Sunteți pe pagina 1din 7

Desfășurarea funcției calității

De la Wikipedia, enciclopedia liberă


Sari la navigareSari la căutare
QFD -Desfășurarea funcției calității (în engleză Quality Function Deployment,
în franceză Déploiement des Fonctions Qualités) reprezintă un instrument de planificare
a calității produselor sau serviciilor care, în esență, constă dintr-o serie de matrice
legate reciproc, ce identifică și traduc cerințele/dorințele clienților în specificații tehnice
pentru proiectarea produselor/serviciilor și a producției acestora. Profesorul japonez Yoji
Akao(en), creatorul acestei metode a formulat următoarea definiție: „QFD este o metodă
pentru transformarea cerințelor calitative ale clienților (calităților) în parametri cantitativi
pentru a desfășura funcțiunile care formează calitatea și pentru a desfășura metode
pentru realizarea calității în proiectare în subsistemele și piesele componente și, în final,
în elementele specifice ale procesului de fabricație.” [1] Într-o lucrare din 1980 [2], Yoji
Akao precizează că „QFD este o metodă de asigurare a calității în proiect, în timp ce
produsul este încă în stadiul de proiect.”

Metoda QFD a fost concepută de Yoji Akao în 1966 și a fost introdusă pentru prima
dată în Japonia, în 1972, la firma Mitsubishi Heavy Industries - Kobe Shipyard, la
proiectarea unui super-petrolier; firma Toyota a adoptat această metodologie cinci ani
mai târziu în procesul de dezvoltare a produselor, iar în 1978 profesorii Akao și Mizuno
au sistematizat ideile și conceptele de bază ale QFD, care sunt utilizate în industria
japoneză până în prezent.
Este de menționat că termenul Deployment din l. engleză este o traducere imprecisă a
termenului japonez Ten kai.
Conform QFD Institute, metoda QFD poate fi folosită atât pentru produse tangibile cât și
pentru servicii ne-tangibile, incluzând bunuri fabricate, industria serviciilor, produse
software, proiecte IT, dezvoltarea proceselor de afaceri, guvernare, îngrijirea sănătății,
inițiative de mediu și multe alte aplicații. [3]

Cuprins

 1Procesul de introducere a QFD


 2Componentele „Casei calității”
o 2.1Specificarea cerințelor clienților
o 2.2Caracteristici tehnice relevante
o 2.3Matricea de planificare
o 2.4Matricea relațiilor
o 2.5Matricea de corelații tehnice
o 2.6Matricea priorităților tehnice și țintelor
 3Note
 4Lectură suplimentară
Procesul de introducere a QFD[modificare | modificare sursă]
Metoda QFD cuprinde un flux continuu de informații, pornind de la cerințele clienților
până la elementele specifice de operare ale procesului de fabricație/producție.
Introducerea QFD implică (într-o abordare simplificată) următorii pași:

 Declararea obiectivelor: se identifică cerințele


clienților și scopul echipei QFD;

 Identificarea caracteristicilor de calitate ale


produsului, dorite de clienți (componente ale
vectorului CE ? (the WHATS));

 Identificarea căilor de satisfacere a componentelor


vectorului CE (prin enunțarea componentelor
vectorului CUM (the HOWS)).
Pentru a asigura ca dorințele clienților să fie desfășurate pe tot parcursul procesului de
proiectare a produsului este esențial ca procesul să se bazeze pe punctul de vedere al
clienților. Imaginea grafică a metodei QFD este așa-numita „casa
calității” (în engleză House of Quality). Matricea Casa calității traduce cerințele clienților
bazate pe cercetări de marketing și date de benchmarking într-un număr adecvat de
ținte de proiectare care trebuie să fie satisfăcute în proiectul noului produs.
Există multe forme ale „Casei calității”, însă posibilitatea de a fi adaptată la necesitățile
unei probleme particulare o fac un instrument foarte puternic și sigur pentru utilizare.
Imaginea grafică a „Casei calității” conține mai multe „camere” pentru diferiții pași ai
procedurii QFD precum și o matrice de tip „acoperiș” (de formă triunghiulară),
completată cu corelațiile tehnice dintre caracteristici.
"Casa calității" pentru procese de dezvoltare a produselor în întreprinderi

Formatul general al „Casei calității” este alcătuit [4] din următoarele componente majore
care includ:

 cerințele clienților;

 caracteristicile tehnice măsurabile ale produsului și


relevante pentru aceste cerințe;

 o matrice de planificare;

 o matrice de relații;

 o matrice de corelații tehnice (așa-numitul


„acoperiș”);

 o secțiune a priorităților tehnice și țintelor.

Componentele „Casei calității”[modificare | modificare sursă]


Formarea „Casei calității” începe cu determinarea, clarificarea și specificarea
necesităților clienților.
Specificarea cerințelor clienților[modificare | modificare sursă]
Primul pas al procesului QFD include desfășurarea cerințelor calitative ale clienților, în
limbajul clienților (în engleză Voice of the Customers). Aceste opinii tind să fie
subiective, calitative și ne-tehnice. De aceea, este important să se traducă aceste
dorințe în anumite valori tangibile care pot fi transformate în specificații de proiectare.
Echipa QFD stabilește ponderi care reprezintă importanța relativă a fiecărei cerințe a
clienților, din perspectiva acestora. Suma ponderilor va fi 100%. În imaginea alăturată a
"Casei calității", aceste ponderi sunt înscrise în coloana Customer importance. Cerințele
clienților devin linii în matricea centrală a "Casei calității".
Caracteristici tehnice relevante[modificare | modificare sursă]
Următorul pas al procesului QFD constă în traducerea cerințelor/dorințelor clienților în
limbajul tehnic, mai cantitativ, al întreprinderii. Este important ca echipa multifuncțională
QFD să răspundă CUM trebuie să fie satisfăcute necesitățile clienților, anterior
identificate și în acest scop sunt precizate caracteristici tehnice măsurabile (parametri
de proiectare) ale produsului.
Matricea de planificare[modificare | modificare sursă]
Scopul principal al acestei matrice este de a compara cât de bine echipa QFD proprie
satisface cerințele clienților, în comparație cu concurenții săi. Matricea de planificare
evidențiază importanța ponderată a fiecărei cerințe pe care echipa QFD și concurenții
încearcă să o satisfacă. Sunt acordate note (evaluări sau punctaje) ale clienților, de
obicei de la 1 până la 5, pentru fiecare întreprindere și fiecare cerință.
Evaluările/percepțiile clienților sunt combinate cu performanța ponderată a fiecărei
cerințe, pentru a produce măsura generală a performanțelor întreprinderilor.
Matricea relațiilor[modificare | modificare sursă]
În această matrice, echipa QFD stabilește conexiunile ( legăturile potențiale) dintre
cerințele clienților pentru produs și măsurile de performanță destinate pentru a
îmbunătăți produsul. O măsură a a performanței este o măsură tehnică care evaluează
performanța produsului în privința calității cerute. În această zonă a „Casei calității”,
echipa de proiectanți verifică și îmbunătățește fidelitatea traducerii cerințelor, stabilind
dacă există o relație potențială între fiecare cerință elementară a clienților și fiecare
caracteristică tehnică de performanță a produsului. Matricea va avea cel puțin o măsură
de performanță pentru fiecare cerință de calitate, cerută.
Intensitatea relațiilor dintre cerințele clienților și caracteristicile tehnice este reprezentată
prin simboluri care indică: o relație puternică, o relație medie, o relație slabă. Dacă nu
există o relație evidentă între perechi de caracteristici, în matrice este alocată valoarea
zero.
Matricea de corelații tehnice[modificare | modificare sursă]
Măsurile de performanță în proiectele existente pot deseori intra în conflict unele cu
altele. Matricea de corelații tehnice (mai frecvent denumită Acoperișul) este utilizată
pentru a ajuta la dezvoltarea relațiilor dintre cerințele clienților și cerințele tehnice pentru
produs. Pentru a reprezenta ce tip de influențe/relații au cerințele tehnice de proiectare
unele față de altele, în matrice se folosesc simboluri pentru corelații: puternic pozitivă,
pozitivă, negativă, puternic negativă. Această identificare a corelațiilor tehnice între
caracteristici permite ca proiectarea să rezolve unele conflicte inerente.
Matricea priorităților tehnice și țintelor[modificare | modificare sursă]
Matricea utilizează itemuri specifice pentru a înregistra prioritățile alocate cerințelor
tehnice. Rezultatul final al matricei este un set de valori-țintă pentru fiecare cerință
tehnică de satisfăcut în noul proiect.
Caracteristicile de calitate cu prioritate ridicată indică faptul că acestea vor oferi valoare
mare pentru clienți. O pondere ridicată a caracteristicilor de calitate indică relații
puternice cu itemurile de calitate cerute, cu prioritate ridicată.

Note[modificare | modificare sursă]
1. ^ Yoji Akao, Development History of Quality Function
Deployment. The Customer Driven Approach to Quality
Planning and Deployment. Minato Tokio, Asian Productivity
Organization, 1994. ISBN 92-833-1121-3
2. ^ Yoji Akao, Ed., Quality Function Deployment. Productivity
Press, Cambridge, MA., 1980
3. ^ QFD Institute, What is QFD? online
4. ^ Jennifer Tapke, Alyson Muller, Greg Johnson, Josh
Sieck, House of Quality Steps in Understanding the House of
Quality IE 361. Iowa State University. online

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]


John R. Hauser, Don Clausing, The House of Quality. În: Harvard Business Review,
May 1988. online
Categorii: 
 Calitate
 Managementul produselor
 Teoria deciziei
Meniu de navigare
 Nu sunteți autentificat
 Discuții
 Contribuții
 Creare cont
 Autentificare
 Articol
 Discuție
 Lectură
 Modificare
 Modificare sursă
 Istoric
Căutare
Cautare Salt

 Pagina principală
 Schimbări recente
 Cafenea
 Articol aleatoriu
 Facebook
Participare
 Cum încep pe Wikipedia
 Ajutor
 Portaluri tematice
 Articole cerute
 Donații
Trusa de unelte
 Ce trimite aici
 Modificări corelate
 Trimite fișier
 Pagini speciale
 Navigare în istoric
 Informații despre pagină
 Citează acest articol
 Element Wikidata
Tipărire/exportare
 Creare carte
 Descărcare ca PDF
 Versiune de tipărit
În alte limbi
 ‫العربية‬
 Deutsch
 English
 Español
 Français
 Polski
 Русский
 Türkçe
 中文
Încă 6
Modifică legăturile
 Ultima editare a paginii a fost efectuată la 8 septembrie 2018, ora 21:07.
 Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice; pot exista și
clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.
 Politica de confidențialitate

 Despre Wikipedia

 Termeni

 Versiune mobilă
 Dezvoltatori

 Statistici

 Declarație cookie

S-ar putea să vă placă și