Colocviu Ingineria Calității

1) Planificarea: Analiza situaţiei existente şi stabilirea obiectivelor (raportate la cerinţele

clienţilor), a mijloacelor, resurselor, informaţiilor şi a termenelor (în funcţie de priorităţi). -
Execuţia: Aplicarea sistematică a planului şi urmărirea atingerii obiectivelor planificate. -
Verificarea: Verificarea modului în care obiectivele planificate au fost atinse. - Acţionarea:
Analizarea gradului de ameliorare rezultat şi actualizarea documentaţiei sistemului de lucru
pentru menţinerea câştigului.

2) introducerea relaţiilor de tip "client-furnizor" între compartimentele companiei şi desfiinţarea

barierelor dintre acestea; - utilizarea metodelor statistice; - promovarea unui management
participativ; - promovarea unui spirit de colaborare permanentă între compartimentele
organizaţiei pentru rezolvarea problemelor calităţii.

3) Elementele componente ale acestui climat sunt în general următoarele :

- structura organizaţiei
- procesele organizaţionale
- personalul, valorile şi crezul acestuia.

4) Sub această denumire sunt cuprinse următoarele aspecte procesuale: - activitatea de

coordonare, de management a personalului, a funcţiunilor, a compartimentelor, a
departamentelor, etc. (şi care poate fi efectuată într-un mod personal sau impersonal). -
activitatea de luare a deciziilor (prin atragerea şi participarea mai restrânsă sau mai largă a
personalului managerial la formularea şi la luarea deciziilor). - comunicarea, ca proces de
transmitere a informaţiilor la nivelul membrilor organizaţiei.

5) Orientarea către client- Organizaţiile depind de clienţii lor şi de aceea ar trebui să înţeleagă
necesităţile curente şi viitoare ale clienţilor, ar trebui să satisfacă cerinţele clientului şi ar
trebui să se preocupe să depăşească aşteptările clientului. Beneficii: • creşterea venitului şi a
cotei de piaţă printr-un răspuns flexibil şi rapid la oportunităţile pieţei; • creşterea nivelului
de utilizare a resurselor organizaţiei în scopul satisfacerii clientului; • obţinerea loialităţii
clientului, acest fapt permiţând o continuare a relaţiilor de colaborare. Aplicarea principiului
orientării către client conduce la: • căutarea şi înţelegerea nevoilor şi aşteptărilor clientului; •
asigurarea că obiectivele organizaţiei sunt legate de nevoile şi aşteptările clientului; •
difuzarea nevoilor şi aşteptărilor clientului în organizaţie; • măsurarea satisfacţiei clientului şi
la iniţierea de acţiuni în funcţie de rezultate; • gestionarea sistematică a relaţiei cu clientul; •
asigurarea unei abordări echilibrate între satisfacerea clienţilor şi a celorlalte părţi interesate
(cum ar fi: proprietari-acţionari, angajaţi, furnizori, finanţatori, comunităţi locale, societatea
în ansamblu).

6) DEFINIȚIA CALITĂȚII – În general, termenului de calitate pot fi atribuite mai multe sensuri în
funcție de contextul în care este utilizat. „Qualitas” = „mod de a fi”. Definirea calitatii se
bazeaza pe valoarea creditara a produselor ca ansamblu de proprietati care fac ca produsele
respective sa fie utile societatii umane si sa le diferentieze in functie de nevoia pe care o
satisfac. În acest sens, calitatea este o expresie a gradului de beneficiu social al produselor,
 adică protecția și protecția mediului. Calitatea poate avea unele particularități și poate fi
orientată în acest fel: asupra produsului, unde calitatea înseamnă o caracteristică măsurabilă,
sau asupra procesului, dacă se ține cont de opinia producătorului, care spune că produsele
de calitate sunt cele care îndeplinesc cerințele. a standardelor și regulamentelor sunt
suficiente – se pot baza pe costuri. În acest caz, produsul este considerat a fi de bună calitate
dacă oferă anumite servicii la un nivel de preț acceptabil - ceea ce este cel mai acceptabil
pentru utilizator și reprezintă adecvarea produsului pentru a fi utilizat în conformitate cu
cerințele destinatarului. Calitatea este privită ca o sumă de caracteristici dinamice, deoarece
cerințele progresului provoacă producția să creeze și să creeze în mod durabil produse noi,
moderne, cu caracteristici și performanțe superioare. Diversitatea si imbunatatirea calitatii
produselor necesita promovarea unor activitati uniforme, plecand de la dezvoltarea pietei
printr-un ciclu economic complet in care sunt fabricate produsele.
7) Scopul procesului de imbunatrire Sase Sigma este reducerea sau eliminarea pierderilor care
pot apărea din cauza defectelor deja existente sau viiitoare.

Exemple:

• Reducere cu 10% a costurilor de deșeuri și retușuri;

• Reducerea numărului de reclamații ale clienților;

• Minimizarea erorilor de facturare.

Pentru ca un proces de imbunatatire Sase Sigma sa fie eficient, acesta trebuie realizat in
urmatoarele faze: DEFINITIE. În general, calitatea nu se îmbunătățește niciodată.
Îmbunătățirile sunt realizate printr-o succesiune de proiecte, începând cu cele mai
importante probleme („Y-urile”). Deficiențele care trebuie remediate sunt specificate în mod
clar și îmbunătățirea așteptată este definită măsurabil. Pentru fiecare proiect este alcătuită o
echipă și sunt alocate resursele și timpul necesar pentru succesul proiectului. MĂSURARE /
ANALIZĂ. În această fază, echipa descoperă adevăratele cauze („X”) ale defectului. Este
important să ne amintim că un defect ar trebui corectat numai după ce adevăratele sale
cauze sunt clarificate. ÎMBUNĂTĂŢIRE. Odată ce cauza („X”) este clar stabilită, este timpul să
facem îmbunătățiri. Îmbunătățirea nu elimină pur și simplu cauza, ci duce la rezultate mai
bune, atât pentru organizație, cât și pentru client. În plus, trebuie să se țină cont de mediul
cultural, care poate fi sau nu favorabil schimbării. CONTROL. Munca echipei de îmbunătățire
nu se încheie până când nu este stabilit un proces de menținere a rezultatelor. Toată munca
depusă pentru corectarea unui defect poate fi pierdută dacă controalele nu sunt la locul lor.
MULTIPLICAREA REZULTATELOR. Odată ce echipa de îmbunătățire obține rezultate pozitive,
există două responsabilități suplimentare:

• Sprijiniți pe alții din organizație cu probleme similare pentru a aplica învățăturile echipei .

• Sugerați alte proiecte pentru soluție. Când corectăm un defect, descoperim adesea noi
defecte care ar fi putut fi ascunse de ani de zile. Acestea trebuie alocate altor echipe pentru a
le rezolva.