indicator securitatii /Volum planificat *100= 7 500/15 000*100=50 %
Astfel, firma ar putea reduce volumuo din vinzari pina la 7500 unitati sau 50% fara a nimeri in zona pierderilor.
3. Pret minimal = CchFixe /Volum planificat + CchvARunitare = 600 000/15 000+120 lei = 160 lei
VV- CCV – CCF = Profit
Prag rentabilitatii profit=0
VV –CCV-CCF =0
Suma maximala a CCHCurente Totale = VV= 15 000*200= 3 000 000 lei
Momentul temporar: 15 000 unitati ______ 260 zile
7 500 unitati ______X X= (7 500*260)/15 000 =130 zile
In caz de necistate firma ar pute reduce pretul de vinzare pina la 160 lei si sa majoreze suma totala a
consumurilor si ch pina la 3 000 000 lei fara a nimeri in zona perderilor la un pret de 160 lei si a costurilor si ch
totale 3000 000 lei firma va ave aun profit egal cu 0. Pentrua a acoperi toate costurile si ch curente aferente
fabricarii produsului dat firma trebuie sa lucreze 130 de zile, incepind cu 131 zi firma va obtine profit in
marimea marjei de contributie unitare
4. Pirghia operat= Marja de contributie total/profit operational = (VV-CCV)/(VV-CCV-CCF)= (15
000*200 – 15 000 * 120)/( 15 000*200 – 15 000 * 120- 600 000)= (3 000 000-1 800 000)/(1 200 000 -
600 000) =1 200 000/600 000= 2
La cresterea Volum de vinzari cu 1%, profit operational va creste cu 2%, iar la majorarea volumul de vinzari
10 % profit operational va creste cu 20% si va constitui:
-600 000 +(600 000 *20 %) =720 000 lei

=> Problema 2. Firma „Omega” studiind piața de desfacere a calculat, că în primul an al activității sale va
putea vinde 9 000 unități a produsului „A”. Prețul de vânzare planificat a unei unități va fi 50 lei, costurile
variabile vor constitui 60% din prețul de vânzare. Suma costurilor constante în perioada planificată vor constitui
40 000 lei. În al doilea an de activitate firma planifică majorarea vânzărilor cu 5%. De calculat:
1. pragul rentabilității,
2. indicatorul securității,
3. prețul minimal și costurile totale pe cate le poate suporta întreprinderea,
4. momentul temporar al atingerii situației de echilibru,
5. volumul vânzărilor ce va permite firmei să primească profitul operațional în mărime de
20 00 lei,
6, efectul pârghiei operaționale.
REZOLVARE:
1) Prag rent=cost chelt fixe =40 0000 =2000 unitati
Marja de contrib unitara 50-30
Prag rentabilitate in lei= cost chel fixe: rata marjei de contributie=40000:40%=100000 lei
Rata marjei de contributie=marja de contri: VV* 100%=(50-30):50 *100%=40%

19
 2) indic securitatii=volum vinzari planif- volum in prag rentabil=9000unit-2000=7000unit
Coef securitatii=indicat securit:vol planificat*100%=7000 :9000 *100%=77,77 %

3)pret minimal=(cost chelt fixe: vol planificat)+cost chelt var unitare=(40 000 :9000)+30=34,44 lei
Suma max cost chel totale ?
Profit= TV-TC=0
TCOST CHEL=TV=9000 UNIT*50 LEI=450 000 lei
4)moment temporar:
9000unitati............266 zile
2000unit...............x zile
X zile=(266*2000 ):9000=60 zile
5)volum necesar pu obtinerea profit dorit =(cost chelt fixe +profit dorit): marja de contrib
unitara=(40000+20000)\(50-30)=3000 unitati
Volum necesar pu obtiner profit dorit in lei= (40000+20000): 40%=150 000 lei
6)pirghia operationala=marja de contributie totala: profit operational=(VV-COST chelVAR): (VV-cost chelt
var- cost chelt fixe)=(9000*50 lei- (30*9000)) :(9000*50 – (30*9000)- 40000)
=(450 000-270 000):(450 000- 270 000 -40 000)=180 000: 140 000=1,29puncte
La cresterea VV cu un % ,profit operational va creste cu 1,29% iar la cresterea VV cu 5% profit operTIONAL
se va majora cu 6,45%(1,29%*5) si va constitui (140 000+ 140 000* 6,45%) 149 030 lei
Calculele arata ca firma pu a si acoperi toate cost si cheltuielile aferente fabricarii produs dat trebuie sa vinda
2000 unitati si sa obtina un VV in valoare de 100000 lei. In caz de necesitate firma poate sa reduca vol de
vinzari pina la 7000 unitati sau pina la 77,77%. De asemenea poate sa reduca pretul de vinzare unitar pina la
34,44 lei, suma maximala a cheltuile si cost pe care le poate suporta firma nu trebuie sa depaseasca 150 000 lei
PU a si acoperi toate cost si cheltuil aferente fabricarii produsului dat, firma trebuie sa lucreze 60 zile , iar
urmatoarele 266 zile va aduce firmei profit. Este de mentionat ca in cazul majorarii vol de vinzari cu 5% , profit
operational va creste cu 6,45% si va constui 149 030 lei.

Problema 3. Folosind datele de mai jos de calculat pragul rentabilității.

Rata marjei de contribuție 40%
Rata profitului operațional 15%
Venitul din vânzări 500 000 lei.

Venit din vinzari = 500 000,,,,,,,,,,,,100%

Marja de contributie.......................40%
CchFixe..........................................?(40%-15%=25%*500 000lei =125 000 lei )
Profit operational.....................15%
Calculele arata ca la un venit de vinzari in valoare de 312 500 lei, firma va puta sa-si acopere toate costurile si
cheltuiele aferente fabricarii produsului si va obtine un profit egal cu 0.

Problema 4. Întreprinderea planifică fabricarea și vânzarea a două produse: OMO și TIDE. Informația aferentă
prețului și costurile este prezentată mai jos:

20
Indicatori OMO TIDE total
1.Volumul vânzărilor, kg 258 000 310 000 X
2. Prețul 1 kg, lei 21 22 X
Venit din vinzari 5 418 000 6 820 000 12 238 000
Ponderea produselor in tottal vinzari 44,27 55,73 100
3. Costuri variabile la 1 kg, lei 15 16
4.Costuri constante totale, lei 185 500
De calculat pragul rentabilității în total și pe tipuri de produse.
Pragul rentb= cost chelt fixe: marja de contrib medie ponderata

Prragul rentabilitatii OMO

30916,67*0,4427=13686,8kg sau 13686,81*21 = 287423,01 lei
Ragul rentabilitatii TIDE
30916,67KG *0,5573= 17229,86 sau 17229,86 *21 = 361 827,06 LEI

Calculele arata ca pu ca firma sa si acopere toate cost si chekt aferente fabricarii produs OMO si TIDE trebuie
sa vinda 13 688,81kg si respectiv 17 229,86 kg si sa obtina un venit de vinzar in valoare de 287 423,01 lei si
respe 379 056,92 lei. L a un asa volum de vinzari firma va avea ptofit nul

Problema 5. Întreprinderea planifică fabricarea și vânzarea a două produse: fier de călcat și lustre. Informația
aferentă prețului și consumurilor și cheltuielilor este prezentată mai jos:
Indicatori Fier de călcat Lustre
1.Volumul vânzărilor, unități 20 000 12 500
2.Prețul unitar, lei 360 850
3.Costuri variabile unitare, lei 285 630
4.Costuri constante totale, mii lei 1 261
De calculat pragul rentabilității în total și pe tipuri de produse.
indicatori Suma totala Fier de calcat L ustre
Total pe unitate Total pe unitate
Vol de x 20000 x 12 500 x
vinzari,unitati
Pret unitar,lei x x 360 X 850
17 825 20 x 12 500*850=10625 x
VV,mii lei 000*360=7200
Cost chel var x x 285 x 630
unitare,mii lei
Cost chel var 13 575 20 000*285=5 x 11500*630=7875 x
totale,mii lei 700
Marja de 17 825-13 57 7200- x 2750 x
contrib(3-5) 5=4 250 5700=1500
mii lei
Rata marjei 23,84 20,83 x 25,88 x
de contrib,
%(6:3*100%)
Cost chelt 1 261 X x x X
fixe totale,
mii lei
21
Prof oper, mii 2989 x x x x
lei(6-8)

Prag rentab in lei total= cost chellt fixe : rata marjei de contrib=1261: 2384%=5 289,43 mii lei
Repartizarea cost chelt fixe pe produse: TAB
indicatori total Fier de calcat lustre
PONDEREA 100 40,39 59,61
VOLUM DE
VINZARI in total
VV,%
Cost chekt fixe 1 261 1261*cota=509,32 751,68

Prag renta pu fier de calcat=509,32: 20,83%=2445,13 mii lei sau 2445,13 mii lei;0,36 mii lei=6792 unit
Prag rent pu lustre=751,68 : 25,88%=2904,48 mii lei sau 2904,48: 0,85 mii lei=3417 unit
Calculele arata ca pu a si acoperi cost chelt aferente fabricarii produselor, entitatea trebuie sa vinda 6792
unitati fier de calcat la valoarea totala de 2445,13 mii lei si 3417 unit lustre la valoarea totala de 294,48 mii lei
si va obtine un profit nul. La fiecare urmatoarele unitatti vindute de luste sau fier de calcat, entitatea va obtine
profit =marja de contributie unitara

Problema 6. Departamentul de divertisment al unei autorități locale propune să organizeze o cină/ dansuri în
propria clădire, utilizând o companie de catering externă și angajând o trupă de muzicanți. Costurile sunt:
Cina - £11 pe persoană
Flori și decorații - £200
Trupa - £400
Nu luăm în considerație băuturile vândute. Prețul propus pentru un bilet este de £15.
Se cere de a calcula:
4. numărul de bilete ce trebuie vândute pentru a ajunge la pragul de rentabilitate.
5. profitul/(pierderile) dacă se vând 165 bilete.
6. noul preț de vânzare, dacă se vor putea vinde numai 125 de bilete, dacă Consiliul dorește ca costurile să
rămână aceleași și să se ajungă la pragul de rentabilitate.
Prag rentabil=CC fixe: marja de contrib unitara=(200+400): (15-11)= 150 bilete
2.Prof \pierdere:15*165 -2175 lire(VV)
Suma totala a chelt = 600+11* 165=2415 lire
Profit\ pierdere= 2475-2415=60 lire
a. bilete=600:x-11
x-11=600:125
x=15,8 lire

la vinzarea a 150 bilete entittea va atinge pragul de rentabil , astefel aceasta va avea un profit nul. Insa la
vinzarea a 165cbilete cu pretul

Problema 7. Progres este un producător important de aparate electrice de uz casnic. Modelul G15 este un
frigider cu un potențial de piață ridicat. Mai jos sunt prezentate informațiile referitoare la operațiunile privind
modelul G15 derulate în anul N:
Costurile variabile per unitate
Materii prime 2 300 lei
Forța de muncă directă 800 lei
CIP 600 lei
Cheltuieli de distribuire 500 lei
22
 Costuri fixe totale
CIP 195 000 lei
Publicitate 55 000 lei
Cheltuieli administrative 68 000 lei
Preț de vânzare unitar 9 500 lei

Se cere:

1. Calculați pragul de rentabilitate (punctul critic) în unități fizice pentru anul N.

2. În anul viitor N Progres va vinde 65 de modele G15. Ce profit va obține entitatea în acest an?
3. Managementul analizează direcțiile alternative de acțiune pentru anul N+1.
(Abordați separat fiecare alternativă)
a) Calculați numărul de unități ce trebuie vândute pentru a se obține un profit de 95 400 lei. Se presupune
că costurile și prețul de vânzare sunt constante.
b) Calculați profitul, care se obține în cazul în care entitatea sporește numărul unităților vândute cu 20%
și micșorează prețul de vânzare cu 500 lei per unitate.
c) Determinați care va fi pragul de rentabilitate în unități fizice vândute în cazul în care cheltuielile de
publicitate ar crește cu 47 700 lei.
d) În cazul în care costurile variabile s-ar micșora cu 10% , determinați numărul de unități ce trebuie
vândute pentru a se obține un profit de 125 000 lei.

Problema 8. Entitatea ”Ponti” confecționează ciorapi pentru copii și planifică să obțină în anul viitor un anumit
profit. Ea anticipează că în anul următor costurile fixe de producție vor fi în mărime de 126 500 lei, iar costurile
fixe administrative și de distribuție – de 820 303 lei. Costurile variabile de producție per set de ciorapi vor fi de
4,65 lei și cele de distribuție, respectiv de 2,75 lei. Fiecare set va fi vândut la prețul de 13,40 lei.
Se cere:
1. Calculați pragul de rentabilitate exprimat în unități fizice vândute.
2. Calculați pragul de rentabilitate exprimat în unități monetare de vânzări.
3. Dacă prețul de vânzare unitar crește la 14 lei, iar costurile fixe administrative și de distribuire se
diminuează cu 33 465 lei, care va fi noul prag de rentabilitate exprimat în unități fizice?

Problema 9. Se cunosc următoarele date extrase din contabilitatea entității de producție Unirea SA.
Tabelul 1. Date inițiale
Nr. Produse
Indicatori Total
cr. A B C
1. Volumul produselor fabricate și vândute, kg 5 000 10 000 20 000 35 000
Ponderea volumului fiecărui tip de produs
2.
în totalul producției, %
3. Prețul de vânzare unitar, lei/kg 8 10 14 -
4. Costuri variabile unitare, lei 10 7 10 -
5. Marja de contribuție unitară, lei
6. Marja de contribuție totală, lei
7. Costuri fixe, lei - - - 80 000
Se cere:
1. Determinarea marjei de contribuție medie ponderată.
2. Calculul pragului de rentabilitate în unități naturale și monetare.
3. Determinarea structurii pragului de rentabilitate.

Problema 10. Se cere: determinarea pragului de rentabilitate în condițiile în care:

 volumul producției fabricate – 500 unități;
 prețul de vânzare unitar – 300 lei;

23
  costuri variabile unitare – 100 lei;
 costuri fixe totale - 9 000 lei.

Problema 11. Firma pentru fabricarea unui produs utilizează 2 tipuri diferite de utilaje. De apreciat care din
acestea utilaje este mai rațional de utilizat pentru realizarea unei comenzi din 1200 unități, dacă capacitatea de
producție maximală a acestora nu poate depăși 3 000 ore-mașini pe an. Ca factor restrictiv – mărimea comenzii.
Utilaje Total
A B
1. Numărul de ore-mașină pentru o unitate de produs, 3 5 x
ore
2.Volumul de producție planificat, unit. 1000 600 1600
3. Prețul pentru o unitate, lei 145 145 X
4. CC variabile unitare, lei 58 85 X
5.Marja de contribuție la o unitate, lei 3-4 ?87 60? X
6.Marja de contribuție la o oră-mașină 5\1 29? 12? X
7. CC constante, lei 68 000

Argumentarea structurii program de productie in conditiile factorului restrictiv- marimea comenzii

indicatori Utilaj A Utilaj B total
Varianta1
Vol de productie 1000 200 1200
Nr de masini-ore 1000*3ore=3000ore 200prod*5ore=1000 4000
utilizate
Marja de 1000*87=87000 200*60 lei=12 000 99 000
contributie totala
Cost chelt const 68000
Profit operaional 31000
Varianta2
Vol prod maximal 600 600 1200
Nr de maini-ore 600*3=1800 600*5=3000 4800
utilizate
Marja de contrib 600*87=52200 600*60=36000 88200
totala
Cost chel cont 68000
Profit oper 20 200

Var 1 aduce mai mult profit operational

Exemplul 12. O firmă fabrică trei modele de un anumit echipament electric – standard, avansat și de lux.
Fiecare model utilizează același panou de montare, dar ambalajul și alte articole sunt diferite. Cererea pentru o
perioadă se estimează la:
Standard 4,000 unități
Avansat 3,000 unități
De lux 2,000 unități

Structura veniturilor și costurilor este după cum urmează:

Standard Avansat De Lux
lei lei lei
Prețul unitar de vânzare 30.00 40.00 50.00
24
Costuri variabile:
Panou de montare (comun) 6.00 6.00 6.00
Alte materiale 4.00 6.00 7.00
Manopera (6 lei pe oră) 3.00 6.00 9.00
Costuri indirecte de producție variabile 3.00 6.00 9.00
Factorul limitator (panouri per unitate) 1 1 1
Aceleași date ca în Exemplul 11, dar pentru o perioadă când nu există un număr limitat de panouri de montaj, ci
o insuficiență de forță de muncă, care va fi limitată la 5,900 ore pentru întreaga perioadă.
Factorul limitator: Ore de muncă per unitate 0.5 1 1.5
Determinați programul optim de producție și contribuția, când manopera este unicul factor limitator.
Rezolvare
Standart avansat De lux
Marja de 30-16 = 14 40- 24 = 16 50 -31 = 19
contributie , lei
Factor limitator: 0.5 1 1.5
ore de munca pe
unitate
Marja de 28 16 12.67
contributie pe
factor limitator,
lei ( rd1: rd2)
Clasamentul 1 2 3
Programul de Ore de munca Unitati Marja de
productie contributie
Standart 4000 * 0.5ore 4000 4000*14 lei
= 2000 =56000
Avansat 3000* 1ora 3000 3000* 16 =
=3000 48 000
De lux 5900-2000- 900/1.5 =600 600unitati*19=
3000ore= 11400
900
Total 5900 115 400
CALCULELE arata ca produsul cu cea ai mare contributie unitara ( de lux )conform clasamemtului va fi
fabricat pe ultimul loc conform numarului de ore de munca repartizate. In schimb produsul cu cea mai mica
marja de contributie unitara are cea mai mare marja de contributie pe factor limitator, in rezultatul acestui
clasamnet entiattea va putea obtine un profit maximal. De asemenea observam ca produsul la care marja de
contributie pe factor limitator este maximala, contributia acestuia in obtinerea marjei de contrinutie totala este
maximala si constiue
56000 lei, pe cind marja de ccontributie pe factor limitator este minimala si contributia acestuia in
obtinerea marjei de contributie totale deasemnea este minimala(11400)
In urma acestui clasement al produselo entitatea va putea optine o marj ade cintributie totala in suma de 11400
lei.
Exemplul 13. Aceleași date ca în Exemplul 12, dar factorul limitator nu sunt panourile de montaj și nici forța
de muncă, dar orele – mașină. Utilizarea echipamentului per unitate este după cum urmează:
Standard 14 minute
Avansat 15 minute
De lux 20 minute
Orele – mașină sunt limitate la 2,000.
Timpul de lucru al 7/30 ore 1/4 ore 1/3 ore
echipamentului

25
Se cere de calculat:
(1) Programul optim de producție.
(2) Marja de contribuție.
indicatori standart avansat lux
Marja de contrib 30-16=14 40-24=16 50-31=19
unitara
Fac limitator timp 7:30 1\4 1\3
de lucru a
echipament
Marj de cont pe fact 14: 70\30=60 16*4=64 19*3=57
limit(1:2)
clasidicarea 2 1 3
Program de Ore-masina unitati Marja de contrb
productie
avansat 3000*1\4=750 3000 3000unit*16=48000
standart 4000*7\30=933 4000 4000*14=56000
lux 2000-750-933=317 317: 1\3=951 951*19=18069
total 2000 x 122 069

Conform calculelor efectuate entitatea ca sa obtina o marja de contributie maximala trebuie sa produca
produsul avansat 3000 unit ceea ce ne adyce o marja de contributie de 48 000 lei
, 4000 unit de produs standart ceea ce ar aduce o MC de 56000lei si doar 951 unit de produs de lux, care
ar aduce o MC de 18 069 lei. Astfel entitatea respectind asa un program de productie o sa obtina o
marja de contributie maximala in valoare de 122 069 lei

26