COLEGIUL TEHNIC MOTRU

JUDETUL GORJ

PROIECT
DE
ABSOLVIRE
CLASA: a XII-A F
PROFILUL: ELECTRONICA AUTOMATIZARI
SPECIALIZARE: TEHNICIAN OPERATOR TEHNICA DE CALCUL
COORDONATOR PROF.
BALEANU
DORIN
ABSOLVENT,
BONDRESCU IONUT CONSTANTIN
2016
1

TEMA: CICLUL
DE VIATA AL
UNUI LAPTOP
CUPRINS
Argument
.
. Pag. 4
2

I.

I.1.

I.2.

II.

II.1.

II.2.

Importanta sutiderii ciclului de viata al

produselor. Pag. 5
Definirea ciclului de viata
. Pag. 5
Rolul ciclului de viata pentru comert
...Pag.7
Istoricul produselor
.
..Pag.11
Cand? Unde? Cum? A aparut calculatorul? .
.. Pag.11
Aparitia laptopului
.. Pag.21

2.2.1.Ingrijirea laptopului
...Pag.26
2.2.2.Componentele unui laptop..
....Pag.28
III.Laptopul in prezent
.... Pag.31
Concluzii
.
. Pag.33

Bibliografie
.....
Pag.34

ARGUMENT
Astazi omul a devenit dependet de tehnologie si telecomunicatii. Pe de o
parte este implicat in dezvoltarea acestora iar pe de alta pare (si cea mai
atragatoare) bineinteles in utilizarea lor. Care este scopul tehnologiei si ce
consecinte are acesta asupra omului?
Acestea sunt intrebarile la care ar trebui sa reflectam in aceasta perioada in
care suntem martori unei explozi de lansari de echipamente si solutii
tehnologice.
De cele mai multe ori e mai usor sa contribuim la evolutia tehnologiei
(prin acesta se intelege si consumul ridicat de tehnologii media) decat sa
realizam solutii la nevoile reale ale omului. Bineinteles, avem nevoie sa
comunicam unii cu alti intr-un mod cat mai rapid si sigur, cu ajoturl
telefonului mobil, a calculatorului sau a laptopului.
Un calculator personale este un system electronic programabil de
prelucrare a datelor, proiectat pentru a fi folosit de un singur utilizator. De-a
lungul anilor de dezvoltare a calculatoarelor personale blocurile de
constructive denumite componente hard s-au modificat si perfectionat
continuu.
In tara noastra primul calculator electronic a fost realizat de IFA in anul
1957. Alte calculatoare s-au mai realizat la Institutul Politehnic din Timisoara
si Institutul de calcul din Cluj.
4

Astazi aproape ca nu exista domenii in care calculatorul electronic sa nu fi

patruns, ziarele si revistele ne aduc zilnic stiri despre cele mai diverse
aplicatii ale calculatoarelor, insa majoritatea prefer sa achizitioneze un
laptop, pentru ca este mai usor de utilizat si detine aceleasi functii ca si
calculatorul, singura diferenta fiind dimensiunea redusa.

Capitolul I
Importanta sutiderii ciclului de
viata al produselor
1.1.

Definirea ciclului de viata

Ciclul de via al produsului (CVP) se refer la durata medie de via a

unui produs i reprezint perioada de timp n care produsul/ marca de
produs se afl pe pia, ncepnd cu introducerea i sfrind cu retragerea
(aceste dou faze pot fi identificate cu uurin). Pentru o nelegere mai
exact a conceptului, numeroi autori fac analogie cu biologia, unde
produsele se nasc, se dezvolt, ajung la maturitate i apoi mbtrnesc i
mor
Aprut ca un concept de marketing, ciclul de via al produsului privit
prin aceast abordare de marketing este reprezentat ca un model
grafic care descrie tendina de evoluie a cifrei de afaceri i profitului unui
produs, de-a lungul vieii sale comerciale durat care difer de la produs
la produs.

Exist 2 concepii majore privind ciclul de via al unui produs. Prima

dintre ele (mai rspndit) susine c un produs are 4 etape ale ciclului de
via25:
1. lansare;
2. cretere;
3. maturitate;
4. declin.
n etapa de lansare a produsului, principalul obiectiv al ntreprinderii
este s informeze consumatorii n legtur cu apariia noului produs.
Cheltuielile n aceast etap sunt mari, vnzrile mici iar profiturile
neglijabile, chiar negative. Produsul este prezentat in una, cel mult dou
variante constructive, iar distribuia, mai ales pentru produse scumpe,
este limitat, selectiv.
Etapa de cretere este caracterizatde o cretere rapid a
vnzrilor i a profitului, fabricantul urmrete s-i maximizeze cota de
pia i s-i creeze o marc puternic. Consumatorii sunt
numeroi, dar apar i muli concureni i imitatori. Fabricantul trebuie si diversifice gama de produse, s-i extind distribuia i s stimuleze
preferina de marc.
n etapa de maturitate, volumul vnzrilor se stabilizeaz. Fabricantul
ncearc s-i menin avantajul competitiv prin mbuntirea
caracteristicilor produsului, extinderea garaniei i a serviciilor
postvnzare, reduceri de preuri. Se realizeaz un consum de mas, dar
i competiia se afl la cel mai nalt nivel. Promovarea este foarte intens
i competitiv.

n etapa de declin vnzrile scad pe msur ce alte produse de

substituie apar pe pia sau interesul consumatorilor fa de produs se
reduce. Fabricantul verific dac mai sunt posibiliti de a realiza
profit i urmrete momentul optim de abandonare a produsului. Linia de
produse este restrns la modelele cele mai cutate, distribuia devine din
nou selectiv, iar aciunile promoionale se limiteaz la reclama de
reamintire a produsului.
Cea de-a doua concepie (figura nr. 2.1.) afirm c avem de-a face cu
ase etape distincte:
1. studiu de pia;
2. cercetare, proiectare, dezvoltare;
3. lansare/introducere pe pia;
4. cretere;
5. saturaie (maturitate);
6. declin i dispariie de pe pia.

1.2. Rolul ciclului de viata pentru comert

Dinamismul economico-social determin o evoluie permanent,
cantitativ i calitativ, a nevoilor de consum ale populaiei.

Schimbul dintre generaiile de produse, care se adreseaz acestor nevoi

trebuie s se realizeze treptat, la intervale de timp diferite de la un sector
economic la altul. Convieuirea unor produse mbtrnite cu unele de
tinere este un lucru firesc, des ntlnit. Dei exist i produse insensibile
la scurgerea timpului, care rmn cu aceeai nfiare, chiar daca nu i cu
aceeai poziie pe pia (zahr, sare, petrol, minereuri etc.), cele mai multe
produse i circumscriu existena ntr-un anumit interval de timp. Se poate
vorbi astfel de un ciclu de via al produsului. Acesta reprezint
perioad de timp pe care o petrece produsul pe pia, debutnd cu lansarea
acestuia i terminnd cu retragerea lui de pe pia. Desigur, dispariia lor
comercial (de pe o anumit pia sau chiar de pe toate pieele), implicnd
dispariia lor din oferta ntreprinderii, nu echivaleaz ntotdeauna i cu
ieirea lor, n mod automat, din consum. n dotarea populaiei (indivizi,
familii, gospodrii), a ntreprinderilor rmn produse, n stare de
funcionare, nc o anumit perioad dup ce au fost scoase din fabricaie.
Principalele etape pe care le parcurge produsul de-a lungul prezenei sale
pe pia sunt:

1.
2.
3.
4.

Lansarea
Creterea
Maturitatea
Declinul

Se poate vorbi astfel de vrsta pe care o are produsul la un anumit

moment. Aceasta reprezint etapa din ciclul de via n care se afl un
produs ntr-un anumit moment al existenei sale. Reprezentarea grafic a
etapelor ciclului de via a unui produs se poate realiza innd cont
de evoluia, n timp, a volumului vnzrilor produsului respectiv. Uneori,
dac exist informaii n acest sens, se poate utiliza i evoluia n timp a
gradului de fidelitate a consumatorilor fa de produs. Identificarea
evoluiei n timp a produselor pe pia este foarte important, pentru c
permite ntreprinderii repartizarea judicioas a resurselor de care dispune.
Astfel n perioada de lansare resursele ntreprinderii trebuiesc ndreptate n
special spre zona promovrii, pentru a asigura o mai rapid penetrare pe
pia a noului produs. De altfel, fiecare etap a ciclului de via a unui
produs determin o anumit repartizare a efortului n cadrul mixului de
marketing.

Mrimea ciclului de via a produsului depinde de o serie ntreag de

factori. Acetia se mparte n dou mari categorii:

Factori generali

Factori specifici

Dintre factorii generali, mai importani sunt:

Progresul tehnico-tiinific

Modificarea nivelului veniturilor populaiei,

iar dintre cei specifici:

Natura produsului

Gradul de noutate a produsului n momentul lansrii

Mrimea gamei sortimentale din care face parte produsul

Posibilitatea produsului de a primii noi ntrebuinri.

10

Capitolul II
Istoricul Produselor
2.1. Cand? Unde? Cum? A aparut
calculatorul?
De-a lungul istoriei omul a fost nevoit s efectueze diferite calcule i a
cutat metode de rezolvare care s necesite un minim de efort manual i
mintal.
Omul primitiv a folosit ca mijloc de numrare degetele de la mini i
picioare. Aceast metod i limita capacitatea de a calcula.
Limitarea a fost eliminat prin descoperirea faptului c obiecte mici
(grune, pietricele) puteau fi folosite la fel de bine pentru numrat.
Problema modului utilizrii pietricelelor convenabil a fost rezolvat n
urm cu 5 000 ani prin folosirea unei plci de lut prevzute cu canale n
care erau plasate pietricele. Dispozitivul permitea ca pietricelele s se
deplaseze dintr-o parte n alta a plcii n cealalt pentru a uura operaiile
de numrare.Acest dispozitiv reprezint predecesorul abacului.

Abacul a fost inventat n China n jurul anului 2 600 . H. El a ajuns n

11

Europa pe la nceputul erei cretine, fiind descris de ctre greci prima oar
prin anul 300.

Fig. 1. Abac
Abacul este un dispozitiv compus din mai multe iruri de mrgele care
alunec pe nite beioare sau srme montate pe un cadru dreptunghiular.
Cadrul este divizat pe o parte transversal nct fiecare ir de mrgele
Fig. 1. Abac are un sector cu o mrgea sau, la unele abacuri, dou mrgele,
iar cellalt sector are patru sau, uneori, cinci mrgele. Abacul era un
dispozitiv de calcul eficient, utilizat la numrare.
Primul succes n realizarea unui dispozitiv de numrare cu cifre a aparinut
lui Blaise Pascal. n 1642, la vrsta de 19 ani, el a inventat un dispozitiv
care s-l ajute la adunarea unor coloane lungi de cifre.
Maina, acionat de roi dinate i avnd dimensiunile unei cutii de
pantofi, era compus dintr-un ir de roi cu dinii numerotai de la 0 la 9.
prima roat reprezenta unitile, a doua zecile, a treia sutele etc. La rotirea
primei roi cu cinci spaii, cifra 5 aprea ntr-o fereastr de la partea
superioar a dispozitivului. Rotirea cu nc trei spaii producea totalul opt.
Adugarea a nc opt spaii fcea ca indicatorul s treac de la 0 la 6. ntre
timp o prghie de pe cadrul unitilor deplasa cadranul zecilor cu o
zecime de rotaie, dispozitivul indicnd cifra 16.
Maina de calcul a lui Blaise Pascal (fig. 2.) se baza pe urmtoarele trei
12

principii, utilizate n perfecionrile ulterioare:

- reinerea trebuia s fie automat;
- scderea putea fi fcut rotind cadrele n sens invers;
- nmulirea putea fi efectuat prin adunarea repetat.

Fig. 2. Pascalina
Filosoful i matematicianul german Gottfried Leibnitz a imaginat n 1671
o main de calculat bazat pe principiul nmulirii prin adunare, numit
aritmometru (fig. 3.).

Fig. 3. Aritmometru
Dispozitivul terminat n 1674 avea n componen o roat cu trepte, un
tambur cilindric avnd 9 dini de lungime cresctoare de-a lungul
suprafeei lui.
Cnd tamburul era rotit, roata dinat care aluneca pe o ax paralel cu axa
tamburului angrena unul dintre dini, fiind astfel rotit cu un numr
13

echivalent de trepte.
Cartela perforat este o hrtie-carton de form i aspect standard, pe care
informaia se conserv prin perforaii conform unui cod dinainte stabilit.
Datele erau ulterior manipulate mecanic. Dei cartela a fost folosit n
domeniul prelucrrii datelor, anterior ea fusese utilizat n alte scopuri.
n 1801, francezul Joseph Marie Jaquard a construit un rzboi de esut (fig.
4.) complex care a funcionat cu succes cu ajutorul cartelelor perforate,
care a revoluionat industria esturilor, procesul de esere fiind dirijat de o
cartel n care orificiile perforate furnizau instruciuni ce controlau
alegerea firelor i aplicarea modelelor. Dispozitivul era folosit pentru
obinerea esturilor decorative.

Fig. 4. Rzboiul de esut a lui Jaquard

Prima ncercare de a folosi principiul cartelei perforate ntr-o aplicaie
matematic a fost ntreprins de matematicianul englez Charles Babbage.
n 1823 ncepe construcia primului calculator mecanic destinat s
calculeze i s imprime tabele matematice.
14

Dup aproape 10 ani de munc, Babbage a renunat i i-a ndreptat atenia

spre un proiect ambiios maina analitic (fig. 5.), un dispozitiv cu
multe inovaii ndrznee. Aceasta cuprindea toate elementele
fundamentale ale calculatoarelor moderne: un bloc de memorie care
nmagazina datele sub form de perforaii n cartele (disponibil pentru 1
000 de numere cu 50 de cifre), dispozitive de intrare i de ieire, blocul
aritmetic n care se efectuau calcule i un bloc de comand pentru dirijarea
operaiilor.

Fig. 5. Maina analitic

Performana consta ntr-o adunare de numere cu 50 de cifre ntr-o secund

i o nmulire a acestora ntr-un minut.
Din nefericire, maina lui Babbage prea s fie capabil de orice n afar
de a funciona. S-a dovedit a fi prea avansat pentru timpul ei. Multe din
problemele aprute la construirea mecanismului imaginat de Babbage au
fost rezolvate dup un secol.
Lucrrile lui Babbage au inspirat i mai trziu pe constructorii de maini
15

de calcul.
Un sistem de calcul (calculator) este un dispozitiv destinat prelucrrii
informaiei. El este alctuit din resurse fizice (memorie, dispozitive de
intrare/ieire) resurse logice (programe, sisteme de operare) i resurse
informaionale (date) care coopereaz pentru ndeplinirea cerinelor
utilizatorilor privind ndeplinirea cerinelor utilizatorilor privind
introducerea, memorarea, prelucrarea, transmiterea, regsirea
informaiilor.
ntre 1942 i 1946 a fost realizat primul calculator numit ENIAC (main
de calculat i integrat numeric electronic) la Universitatea din
Pennsylvania de ctre J. Presper Eckert i John Mauchly. El avea n
componen tuburi electronice. Cntarea aproape 30 de tone, coninea
peste 18 000 de tuburi electronice i necesita peste 160 2 de suprafa de
podea.
n acest calculator, funciile de comutare i comand erau realizate de
tuburi electronice. Micrile relativ lente ale comutatoarelor de mainile
de calculat electromagnetice au fost nlocuite de micarea rapid a
electronilor. Deoarece calculatorul prelucra datele conform unor
instruciuni predeterminate operaiile pe care le putea efectua erau fixe.
Pentru a mri capacitatea calculatorului de a rula fr asistena unui
operator a fost necesar memorarea programelor. Cu ajutorul unui sistem
de memorare intern, calculatorul putea prelucra un program la fel cum
prelucra datele. El putea s-i modifice instruciunile proprii dup cum
cerea programul.
n 1949 a fost terminat calculatorul ENIAC (fig. 6.). Aceasta avea un
sistem de comand flexibil i un nou tip de nmagazinare a datelor ce-i
permitea s foloseasc o vitez de calcul mare.

16

Fig. 6. ENIAC Fig. 7. BINAC

Tot n 1949, proiectanii calculatorului ENIAC au realizat
calculatorul BINAC (fig. 7.), primul calculator n care s-a
folosit principiul autoverificrii interne complete. Acesta a
fost urmat de calculatorul UNIVAC (Universal Automatic
Computer). Calculatorul UNIVAC (fig. 8.) se distingea prin
vitez, siguran n funcionare, capacitate de memorare,
abilitate de a manipula umere i material descriptiv.

17

Fig. 8. UNIVAC
n anul 1948 este inventat tranzistorul, care deschide generaia a doua de
calculatoare electronice.
Dup aproximativ zece ani, apar circuitele integrate ce reuneau pe aceeai
plcu de siliciu mai multe tranzistoare i elemente electronice pasive.
Acest fapt a implicat apariia generaiei a treia de calculatoare, cea de-a
patra generaie fiind bazat pe circuitele integrate pe scar larg
(microprocesorul).
Progresele tehnologice din electronic i fizica corpului solid au dus la
apariia unei alte generaii de calculatoare la mijlocul perioadei 19501960, multe calculatoare au fost realizate de universiti, laboratoare
industriale i firme productoare, construite special pentru utilizri n
domeniul afacerilor.
n circuitele calculatoarelor din prima generaie se utilizau tuburi
electronice. Acestea erau voluminoase, consumau mult energie i
produceau cldur care provoca probleme de condiionare a aerului.
n calculatoarele din a doua generaie s-au folosit tranzistoarele care
18

generau mai puin cldur, erau de dimensiuni mai mici i mai sigure n
funcionare.
Urmtoarea perfecionare important a avut loc n 1964, o dat cu
introducerea echipamentului de calcul din a treia generaie. Aceste
echipament avea circuite microminiaturizate i alte inovaii rezultate din
progresele tehnologiei electronice. Calculatoarele acestei generaii erau
mai mici ca dimensiune, mai rapide, aveau capacitate mai mare permind
viteze de funcionare msurate n miliardimi de secund. Compatibilitatea
mai mare a pieselor componente permitea flexibilitatea n modificarea sau
extinderea sistemelor de calculatoare fr a schimba sistemul de baz.
n locul cartelelor perforate sau al benzii perforate folosite pentru
introducerea datelor, se folosea pentru nmagazinarea datelor banda
magnetic.
n ara noastr, n anul 1970, s-a realizat primul calculator electronic
universal, din generaia a treia, sub denumirea FELIX C-256 (fig. 9.).

Fig. 9. FELIX
n 1971 a fost realizat primul calculator ce avea la baz un microprocesor,
iar n 1975 primul calculator personal Altair (fig. 10). Acesta coninea un
microprocesor 8080, o surs de alimentare, un panou de comand cu multe
beculee ic u 256 octei de memorie.

19

Fig. 10. Altair Fig. 11. Apple

n 1977 au aprut calculatoarele Apple (fig. 11) care s-au bucurat de un
mare succes. Au avut un rol important n stabilirea standardelor pentru
toate celelalte calculatoare.
n 1981, compania IBM a lansat calculatoarele personale IBM PC (fig.
12.), proiectate innd cont de cerinele pieii.
Acestea au stabilit noul standard pentru industria microcalculatoarelor,
standard corespunztor cerinelor utilizatorilor de astzi care dein sisteme
ce ofer performane inimaginabile n 1981.

Fig. 12. IBM PC

Alte firme productoare (Compaq, Intel etc.) au perfecionat tipul de
20

calculator personal din zilele noaste bazat pe procesoare foarte

performante i foarte rapide.
n 1985 a fost lansat sistemul de operare Microsoft Windows 1.0
ajungndu-se astzi la Microsoft Windows 2000.
Urmtoarea etap din istoria prelucrrii datelor a fost apariia
calculatoarelor electronice.
n prezent, se contureaz i o a cincea generaie, format din calculatoare
care sunt realizate din circuite integrate pe scar foarte larg i care
folosesc metode de calcul foarte complexe, bazate pe inteligena
artificial.

2.1. Aparitia laptopului

Cnd spui portabilitate, n domeniul IT, te gndeti imediat la laptopuri.
Sau notebookuri, depinde cum i place s le spui. Unii i le cumpr
pentru c au cu adevrat nevoie de ele. Alii doar pentru c aa e trend-ul .
Acum la mod e ca n orice emisiune TV, talkshow, tiri sau de sport,
prezentatorul sau realizatorul s aib cu el i un notebook. Nu tiu ct l
folosete, dar d bine ca element decorativ.
ns laptopul nu a fost ntotdeauna aa portabil i performant cum este
acum. Ba chiar primele versiuni erau att de grele i de mari, nct puteau
fi transportate cu mare dificultate. Aceasta este ironia tehnologiei: ne
aduce avantaje la care nici nu ne-am fi gndit, pentru ca noi s rdem cnd
privim n urm la primele prototipuri.
Primul concept care s-a apropiat de ceea ce avea s devin laptopul pe
care l cunoatem azi a fostDynabook. Conceput de Alan Kay i dezvoltat
21

de Xerox PARC la nceputul anilor '70, Dynabook a constituit baza de

plecare a laptopurilor.
Un deceniu mai trziu i-a fcut apariia primul model comercial. Lansat
n 1981, Osborne 1 avea la baz sistemul de operare CP/M i era mult mai
mare i mai greu dect laptopurile moderne. Din poz, se poate observa c
ecranul CRT de care beneficia era minuscul. n ciuda dimensiunilor i a
greutii mari, Osborne 1 a avut un impact major asupra industriei,
fiind primul computer pe care oamenii l puteau lua cu ei. ns Osborne
1 nu funciona pe baterii, trebuia alimentat la priz.

Un alt model notabil a fost Compaq Portable, lansat n 1983. La vremea

aceea, IBM Personal Comper devenea platforma standard pe piaa PCurilor. Compaq Portable care avea la baz MS-DOS era ntr-adevr mai
uor de transportat dect Osborne 1, ns nici acesta nu funciona pe
baterii.
1982 este anul n care Bill Moggridge, un designer industrial britanic, a
lansat GRiD Compass 1101. Acesta este primul model care a beneficiat
de designul de tip clamshell, n care laptopul se nchide prin

22

suprapunerea ecranului cu tastatura. GRiD Compass 1101 costa la acea

vreme ntre 8.000$ i 10.000$.

Vremea laptopurilor cu baterii avea s vin n 1983, cnd Epson a nceput

s comercializeze pe scar larg modelul HX-20 (anunat iniial n 1981).
Acesta se alimenta cu baterii rencrcabile nickel-cadmium i dispunea
de o tastatur cu numai 84 de taste. HX-20 avea un LCD mic, cu rezoluie
de numai 120 X 32 pixeli, 4 linii de text i maxim 20 de caractere pe o
linie.
Primul mare succes comercial din perioada de nceput a laptopurilor l-a
constituit Kyocera Kyotronic 85, vndut la nceput numai n Japonia. Din
portofoliul software al lui Kyocera Kyotronic 85 fceau parte un
interpretator BASIC i un editor de text (furnizate de tnra pe atunci
companie Microsoft), despre care legenda spune c nsui Bill Gatesar fi
pus umrul la scrierea codului.
23

Spre sfritul anilor '80 laptopurile erau deja populare n rndul clienilor
de business. Marea problem la acea vreme era c prin reducerea
inevitabil a dimensiunilor, se limita i funcionalitatea produselor. Acesta
a fost i cazul modelului NEC UltraLitecare cntrea numai 2 Kg dar
stoca informaiile pe dischet. n 1989 i-au fcut apariia modelele din
seria Compaq LTE, primele laptopuri care includeau harddisk.

1989 a fost i anul n care Apple a intrat n scen. Macintosh Portable a

fost apreciat la acea vreme pentru calitatea ecranului i durata de via
a bateriei, ns a dezamgit prin vnzrile reduse pe care le-a realizat.
Apple s-a revanat doi ani mai trziu cnd a lansat seria PowerBook.
Laptopurile din aceast serie au avut marele merit de a introduce o serie de
elemente ce aveau s constituie standardul domeniului: trackballul, touchpad-ul, designul tastaturii i locul liber pentru odihna
palmelor, placa de reea.
24

Un an important n dezvoltarea laptopurilor a fost 1995, cnd Microsoft a

lansat sistemul de operareWindows 95. Acesta era primul sistem de
operare care includea funcii de power management. Pn atunci fiecare
productor avea propriul standard de optimizare a duratei de via a
bateriei. Windows 95 a avut meritul de a crea un standard comun, ns
productorii s-au plns c, n acest fel, nu mai pot inova i dezvolta noi
tehnologii care s mbunteasc viaa bateriei. Tot Windows 95 este
rspunztor de trecerea laptopurilor pe procesoare Intel Pentium i
adoptarea unitilor optice.
Anii '90 au nsemnat creterea popularitii laptopurilor i totodat
scderea treptat a preurilor. Ultimul deceniu al celui de-al doilea mileniu
a adus o serie de tehnologii ca senzorii de citire a
amprentelor, mbuntirea funciilor de conectivitate i stocare a
25

datelor, calitatea superioar a ecranelor pe cristale lichide, baterii cu

durat de via mai mare i procesoare economice.
Nu greim dac spunem c ultimii ani vor fi reprezentativi pentru istoria
laptopurilor. Nu putem vorbi de o revoluie, dar pot fi menionate
anumite dotri care au schimbat perspectiva asupra portabilelor. Dac
adugm la aceasta faptul c vnzrile de portabile au depit vnzrile
de sisteme desktop la nivel global, avem ntr-adevr de-a face cu un
moment important n istoria laptopurilor.

2.2.1.Ingrijirea laptopului
Laptopul reprezinta o investitie importanta, iar o ingrijire corecta ii
poate prelungi viata.
Cu toate acestea nu ai nevoie de un service specializat pentru a-l pastra in
buna stare de functionare. Iata cateva sfaturi de pus in practica, pentru a te
bucura cat mai mult de achizitia ta.
Curatenie, din interior spre exterior
Stergea datelor inutile este esentiala pentru a-i prelungi viata laptopului
tau. Informatiile importante trebuie sa pastrate si pe un hard drive extern,
astfel incat reinstalarea periodica a programul de operare, reorganizarea
datelor si stergerea definitiva a informatiilor nefolositoare sa nu devina
riscante.
26

"Curatarea software-ului" elibereaza spatiul de memorie si sporeste

viteza.
Pentru curatarea carcasei si a ecranului foloseste doar produse speciale.
Asadar, fara detergenti de vase, de rufe, de pardoseala, fara alcool si alte
improvizatii!
Este important sa folosesti o carpa moale si in niciun caz servetele de
hartie sau prosoape, pentru ca vor produce zgarieturi. Daca murdaria nu se
duce, amesteca putin otet cu apa distilata si sterge usor, in miscari
circulare rapide.
Si laptopul are nevoie de odihna
Dupa ce ai terminat lucrul, inchide toate ferestrele si programele si
foloseste butonul shut down, inainte de a-l inchide. Sa il lasi pur si simplu
sa functioneze peste noapte nu este o idee buna chiar daca ai coborat
ecranul, deoarece se supraincalzeste si se uzeaza mai repede.
Atunci cand il transporti, asigura-te intotdeauna ca este bine protejat si ca
este inchis. In cazul in care afara este mai frig sau daca pur si simplu il
muti intr-o camera mai calduroasa, acorda-i cateva momente pentru a se
obisnui cu temperatura. Altfel, piesele ar putea fi deteriorate din cauza
condensului.
27

Tine laptopul departe de lichide

Daca ai varsat totusi apa pe el, sterge imediat. In cazul in care ai cel mai
mic dubiu ca lichidul s-a infiltrat in interior, foloseste "metoda orezului":
scoate bateria si las-o la uscat, impreuna cu laptopul dupa care baga-le
intr-un recipient plin cu orez si asteapta o vreme pentru ca umiditatea sa
fie absorbita.
Sensibil la temperature
Fereste-ti laptopul de temperaturile extreme. Atat temperaturile negative
cat si canicula pot distruge atat bateria, cat si componentele aparatului.
Hard drive-ul va da erori daca este folosit intr-un mediu prea cald, iar daca
este lasat in ger, poate ingheta. Daca chiar nu ai incotro, incearca sa il
invelesti intr-o patura pentru a-l feri de frig.

2.2.2.Componentele laptopului
Multe dintre partile componente ale unui laptop sunt similare celor ale
unui desktop. Componentele hardware, software si sistemele de operare
sunt aceleasi pentru ambele tipuri de aparate. Unele dintre aceste
componente principale ale laptop-ului sunt: placa de baza, unitatea
centrala de procesare, hard drive-ul, RAM si ecranul LCD. Mai sunt insa
si altele cum ar fi: CD/DVD drive-ul, tastatura, placa video, placa de sunet
si alte mecanisme.
Placa de baza
28

Placa de baza este placa principala de circuite pentru orice fel de

calculator. Mai poate fi numita si placa logica sau placa de sistem. Pe
aceasta placa sunt atasate majoritatea componentelor interne ce iti fac
calculatorul sa functioneze. Spre deosebire de placa de baza a unui
desktop, placile de baza pentru laptop-uri au o varietate larga de
configuratii, acest lucru depinzand de fabricant. Componentele interne
sunt de obicei conectate prin cabluri sau sunt integrate in placa de baza.
Unele dintre partile componente ale laptop-ului ce se conecteaza aici sunt:
CPU, RAM, intrari PCI, porturi USB, placa video, placa de sunet si alte
componente.
CPU
Unitatea centrala de procesare (CPU) este numita si creierul calculatorului
sau procesorul deoarece acesta proceseaza fiecare comanda pe care i-o dai,
de la cele mai simple instructiuni la cele mai complicate operatii.
Procesorul se conecteaza intr-o intrare speciala pe placa de baza. Deoarece
acesta lucreaza la viteza foarte mare, are de obicei atasat un mic ventilator
pentru a-l racii. AMD si Intel sunt printre cei mai mari fabricanti de CPU.
Hard drive-ul
Hard disk-ul (HDD) este o unitate de stocare, folosita pentru a memora
informatiile si aplicatiile ce sunt instalate pe sistemul tau. El foloseste un
format digital pentru a memora informatia pe disk. Memoria este nonvolatila, deoarece, spre deosebire de RAM, continutul de pe disk poate fi
inlocuit sau sters chiar si cand laptop-ul este stins.Hardul primeste
informatii de la procesorul laptop-ului. Din punct de vedere al vitezei este
mai lent decat alte memoriei continute in laptop.
RAM
RAM-ul (Random Acces Memory) este o componenta de stocare vitala a
oricarui calculator. Mai este cunoscuta si ca memoria principala. Cand
folosesti o aplicatie aceasta este luata de pe hard drive si incarcata in
29

memoria principala. Cantitatea de RAM de pe laptop-ul tau joaca probabil

cel mai mare rol in viteza acestuia. Memoria RAM este cunoscuta ca fiind
o memorie volatila, asta inseamna ca pierde orice fel de informatie atunci
cand laptop-ul este oprit.
Alte componente
Exista si alte componente precum tastatura, ecranul LCD, CD-Rom-ul si
placi precum cea video sau grafica, placa de sunet, placa de retea.
Majoritatea laptop-urilor moderne au placa video incorporata in placa de
baza. Alte sisteme le au montate intr-un compartiment ce se conecteaza la
placa de baza. Ca si majoritatea placilor grafice, placile de sunet sunt
incorporate in placa de baza. Acestea indeplinesc functia de intrare-iesire
pentru sunetul creat de laptop-ul tau. Placa de retea permite conectarea
laptop-ului tau la Internet prin cabluri sau wireless.

CAPITOLUL III
Laptopul in prezent
30

Controversatul MacBook Air poate fi considerat un punct de referin

pentru calculatoarele portabile. Muli poate i vor aminti de el ca
fiind laptopul care a ncput ntr-un plic. Foarte subire i uor,
ultraportabilul de la Apple include cteva tehnologii de ultim generaie,
cum ar fi ecranul iluminat cu LED-uri i harddisk-ul SSD.

Anul acesta va marca i introducerea primului procesor quad-core

construit special pentru laptop-uri.Intel Core 2 Extreme QX9300 i va
face apariia n trimestrul trei i nu ne-am mira s-l vedem integrat ntr-un
laptop chiar nainte de sfritul anului. Nu tiu dac trebuie s ne grbim
s numimtendin dimensiunile atipice ale noilor Gemstone de la Acer.
Productorul a trecut de la formatul wide 16:10 consacrat la
formatul 16:9 specific rezoluiilor HD 720p i 1080p. n consecin, noile
dimensiuni ale diagonalei ecranului sunt de 16 i 18.

31

De pe scena actual nu pot s lipseasc i montri precum Alienware

Area-51 m15x care dispune de procesor Intel Core 2 Extreme X9000, 4
GB RAM i plac video Nvidia GeForce 8800M GTX. O astfel de
configuraie poate depi 5.000$, o sum care se adreseaz doar celor care
doresc performan mobil extrem.

32

Concluzii
Este interesant de urmrit ce ne va rezerva n viitor dinamicul domeniul al
laptopurilor. La capitolul portabilitate nu cred c mai pot fi aduse multe
imbuntiri. Performana i durata de via a bateriilor sunt domeniile pe
care productorii ar trebui s se concentreze. Scderea preurilor este
inevitabil, ca n orice segment IT, n timp ce extinderea Internetului
wireless nu poate avea dect un rol pozitiv n popularizarea laptopurilor.
Va fi, de asemenea, interesant de urmrit evoluia laptopurilor ieftine care
par s invadeze piaa n ultima vreme. i mai ales ce impact vor avea
acestea asupra vnzrilor laptopurilor normale.

33

BIBLIOGRAFIE
Boian F. M., Sisteme de operare interactive, Ed. Libris, Cluj
Napoca, 1994
Cadar C., Gheorghi V., Tehnologia informaiei - manual
pentru clasa a IX-a, Ed. L&S Infomat, 1999
Cerchez E., erban M., Sisteme de calcul, manual pentru
clasa a IX-a, Ed. L&S Infomat, Bucureti, 1998
Cerchez E., erban M., Tehnologia informaiei, manual
pentru clasa a IX-a, Ed. L&S Infomat, Bucureti, 1999
Lica D., Onea E., Informatica, manual pentru clasa a IX-a,
Ed. L&S Infomat, 1999

34