De6.1.

1
exemplu,
1.1 VPV=Si+VPF-Sf
= 6.1.2
6.1
6.1.3
6.1.4
6.1.5

UNIVERSITATEA DE STAT DIN REPUBLICA MOLDOVA

Facultatea Ştiinţe Economice
Departamentul Contabilitate şi Informatică economică

Lucrul individual (studiul de caz)

La disciplina: Analiza activităţii economico-financiare cu tema:

„ Analiza activităţii de producţie şi comercializare a entităţii

economice”

Elaborat de: Maximciuc Valeria, Grupa CON191

Verificat de: Tcaci Alexandru,dr.conf.univ.
 Chişinău, 2021
CUPRINS

Introducere................................................................................................................................

Capitolul I. Analiza activităţii de producţie şi comercializare a entităţii economice...............

I.1.Sistemul indicatorilor valorici vizând activitatea producției și comercializare....

I.2.Analiza îndeplinirii programului după structură și sortimente ...........................
I.3.Analiza ritmicitații producției............................................................................
I.4.Analiza calității producției.........................................................
I.5.Analiza valorii adaugate..............................................................................
I.6.Analiza veniturilor din vânzari....................................................................
Încheiere..............................................................................................................................
Bibliografie.................................................................................................................................
Anexe..........................................................................................................................................
 Introducere

Stabilirea obiectivelor întreprinderii în domeniul activităţii de producţie şi comercializare

constituie un act decizional privind politicile sale de afaceri. Sistemul întreprindere este unul
deschis, iar realizarea obiectivelor sale presupune un schimb permanent de resurse cu mediul
ambiant, care se desfăşoară după modelul “intrare-transformare-ieşire”.
Mărimile de intrare în sistem exprimă cantitatea şi calitatea materiilor prime, materialelor,
energiei, combustibilului, forţei de muncă, echipamentelor tehnice, informaţiilor, mijloacelor
financiare etc. supuse transformării în scopul obţinerii mărimilor de ieşire din sistem sub forma
produselor, serviciilor prestate şi lucrărilor executate destinate satisfacerii unor nevoi sociale.
Pentru a-şi dovedi viabilitatea, sistemul întreprindere trebuie să-şi sporească posibilitatea de
adaptare şi stabilitate prin perfecţionarea parametrilor de funcţionare, a structurii şi
comportamentului său. Afirmaţia este cu atât mai viabilă cu cât în economiile de piaţă cele mai
multe întreprinderi îşi desfăşoară activitatea în condiţii de risc şi incertitudine.
 Capitolul I. Analiza activităţii de producţie şi comercializare a entităţii
economice
I.1.Sistemul indicatorilor valorici vizând activitatea producției și comercializare

Teoria şi practica economică recomandă utilizarea unui sistem de indicatori valorici a căror
putere cognitivă permite sesizarea şi comensurarea unor aspecte definitorii privind aprecierea
dimensiunilor activităţii întreprinderii, evaluarea rezultatelor şi performanţelor sale comerciale.
Pentru a înţelege utilitatea folosirii sistemului de indicatori valorici meniţi a dimensiona
activitatea de producţie şi comercializare, trebuie cunoscut conţinutul fiecărui indicator în parte.

a)Valoarea producției globale(VPG)

VPG reprezinta volumul producției obțiute în unitațile de producție unde ciclu operațional
depașește 30 de zile.
De exemplu ,în interprinderele agricole procesul de producție durează un an de zile.Pentru
întreprinderile industrial VPG va include volumul producției fabricate și producției neterminate.
b)Valoarea producției fabricate(VPF)
VPF reprezintă rezultatul util al activității întreprinderii industrial, de construcție sau prestatoare
de servicii care s-a obținut în decursul anului. Legătura dintre VPF și VPG se va exprima:
VPF = VPG – Pn
Unde Pn reprezintă valoarea producției nedeterminate.
c)Valoarea producției vândute(VPV)
VPV reprezintă acea parte a producției fabricate care a fost vîndută consumatorului sau
expediată organizatiei comerciale ori de transport. Legătura dintre VPV și VPF se exprimă:
VPV =VPF ±S p
Unde, Sp reprezintă soldul produției în stocuri,respective
Si -la început de an;
Sf -la finele anului.
d)Valoarea adăugată (VA)
VA reprezintă valoarea nou creată a agentului economic care a fost adăgată la valoarea
mărfurilor și serviciilor procurate. Legătura dintre VA și VPF se exprimă:
VA=VPF−C i
Ci reprezintă consumurile și cheltuielele intermediare provenite de la terț,care se calculează prin
însumarea consumurilor și cheltuielelor material ale întreprinderii și consumurilor și
cheltuielelor pentru serviciile prestate de la terț.
e)Venituri din vânzari(VV)
VV reprezintă suma veniturilor din vînzarea produselor finite cît și a altor vînzări(de mărfuri,din
prestarea serviciilor),ce reprezintă pentru întreprindere activitatea operațională. Legătura dintre
VV și VPV se exprimă:
VV = VPV+VAV
unde,VAV-venitul din alte vînzări a activității operaționale.
Toți indicatorii menționați au legături reciproce care se manifestă prin formulele menționate,cît
și prin ritmurile de creștere.Însă,cea mai strănsă legătură poate fi redată cu ajutorul balanței
producției.
Balanța producției se exprimă în 2 variante-formulele :
Si+VPF=VPV+Sf
Si+VPF+Ri(+)=VPV+Sf+Ri(-)
Unde, Ri(+)–rezultatele inventarierii producției finite la depozitul întreprinderii,cnd s-a depistat
surplus;
Ri(-)-rezultatele inventarierii producției finite,cînd s-au depistat lipsuri. În baza balanței
producției se poae determina fiecare parametru.
De exemplu,
1.1 VPV=Si+VPF-Sf
6.1

Deoarece în formulele balanței producției este prezentă forma aditivă,calculul influenței

factorilor se efectuează după metoda balanțieră.
6.1.1
6.1.2
6.1.3
6.1.4
6.1.5

Pentru aprecierea balanței producției se întocmește următorul tabel:

Tabel.Analiza balanței producției
Indicatori Anul precedent Anul de gestiune Abaterea absolută
 A 1 2 3=2-1
1.Si
2.VPF
3.
4.Total
intrări
producție
5.VPV
6.Sf
7.
8.Total ieșiri
producție

În baza datelor din tabel se apreciază dacă este egalitate între total intrări și total ieșiri de
producție.În cazul acestei egalități înseamnă că informația este veridică și poate fi utilizată
în compartimentele ulterioare ale analizei.

I.2.Analiza îndeplinirii programului după structură și sortimente

Analiza se efectuează în 2 etape:
I. Se apreciază îndeplinirea programului după structura producției fabricate
Prin structura producției se subînțelege ponderea fiecărui produs sau grupe de produse în
volumul total al producției fabricate.Aprecierea programului de producție după structură se
efectuează în baza coeficientului mediu de structură care se determină:

În procesul analizei se utilizează următoarele modalități:

 La prima se calculează producția fabricată efectiv după ponderea programată:

 A doua modalitate-așa numita „Metoda de echivalare” conform căreia

programul după structură se consider îndeplinit dacă în structura fabricării este
păstrată ponderea programată.Mărimea echivalentă se obține prin selectarea
rezultatului minim dintre volumul efectiv și volumul recalculat al producției.
 Denumirea Valoarea producției fabricate ,mii lei Procentul de Producția În limita
produselor Planificat Efectiv îndeplinire a fabricată efectiv structurii
planului după ponderea programate,
programata,mii mii lei
lei
A 1 2 3=2/1*100% 4=1*∈3/100 5=min 2 și
4
1.Vopsele 24 190,8 80 983 334,77 31 036,80 31 036,80
2.Lacuri 9 390 32 722 348,48 12 047,37 12 047,37
3.Amestec uscat 35 844,2 28 832 80,44 45 988,11 28 832
cu ghips
4.Amestec uscat 84 995 56 482 66,45 109 048,59 56 482
cu ciment
5.Uși și ferestre 3 794 3 967 104,56 4 867,70 3 967
Total 158 214 202 986 128,30 202 988,56 132 365,17

Calculăm coeficientul mediu de structură

Total (5) 132 365,17

K st = x100%=65,21
Total ( 4) 202 988,56

Concluzie

Conform calculelor efectuate la întreprinderea analizată planul după structură nu a fost

îndeplinit cu 34,79 % din această cauză întreprinderea nu a obținut producție în valoare de 70
623,39 mii lei.Aceată cifră poate fi considerată ca rezervă internă.

I.3.Analiza ritmicitații producției

Prin ritmicitate se subînțelege îndeplinirea programului de producție conform graficului
stabilit.
Aprecierea după ritmicitate se analizează prin 2 metode:
I. Se calculează procentul de ăndeplinire a graficului stabilit in fiecare lună după formula:
Zf
%ritmicitătii= x100%
Zf
 Unde, Z f -numărul efectiv de zile în care graficul de producție a fosrt îndeplinit;
Z p -numărul de zile calendaristice pe lună(lucrătoare)
II. Prevede calcularea coeficientului mediu de ritmicitate după formula:
volumul producției în limita ritmicității programate
K ritm= ⋅100 %
volumul programat al producției fabricate
Tabel.Aprecierea ritmicității producției fabricate

Trimestre Programat Efectiv Producția obținută

în limita
ritmicității
programate
Suma Ponderea Suma Ponderea Suma
(Mii lei) (%) (mii lei) (%) (mii lei) (%)
A 1 2 3 4 5=min 1și3 6=
I II 26 910 15,1 29 883 14,7 26 910 15,24
32 613 18,3 43 706 21,5 32 613 18,47
III
57 741 32,4 70 337 34,6 57 741 33,61
IV
60 950 34,2 59 360 29,2 59 360 33,61
TOTAL 158 214 100 202 986 100 176 624 100

VPF lin 176 624

K rt = x100= x100=111,64%
VPF pr 158 214

În cazul când acest indicator este supraunitar se determină suma producției câștigate din cauza
respectării ritmicitați programate ca diferență dintre numărător si numitor din formula de calcul

Δ VDF =VPF lin−VPF pr =176 624−158 214=18 410( mii lei)

Din tabelul dat rezultă că la întreprinderea analizată programul de producție privind ritmicitatea
a fost realizat la nivel de 116,64%cea ce a condus la mărirea VPF cu 18 410 mii lei.

I.4.Analiza calității producției

Prin calitatea de producție se subînțelege proprietățile particulare ale fiecărui produs

fabricat,care corespund unor cerințe strict determinate de piața de defacere sau satisfac
necesitaăți ale consumatorilor.

Prin competitivitate se subînțelege corespunderea produsului fabricat cerințelor pieței de

desfacere.În practică se utilizează un sistem de indicatori ai calitații care depind de
particularitățile ramurale.De exemplu,în tutunărit,calitatea producției se apreciază după clase de
calitate:

• Clasa superioară;

• Clasa I;

• Clasa II;

• Clasa III;

• Clasa IV.

La unele produse fabricate calitatea se apreciază după categorii.De exemplu:

• Categoria superioară;

• Categoria I;

• Categoria II;

• Nestandart.

Analiza calității producției se efectuează dupa etape:

I. La prima etapă se apreciază ponderea produselor care dețin certificat de calitate în

volumul total al producției fabricate sau producției vîndute.

Dacă în dinamică crește ponderea produselor ce dețin certificat de calitate,această

semnifică că la întreprindere s-a îmbunătățit calitatea producției.

II. La etapa a doua se apreciază îndeplinirea programlui de producție pe calitate în baza

prețului mediu ponderat-indicator de calitate.

În acest caz aprecierea calității se va efectua:

P ef
%calitatea= x100% (1)
P pl

-prețul ponderat efectiv;

Pef

-prețul ponderat după plan

P pl
 Prețul mediu ponderat se va calcula în baza datelor tabelului:

Tabel.date inițiale pentru analiza programului de producție pe calitate.

Produse, Prețul pe Programat Efectiv

categorii de unitate Cantitatea Venitul Cantitatea Venitul
calitate de vîndută ,t din vînzări vînduta ,t din vînzări
produs,lei
A 1 2 3=2*1 4 5=4*1
Categoria superioară 15 382,0 1 15 382 4.25 65 373,5
Categoria inferioară 9 787,57 0.9 8 808,8 1.6 15 609,5
Vopsele -total X 1.9 24 190,8 5.85 80 983

Prețul mediu ponderat se calculeaza după formula:

P????????
Q1, Q2...Qn - cantitatea produsului din calitatea respectiva;