CAP.

1 ELEMETE INTRODUCTIVE
In istoria existentei umane, principalul actor , OMUL a demonstrat ca are :
 nevoi,
 cerinte si
 asteptari
Implinirea nevoilor curente : foame , sete, odihna, etc. , implica nivele minimale.
Abraham H Maslow [1] , arata ca omul este o fiinta care are “dorinte” necesare pentru a
sustine viata si de fiecare data dupa implinirea acestora, cauta satisfactii pe nivele tot mai
inalte.
Dupa implinirea acestor nevoi, un alt aspect este siguranta vietii, apoi urmeaza nevoile
sociale de stima, actualizarea cunoasterii cu scopul de a obtine maximumul potentialului
personal.
Se poate astfel materializa o ierarhie a necesitatilor conform fig. 1

Cunoastere

Nevoi sociale

Nevoia de siguranta

Nevoia de stima

Nevoi psihologice

Fig. 1 Ierahia necesitatilor

1
 Se observa ca, cresterea nivelului de cunoastere atrage dupa sine nevoi tot mai multe
si divesificate, cresteri ale consumurilor materiale. Furnizarea de produse sau servicii implica
trei parametrii fundamentali, care reprezinta cerintele clientilor si care determina invariabil
succesul de piata :
 pretul
 calitatea produsului sau serviciului
 modul de livrare (prezentarea)
Orice societate comerciala poate supravietui in economia de piata, doar daca isi
pastreaza clientii multumiti, adica ofera spre vanzare produse si servicii care corespund
nevoilor si asteptarilor clientilor.
Calitatea are mai multe sensuri :
 un nivel ridicat de excelenta
 conformitate cu cerintele clientului
 capacitate de a satisface cerintele declarare si implicite
 satisfactia in utilizare a produsului sau serviciului
 satisfactia in atingerea scopului
 nivelul de acceptare a imperfectiunilor
 satisfactia generala a clientului

Definitia calitatii conform standardului ISO 8402 : “Ansamblul proprietatilor si

caracteristicilor unui produs sau serviciu care-i confera aptitudinea de a satisface necesitati
exprimate sau implicite.”
Explicitarea necesitatilor exprimate sau implicite va lamuri definitia :
 Aptidutinea de intrebuintare, utilizare, cu performantele estetice si tehnice
 Siguranta in exploatare, securitate a amuncii,
 Disponibilitate in functionare, timpul de utilizare , garantia unei bune functionari
 Fiabilitate , mentinerea performantelor in timp
 Mentenanta usor fezabila (operatii de mentinere in parametrii de functionare a
produsului)
 Economicitate
 Protectie ecologica
Produsul sau serviciul achizitionat trebuie sa indeplineasca simultan aceste cerinte sau
necesitati pentru a se incadra in spatiul vandabil , si pentru a intra pe piata.

2
 1.1 SPIRALA CALITATII – FACTORI DE INFLUENTA
Ciclul de viata a unui produs sau serviciu cuprinde doua perioade distincte si anume :
 la producator
 la beneficiar sau consumator
Aceste perioade sunt relevate de spirala calitatii fig. 2.

1
13
2

12

CONSUMATOR

PRODUCATOR
11 BENEFIIAR ,

10

5
9

8 6
7

Fig. 2 Spirala calitatii

La PRODUCATOR :
1. Marketing (cercetarea pietei) , reprezinta etapa care trebuie sa lamureasca
oportunitatea lansarii pe piata a produsului, comparativ cu ofertele existente, precum si
capacitatea producatorului de a realiza produsul la un pret de cost rezonabil si
competitiv.
2. Proiectarea si dezvoltarea produsului (realizarea prototipului). Tinand seama de
studiul pietei, proiectarea trebuie sa creeze un produs cu aport de noutate, atractiv ,
util, usor de folosit, care sa satisfaca exigentele pietei si sa concureze oferta de pe
piata.
3. Aprovizionarea in vederea realizarii produsului se face tinand seama de regulile
calitatii si anume : materialele vor fi insotite de certificate de calitate, se vor depozita in
conditii corespunzatoare, se vor marca si se va tine o evidenta stricta a acestora.
Alegerea furnizorilor de materiale sau subansamble determina calitatea finala a
produsului.

3
 4. Pregatirea proceselor de fabricatie Se va concepe fluxul de fabricatie , cu analiza
punctelor critice, precum si implementarea controlului pe fluxul de fabriactie, si a
controlului final
5. Fabricatia, executia produsului Materializarea conceptului de la punctul anterior
urmata de corectii si imbunatatiri ale fluxului de fabricatie.
6. Verificari, incercari, control Se urmareste eficienta controlului de calitate, se
analizeaza defectele, numarul acestora, frecventa de aparitie si se decide asupra
masurilor necesare.
7. Ambalare, depozitare Vanzarea produsului este afectata de modul de ambalare si
prezentare fata de cumparator. Este necesara consultarea designerilor specializati in
domeniu. Depozitarea produselor finite nu trebuie sa afecteze aceste produse.
8. Desfacerea Lansarea pe piata, prezentarea produsului, reclama, ofertarea
promotionala, tin de succesul de piata initial, apoi urmand ca valoarea acestuia sa fie
sustinuta de autoreclama.

La BENEFICIAR :
9. Instalare, montaj, punere in functiune Producatorul , in functie de complexitatea
produsului trebuie sa ofere asistenta la montaj si punere in functiune. Uneori este
suficient sa ofere un manual de utilizare , a carui indicatii trebuiesc urmate intocmai de
utilizator, in caz contrar existand riscul pierderii garantiei.
10. Asistenta tehnica, mentenanta, service in garantie. Daca produsul necesita
instruire speciala pentru o corecta utilizare, scolarizare, aceasta trebuie oferita de
producator. In perioada dee garantie mentenanta trebuie efectuata de un serviciu
specializat al producatorului sau a unei firme cu care producatorul face un contract.
Idem service –ul in perioada de garantie.
11. Asistenta tehnica postgarantie Este oferita de unii producatori avand un efect
benefic asupra increderii utilizatorului in produsul respectiv.
12. Scoaterea din uz In majoritatea cazurilor scoaterea din uz necesita asistenta de
specialitate, recuperarea materialelor poluante fiind absolut necesara. Legea mediului
precum si SR EN 14000 impun o conduita severa relativ la scoaterea din uz a unor
echipamente.
13. Plasarea pe alt nivel a spiralei calitatii Evident ca lansarea de produse noi pe piata
presupune reluarea spiralei calitatii si mai ales plasarea pe un nivel superior.

4
1.2 CICLUL DE VIATA AL PRODUSELOR
Ciclul de viata al produselor este alcatuit din urmatoarele faze (fig. 3) :
I. Lansare
II. Crestere
III. Maturitate
IV. Declin
Produsele dupa ce ajung la faza de ambalare , depozitare conform spiralei calitatii,
urmeaza a fi lansate pe piata. Acesta lansare influenteaza evolutia ulterioara pe piata.
In general lansarea se face in cadrul unor expozitii sau a unor adevarate spectacole
media. Uneori lansarea se face inainte de terminarea cilului “la producator” din spirala
calitatii si duce la sondarea pietei si evaluarea reactiei acesteia la noul produs.
Cresterea inseamna un numar tot mai mare de solicitari a produsului pe piata. Numarul
vanzarilor creste pana la o anumita valoare , care reflecta succesul de piata a produsului.
Maturitatea reprezinta atingerea valorii maxime in procesul de crestere si pe graficul
ciclului de viata poate avea o durata mai mare sau mai mica.
Aparitia pe piata a unor produse mai dezvoltate tehnic , mai performante si mai
atractive va aduce declinul produsului nostru, manifestat prin scaderea drastica a vanzarilor.

Noul
Desfacere

produs

Timp

Fig. 3 Ciclul de viata al produselor

5
 Un lucru extrem de important este momentul cand trebuie reluat ciclul de viata al unui
nou produs care sa-l inlocuiasca pe cel ce intra in declin. Astfel lansarea noului produs
trebuie sa se faca atunci cand produsul anterior este ajuns la maturitate, astfel ca produsul
nou sa aiba timp sa ajunga la maturitae inainte de declinul celui vechi.

1.3 ORGANIGRAMA SISTEMULUI DE CALITATE din Romania

In Romania sistemul de calitate s-a aliniat la sistemul de calitate European si
international. Standardele sunt preluate sau negociate de organisme Europene sau
internationale si implementate in fiecare tara membra.
In varful piramidei organigramei se afla Registrul National al Auditorilor din Romania
(RENAR) fig. 4.
RENAR-ul delega competenta de audit Organismelor de certificare , care la randul lor
vor efectua auditul la societatile comerciale care solicita certificarea in conformitate cu ISO
9001/2000, sau alte standarde europene sau internationale.
Organismele de certificare supun unui control riguros societatile comerciale si decid
daca acorda certificarea , si pentru ce perioada pana la un nou audit. Practic se verifica :
executia produselor, organizarea fluxurilor de fabricatie si personalul implicat in productie si
asigurarea calitatii in conformitate cu organigrama mai sus prezentata.

RENAR

Organisme de Certificare

PRODUS ORGANIZARE PERSONAL

Laborator incercari ISO 9001 Calificare

Lab. Metrologie Managementul calitatii Autorizare
Inspectii Manualul calitatii Supraveghere
performante
Audit
Managementul mediului
ISO 14000

Fig. 4 Organigrama sistemului de calitate

6
 Standardele de capatai ale calitatii sunt cele din seria EN ISO 9000. Aceste standarde
sunt generale, pentru orice societate comerciala si atesta capacitatea acesteia de a oferi
produse sau servicii de calitate. Seria a fost completata cu ISO 9001, in care aceste cerinte
au fost clar definite, astfel acest standard a devenit un instrument general utilizat in procesul
de calificare-certificate. In anul 2008 a aparut ISO 9001/2008 care clarifica cerintele existente
fara sa introduca noi cerinte, si care aduce modificari necesare compatibilizarii cu ISO
14001/2004 - standard al managementului mediului.
ISO 9001 este direct completat de ISO 9000/2005 – Principii fundamentale si Vocabular , si
ISO 9004/2009 - Managementul pentru succesul sustinut al unei organizatii.
Acest standard are o dinamica pe masura importantei sale , astfel in anul 2015 sunt
asteptate noi variante competate si imbunatatite ale standardelor de calitate.
Produsul sau serviciul lansat pe piata, poate sa fie oferit de o firma care a fost auditata
si care a obtinut certificarea EN ISO 9001/2000 , etc.. Aceasta certificare da o stare de
siguranta consumatorului. Ofertantul auditat este verificat din mai multe pucte de vedere si
anume :
 Sistemul calitatii implementat in procesele care se desfasoara
 Verificarea documentatiilor de executie si a documentelor care certifica calitatea
 Modul de inregistrare a calitatii si circulatia documentelor
 Responsabilitatea Managementului
 Politica de calitate
 Obiectivele calitatii
 Responsabilitati si autoritate (subordonare)
 Managementul resurselor
 Infrastructura
 Mediul de lucru
 Monitorizarea si supravegherea proceselor pe fiecare tip de produs
 Analiza neconformitatilor si viabilitatea masurilor luate
 Actiuni corective
 Actiuni preventive
In final auditorul are putere de decizie in acordarea certificatului EN ISO 9001/2000.
Orice produs poate intra in fabricatie numai in baza unui proiect , a unei documentatii
de executie (DDE). Aceasta trebuie sa respecte standardele in vigoare, norme interne,

7
specificatii tehnice, si/sau norme departamentale. Produsele unicat sau serie foarte mica
se vor executa in baza unor Caiete de sarcini.

1.4 ORGANISME de CERTIFICARE din Romania

In Romania functioneaza organisme de certificare carora le-a fost delegata
competenta de efectuare a auditului de catre RENAR, precum si reprezentante ale unor
organisme de certificare din Europa.
Dintre organismele nationale de certificare putem prezenta urmatoarele :

 RNR - Registrul Naval Roman

 RAR – Registrul Auto Roman
 CNCAN – Consiliul National pentru Controlul Activitatilor Nucleare
 SRAC – Societatea Romana pentru Asigurarea Calitatii
 RCF – Registrul Cailor Ferate
 RELAR – Reteaua de Laboratoare din Romania
 INM – Institutul National de Metrologie
 ASR CERTPERS
Exista multe alte asemenea organisme de certificare specializate pe domenii de activitate
sau cu spectru larg de activitate.
Din organismele de certificare Europene prezente in Romania mentionam
 TUV Austria
 TUV Germania
 RINA Italia
Aceste organisme de certificare, sunt supuse pe plan European si mondial la
compatibilizarea cerintelor , prin implementarea noilor Standarde Europene (EN) si
internationale (ISO), astfel incat sa existe o recunoastere reciproca a Certificatelor
emise de aceste organisme.

1.5 INDICATORI de CALITATE

Calimetria este stiinta masurarii calitatii. Acest lucru se face prin indicatorii de
calitate , indicatori care se raporteaza la diferite nivele si criterii oferind o imagine a
nivelului de calitate atins in procesul de productie, desfacere, etc.
Indicatorii de calitate se clasifica functie de mai multe criterii astfel :
8
  Simpli (se refera la o singura caracteristica)
 Complecsi (se refera la mai multe caracteristici)
 De baza (se utilizeaza la aprecieri prin comparatie)

o Analitici , definesc caracteristica de calitate pe etape de realizare a

produsului (nivel I)
o Sintetici , definesc grupe de caracteristici (nivel II)
o Globali , definesc nivelul intreg de calitate sau eficienta economica (nivel
III)

Nivelul I - Indicatorul analitic :

ki
ki 
k ib

Unde : k i este marimea indicatorului simplu a caracteristicii i a produsului

k ib este marimea indicatorului de baza (de comparatie) a caracteristicii i a

produsului.

Interpretare : daca k ai > 1 rezulta ca nivelul calitatii caracteristicii i a produsului este superior

bazei de comparatie. In aceasta situatie caliatea este costisitoare si este posibil sa luam
masuri de economisire prin aducerea mai aproape de 1 a indicatorului k ai .

Daca k ai < 1 nivelul calitatii caracteristicii i este inferior celui de baza si sunt
necesare masuri fie organizatorice fie investitionale pentru cresterea calitatii.

Nivelul II – Indicator sintetic :

n
ki
ks  
i 1 k ib

Acest indicator este un produs a mai multor indicatori simpli pentru caracteristici
tehnice.
Exista varianta indicatorului sintetic al caracteristicilor estetice sau sociale de
forma :
1 n
k es   Ni
n i 1

9
 Unde N i reprezinta nota acordata unei caracteristici estetice sau sociale, iar n

reprezinta numarul caracteristicilor luate in discutie.

Nivelul III – Indicatorul global (de regula economic)

C r  Ce
k ge  1
E
Unde : C r este costul de realizare a produsului si C e costul de exploatare, functionare

a produsului. E reprezinta efectul, valoarea productiei, valoarea incasarilor. Piata obliga

adaptarea preturilor de desfacere si daca costurile de realizare sunt mai mari, firma pierde.
Ctc C pa  Cc  C d  C p
k ge  
E E

Unde : C tc reprezinta costul total al calitatii, iar E efectul.

C pa este costul de asigurare a calitatii

C c costul controlului calitatii

C d costul mentenantei,

C p costul pierderilor dei noncalitate la producator

Indicatorii de calitate pentru Societati Comerciale

Acesti indicatori au o corelare stransa cu productia realizata si calitatea acesteia. Sunt

indicatori orientativi care vor da informatii necesare pentru imbunatatirea activitatii, respectiv
pentru optimizarea cheltuielilor presupuse de calitate.
1. Ponderea productiei (fizice sau valorice) de calitate superioara raportat la totalul
productiei realizate :
Qs
I1  x100
Qt

2. Ponderea productiei fara defecte de calitate raportat latotalul productiei

realizate.

10
 Q fd
I2  x100
Qt
3. Punctajul defectelor, care ia in considerare numarul si gravitatea defectelor.

I3 
1
100 xN c  50 xN p  10 xN s  N m 
n

Unde :
Nc este numarul defectelor critice
Np este numarul defectelor principale
Ns este numarul defectelor secundare
Nm este numarul defectelor minore ,
detectate la controlul de calitate.
Numarul produselor controlate este n.

1.6 Notiuni noi, utile in limbajul Calitatii in inginerie

DISPONIBILITATEA = reprezinta capacitatea unui sistem sau echipament de a dura.

Ciclul de functionare al oricarui utilaj , echipament sau sistem este alcatuit din
insumarea timpilor de functionare si a timpilor de reparatii.
Media timpilor de buna functionare (MTBF) poate fi calculata astfel :
t i
MTBF 
n
Rezulta rata defectarilor :
1

MTBF
Pentru un sistem : SISTEM   in1i

Media timpilor de reparare :

t i
MTR 
n 1
Rata reparatiilor :
1

MTR
Rezulta modul de calcul a disponibilitatii :
11
 MTBF  n
D  si pentru un sistem : DSISTEM   Di
MTBF  MTR    i 1

MENTENANTA = este activitatea de mentinere a caracteristicilor calitative ale unui

sistem, structuri sau produs.
Mentenanta are doua laturi importante si anume : mentenanta preventiva si mentenanta
corectiva.
Mentenanta preventiva inseamna : supravegherea bunei functionari a sistemului,
efectuarea de revizii periodice, schimbarea la timp a lubrefiantilor, etc… Mentenanta
preventiva se face de obicei dupa un program recomandat de furnizor care acopera
necesitatile unei bune functionari a sistemului.
Mentenanta corectiva inseamna : inlocuire de componente defecte, reparatii
neprogramate, … Acest tip de mentenanta poate avea cauza utilizarea in afara parametrilor
proiectati, nerespectarea programului de mentenanta preventive
Timpii necesari efectuarii mentenantei corective sunt :
 Timp de pregatire
 Timp de verificare a deficientei
 Timp de localizare a defectului
 Timp pentru procurarea pieselor de schimb
 Timp efectiv de reparare
 Timp de incercari , probe finale
 Timpi datorati deficientelor de organizare
Suma acestor timpi va reprezenta timpul de inactivitate, timpul de nefunctionare, cu efecte
economice, adica pierderi de productie, stagnare, nerespectarea termenelor de livrare,
eventual pierderea de piete de desfacere.

FIABILITATEA

Fiabilitatea reprezinta aptitudinea unui produs sau sistem de a-si indeplini functia
proiectata de-a lungul unei perioade prevazuta.
Modelul complex al fiabilitatii poate fi exprimat prin :
𝜇 
𝑅(𝑡) = + 𝑒 −(+𝜇)𝑡
+𝜇 +𝜇

12
 Functia care descrie modelul de calcul al fiabilitatii este o suma intre doi termeni :
disponibilitate si indisponibilitate, unde :
1 1
 =𝑀𝑇𝐵𝐹 rata defectarilor , iar  = 𝑀𝑇𝑅 rata repararilor

1.7 Factori de evaluare a nivelului calitatii

In practica de evaluare a nivelului de calitate, se stabilesc factori fundamentali, pentru

evaluarea nivelului programului de calitate, carora li se atribuie punctaje in functie de nivelul
de satisfacere a acestor factori. Suma acestor punctaje, acordate fiecarui factor, va constitui o
“nota” acordata nivelului de calitate si incadrarea intr-un nivel de calitate pe o scara
descrescatoare a acestor note.
Un exemplu de asemenea factori este prezentat mai jos.
1. Securitate, siguranta in exploatare
1.1 Fara risc pentru sanatatea si securitatea personalului …………..0
1.2 Risc limitat pentru sanatatea si securitatea personalului ……… .3
1.3 Risc important pentru sanatatea si securitatea personalului …… 6
1.4 Risc important pentru sanatatea si securitatea personalului…….. 9
1.5 Risc important si pentru mediu si publicul neimplicat …………… 12
2. Complexitatea procesului de conceptie
2.1 Efort de conceptie minim si simplu …………………………………. 0
2.2 Efort de conceptie important dar simplu ………………………….. 1
2.3 Efort de conceptie important si complex ………………………….. 2
2.4 Efort de conceptie foarte important sau complex …………………. 3
2.5 Efort de conceptie

13
 Definirea obiectivelor de crestere continua a calitatii
Calitatea se evalueaza la un anumit moment si intr-o anumita stare. Dupa ce nivelul
actual este cunoscut se poate trece la pasul urmator si anume stabilirea obiectivelor pe care
dorim sa le atingem.
Aceste obiective trebuie sa fie rezonabile si posibil de atins intr-o perioada scurta.
Stabilirea realista a stadiului actual si a obiectivelor de viitor , pot evita esecul sau asa
numitul “efect demotivant”. Obiectivele rezonabile in domeniul calitatii , care pot fi atinse
motiveaza si duc in mod cert la imbunatatirea calitatii.
Proiectele de imbunatatire a calitatii trebuiesc elaborate de colective multidisciplinare,
implicate si investite cu competente , echipe care au ca sarcina implicarea angajatilor si a
resurselor umane aflate la dispozitia firmei.
Dupa investirea echipei, cu competente de dezvoltare a calitatii, aceasta trebuie sa
faca o analiza a proceselor care se desfasoara in firma si sa intocmeasca o organigrama
simpla a acestora.

14
 In fig. ….. sunt prezentate tronsoane de asemenea diagrame, pentru o firma
producatoare de confectii metalice sudate.

Aprovizionarea cu
materie prima :

Table
Profile Materiale pentru Grunduri, Scule ,
sudare
Diverse
vopsele dispozitive
Electrozi, sarma ,
gaze tehnice, etc.

Fig. …..
Toate produsele si serviciile aprovizionate trebuie sa fie insotite de certificate de
conformitate, certificate de calitate, analize (daca sunt cerute) , iar aceste documente se
pastreaza si se arhiveaza cel putin pe durata garantiei produsului care se confectioneaza din
ele.
Un alt tronson descrie fluxul tehnologic si punctele de control.

Vezi chestionarul de la RINA !!!!!!! referitor la materiale

In continuare obiective !!!!

Certificarea firmelor producatoare de structuri sudate conform SR EN 3834

Pentru a putea intra in procesul de audit, pentru sistemul de certificare a capabilitatii de

producator de constructii metalice prin sudare, este necesar ca societatea comerciala sa aiba
un sistem de calitate implementat si rulat de cel putin trei luni. Sistemul de audit intern, de
urmarire a calitatii, trebuie sa fie implementat si sa fie demonstrata eficienta sa. In aceasta
perioada de trei luni este recomandabil sa aiba loc cel putin o sedinta de analiza a
managementului calitatii din firma.
Cerinta generala este asumata prin trei conditii :
15
  Procesele tehnologice si conexiunile acestora sa fie complet cunoscute
 Identificarea metodelor necesare pentru a asigura functionalitatea corecta si
controlul proceselor tehnologice
 Controlul resurselor, si analizelor necesare atingerii obiectivelor de calitate
precum si imbunatatirea acestora
Documente si documentatii ale calitatii
Societatea comerciala trebuie sa aiba o politica clara referitor la calitate, sa aiba
definite clar obiectivele calitatii, procedurile de documentare, documentele de inregistrare a
calitatii, planificarea si realizarea controlului precum si inregistrarile cerute de SR EN 3834.
O alta problema este cea legata de documentele calitatii, care trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii :
 Documentele trebuiesc discutate si aprobate , apoi daca este necesar pot fi
actualizate
 Disponibilitatea si accesul factorilor competenti la aceste documente
 Mentinerea si pastrarea lor in conditii de lizibilitate si identificare facila
 Prevenirea utilizarii de documente a caror valabilitate a expirat
Inregistrarile din activitatea de asigurare a calitatii trebuiesc sa fie usor de identificat,
lizibile si usor de regasit. Este necesara o evidenta clara a acestora. Pentru stabilirea
metodelor de identificare, completare, protejare, accesare, pastrare si eliminare a
inregistrarilor trebuie avuta in vedere si respectata o procedura clara.
Societatea comerciala trebuie sa detina, in mod documentat,
 declaratie de politica de calitate si obiectivele calitatii,
 manualul calitatii,
 procedurile documentate si conforme cu standardul aplicabil
 documente necesare pentru planificarea si realizarea controlului proceselor
 inregistrarile conform standard
Documentele elaborate in domeniul calitatii trebuie sa fie sub incidenta unor proceduri astfel :
- documentele se analizeaza si se aproba inaintea acceptarii lor
- dupa fiecare analiza si actualizare a acestora ele trebuiesc reaprobate,
- modificarile si reviziile documentelor se vor inregistra pentru o identificare usoara,
- documentele trebuie sa fie disponibile in toate sectoarele unde sunt aplicabile si acolo
unde creeaza efecte,

16
 - documentele trebuiesc sa fie lizibile si pastrate in conditii corecte de conservare si usor
de identificat
- documentele de calitate de provenienta externa, vor fi urmarite ca distribuire si stocare,
- documentele vechi si perimate se vor retrage astfel incat sa nu poata fi aplicate, ele
putand fi pastrate la decizia serviciului de calitate in conditii de izolare.
Controlul documentelor se va face prin proceduri implementate privind :
- lizibile, identificabile usor, completare, accesare, perioada de stocarea lor si apoi
eliminarea lor.
MANAGERUL de CALITATE
Managementul calitatii dintr-o societate comerciala are obligatia sa :
- informeze personalul implicat asupra importantei satisfacerii conditiilor de calitate ale
clientilor, ca cerinta fundamentala,
- informeze personalul implicat asupra legislatiei aplicabile
- defineasca politica de calitate si obiectivele calitatii
- definirea si detalirea actiunilor managenmentului calitatii
- certificarea disponibilitatii resurselor alocate si adecvanta acestora.

Managerul de calitate are obligatia sa identifice permanent si sa reactualizeze cerintele

clientului astfel incat sa poata asigura satisfacerea acestora.
Politica referitoare la calitate trebuie sa fie corelata cu obiectivele societatii si sa contina
solutii de imbunatatire continua a eficientei Sistemului de Management a Calitatii (SMC).
Obiectivele calitatii trebuiesc stabilite si analizate permenent, abgradate ori de cate ori este
nevoie.
Politica de calitate si obiectivele calitatii trebuiesc communicate si bine intelese in
societatea comerciala de catre persoanele implicate in toate procesele care se desfasoara.
Periodic se va analiza politica de calitate si aceasta va suferi modificarile necesare pentru a
deveni adecvata noilor conditii.

Planificarea managementului
Managementul trebuie sa emita obiective clare si concrete, cuantificabile inclusiv cele
referitoare la cerintele produsului pentru toate nivelele si functiile relevante din societatea
comerciala.

17
 Autoritatea si responsabilitatea persoanelor implicate in serviciul calitatii, trebuiesc clar
definite si delimitate. Managerul de calitate trebuie sa fie investit in functie prin concurs,
trebuie sa fie investit cu suficienta autoritate si independenta , astfel incat sa-si poata exercita
corect functia. Managerul va trebui sa raspunda pentru existenta unui sistem de comunicare
interna care sa asigure eficienta SMC. Circulatia documentelor calitatii si distribuirea lor
trebuie sa fie rapida si eficienta.
Analiza managementului
SMC trebuie analizat periodic pentru a avea certitudinea ca acesta se mentine
adecvat, relevant si eficace. Analiza trebuie finalizata cu masuri concrete de imbunatatire la
toate nivelele (SMC, politici, obiective, etc.).
Analiza managementului trebuie sa tina seama de :
 rezultatele auditurilor efectuate
 feedbakul clientilor
 performantele proceselor tehnologice si conformitatea produsului
 implementarea actiunilor corective si preventive
 rezultatele masurilor aplicate in urma ultimei analize cu implicatii asupra SMC
Rezultatele analizei efectuate vor fi documentate si corelate. Va fi concluzionata
eficienta SMC , a proceselor, modificarile calitative ale produsului raportat la cerinta clientului,
si necesarul resurselor alocate calitatii.
Resursele alocate calitatii
Eficientizarea SMC este in stricta dependenta de alocarea de resurse si satisfactia
clientului. Personalul implicat in productia propriuzisa si SMC, va avea competentele minim
necesare care sa asigura calitatea produsului, aceste competente trebuind sa fie inregistrate
si documentate. Personalul implicat va fi instruit si format permanent tinandu-se o evidenta
clara a acestor instruiri. Evolutia personalului va fi urmarita si inregistrata. Eficacitatea
actiunilor de instruire / formare se analizeaza prin prisma rezultatelor asupra calitatii, cresterii
productivitatii si a nivelului de pregatire a personalului.
Infrastructura la dispozitie (spatii, echipamente), se va intretine si adapta permanent la
conditiile noi ale productiei. Asigurarea conformitatii produsului presupune si investitii in
tehnologii noi, performante sau imbunatatite.
Analiza mediului de lucru : temperatura, iluminare, poluare, vibratii, etc. , afecteaza
conformitatea produsului, prin personalul implicat direct si acest lucru, trebuie sa fie luat in
seama, pentru a creea conditii corecte de munca conform normelor de mediu Europene.

18
Modul in care acesti factori influenteaza calitatea trebuie tinut sub control permanent si se vor
lua masuri de limitare a acestor efecte.

Analiza si masuri de imbunatatire

SMC-ul aplicat pe procesele tehnologice , sistemele de masurare si monitorizare va

asigura in mod eficient conformitatea produselor. Prelucrarea statistica a datelor de intrare si
a concluziilor din SMC vor da o imagine a evolutiei calitatii si va permite o analiza a
cheltuielilor de calitate. Indicatorii de calitate sunt de asemenea eficienti in analizele
managementului de calitate.
In privinta satisfactiei clientului, este eficient sa avem cunostinte asupra perceptiei
clientului (un sistem de colectare, analiza si masurare asupra perceptiei clientului)
Auditul intern este cel mai eficient mod de analiza a SMC-ului daca : este conform
planului, conform cerintelor standardelor, efectivitatea implementarii acestuia.
Societatea comerciala, pentru eficientizarea auditului intern, va lua masuri :
 stabilirea metodelor de audit intren
 stabilirea criteriilor de performanta pentru fiecare doemniu auditat
 selectia auditorilor pentru asigurarea impartialitatii si obiectivitatii acestora
 stabilirea procedurilor de lucru, a responsabilitatilor, modului de documentare
 stabilirea modului de elaborare a concluziilor auditului
 stabilirea modului de inregistrare si pastrare a rezultatelor auditului
Metodele de cuantificare si monitorizare a proceselor sunt adecvate in societatea
comerciala atunci cand impreuna cu actiunile corective conduc la atingerea nivelului de
calitate planificat , cerut de standarde sau de client.

Controlul produselor neconforme

Sistemul de calitate implementat trebuie sa detina controlul produselor neconforme

astfel ca acestea sa nu fie introduse din nou pe fluxul de productie sau si mai grav sa fie
expediate beneficiarului. Tratarea neconformitatilor trebuie sa fie o procedura clara cu
indicarea masurilor si a traseului pe care il urmeaza produsul dupa inregistrarea calitatii la
fiecare post de control. Responsabilitatile vor fi clar definite astfel ca, persoanele implicate sa
cunoasca exact actiunile ce trebuiesc desfasurate.

19
 Acceptarea neconformitatilor se poate face doar de catre persoanele autorizate sau cu
acceptul clientului.
Neconformitatile, actiunile corective, derogarile obtinute si rezulatele controlului post
tratare a neconformitatii se vor inregistra, difuza si pastra in conformitate cu procedurile
stabilite de SMC.
57-58

Urmeaza Punctul 8.2.3 din RINA !!!

Sector 1
Debitare

Control dimensional al
Aprovizionare table, profile,
reperelor debitate, Calitatea
etc.
muchiilor, Marcaj

Inregistrare a datelor
masurate,
pentru caliatea reperelor

Plecarea inregistrarilor pe
traseele stabilite de sistemul
de calitate.

Stocarea reperelor, sau

plecarea lor spre :
Prelucrari mecanice
Montaj

20
21