Managementul calității - grile

1. Identificarea si masurarea caracteristicilor de calitate reprezinta importanta in mai multe

situatii:
a. Pentru planificarea calitatii
b. Pentru comparatii cu produsele conucentei
c. Pentru stabilirea ceintelor in contractele de V-C
d. Pentru implementarea standardelor de managementul calitatii (ISO 9000)
e. Pentru corelarea caracteristicilor cu nevoile si cerintele consumatorului
f. Pentru auditul calitatii

2. Excluderile in ISO 9001:2005 sunt luate in considerare daca:

a. Nu afecteaza abilitatea organizatiei ori responsabilitatea acestei de a furniza un produs
care sa satisfaca cerintele clientului si regulamentarile aplicate
b. Afectează într-o mică masura abilitatea organizatiei ori responsabilitatea sa de a furniza un
produs care sa satisfaca cerintele clientului si reglementarile aplicabile
c. Se refera la cerinte pe care organizatia nu le poate indeplini cu resursele de care dispune
d. Se referă la cerinte care nu se potrivesc organizatiei care prin natura activitatii nu are
legatura cu aspectele la care se refera acele cerinte (?)

3. Cunoasterea intereselor si cerintelor partilor interesate presupune

a. Stabilirea obligatiilor partilor interesate fata de intreprindere
b. Enumerarea partilor interesate
c. Stabilirea actiunilor organizatiei pentru satisfacerea deplina a partilor interesate
d. Identificarea partilor interesate
e. Stabilirea asteptarii fiecarei categorii de la oferta si strategiile organizatiei
f. Stabilirea responsabilitatilor fiecareia dintre partile interesate

4. Mentenalitatea poate fi definita ca:

a. Aptitudinea unui produs de a fi mentinut sau adus in stare de functionare, in conditii
date de utilizarea si de efectuarea a operatiilor de intretinere
b. Aptitudinea unui produs de a detine un ansamblu de caracteristici care-i confera posibilitatea
satisfacerii unor necesitati specificate sau implicite
c. Aptitudinea unui produs de a-si indeplini corect toate functiile, o perioada de timp data,
in conditiile de exploatare fixate
d. Aptitudinea unui produs de a-si indeplini functiile pentru care a fost realizat o perioada
de timp cel putin egala cu durata normala de viata (?)
e. Aptitudinea unui produs de a raspunde nevoilor utilizatorului la un moment dat

5. Calitatea integrala a unui produs/serviciu se refera la

a. Perceptia tuturor consumatorilor serviti intr-o perioada de timp
b. Toate caracteristicile serviciului si ale procesului de servire
c. Intreg personalul care participa la realizarea proceselor

6. Mentenabilitatea poate fe definita ca:

a. Aptitudinea unui produs de a detine un ansamblu de caracteristici care-i confera posibilitatea
satisfacerii unor necesitati specificate sau implicite
b. Aptitudinea unui produs de a-si indeplini functiile pentru care a fost realizat, o perioada de
timp cel putin egala cu durata normala de viata
c. Aptitudinea unui produs de a fi mentinut sau adus in stare de functionare, in conditii date de
utilizare si de efectuare a operatiilor nde intretinere
d. Aptitudinea unui produs de a raspunde nevoilor utilizatorului la un moment dat
e. Aptitudinea unui produs de a-si indeplini corect toate functiile, o perioada de timp data, in
conditiile de exploatare fixate

7. Pentru calcularea indicatorului sintetic al calitatii unui produs sunt necesare:

A. Informatii pentru nivelurile caracteristicilor, aferente mai multor marci din alasi produs
B. Mai multe persoane care sa masoare nivelurile caracteristicilor
C. Coeficienti de importanta ai caracteristicilor
Cu astfel de informatii se pot calcula:
1. Indicatori sintetici ai caracteristicilor tehnice
2. Indicatori sintetici ai caracteristicilor sociale
3. Indicatori sintetici ai caracteristicilor economice
Corespondenta dintre indicatori si informatiile necesare este
a. 1 A B C
b. 3 A C
c. 2 B C (?)
d. 3 A B C
e. 2 A B C
f. 1 A C (sau toate ?)

8. Principalele conditii ale implementarii principiului angajamentul personalului:

a. Formarea si pregatirea
b. Investirea cu autoritate si responsabilitate
c. Internalizarea relatiei client-furnizor
d. Informarea
e. Munca in echipa

9. Pentru definirea (intelegerea) calitatii unui serviciu:

a. Consumatorii au in vedere procesul de prestare a serviciului
b. Nu este adevarata niciuna din afirmatii
c. Consumatorii au in vedere satisfactiile ofertei de serviciu (rezultatul prestarii
serviciului)
d. Nu intereseaza calitatea procesului
 10. Calitatea integrala a unui produs/serviciu se refera la:
a. Intreg personalul care participa a realizarea proceselor
b. Perceptia tutror consumatorilor serviti intr-o perioada de timp
c. Toate caracteristicile serviciului si ale procesului de servire

11. Se cere unor consumatori sa imparta 100 de puncte pe fiecare dintre cele 5 caracteristici
ale unui serviciu:
Caracteristici de calitate pers 1 pers 2 pers 3
Durata servicii 40 35 33
Timpul de asteptare 17 19 12
Siguranta serviciului 43 46 55
Coeficientii de importanta ai caracteristicilor sunt:
- Durata servicii 0,36
- Timpul de asteptare 0,16
- Siguranta serviciului 0,48

12. Intre clauzele referitoare la continutul standardelor ISO avem:

a. Vanzarea produsului
b. Managementul resurselor
c. Suport
d. Imbunatatire
e. Planificare
f. Operatii
g. Contextul organizatiei
h. Responsabilitatea executantilor

13. Urmatoarea definitie a managementului calitatii: ansamblul activitatilor functiei

generale.... asigurarea si imbunatatirea calitatii este data de:
a. Juran
b. Deming
c. Ishkawa
d. Kelada
e. Organizatia Internationala de Standardizare

14. Principalele etape care caracterizeaza evolutia preocupărilor privind calitatea in

organizatii sunt:
a. Controlul calitatii
b. Inspecția calitatii
c. Calitatea proiectat
d. Calitatea realizata
e. Managementul calitatii
f. Calitatea in utilizare
g. Spirala calitatii
h. Asigurarea calitatii

15. Abordarea pe baza de proces necesita:

a. Imbunatatirea continua a proceselor
b. Masurarea si analiza rezultatelor proceselor
c. Asigurarea resurselor necesare
d. Proiectarea si documentarea proceselor
e. Stabilirea obiectivelor proceselor
f. Utilizarea proceselor

16. Pentru calculul indicatorului calitatii tehnice se utilizeaza

a. Toate caracteristicile
b. Toate caracteristicile tehnice, indiferent de rolul sau importanta lor
c. Toate produsele
d. Numai anumite caracteristici tehnice, pentru cresterea operativitatii masurarii

17. Urmatoarea afirmatie ”Managementul la cel mai inalt nivel ar trebui sa defineasca
si sa comunice autoritatea si responsabilitatea pentru implementarea SMC eficace si eficient”
face parte din:
a. ISO 9000:2015
b. ISO 9001:2015
c. ISO 9004:2018

18. Se cere unor consumatori sa imparta 100 de puncte pe fiecare dintre cele 5
caracteristici ale unui serviciu
Caracteristici de calitate pers 1 pers 2 pers 3
Durata servicrii 40 35 30
Timpul de astepare 17 19 12
Siguranta serviciului 43 46 58
Coeficientii de importanta ai caracteristicilor sunt:
- Durata servicii 0,35
- Timpul de asteptare 0,16
- Siguranta serviciului 0,49
 19. Se cere unor consumatori sa imparta 100 de puncte pe fiecare dintre cele 5
caracteristici ale unui serviciu
Caracteristici de calitate pers 1 pers 2 pers 3
Durata servicrii 40 35 30
Timpul de astepare 17 19 12
Siguranta serviciului 43 46 52
Coeficientii de importanta ai caracteristicilor sunt
- Durata servicii 0,35
- Timpul de asteptare 0,16
- Siguranta serviciului 0,47

20. Conform standardelor ISO intr-o organizatie putem identifica:

a. Procesele de realizare care contribuie direct la realizarea ofertei
b. Procese de realizare care afecteaza fie eficacitatea si eficienta proceselor suport fie necesitatea
si asteptarile parților interesate
c. Procese suport care afecteaza fie eficienta si eficienta proceselor de realizate fie
necesitatea si asteptarile partilor interesate
d. Procese suport care contribuie direct la realizarea ofertei

21. Cerinte pe care trebuie sa le indeplineasca un indicator al calitatii sunt:

a. Sa fie complex
b. Sa fie pertinent
c. Sa poata fi calculat de orice persoana
d. Sa nu poata fi falsificat
e. Sa fie simplu
f. Sa fie verificabil

22. Cerintele specificate privind calitatea pot fi:

a. Cerinte ale consumatorului
b. Reglementari aplicabile
c. Cerinte implicite
d. Cerinte ale concurentei
 23. Solicitand unor beneficiari sa aprecieze calitatea unui serviciu in functie de caracteristicile
de calitate s-au obtinut urmatoarele aprecieri:
caracteristici UM P1 P2 P3 Coef.imp
C1 Note 1-10 8 6 10 0,25
C2 Puncte 1-40 26 23 19 0,15
C3 Calificative S(1), M(5), R(10) M R M 0,25
C4 Note 1-100 55 40 65
Calitatea serviciului pe o scară de la 0 la 1 este: ____ 0,62
24. Solicitand unor beneficiari sa aprecieze calitatea unui serviciu in functie de caracteristicile
de calitate s-au obtinut urmatoarele aprecieri:
caracteristici UM P1 P2 P3 Coef.imp
C1 Note 1-10 8 6 10 0,20
C2 Puncte 1-40 26 23 19 0,15
C3 Calificative S(1), M(5), R(10) M R M 0,25
C4 Note 1-100 55 40 65
Calitatea serviciului pe o scare de la 0 la 1 este: ____0,62
25. Solicitand unor beneficiari sa aprecieze calitatea unui serviciu in functie de caracteristicile
de calitate s-au obtinut urmatoarele aprecieri:
caracteristici UM P1 P2 P3 Coef. Imp
C1 Note 1-10 8 6 10 0,15
C2 Puncte 1-40 26 23 19 0,15
C3 Calificative S(1), M(5), R(10) M R M 0,25
C4 Note 1-100 55 40 65
Calitatea serviciului pe o scare de la 0 la 1 este: 0,62
26. Din jurnalul calitatii pe zile la o intreprindere rezulta urmatoarele neconformitati:
Ziua Critice Principale Secundare Minore
1 3 6 10 7
2 5 4 9 12
Numarul produselor controlate: 400 buc/zi
Sisteumul de punctaj al gravitatii defectelor: 100, 50, 10, 1
- Coeficientul defectelor in ziua 1: 0,07/ 0,065
- Coeficientul mediu al defectelor pe cele doua zile: 0,17 / 0,07
- Demeritul in ziua 2: 0,08 2,00
- Demeritul mediu pe cele 2 zile: 0,08 1,88

27. Din jurnalul calitatii pe zile la o intreprindere rezulta urmatoarele neconformitati:

Ziua Critice Principale Secundare Minore
1 3 6 10 7
2 5 4 9 12
Numarul produselor controlate: 300 buc/zi
Sisteumul de punctaj al gravitatii defectelor: 100, 50, 10, 1
 - Coeficientul defectelor in ziua 1: 0,08
- Coeficientul mediu al defectelor pe cele doua zile: 0,09
- Demeritul in ziua 2: 2,67
- Demeritul mediu pe cele 2 zile: 2,50
28. Din jurnalul calitatii pe zile la o intreprindere rezulta urmatoarele neconformitati:
Ziua Critice Principale Secundare Minore
1 3 6 10 7
2 5 4 9 12
Numarul produselor controlate: 250 buc/zi

Sisteumul de punctaj al gravitatii defectelor: 100, 50, 10, 1

- Coeficientul defectelor in ziua 1: 0,10
- Coeficientul mediu al defectelor pe cele doua zile: 0,11
- Demeritul in ziua 2: 3,20
- Demeritul mediu pe cele 2 zile: 3,01

29. La definirea calitatii resurselor umane trebuie sa avem in vedere:

a. Dotarea tehnica a organizatiei
b. Existenta unor conditii materiale adecvate
c. Climatul social si de management din organizatie
d. Caracteristicile individuale si comune ale acestora, care sunt utilizate in mod involuntar
in vederea realizarii obiectivelor organizatiei
e. Numarul si structura personalului
f. Sistemul de stimulente utilizat in organizatiei

30. Masurarea calitatii unui produs/serviciu presupune:

a. Asigurarea calitatii
b. Certificarea calitatii
c. Calculul indicatorilor calitatii
d. Masurarea nivelurilor caracteristicilor de calitate

31. Excluderile in ISO 9001:2015 sunt luate in considerare daca:

a. Afecteaza intr-o mica masura abilitatea organizatiei ori responsabilitatea sa de a furniza un
produs care sa satisfaca cerintele clientului si reglementarilor aplicabile
b. Sa reflecte cerinte care nu se potrivesc organizatiei care, prin natura activitatii, nu are legatura
cu aspectele la care se refera acele cerinte
c. Se refera la cerinte pe care organizatia nu le poate indeplini cu resursele de care dispune
d. Nu afecteaza abilitatea organizatiei ori responsabilitatea acesteia de a furniza un produs
care sa satisfaca cerintele si reglementarile aplicabile
32. Pentru un serviciu prestat de trei inteprinderi se cunosc:
Calculați cu două zecimale rapoartele calitate preț în intervalul 0-1

Intreprinderea Calitatea serviciului Preț

A 0,78 2000
B 0,9 2400
C 0,86 2000

Intreprinderea A: 0,78
Intreprinderea B: 0,75
Intreprinderea C: 0,86
Cel mai bun rapot calitate-preț îl are intreprinderea B: .....NU.... Da, daca e adevărat sau
Nu daca este fals

33. Se cere unor consumatori sa imparta 100 de puncte pe fiecare dintre cele 5 caracteristici
ale unui serviciu:
Caracteristici de calitate pers 1 pers 2 pers 3
Durata servicrii 40 35 3
Timpul de astepare 17 19 1
Siguranta serviciului 43 46 5

Coeficientii de importanta ai caracteristicilor sunt:

- Durata servicii 0,26
- Timpul de asteptare 0,12
- Siguranta serviciului 0,32

34. Pentru un serviciu prestat de trei inteprinderi se cunosc:

Calculați cu două zecimale rapoartele calitate preț în intervalul 0-1

Intreprinderea Calitatea serviciului Preț

A 0,78 2000
B 0,9 2500
C 0,86 2000

Intreprinderea A: 0,78
Intreprinderea B: 0,72
Intreprinderea C: 0,86
Cel mai bun rapot calitate-preț îl are intreprinderea B: .....NU.... Da, daca e adevărat sau
Nu daca este fals
36. Pentru un serviciu prestat de trei inteprinderi se cunosc:
Calculați cu două zecimale rapoartele calitate preț în intervalul 0-1

Intreprinderea Calitatea serviciului Preț

A 0,78 2000
B 0,9 2500
C 0,86 2100

Intreprinderea A: 0,78
Intreprinderea B: 0,72
Intreprinderea C: 0,82
Cel mai bun rapot calitate-preț îl are intreprinderea B: .....0.... Da, daca e adevărat sau Nu
daca este fals

37. Pentru un serviciu prestat de trei inteprinderi se cunosc:

Calculați cu două zecimale rapoartele calitate preț în intervalul 0-1

Intreprinderea Calitatea serviciului Preț

A 0,78 2000
B 0,9 2700
C 0,86 2300

Intreprinderea A: 0,78
Intreprinderea B: 0,66
Intreprinderea C: 0,747
Cel mai bun rapot calitate-preț îl are intreprinderea B: .....NU.... Da, daca e adevărat sau
Nu daca este fals

38. Se cere unor consumatori sa imparta 100 de puncte pe fiecare dintre cele 5
caracteristici ale unui serviciu:
Caracteristici de calitate pers 1 pers 2 pers 3
Durata servicrii 40 35 36
Timpul de astepare 17 19 12
Siguranta serviciului 43 46 52

Coeficientii de importanta ai caracteristicilor sunt:

- Durata servicii 0,37
- Timpul de asteptare 0,16
- Siguranta serviciului 0,47
Question 1
Complete
Marked out of 2.00

Flag question

Question text
Ameliorarea calitatii prin inlocuirea unor utilaje va genera costuri ale calitatii pentru a caror calculare
vor trebui luate in considerare:
Select one or more:
a. Durata de utilizare a utilajului nou
b. Valoarea reevaluata a utilajului vechi
c. Valoarea utilajului nou
d. Durata de utilizare a utilajului vechi

Question 2
Complete
Marked out of 2.00

Flag question

Question text
La o firma producatoare de pantofi sunt realizate 5 modele de pantofi. Cum calculam calitatea
obtinuta cu privire la incadrarea pantofilor in standardul de lungime (marimea standard)?
Select one or more:
a. cu un indicator integral al calitatii
b. cu un indicator sintetic
c. cu un indicator simplu

Question 3
Complete
Marked out of 2.00

Flag question
Question text
Care dintre urmatoarele reprezinta componente ale Trilogiei lui Juran?
Select one or more:
a. Imbunatatirea calitatii
b. Planificarea calitatii
c. Controlul statistic al calitatii
d. Caracteristicile calitatii

Question 4
Complete
Marked out of 2.00

Flag question

Question text
In acord cu viziunea etapei de asigurare a calitatii, structura organizatorica a unei firme ajunsa in
acest stadiu de dezvoltare a practicilor in domeniul calitatii, este caracterizata astfel:
Select one or more:
a. Are resposabili cu calitatea la departamentul de Productie
b. Are un responsabil cu calitatea la departamentul de Personal
c. Nu are un Consiliu al calitatii
d. Are responsabili cu calitatea la departamentul de Cercetare-dezvoltare
e. Are un departament de Management al calitatii in subordinea conducerii executive.

Question 5
Complete
Marked out of 2.00

Flag question

Question text
Dupa achizitionarea noului sau telefon, Stere Hipps le-a povestit prietenilor ca s-a straduit sa isi ia
un telefon care sa aiba unele caracteristici superioare celor aflate in aceeasi plaja de pret. Conform
modelului lui Kano, putem spune ca producatorul care a reusit sa il convinga pe Stere a oferit o
calitate superioara pe zona de :
Select one or more:
a. Caracteristici de baza / prag
b. Caracteristici de incantare
c. Caracteristici inverse
d. Caracteristici adverse
e. Caracteristici de performanta

Question 6
Complete
Marked out of 2.00

Flag question

Question text
In urma procesului de remaniere putem obtine urmatoarele categorii de produse:
Select one or more:
a. Produse rebutate
b. Produse clasate
c. Produse remaniabile
d. Produse conforme
e. Produse surclasate
f. Produse declansate
g. Produse declasate

Question 7
Complete
Marked out of 2.00

Flag question

Question text
Managerul centrului de infrumusetare Bella Elegance a constatat ca analiza non-calitatii doar prin
calculul numarului de sesizari raportat la numarul de clienti nu este suficienta, fiind necesar sa tina
cont si de importanta nemultumirii sesizate de clienti. Care afirmatii sunt adevarate?
Select one or more:
a. El folosea pana acum diagrama Pareto
b. El calcula pana acum coeficientul defectelor
c. El ar trebui sa calculeze de acum inainte Demeritul
d. El ar trebui sa calculeze de acum inainte un indicator integral al calitatii
e. El calcula pana acum coeficientul de elasticitate

Question 8
Complete
Marked out of 2.00

Flag question

Question text
Care dintre enunturile de mai jos sunt specifice caracteristicilor de baza (prag) din Modelul lui Kano?
Select one or more:
a. Clientul va exprima ca exact asta vrea de la produs, absenta lor ducand la nemultumire.
b. Se refera la atributele superioare asteptarilor pe care clientul le are de la produs, fiind inovative si
nou aparute.
c. Sunt normale sau subintelese, iar atunci cand lipsesc apare sentimentul de nemultumire.
d. Se refera la atributele a caror prezenta sau absenta nu are un impact asupra satisfactiei clientului.

Question 9
Complete
Marked out of 2.00

Flag question

Question text
Care dintre componentele managementului calitatii se ocupa de furnizarea increderii ca cerintele
privind calitatea vor fi indeplinite?
Select one or more:
a. Imbunatatirea calitatii
b. Controlul calitatii
c. Planificarea calitatii
d. Asigurarea calitatii

Question 10
Complete
Marked out of 2.00

Flag question

Question text
Asigurarea calitatii, ca faza de evolutie a preocuparilor din domeniul calitatii, aduce un plus prin
introducerea :
Select one or more:
a. Logicii corective
b. Logicii ameliorative
c. Logicii preventive

Question 11
Complete
Marked out of 2.00

Flag question

Question text
Pornind de la definitia calitatii, eliminarea non-calitatii include:
Select one or more:
a. eliminarea cerintelor clientilor pe care nu le putem satisface
b. reducerea la zero a defectelor produselor/serviciilor
c. schimbarea caracteristicilor produsului/serviciului care nu satisfac clientii, cu unele care produc
satisfactie clientilor.
d. eliminarea caracteristicilor produsului/serviciului care nu satisfac nici o exigenta a clientilor

Question 12
Complete
Marked out of 2.00
 Flag question

Question text
Firma TopAliment primeste in audit inspectori de la principalul client, care doresc sa se asigure de
calitatea sistemelor de productie pe care firma le foloseste in fabricarea alimentelor. Aceste audituri
genereaza costuri privind calitatea, care, pentru firma TopAliment, se incadreaza in categoria:
Select one or more:
a. Costuri de prevenire si asigurare
b. Costuri de evaluare
c. Costuri cu non-calitatea

Question 13
Complete
Marked out of 2.00

Flag question

Question text
Care metoda de calcul a coeficientilor de importanta tine cont de modificarea cheltuielilor datorita
modificarii unei caracteristici de calitate?
Select one or more:
a. metoda coeficientilor de elasticitate
b. metoda compararii directe a caracteristicilor
c. metoda repartizarii punctajului

Question 14
Complete
Marked out of 2.00

Flag question

Question text
Care raspuns completeaza corect definitia urmatoare? `_________ reflecta masura in care un
exemplar de referinta (prototip, in cazul unui produs) corespunde cu proiectul, standardele sau
normele.`
Select one or more:
a. calitatea realizata;
b. calitatea de conceptie sau proiectata;
c. calitatea ceruta sau asteptata;
d. calitatea de conformanta;
e. calitatea in utilizare;

Question 15
Complete
Marked out of 2.00

Flag question

Question text
Care dintre urmatoarele reprezinta categorii de ameliorare folosite in modelul WV pentru
ameliorarea continua?
Select one or more:
a. Prevenire
b. Remaniere
c. Corectare
d. Reglare
e. Anticipare

Question 16
Complete
Marked out of 2.00

Flag question

Question text
Care dintre urmatoarele enunturi prezinta corect diferente dintre Coeficientul defectelor si Demerit ?
Select one or more:
a. Demeritul tine cont de gravitatea defectelor, iar Coeficientul defectelor nu.
b. Coeficientul defectelor tine cont de numarul zilnic al defectelor, iar Demeritul nu.
c. Coeficientul defectelor tine cont de gravitatea defectelor, iar Demeritul nu.
d. Demeritul tine cont de numarul zilnic de produse controlate, iar Coeficientul defectelor de numarul
zilnic al produselor defecte

Question 17
Complete
Marked out of 2.00

Flag question

Question text
Care dintre urmatoarele reprezinta corect si complet ordinea cronologica de aparitie si dezvoltare a
preocuparilor din domeniul calitatii?
Select one or more:
a. Asigurarea calitatii; Inspectia calitatii; Managementul calitatii; Managementul calitatii totale,
Controlul calitatii;
b. Controlul calitatii; Managementul calitatii; Inspectia calitatii; Asigurarea calitatii;
c. Controlul calitatii; Asigurarea calitatii; Managementul calitatii; Inspectia calitatii;
d. Inspectia calitatii; Controlul calitatii; Asigurarea calitatii; Managementul calitatii; Managementul
calitatii totale;

Question 18
Complete
Marked out of 2.00

Flag question

Question text
La centrul de Cercetare & Dezvoltare al firmei RoboTind s-a constatat ca prototipul noului robot
industrial nu corespunde cu unele standardele europene privind securitatea controlului de la distanta
a dispozitivelor electronice, desi, conform proiectului tehnic, ar fi trebuit sa corespunda. Situatia va fi
raportata ca o problema privind:
Select one or more:
a. calitatea in utilizare
b. calitatea de conformanta
c. calitatea realizata
d. calitatea de conceptie sau proiectata
e. calitatea ceruta sau asteptata

Question 19
Complete
Marked out of 2.00

Flag question

Question text
Pentru a estima coeficientii de importanta ai caracteristicilor unui produs, managerul de calitate al
firmei a tinut cont de opiniile unui numar de experti care au oferit opinia lor privind importanta relativa
a fiecarei caracteristici fata de celelalte. Dupa colectarea datelor, ce metoda de estimare a
coeficientilor a folosit managerul?
Select one or more:
a. metoda compararii directe a caracteristicilor
b. metoda coeficientilor de elasticitate
c. metoda repartizarii punctajului

Question 20
Complete
Marked out of 2.00

Flag question

Question text
Care dintre urmatoarele reprezinta principii ale calitatii conform standardelor ISO?
Select one or more:
a. Corectarea si remanierea defectelor
b. Imbunatatirea continua
c. Leadership - implicarea conducerii
d. Abordarea pe baza de plangeri ale clientilor
e. Orientarea catre client
f. Relatii de parteneriat cu angajatii si actionarii
g. Abordarea sistemica a managementului

Question 21
Complete
Marked out of 2.00

Flag question

Question text
Care dintre urmatoarele NU reprezinta principii ale calitatii conform standardelor ISO?
Select one or more:
a. Relatii de parteneriat cu angajatii si actionarii
b. Corectarea si remanierea defectelor
c. Abordarea pe baza de plangeri ale clientilor
d. Orientarea catre client
e. Leadership - implicarea conducerii
f. Imbunatatirea continua

Question 22
Complete
Marked out of 2.00

Flag question

Question text
Efectuarea unei masuratori presupune:
Select one or more:
a. cunoasterea defectelor
b. stabilirea unitatii de masura si a scalei
c. existenta unui aparat, a unei instalatii de masurare
d. stabilirea caracteristicii sau proprietatii, obiectului, fenomenului sau sistemului de masurat
e. existenta unei referinte tehnologice

Question 23
Complete
Marked out of 2.00

Flag question

Question text
In casa calitatii, in zona de sub matricea centrala, de obicei se gasesc:
Select one or more:
a. Caracteristicile produsului
b. Exigentele clientilor
c. Relatiile dintre exigentele clientilor si caracteristicile produsului
d. Corelatiile dintre caracteristicile produsului
e. Tintele spre care trebuie sa tinda caracteristicile produsului

Question 24
Complete
Marked out of 2.00

Flag question

Question text
Planificarea calitatii, reprezentand, conform lui Juran, descoperirea nevoilor clientilor si conceperea
de procese adecvate pentru satisfacerea lor, are drept finalitate:
Select one or more:
a. Mentinerea calitatii la nivelul planificat
b. Un proces capabil sa permita atingerea obiectivelor in domeniul calitatii in conditii operationale
c. Conducerea operatiilor spre nivele de performanta fara precedent

Question 25
Complete
Marked out of 2.00
 Flag question

Question text
Firma U-Create a avut tot anul 2018 in leasing operational o imprimanta 3D, cu o rata de 1500 de
euro/luna, si a reusit sa produca cu ajutorul ei obiecte care i-au adus un beneficiu de 1800 de
euro/luna. Putem spune ca indicatorul sintetic al calitatii economice la utilizator:
Select one or more:
a. Nu se poate calcula
b. Este supraunitar
c. Este subunitar

Question 26
Complete
Marked out of 2.00

Flag question

Question text
Care dintre urmatoarele entitati NU sunt parti interesate ale unei organizatii?
Select one or more:
a. Salariatii organizatiei
b. Furnizorii si partenerii de afaceri ai organizatiei
c. Proprietarii / actionarii organizatiei
d. Clientii organizatiei
e. Concurentii organizatiei

Question 27
Complete
Marked out of 2.00

Flag question
Question text
Pornind de la definitia calitatii, noncalitatea este reprezentata de:
Select one or more:
a. Exigente ale clientilor care nu sunt satisfacute de caracteristicile produsului/serviciului
b. Caracteristici ale produsului/serviciului care satisfac exigente ale clientilor
c. Caracteristicile produsului/serviciului care nu satisfac nici o exigenta a clientilor

Question 28
Complete
Marked out of 2.00

Flag question

Question text
Ce varianta de ameliorare se realizeaza prin renuntarea la unele caracteristici ale produselor care
nu sunt considerate valoroase de catre clienti?
Select one or more:
a. Reducerea non-calitatii
b. Eliminarea risipei
c. Ameliorare de reglare
d. Calitate prin design
e. Ameliorare anticipativa

Question 29
Complete
Marked out of 2.00

Flag question

Question text
In cadrul salonului de infrumusetare clientii sunt interesati caracteristicile sociale ale serviciilor
prestate. In care dintre urmatoarele categorii se pot pozitiona acestea?
Select one or more:
a. Estetice
b. Economice
c. Ergonomice
d. Tehnico-materiale
e. Psihologice

Question 30
Complete
Marked out of 2.00

Flag question

Question text
In care capitol al unei proceduri documentate se regasesc informatii privitoare la documentele
doveditoare care sunt create in timpul aplicarii procedurii?
Select one or more:
a. Documentare
b. Instructiuni de lucru
c. Distribuire
d. Scop
e. Definitii si abrevieri
f. Domeniu de aplicare
g. Documente corespondente

Question 31
Complete
Marked out of 2.00

Flag question

Question text
`Calitatea nu costa` este un principiu promovat de Ph. Crosby, prin care acesta afirma ca:
Select one or more:
a. Produsele cele mai scumpe vor fi cele mai bune.
b. Imbunatatirea calitatii poate implica scaderea costurilor.
c. Imbunatatirea calitatii cu cresterea costurilor trebuie asociata cu cresterea mai rapida a veniturilor.
d. Cresterea calitatii nu trebuie sa implice costuri mai mari.
e. Produsele cele mai ieftine vor fi cele mai slabe calitativ.

Question 32
Complete
Marked out of 2.00

Flag question

Question text
In casa calitatii, in zona numita `matricea centrala` se gasesc:
Select one or more:
a. Relatiile dintre exigentele clientilor si caracteristicile produsului
b. Exigentele clientilor
c. Tintele spre care trebuie sa tinda caracteristicile produsului
d. Corelatiile dintre caracteristicile produsului
e. Caracteristicile produsului

Question 33
Complete
Marked out of 2.00

Flag question

Question text
Care dintre urmatoarele nu sunt proceduri de sistem, intr-un sistem de management al calitatii
specific ISO 9001:2008 (inainte de versiunea din 2015) ?
Select one or more:
a. Controlul produsului neconform
b. Actiuni preventive
c. Actiuni corective
d. Controlul procesului de productie
e. Controlul documentelor
f. Audit extern

Question 34
Complete
Marked out of 2.00

Flag question

Question text
Firma Excel Conta ofera servicii de contabilitate altor firme. Tinerea propriei contabilitati este, in
acest caz particular, un proces:
Select one or more:
a. Suport
b. Principal
c. Managerial

Question 35
Complete
Marked out of 2.00

Flag question

Question text
Dupa achizitionarea conservelor de carne de care avea nevoie in perioada crizei, Stere Hipp le-a
povestit prietenilor ca a preferat conservele si nu salamurile, pentru ca au mai putini aditivi alimentari
potential toxici. Conform modelului lui Kano, putem spune ca Stere a ales o categorie de produse de
o calitate superioara salamurilor pe zona de:
Select one or more:
a. Caracteristici de baza / prag
b. Caracteristici de performanta
c. Caracteristici inverse
d. Caracteristici de incantare
e. Caracteristici adverse
Question 36
Complete
Marked out of 2.00

Flag question

Question text
Care tip de defecte provoaca disfunctionalitati si reduc posibilitatile de utilizare a produselor, fiind
inadmisibile pentru consumatori. fiind descoperite cu siguranta de catre consumatori si generand
reclamatii din partea acestora?
Select one or more:
a. Defectele critice
b. Defectele principale
c. Defectele minore
d. Defectele secundare

Question 37
Complete
Marked out of 2.00

Flag question

Question text
Atunci cand dotarile din biroul unei lucratoare bancare o obliga sa se intoarca cu spatele la client
pentru a lua hartia printata din imprimanta sau a scoate formulare dintr-un sertar, putem spune ca
este vorba despre urmatorul tip de risipa:
Select one or more:
a. Lipsa de respect
b. Stat la coada
c. Transport inutil
d. Miscare inutila
e. Abilitati nefolosite ale oamenilor
f. Procesare inutila
g. Supraproductie
Question 38
Complete
Marked out of 2.00

Flag question

Question text
In casa calitatii, in zona numita `acoperis` se gasesc:
Select one or more:
a. Tintele spre care trebuie sa tinda caracteristicile produsului
b. Relatiile dintre exigentele clientilor si caracteristicile produsului
c. Exigentele clientilor
d. Caracteristicile produsului
e. Corelatiile dintre caracteristicile produsului

Question 39
Complete
Marked out of 2.00

Flag question

Question text
Declasarea unui produs genereaza pierderi datorate noncalitatii mai mari decat transformarea lui in
produs conform prin remaniere.
Select one or more:
a. Afirmatia este intotdeauna falsa, declasarea fiind mai putin costisitoare decat remanierea.
b. Afirmatia este intotdeauna adevarata, remanierea fiind mai putin costisitoare decat declasarea.
c. Nu putem spune daca afirmatia e adevarata sau falsa.

Question 40
Complete
Marked out of 2.00
 Flag question

Question text
Firma TopAliment trimite inspectori in audituri la toti furnizorii, pentru a se asigura de calitatea
sistemelor de productie a materiilor prime pe care ei le vor folosi in fabricarea alimentelor. Aceste
audituri genereaza costuri privind calitatea, care, pentru firma TopAliment, se incadreaza in
categoria:
Select one or more:
a. Costuri de prevenire si asigurare
b. Costuri de evaluare
c. Costuri cu non-calitatea

Question 41
Complete
Marked out of 10.00

Flag question

Question text
In tabelul de mai jos este prezentata situatia productiei unei companii pentru anii 2018 și 2019. Cu
cat creste calitatea medie in anul 2019? Observatie: aproximati calculele la trei zecimale.

Select one or more:

a.
Alta valoare
 b.
0,065
c.
0,100
d.
0,091
e.
0,000

Question 42
Complete
Marked out of 15.00

Flag question

Question text
Tabelul de mai jos contine informatii privind situatia anterioara cresterii calitatii unui produs si situatia
ulterioara cresterii calitatii produsului. Cat este cresterea relativa a ratei rentabilitatii, ca urmare a
cresterii calitatii? Observatie: aproximati calculele la doua zecimale.

Situatie Vanzari (bucati) Pret (RON/bucata) Cost (RON/bucata)

1. Anterior cresterii calitatii 1.500 2.500 2.000
2. Ulterior cresterii calitatii 2.500 2.800 2.072

Select one or more:

a.
Alta valoare
b.
0,23 sau 23%
c.

0,30 sau 30%

d. 0,06 sau 6%
e.
0,46 sau 46%
Măsurare
1. Calculaţi calitatea producţiei la nivel de întreprindere cunoscând:
Produsul Clasa de Cantitatea Preţul unitar
calitate fabricată
P1 I 100 10
II 50 6
III 200 5
P2 I 10 120
II 50 100
III 80 90

2. Calculaţi nivelul mediu al calităţii la nivel de îtreprindere și comparați rezultatele:

- pe bază de numere atribuite claselor
- pe bază de preţ
- pe bază de coeficienţi (diferenţa între coeficienţi 0,15).
Clasa de calitate Produsul P1 Produsul P2
Cantitate Preţ Cantitate Preţ
I 100 120 250 11
II 220 90 550 8
III 160 85 400 7

3. Calculaţi indicatorii noncalităţii şi analizaţi comparativ situaţia din cei doi ani
Indicatori UM Anul 2018 Anul 2019
1. Cantităţi fabricate Buc. 500 800
2. Produse necorespunzătoare calitativ Buc. 80 100
3. Produse rebut Buc. 20 40
4. Produse declasate Buc. 10 30
5.Preţ produs Lei/buc. 120 135
6. Pret produs declasat Lei/buc. 90 90
6. Cost unitar Lei/buc 100 105
7. Cost remaniere Lei/buc. 30 40
8. Sume din valorificarea rebuturilor Lei/buc. 10 10

4. Pentru patru mărci de maşini de spălat rufe se cunosc:

Caracteristici tehnice UM CANDY ZANUSSY DIAMANT ki
1. Capacitatea de spălare 5 5,3 5,4 0,4
2. Număr de programe Nr. 18 14 16 0,1
3. Consum de apă la spălare l 90 110 150 0,3
4. Consum de energie kwh 1,4 2,3 3,2
Preţ lei 1550 1900 1700
ki - coeficienţi de importanţă
Stabiliţi calitatea tehnică a produselor respective şi rapoartele calitate-preţ
 5. Situația noncalității la o întreprindere
Pro- qf qr qd pu qrm qdr qrrm ppd Crm
dus
A 2000 120 150 3000 30 12 10 2000 500
qf - Cantitate fabricată; qr - Cantitate rebauturi; qd - Cantitate declasată;
qrm - Cantitate remaniabilă; qdr - Cantitate declasată după remaniere
pu – preţ unitar(lei/buc); ppd – preţ produs declasat (lei/buc)
qrrm – cantitatea care devine rebut după remaniere
Costul unitar: 2400 lei/ buc.; crm – cost remaniere (lei/buc)
Prin valorificarea rebuturilor iniţiale se recuperează 15% din cheltuieli.
Nu se pot valorifica rebuturile rezultate după remaniere.
Calculaţi:
a) Pierderile datorate nomcalităţii
b) Costul noncalităţii
c) Indicatorii de structură care caracterizează noncalitatea

6. Elaboraţi histograma defectelor şi diagrama PARETO cunoscand:

Tip Nr. Tip Nr. Tip defect Nr.
defect defecte defect defecte defecte
D1 3 D8 14 D15 7
D2 5 D9 3 D16 8
D3 1 D10 4 D17 5
D4 10 D11 6 D18 3
D5 22 D12 25 D19 30
D6 13 D13 2 D20 2
D7 31 D14 1 D21 3

7. Solicitând unor beneficiari să aprecieze calitatea unui serviciu în funcţie de

caracteristicile s-au obţinut următoarele aprecieri:
Caracteristici UM P1 P2 P3 Coef. imp
C1 Note 1-10 6 5 9 0,1
C2 Puncte 1-30 16 23 19 0,15
C3 Calificative S ;M; R M R S 0,25
C4 Note 1-100 55 60 85
Stabiliţi calitatea sociala a serviciului în intervalul [0;1]:
 8. . Pentru utilizarea metodei QFD se solicită opiniile unor persoane privind importanţa
unui număr de 3 caracteristici relevante ale unui serviciu

Caracteristica de calitate Numărul persoanelor care consideră caracteristica

FI I MPI IM IFM
Durata servirii 35 25 20 15 5
Aspect estetic al spatiului 65 20 12 2 1
Siguranta 80 15 4 1 0
FI - Foarte importantă
I - Importantă
MPI - mai puţin importantă
IM - Importanţă mică
IFM - importanţă foarte mică

a) Pe o scală de la 1 la 5 importanţa caracteristicii "Aspect estetic al spatiului" este: 4,5

b) Pe o scală de la 1 la 5 importanţa caracteristicii "Siguranta" este: 4,74
c) Pe o scală de la 1 la 5 importanţa caracteristicii "Durata servirii" este: 4,2
d) Pe o scală de la 1 la 5 importanţa caracteristicii "Aspect estetic al spatiului" este: 4,75
e) Pe o scală de la 1 la 5 importanţa caracteristicii "Durata servirii" este: 4,4
f) Pe o scală de la 1 la 5 importanţa caracteristicii "Siguranta" este: 5,7

9. . Pentru evaluarea calităţii unui serviciu s-a utilizat modelul SERVQUAL şi s-au obţinut
următoarele informaţii:
Grupe de caracteristici Aşteptări Satisfacţii
Tangibilitate 5,2 4,4
Fiabilitate 6,4 4,5
Promptitudine 5,5 4,2
Siguranţă 4,8 3
Empatie 6,5 3,6
a) Discrepanţa medie dintre asteptări şi satisfacţii este de 1,74
b) Discrepanţa medie dintre asteptări şi satisfacţii pentru întregul serviciu este de 1,35
c) Discrepanţa medie dintre asteptări şi satisfacţii legată de tangibilitatea este de 0,8
d) Discrepanţa medie dintre asteptări şi satisfacţii legată de empatie este de 2,9
e) Gradul de insatisfacţie faţă de serviciul furnizat este de 30,6%
f) Gradul de insatisfacţie faţă de serviciul furnizat este de 40,5%

Costuri
10. În compartimentul de marketing al unei firme lucrează 5 persoane cu un salariu mediu
de 5.600 lei, din care două efectuează studii de piaţă pentru identificarea cerinţelor şi
satisfacţiilor consumatorilor. Şeful compartimentului are un salariu mediu lunar de
8.500 lei. Alte cheltuieli făcute într-un an în cadrul compartimentului pentru
identificarea cerinţelor şi satisfacţiilor consumatorilor:
 - costul formularelor de culegere a informaţiilor : 3.000 lei
- cheltuieli de deplasare: 15.000 lei
- costul prelucrării informaţiilor: 2.500 lei
- cheltuieli dependente de salarii: 2,25%%
a. Calculaţi costul total aferent studiului pieţei în vederea identificării cerinţelor şi
satisfacţiilor consumatorilor.
b. În anul anterior cheltuielile totale pentru studiul pieţei au fost de 150.000 mii lei.
Calculaţi indicele sporului cheltuielilor (sporul relativ).

11. O firmă realizează într-un an următoarele cheltuieli cu experimentarea:

- costul materialelor şi energiei consumate : 8.000 lei
- costul componentelor distruse: 40.000 lei
- sume din valorificarea componentelor distruse: 5.600 lei
- ponderea cheltuielilor salariale în totalul cheltuielilor cu experimentarea rezultă
din analize statistice şi este de 20%
• Cheltuielile cu experimentarea în vederea asigurării calităţii sunt:
a) 65.300
b) 53.000
c) 61.450
12. O întreprindere a achiziţionat într-un an 3 utilaje noi pentru înlocuirea celor existente.
Se cunosc:
Utilajul Durata Preţ de Valoarea unui Grad de Coeficient
de viaţă achiziţie fără utilaj vechi (mii uzură (%) de
TVA (mii lei) lei) reevaluare
U1 8 100 20 60 4,2
U2 10 120 15 80 5,5
U3 5 80 10 70 6
• Cheltuielile anuale pentru calitate, aferente acestor utilaje sunt:
a)25,25 mii lei
b)31,05 mii lei
c) 26,95 mii lei

13. Într-o întreprindere 5 persoane se ocupă cu analize economice şi acestea alocă 1000
ore/an analizelor calităţii. Tot pentru analiza calităţii se fac cheltuieli materiale şi cu
energia de 1000 lei/an, iar amortizarea mijloacelor pentru prelucrarea informaţiilor în
acest scop este de 500 lei / an. Salariul mediu pe o persoană este de 2400 lei/lună, iar
cheltuielile dependente de salarii sunt de 2,25%.
Timpul anual de lucru pe o persoană este de 1800 ore.
• Cheltuielile anuale cu analiza calităţii sunt de:
 14. O firmă achiziţionează următoarele utilaje:
Utilajul Nr.utilaje Valoarea unitară Durata de Destinaţia
(mil lei) viaţă
U1 1 100 10 - înlocuirea unui utilaj vechi cu o
valoare reevalută de 60 mil. lei
U2 3 50 8 - manipulare şi transport
U3 4 90 12 - mecanizarea unor operaţii manuale
• Valoarea cheltuielilor anuale pentru calitate aferentă acestor utilaje este:

15. Îmbunătăţirea calităţii unui produs necesită cheltuieli suplimentare de 15.000 lei/buc. Se
mai cunosc:
- vânzări anterioare: 2000 buc/an
- preţ anterior: 100 mii lei/buc
- cost anterior: 75 mii lei/buc
Știind că producătorul nu doreşte să majoreze preţul produsului, cu cât trebuie să
crească vânzările pentru ca profitul total să rămână cel puţin la nivelul anterior ?

Efecte

16. Îmbunătăţirea calităţii unui produs necesită cheltuieli suplimentare de 12 lei/buc. Se

mai cunosc:
- vânzări anterioare: 600 buc / an
- preţ anterior: 150 lei / buc
- cost anterior: 122 lei / buc
• Dacă preţul rămâne tot 150lei/buc, cantitatea ce trebuie vândută pentru a obţine cel
puţin profitul anterior trebuie sa creasca cu:
• Dacă vânzările rămân tot 600 buc/an, preţul necesar pentru a obţine cel puţin profitul
anterior este:

17. Producţia fabricată: 2000 buc

Rebuturi: 100 buc
Îmbunătăţirea calităţii producţiei duce la reducerea rebuturilor cu 60%
Spor absolut de producție fizică destinată vanzarii este:
Spor relativ de producție fizică destinată vanzarii este:
Producţia fabricată: 2000 buc

Prin modernizare are loc creşterea nivelului calităţii produsului cu 20%

Sporul relativ al producției fabricate este echivalent cu …… buc. produs anterior
 18. Prin înlocuirea unor utilaje cu altele de calitate superioară se obţin:
Utilajul Timp de funcţionare(ore/an) Productivitatea orară(buc/h)
Inferior calitativ 3500 2,0
Superior calitativ 4000 mai mare cu 30%
Sporul de producţie ca urmare a creşterii gradului de folosire intensivă prin înlocuirea utilajului
vechi cu cel nou este:
a) [ ] 2400 buc
b) [ ] 3400 buc
c) [ ] 1000 buc

19. Prin înlocuirea unor utilaje cu altele de calitate superioară se obţin:

Utilajul Timp de funcţionare(ore/an) Productivitatea orară(buc/h)
Inferior calitativ 3500 2,0
Superior calitativ 4000 mai mare cu 30%
Sporul de producţie ca urmare a creşterii gradului de folosire extensivă prin înlocuirea utilajului
vechi cu cel nou este:
a) [ ] 2400 buc
b) [ ] 3400 buc
c) [ ] 1000 buc

Control

20. Beneficiarul şi furnizorul stabilesc prin contract un procent acceptabil de defecte de cel
mult 5%. Dintr-un lot de 1500 de bucăţi se verifică un eşantion de 60 de bucăţi şi rezultă
4 bucăţi cu defecte. Ulterior se verifică şi cele 1440 de bucăţi şi rezultă încă 40 de bucăţi
cu defecte. Această situaţie pune în evidenţă:
a) procentul efectiv al defectelor, stabilit pe baza eșantionului este: 6,7%
b) în urma verificării eşantionului lotul va fi acceptat
c) în urma verificării eşantionului lotul va fi respins
d) procentul efectiv al defectelor, stabilit pe baza lotului este: 2,9%
e) în urma verificărilor finale se constată că lotul trebuia să fie respins
f) în urma verificărilor finale se constată că lotul trebuia să fie acceptat
g) această situaţie pune în evidenţă riscul furnizorului
h) această situaţie pune în evidenţă riscul beneficiarului

21. Beneficiarul şi furnizorul stabilesc prin contract un procent acceptabil de defecte de cel
mult 4%. Dintr-un lot de 1200 bucăţi se verifică un eşantion de 100 bucăţi şi rezultă 3 bucăţi cu
defecte. Ulterior se verifică şi cele 1100 de bucăţi şi rezultă încă 65 de bucăţi cu defecte. Această
situaţie pune în evidenţă:
a) [ ] în urma verificării eşantionului lotul va fi acceptat
b) [ ] în urma verificării eşantionului lotul va fi respins
c) [ ] în urma verificărilor finale se constată că lotul trebuia respins
d) [ ] în urma verificărilor finale se constată că acceptarea a fost corectă
e) [ ] în urma verificărilor finale se constată că respingerea a fost corectă
f) [ ] această situaţie pune în evidenţă riscul furnizorului
g) [ ] această situaţie pune în evidenţă riscul beneficiarului

22. Se cunosc:
- volumul lotului: 4000 buc
- volumul eşantionului: 150 buc.
- costul verificării: 8 lei/buc.
- costul livrarii unui produs defect: 450 lei/buc
- probabilitatea livrării de produse cu defecte: 0,02
Costul controlului integral este de ……………. lei

23. La controlul statistic al unui proces se are în vedere o caracteristică pentru care standardul
+10
prevede dimensiunea de 200 −5 . Limitele de control sunt: 209; 199. La verificarea unui eşantion
se obţin valorile: 208; 207; 205; 210;209. Decizia va fi:
a) [ ] procesul continuă
b) [ ] procesul este oprit pentru reglarea parametrilor
c) [ ] nu poate fi luată nicio decizie
d) [ ] centrul câmpului de toleranţă este 202,5
e) [ ] centrul câmpului de toleranţă este 200,0

24. Pentru aplicarea controlului statistic se cunosc:

a) volumul lotului: 1800 buc
b) volumul eşantionului: 90 buc
Verificarea începe cu exemplarul numărul 8. Vor fi controlate exemplarele cu numerele:
a) [ ] 8, 22, 36, 50, 64......
b) [ ] 8, 23, 38, 53, ......
c) [ ] 14, 22, 30, 38, 46, ....
d) [ ] 15, 23, 31, 39, 47,
 I. DEFINIREA CALITATII a) costuri minime
(X) necesitati specificate sau implicite
1. O circulatie mai larga pe plan b) preturi maxime
mondial o au definitiile calitatii care
fac referire la: 8. Un produs este de calitate
a) grad sau nivel superioara daca are:
(X) proprietate sau insusire a) cost ridicat
b) utilitate b) cost scazut
c) pret ridicat
2. Prin calitate intelegem „aptitudinea d) pret scazut
la utilizare”, este opinia: (X) nici una din situatii nu este general
a) I.S.O. valabila
b) AFNOR
(X) Joseph Juran 9. Expresia „satisfacerea intr-un
c) P. Jica, E. Maxim anumit grad” utilizata in definitia
calitatii are in vedere:
3. Definitia data de I.S.O. calitatii face a) delimitarea calitatii de utilitate
referire la: (X) delimitarea calitatii de valoarea de
(X) proprietati si caracteristici intrebuintare
a) costuri minime b) delimitarea calitatii produselor de cea
(X) nevoi exprimate sau implicite a serviciilor

4. Elementul comun majoritatii 10. Nevoile specificate sau implicite se

definitiilor calitatii este:
(X) satisfacerea nevoilor utilizatorilor
a) referirea la caracteristici
b) referirea la costuri sau preturi
5. Calitatea este:
a) similara cu valoarea de intrebuintare
(X) diferita de valoarea de intrebuintare
prin:
1. numarul caracteristicilor de referinta
2. nivelurile caracteristicilor de referinta
(X) gradul de satisfacere a cerintelor
6. Care definitii ale calitatii sunt
corecte:
(X) analitice
(X) sintetice
7. Definitia calitatii utilizata de P. Jica
si E. Maxim face referire la:
(X) aptitudini sau insusiri
(X) categorii de caracteristici
stabilesc:
(X) prin standarde
(X) prin contracte
(X) prin cercetari de piata
a) prin analize economice
(X) prin normare
b) prin lege
11. Calitatea are caracter:
(X) obiectiv, determinat de caracteristici
a) obiectiv, determinat de cerintele
consumatorilor
(X) subiectiv, determinat de deosebirile
dintre persoane
12. Grupele mari de caracteristici care
reflecta calitatea sunt:
(X) caracteristici tehnice
a) caracteristici zonale
(X) caracteristici sociale
(X) caracteristici economice
b) caracteristici estetice

1
c) caracteristici tehnologice
II. FORMELE CALITATII
13. In functie de caracteristicile avute
in vedere, calitatea unui produs sau
serviciu poate fi:
(X) partiala
(X) integrala
(X) totala
14. Calitatea partiala a unui produs
/serviciu se refera la:
(X) o caracteristica
(X) un grup de caracteristici…..
a) un esantion din populatia totala
b) un stadiu in realizarea produsului sau
serviciului
15. Calitatea integrala a unui produs
/serviciu se refera la:
(X) toate caracteristicile si intreaga viata
a produsului
a) intreg personalul care participa la
realizarea productiei
16. Calitatea integrala a unui produs
/serviciu se refera la:
b) intreaga productie realizata
(X) intreaga viata a produsului
/serviciului
c) toate operatiile sau fazele realizarii
17. Calitatea integrala a unui produs
/serviciu se refera la:
(X) toate caracteristicile
(X) intreaga viata a produsului
d) intreaga productie realizata
18. In functie de stadiul in care se afla
un produs avem:
a) calitatea in aprovizionare
b) calitatea in productie
2
c) calitatea in consum
(X) calitatea de conceptie
d) calitatea proiectelor
(X) calitatea de conformanta
(X) calitatea realizata
(X) calitatea in utilizare
(X) calitatea proiectata
19. Clasa de calitate reprezinta un
calificativ pentru o categorie de
produse care:
(X) apartin aceluiasi sortiment
a) apartin la sortimente diferite
(X) au valorile caracteristicilor cuprinse
intre anumite limite
(X) au aceeasi destinatie
b) au destinatie diferita
20. In standardizarea ISO clasa de
calitate este considerata:
a) un indicator de eficienta
b) un calificativ
(X) un indicator de categorie sau rang
21. In cazul produselor intalnim
frecvent impartirea pe clase de
calitate:
(X) masa, superioara, extra, lux
(X) calitatea I, II, III …
a) corespunzator, necorespunzator
b) rebut, produs remaniabil, produs bun
22. In servicii clasele de calitate sunt
diferentiate prin:
a) calificative: masa, superioara, extra,
lux
b) calitatea I, II, III …
(X) clase
(X) stele
(X) categorii
23. Clasa de calitate poate fi exprimata
prin:
a) pret minim pentru produsele unei
intreprinderi
b) pret minim pentru un produs la un g) nici una
moment dat
c) pret minim pentru un produs intr-o 27. Specificati grupa in care se
anumita perioada de timp incadreaza urmatoarele
(X) pret mediu pentru mai multe produse caracteristici: viteza, greutate,
apartinand aceluiasi sortiment consum specific:
d) pret mediu al unui produs intr-o a) sociale propriu-zise
perioada mai mare de timp b) senzoriale fiziologice
c) psiho-senzoriale
24. Clasa de calitate se refera la: d) psihologice
(X) produse apartinand aceluiasi e) ergonomice
sortiment f) psiho-sociale
a) produse apartinand aceleiasi (X)nici una
intreprinderi
(X) produse realizate din aceleasi 28. Specificati grupa in care se
sortimente de material incadreaza urmatoarele
(X) produse realizate prin acelasi proces caracteristici: forma, aspect,
tehnologic cromatica, eleganta, moda:
b) produse realizate printr-un proces a) sociale propriu-zise
tehnologic mai performant si din b)senzoriale fiziologice
materiale de calitate superiaora (X)psiho-senzoriale de natura estetica
d) psihologice de natura estetica
III. CARACTERISTICI DE CALITATE e) ergonomice
f) psiho-sociale de natura estetica
25. Specificati grupa in care se g) nici una
incadreaza urmatoarele
caracteristici: protectie, securitate: 29. Specificati grupa in care se
(X) sociale propriu-zise incadreaza urmatoarele
a) senzoriale fiziologice caracteristici: ornamentul, decorul,
b) psiho-senzoriale moda:
c) psihologice a) sociale propriu-zise
d) ergonomice b) senzoriale fiziologice
e) psiho-sociale (X) psiho-senzoriale de natura estetica
f) nici una d) psihologice
e) ergonomice
26. Specificati grupa in care se f) psiho-sociale de natura estetica
incadreaza urmatoarele g) nici una
caracteristici: miros, gust,
consistenta: 30. Specificati grupa in care se
a) sociale propriu-zise incadreaza urmatoarele
(X)senzoriale fiziologice caracteristici: amplasarea organelor
c) psiho-senzoriale de comanda, evitarea solicitarii
d) psihologice unidirectionale, asigurarea unei
e) ergonomice pozitii confortabile pentru utilizator:
f) psiho-sociale a) sociale propriu-zise

3
b) senzoriale fiziologice (X) senzoriala de natura psiho-fiziologica
c) psiho-senzoriale
d) psihologice 35. Care dintre urmatoarele
(X)ergonomice caracteristici sunt de natura
f) psiho-sociale senzorial – fiziologica:
g) nici una (X) mirosul
a) duritatea
31. Specificati grupa in care se (X) aroma
incadreaza urmatoarele b) forma
caracteristici: precizia in
functionare, maneabilitate, sarcina 36. Care dintre urmatoarele
utila: caracteristici sunt de natura
a) sociale propriu-zise estetica:
b) senzoriale fiziologice a) gustul
c) psiho-senzoriale (X) forma
d) psihologice b) consistenta
e) ergonomice (X) linia
f) psiho-sociale
(X)nici una 37. Caracteristicile senzoriale se
individualizeaza de celelalte
32. Caracteristicile sociale propriu-zise caracteristici prin:
sunt cele care: a) costul ridicat al realizarii lor
a) sunt cerute de grupuri sociale (X) sunt percepute prin intermediul
b) au aceleasi niveluri la toate produsele organelor de simt
similare b) sunt strict necesare pentru realizarea
(X) afecteaza grupuri de persoane functiei de baza a produsului

33. Care afirmatii sunt adevarate in 38. Care este legatura dintre forma si
legatura cu caracteristicile sociale: linie?
(X) unele trebuie sa aiba niveluri (X) de incluziune
cuprinse intre anumite limite a) de dependenta
a) nu sunt percepute usor de utilizatori b) de indiferenta
b) realizarea lor la nivelul cerut necesita
cheltuieli foarte mari 39. Arhetipul precede prototipul?
(X) pun in evidenta modul in care (X) Da
produsul sau serviciul influienteaza viata a) Nu
persoanelor si a grupurilor sociale
(X) sunt usor percepute de utilizatori 40. Care dintre urmatoarele afirmatii
este adevarata?
34. Confortul este o caracteristica: (X) expresivitatea este specifica formelor
a) tehnica iesite din comun
b) fiziologica a) expresivitatea este specifica formelor
c) economica standardizate
d) estetica b) expresivitatea este specifica formelor
e) senzoriala de natura fiziologica complexe

4
 1. ornamentul
2. decorul
3. forma
(X) continutul
41. Dintre urmatoarele categorii (X) functionalitatea
estetice, dinamica mai accentuata o
are: 43. Ornamentul si decorul au:
a) continutul, care se schimba in functie (X)utilitate estetica
de: a) utilitate functionala
a1- destinatia produsului b) utilitate economica
a2- resursele din care este realizat
produsul 44. Moda este data de:
a3- progresul tehnic a) comportamente si opinii individuale
a4- pretul produsului ,are functie de:
a1- uniformizarea produselor
(X) forma, care se schimba in functie de: a2- diferentierea produselor
b1- resursele materiale din care este a3- perfectionarea produselor
realizat produsul a4- orientarea spre anumite produse
b2- ….si … comerciantilor? sau servicii
b) comportamente si opinii colective si
42. Care dintre urmatoarele afirmatii se manifecta prin:
se ataseaza categoriilor estetice (X) uniformizarea produselor
mentionate: (X) diferentierea produselor
a) se realizeaza prin modelare artistica, b3- perfectionarea produselor
nu are autonomie fata de obiect si isi (X) orientarea spre anumite produse
pierde importanta estetica odata cu sau servicii
distrugerea formei 45. Caracteristicile ergonomice au ca
(X) ornamentul scop:
1. decorul a) cresterea modernitatii produselor
2. forma b) reducerea consumurilor specifice in
b) se aplica altei forme, are autonomie exploatarea produselor
fata de forma de baza (X)corelarea dimensionala a bunurilor cu
1. ornamentul caracteristicile antropometrice ale
(X) decorul utilizatorului
2. forma c) corelarea dimensionala a bunurilor cu
c) este elementul esential prin care caracteristicile antropometrice ale
produsul se prezinta si comunica cu producatorului
beneficiarul si mediul (X)evitarea solicitarii unidirectionale a
1. ornamentul unor organe in timpul exploatarii
2. decorul d) evitarea solicitarii unidirectionale a
(X) forma utilajelor
d) reflecta legatura care trebuie sa existe (X)consumul minim de energie pentru
intre structura interna, configuratia accesul la organele de comanda
produsului si elementele din mediul
inconjurator IV. MASURAREA CALITATII

5

52. Jurnalul calitatii este un document
in care se consemneaza:
a) opiniile managerilor privind calitatea
b) constatarile controlorilor de calitate
c) situatia statistica a defectelor la fiecare
loc de munca
(X) situatia statistica a defectelor pe
categorii de defecte
53. Coeficientul defectelor se
calculeaza:
a) zilnic pentru fiecare tip de defect
b) lunar pentru fiecare tip de defect
(X) zilnic sau lunar prin raportarea
numarului de defecte la total produse
verificate
d) zilnic sau lunar prin raportarea
numarului de defecte la total produse
verificate intr-o luna
54. Coeficientul defectelor reflecta:
(X) situatia de ansamblu a noncalitatii
b) gravitatea defectelor
(X) ponderea defectelor in total produse
verificate
55. Demeritul reflecta:
a) situatia de ansamblu a defectelor
(X) gravitatea defectelor
c) ponderea defectelor in total produse
verificate
V. SISTEMUL SI SUBSISTEMELE
CALITATII
68. Calitatea mediului intern al firmei
este reflectata direct de:
(X) calitatea componentelor si a relatiilor
dintre ele
b) numai calitatea componentelor
c) de satisfactiile persoanelor din
intreprindere
d) de calitatea produselor realizate
6
69. Asupra calitatii componentelor
mediului extern intreprinderea poate
actiona prin:
a) impunerea de restrictii
b) negociere
(X) selectie
70. Asupra calitatii elementelor de
mediu intreprinderea poate actiona:
a) direct, asupra tuturor componentelor
b) indirect, asupra tuturor componentelor
(X) direct asupra componentelor
mediului intern
(X) partial, asupra tuturor componentelor
micromediului extern
(X) indirect, asupra tuturor
componentelor macromediului extern
71. Calitatea unei cercetari de
marketing poate fi apreciata pe baza
urmatoarelor elemente:
a) volumul informatiilor obtinute
(X) metoda stiintifica
(X) valoarea si costul informatiilor
72. Intr-o cercetare de marketing sunt
mai usor de evaluat:
(X) cheltuielile
b) efectele
73. Calitatea unui studiu de cercetare de
marketing poate fi apreciata pe baza:
a) cheltuielilor facute, care trebuie sa fie cat
mai mici
b) efectelor, care trebuie sa fie cat mai mari
(X) raportului efecte / efort care trebuie sa
fie cat mai mare
75. Calitatea pretului privita ca o
componenta a mixului de marketing,
poate fi apreciata ca fiind buna daca
acesta:
a) este mai mare decat al concurectilor
b) este mai mic decat al concurectilor
(X) are o flexibilitate ridicata

76. Calitatea promovarii este apreciata:
a) de catre producator si consumator, in
fuctie de acelasi criteriu deoarece ambii sunt
interesati de o buna colaborare
(X) de catre producator daca aceasta
contribuie la cresterea vanzarilor si a
fidelitatii clientilor
c) de catre cumparator daca este purtatoare
de informatie
(X) de catre cumparator in functie de
informatie, forma, stil s.a.
77. Calitatea in specificare si proiectare
este apreciata in functie de:
(X) calitatea proiectarii produselor si
tehnologiilor si calitatea proiectelor obtinute
b) numai in functie de calitatea proiectelor
c) in functie de calitatea resurselor utilizate
78. Calitatea planului de aprovizionare
este influientata de:
(X) stabilirea corecta a normelor de consum
b) calitatea receptiei, transportului si
depozitarii
(X) fundamentarea corecta a stocurilor
(X) corelarea cu planul de productie
e) calitatea aprovizionarii proceselor de
productie
79. Fisa pentru aprecierea calitatii unui
furnizor trebuie sa contina:
(X) date de identificare
b) informatii privind concurenta acestuia
(X) aspecte tehnice, comerciale, economice
80. Pentru aprecierea calitatii
documentatiei de procurare a resurselor
se analizeaza:
a) planul de productie
b) documente referitoare la concurenta
(X) documente de fundamentare
(X) documente privind relatiile cu furnizorii
(X) documente care insotesc produsele
7
81. Pentru aprecierea calitatii
documentatiei de procurare a resurselor
se analizeaza urmatoarele documente
privind relatiile cu furnizorii:
a) fisele tehnice pentru normarea
consumurilor
(X) fise privind furnizorii
c) procese - verbale de receptie
(X) fise de evaluare a furnizorilor
(X) comenzi si contracte
82. Pentru aprecierea calitatii
documentatiei de procurare a resurselor
se analizeaza urmatoarele documente la
livrarea produselor:
(X) procese - verbale de receptie
b) certificatul de omologare a prototipului si
a seriei zero
(X) avizul de expeditie
d) factura
e) chitanta care atesta plata produselor
83. Pentru aprecierea calitatii
documentatiei de procurare a resurselor
se analizeaza urmatoarele documente
privind calitatea produselor livrate:
(X) certificatul de calitate
b) documentul de certificare a calitatii
furnizorului
(X) certificatul de garantie
(X) cartea tehnica a produsului
e) certificatul de omologare a prototipului si
a seriei zero
84. Trasabilitatea reprezinta:
a) traseul pe care il va parcurge produsul
(X) inregistrari pe baza carora se poate
reface „istoricul” produsului
c) inregistrari pe baza carora se poate stabili
calitatea produsului
85. Marcajele de identificare de pe
produse se mentin pana cand:
a) are loc receptia la beneficiar
b) dispar ca urmare a actiunii factorilor
atmosferici
c) are loc prelucrarea suprafetelor ce poarta
semne de identificare
(X) are loc prelucrarea suprafetelor ce poarta
semne de identificare si incorporarea
produsului in alt produs care are propriile
marcaje
86. Modalitatile de determinare a calitatii
in vanzarea internationala se grupeaza
dupa:
a) volumul si diversitatea produselor
(X) natura marfii si formele de vanzare
practicate
c) cantitatile aprovizionate si locul receptiei
87. Calitatea relatiilor dintre vanzatori si
cumparatori poate fi apreciata pe baza:
a) planurilor de aprovizionare si vanzari
(X) modalitatii de contactare a
cumparatorilor si de stabilire a relatiilor cu
acestia
c) studiilor de piata
(X) sistemului de asigurare si garantare a
calitatii
e) resurselor compartimentului de vanzari
(X) sistemului de distributie si serviciile
post-vanzare
88. Bunurile fungibile sunt cele care:
(X) se pot inlocui unele cu altele fiind
determinate genetic si ale caror caracteristici
sunt similare:
a) au caracteristici specifice si nu pot fi
inlocuite unele cu altele
c) sunt bunuri necorporale
89. Bunurile nefungibile sunt cele care:
a) se pot inlocui unele cu altele fiind
determinate genetic si ale caror caracteristici
sunt similare:
(X) au caracteristici specifice si nu pot fi
inlocuite unele cu altele
c) sunt bunuri necorporale
8
90. ~n cazul determinarii calitatii prin
documentatii tehnice produsele expediate
trebuie sa corespunda calitativ cu:
a) produse de referinta
b) produse livrate si altor cumparatori
c) monstra etalon de oferta
d) monstra etalon de comanda
e) tipul de marfa indicat
(X) documente tehnice intocmite de
vanzator
(X) documente acceptate de cumparator la
negociere
91. ~n cazul determinarii calitatii pe baza
de mostre calitatea produselor livrate
trebuie sa corespunda cu:
a) produse de referinta
b) produse livrate si altor cumparatori
(X) monstra etalon de oferta
(X) monstra etalon de comanda
e) tipul de marfa indicat
f) documente tehnice intocmite de
cumparator
g) documente acceptate de cumparator la
negociere
92. ~n cazul existentei unei marfi ale carei
caracteristici de calitate sunt intrate in
uzante internationale si partile
contractante o specifica in contracte,
calitatea produselor expediate trebuie sa
corespunda cu:
a) produse de referinta
b) produse livrate si altor cumparatori
c) monstra etalon de oferta
d) monstra etalon de comanda
(X) tipul de marfa indicat
f) documente tehnice intocmite de
cumparator
g) documente acceptate de cumparator la
negociere
93. La definirea calitatii resurselor umane
trebuie sa avem in vedere:
a) caracteristicile individuale si comune ale
acestora, care sunt utilizate in mod
involuntar in vederea realizarii obiectivelor
organizatiei
(X) climatul social si de management
c) dotarea tehnica a intreprinderii
(X) sistem de stimulente
94. Caracteristicile de calitate avute in
vedere la recrutare si selectie sunt:
(X) competenta
b) sexul
(X) varsta
(X) starea de sanatate
e) cazierul judiciar
(X) potentialul de dezvoltare
g) originea sociala
95. Competenta unei persoane se
apreciaza in functie de:
(X) pregatirea profesionala
(X) inteligenta
c) starea de sanatate
d) varsta
(X) rezultatele obtinute anterior in activitati
similare sau in alte activitati
f) spiritul de colaborare
(X) usurinta adaptarii la cerintele postului
96. Principalele componente ale activitatii
de service avute in vedere de TQM sunt:
(X) asistenta de specialitate in alegerea
produselor
(X) urmarirea produselor in exploatare
c) transportul produselor de la magazin la
domiciliu
(X) reparatii in perioada de garantie
e) fabricarea pieselor de schimb
97. Asistenta de specialitate in alegerea
produsului este necesara:
a) in cazul produselor complexe
b) in cazul produselor de import
(X) in cazul majoritatii produselor
9
98. Asistenta tehnica la utilizatori este
necesara:
(X) in cazul produselor complexe
b) in cazul produselor de import
(X) in cazul produselor care necesita conditii
speciale de instalare si punere in functiune
d) in cazul bunurilor de folosinta
indelungata
99. ~ntre cerintele de calitate pe care
trebuie sa le indeplineasca piesele de
schimb putem mentiona:
(X) interschimbalitatea
(X) marcajele de identificare a
producatorilor
c) marcajele de identificare a seriei de
fabricatie
d) complexitatea corespunzatoare
100. Compartimentul de service trebuie
sa solutioneze operativ reclamatiile
referitoare la:
(X) defectele de fabricatie
(X) calitatea lucrarilor proprii
c) calitatea lucrarilor executate de alte
ateliere de service daca acestea apartin de
aceeasi firma
VI. AUDITUL SI CERTIFICAREA
101. Problema auditului calitatii a aparut
in etapa:
a) inspectiei calitatii
b) controlului integral al calitatii
c) controlului statistic al calitatii
(X) asigurarea calitatii
e) managementului calitatii
102. Auditul calitatii consta in:
a) verificarea persoanelor cu atributii
speciale in … calitatii
b) examinarea tuturor persoanelor pentru a
verifica daca acestea cunosc si respecta
cerintele privind calitatea
(X) examinarea activitatilor si rezultatelor
referitoare la calitate pentru a stabili daca
respecta dispozitiile prestabilite
103. ~ntre obiectivele auditului calitatii
putem enumera:
a) verificarea calitatii produselor sau
corectitudinea controlului
(X) verificarea existentei unor proceduri si
sisteme de lucru care sa asigure realizarea
calitatii
c) verificarea calitatii pe fluxul de fabricatie
(X) verificarea corespondentei procedurilor
de lucru cu standardele in domeniu
104. ~ntre obiectivele auditului calitatii
putem enumera:
a) verificarea calitatii produselor sau a
corectitudinii controlului
(X) verificarea aplicarii corecte a
procedurilor de lucru in vederea realizarii
calitatii
c) verificarea calitatii pe fluxul de fabricatie
105. Rezultatele auditului conduce la:
a) sanctionarea intreprinderii
b) sanctionarea persoanelor care nu respecta
cerintele privind calitatea
(X) identificarea stadiului realizarilor in
domeniul calitatii si a posibilitatilor de
perfectionare
106. Auditul calitatii se poate realiza
pentru:
(X) produse sau servicii
(X) procese de productie
c) materii prime si materiale aprovizionate
d) documentatia de proiectare
(X) sistemul calitatii
107. Auditul intern al calitatii:
a) se realizeaza de experti neutri
(X) se realizeaza de specialisti din
intreprindere
(X) se realizeaza dupa implementarea unui
plan sau program al calitatii
10
(X) se reia cu o anumita periodicitate
e) se reia doar la implementarea unor planuri
sau programe noi privind calitatea
108. Auditul extern poate fi efectuat de
catre:
a) un furnizor al intreprinderii
b) un investitor care doreste sa investeasca
in intreprindere
c) un beneficiar al intreprinderii la
solicitarea acesteia
(X) un beneficiar al intreprinderii din
proprie initiativa
(X) un organism neutru la solicitarea
intreprinderii
109. Initiatorul auditului poate fi:
(X) conducerea intreprinderii
(X) un beneficiar al intreprinderii
110. Frecventa auditului poate fi:
a) anuala
b) trimestriala sau semestriala
(X) ocazionata de schimbari in viata
intreprinderii
(X) in functie de obiectivele conducerii in
domeniul calitatii
111. Responsabilul auditului poate fi:
(X) managerul calitatii
(X) seful compartimentului „Calitate”
(X) un specialist din intreprindere
112. Entitatile audiate se stabilesc:
a) in preziua inceperii auditului
b) prin decizia responsabilului de audit
c) de catre conducerea intreprinderii
responsabilul calitatii si responsabilul de
audit pe masura efectuarii auditului
(X) cu cateva zile inainte de inceperea
auditului
113. Principalele informatii care se
comunica inca de la inceput entitatilor
audiate sunt:
(X) data, durata si scopul auditului
(X) numele auditorilor
c) costul auditului
d) mijloacele de investigare care vor fi
utilizate
114. Desfasurarea auditului presupune
parcurgerea mai multor etape:
(X) interviul introductiv
(X) auditul propriu-zis
(X) reuniunea finala
d) decontarea lucrarilor de audit
115. Cererile de actiuni corective se
completeaza de catre:
a) solicitantul auditului
b) responsabilul compartimentului
„Calitate”
(X) auditori
116. Raportul de audit contine:
(X) pagina de identificare
b) lista cererilor de actiuni corective
c) lista persoanelor sanctionate
(X) cereri de actiuni corective
e) recomandari pentru auditati in vederea
corectarii deficientelor
117. Cererile de actiuni corective
elaborate cu ocazia auditului contin
informatii privind:
(X) auditorii care le-au intocmit
(X) reprezentantii domeniului calitatii
(X) cererile corective
(X) data la care vor fi verificate corectiile
efectuate
e) propunerile de sanctiuni
118. ~n cazul auditului extern
solutionarea cererilor de actiuni corective
este verificata de catre:
a) managerul firmei
b) managerul calitatii
c) auditori pe baza prevederilor din
contractul initial
11
(X) auditori pe baza unui act aditional la
contract
119. Conditii pe care trebuie sa le
indeplineasca o persoana pentru a avea
calitatea de auditor:
(X) pregatire profesionala adecvata
(X) capacitate de evaluare corecta
c) coeficient ridicat de inteligenta
d) capacitate de memorare
(X) capacitate de analiza si sinteza
f) capacitate de negociere
(X) cinste si corectitudine
120. ~ntre motivele unei intreprinderi
pentru a obtine certificarea sistemului
calitate putem mentiona:
(X) valorificarea rezultatelor obtinute in
domeniul cresterii calitatii
b) respectarea prevederilor legale
(X) pentru a stimula cresterea vanzarilor
d) pentru a evita unele sanctiuni
121. Certificarea calitatii este o etapa a
auditului?
a) Da
(X) Nu
c) in unele situatii
122. Certificarea calitatii se refera la:
(X) produsele din nomenclatorul de produse
al intreprinderii
b) produsele fabricate intr-o anumita
perioada
c) produsele care vor fi exportate
(X) sistemul calitatii
e) manualul calitatii
f) intreg personalul intreprinderii
g) persoanele care lucreaza in anumite
domenii
(X) laboratoarele intreprinderii
123. Certificarea produselor are ca scop:
a) evaluarea calitatii
b) auditul produselor
(X) atestarea posibilitatilor de a realiza
produse cu anumite caracteristici de calitate
124. Certificarea produselor este impusa
de:
(X) cresterea complexitatii produselor
b) dimensiunea intreprinderii
c) relatiile cu organisme internationale
(X) aparitia realizatorilor de produse
contrafacute
125. Certificarea de produs poate fi data
de:
a) laboratoarele proprii care au dotarea
tehnica necesara
(X) laboratoarele proprii acreditate
(X) organizatii specializate externe
d) Institutul Roman de Standardizare
126. Declaratia de conformitate se
elaboreaza de catre:
(X) un laborator propriu acreditat pe baza
unor incercari, teste, documente
b) un laborator propriu care efectueaza
controlul calitatii produselor
c) un beneficiar
d) un auditor extern specializat
127. Certificarea produsului are ca baza:
a) Declaratia de conformitate intocmita de
un beneficiar
(X) Declaratia de conformitate intocmita de
un laborator propriu
c) Declaratia de conformitate intocmita de
un organism specializat
d) Certificatul de conformitate eliberat de
beneficiar
e) Certificatul de conformitate eliberat de un
laborator
f) Certificatul de conformitate propriu
(X) Certificatul de conformitate elibera de
un organism neutru
128. Certificarea sistemului calitate este
realizata de:
12
(X) un laborator propriu
(X) un beneficiar
c) un furnizor
(X) un organism neutru specializat
129. Certificarea sistemului calitatii este
atestata prin:
a) Declaratia de conformitate a sistemului de
asigurare a calitatii
(X) Certificatul de conformitate a sistemului
de asigurare a calitatii
c) Marca de conformitate a sistemului de
asigurare a calitatii
130. Certificarea personalului este
necesara pentru:
(X) persoane care realizeaza produse care
prezinta riscuri deosebite pentru oameni si
mediu
b) persoanele care lucreaza la operatii
complexe
c) persoanele care lucreaza in
compartimentele de asigurarea calitatii
131. Documentul care atesta certificarea
unei persoane este:
a) Declaratia de competenta
b) Diplomade competenta
(X) Certificatul de competenta
d) Autorixatia de competenta
132. Pentru a executa unele activitati la
care se impune certificarea, persoana
trebuie sa aiba:
a) Certificat de competenta
(X) Certificat de competenta si Autorizatie
c) Certificat de continuitate
133. Acreditarea laboratoarelor se
realizeaza de catre:
a) conducerea intreprinderilor
b) conducerea compartimentului
„Asigurarea calitatii”
(X) organism neutru
d) beneficiarii produselor intreprinderii

134. Pentru a solicita acreditarea, un
laborator trebuie sa dispuna de:
a) Manualul calitatii pe intreprindere
(X) Manualul propriu de calitate
(X) Registru pentru inregistrarea datelor si
documentelor pe care le elaboreaza
d) Mijloace de prelucrare automata a
informatiilor
e) Personalitate juridica
(X) Avize si autorizatie de functionare
VII. PREMIILE CALITATII
135. Premiul Deming se acorda in:
a) SUA din anul 1951
b) Japonia din anul 1987
(X) Japonia din anul 1951
d) Uniunea Europeana din anul 1992
136. Premiul National Baldrege se acorda
in:
(X) SUA din anul 1987
b) Japonia din anul 1987
c) Japonia din anul 1951
d) Uniunea Europeana din anul 1992
137. Premiile calitatii se acorda pentru:
a) respectarea legislatiei calitatii
(X) realizari deosebite in domeniul calitatii
c) recompensarea producatorilor corecti
138. Criteriile avute in vedere la
acordarea premiului Deming sunt:
(x) politica si planificarea campaniei
b) personalul companiei
(X) managementul si organizarea companiei
d) managerii companiei
(X) educatia in domeniul calitatii
f) furnizorii companiei
(X) organizarea calitatii
(X) efectele obtinute, planuri de viitor
i) cheltuielile pentru imbunatatirea calitatii
j) procedurile de control utilizate
13
139. Examinarea pentru acordarea
Premiului deming este facuta de:
a) organisme specializate
(X) experti guvernamentali si din institutii
nonprofit
c) experti guvernamentali si din institutii de
certificare a calitatii
d) guvern
e) un consiliu de examinatori format din
experti in domeniul calitatii
f) auditori independenti special calificati
140. Premiul Deming se acorda pentru:
(X) persoane cu realizari deosebite in
domeniul calitatii
b) intreprinderi cu realizari deosebite in
domeniul calitatii
(X) certa valoare in domeniul calitatii
d) produse de calitate deosebita
e) intreprinderi cu o dinamica accentuata a
cifrei de afaceri ca urmare a cresterii calitatii
141. Premiul National Baldrige se acorda
pentru:
a) persoane cu realizari deosebite in
domeniul calitatii
(X) intreprinderi cu realizari deosebite in
domeniul calitatii
c) certa valoare in domeniul calitatii
d) produse de calitate deosebita
e) intreprinderi cu o dinamica accentuata a
cifrei de afaceri ca urmare a cresterii calitatii
142. Premiul European pentru Calitate se
acorda pentru:
a) persoane cu realizari deosebite in
domeniul calitatii
(X) intreprinderi cu realizari deosebite in
domeniul calitatii
c) certa valoare in domeniul calitatii
d) produse de calitate deosebita
e) intreprinderi cu o dinamica accentuata a
cifrei de afaceri ca urmare a cresterii calitatii
143. Examinarea pentru acordarea I. managementul(310), II. calitatea si
Premiului National Baldrige este facuta rezultatele afacerii(450), III. marketing(80)
de: Dupa punctajul repartizat pe criterii, ordinea
a) organisme specializate acestora este:
b) experti guvernamentali si din institutii a) I, III, II
nonprofit b) II, III, I
c) experti guvernamentali si din institutii de (X) III, I, II
certificare a calitatii c) I, II, III
d) guvern 147. Obiectivele Premiului European
(X) un consiliu de examinatori format din pentru Calitate sunt:
experti in domeniul calitatii (X) orientarea salariatilor spre TQM
f) auditori independenti special calificati b) orientarea managerilor spre calitate
superioara
144. Examinarea pentru acordarea (X) impulsionarea companiilor si
Premiului European pentru Calitate este persoanelor pentru imbunatatirea continua a
facuta de: calitatii
a) organisme specializate d) prosperitatea firmelor
b) experti guvernamentali si din institutii (X) evidentierea rezultatelor benefice ce pot
nonprofit fi obtinute prin TQM
c) experti guvernamentali si din institutii de
certificare a calitatii 148. Criteriile pe baza carora se acorda
d) guvern Premiul European pentru Calitate sunt:
e) un consiliu de examinatori format din (X) conducerea firmei
experti in domeniul calitatii b) informatii si analiza
(X) auditori independenti special calificati (X) satisfacerea personalului, clientilor si a
societatii
145. Criteriile in baza carora se acorda d) planificarea strategica a calitatii
Premiul National Baldrige sunt: (X) rezultatele afacerii
(X) conducere (X) politica si strategie
b) personal g) orientarea spre clienti si marketing
(X) informatie si analiza (X) resurse si procese
(X) planificarea strategica a calitatii
e) controlul calitatii VIII. STANDARDIZAREA
(X) dezvoltarea si managementul resurselor INTERNATIONALA
umane
g) managementul investitiilor 149. Standardele internationale sunt
(X) managementul proceselor simbolizate:
(X) calitatea si rezultatele afacerii (X) ISO – 9000
j) orientarea spre profit b) EN – 29000
(X) orientarea spre clienti si marketing c) CEN – 29000

146. Daca avem in vedere urmatoarele 150. Standardele internationale ghid au

trei grupe de criterii pentru acordarea ca scop:
Premiului National Baldrige: a) orientarea intreprinderilor in domeniul
calitatii

14
b) orientarea in metodologia TQM
(X) orientarea in selectarea si utilizarea
standardelor ISO X. EFECTELE CALITATII

151. Standardele internationale pot fi: 184. Principalele categorii de efecte ale
(X) standarde ghid calitatii sunt:
b) standarde oficiale (X) efecte tehnice
(X) standarde de metodologie (X) efecte sociale
d) standarde adaptabile c) efecte materiale
(X) standarde de referinta d) efecte banesti
f) standarde de proceduri (X) efecte tehnico- sociale conexe
(X) efecte economice
IX. ECONOMIA CALITATII g) efecte morale

152. Principalele grupe de costuri ale 185. Efectele tehnice se obtin:

calitatii sunt:
(X) costuri de prevenire asigurare
b) costuri de crescatoare
(X) costuri de evaluare a calitatii
d) costuri la producatori
(X) costurile datorate noncalitatii
(X) costul clientelei pierdute
153. ~n grupa costurilor de prevenire
asigurare se includ:
(X) cheltuieli pentru prospectarea pietei,
conceptie si experimentare
b) cheltuieli cu acreditarea / autorizarea
laboratoarelor si atestarea personalului
(X) cheltuieli pentru asigurarea conditiilor
materiale necesare realizarii calitatii
superioare
(X) cheltuieli cu managementul prevenirii
noncalitatii si asigurarea calitatii
e) cheltuieli pentru activitatea de service
154. ~n grupa costurilor de evaluare se
includ:
a) cheltuieli pentru evaluarea calificarii
personalului
b) cheltuieli pentru evaluarea defectelor
(X) cheltuieli pentru asigurarea conditiilor
materiale necesare evaluarii
(X) cheltuieli cu personalul care efectueaza
activitatea de evaluare
(X) prin cheltuieli suplimentare
b) prin actiuni sustinute de publicitate
c) prin informarea consumatorilor
186. Efectele sociale se manifesta intr-o
proportie mai mare la:
(X) beneficiari
b) producatori
c) intermediari
d) organisme publice
187. Efectele ecologice sunt de natura:
a) tehnica
b) economica
(X) sociala
188. Efectele tehnico-sociale conexe se
manifesta la:
a) furnizorii de materii prime de calitate
superioara ce vor fi incorporate in produse
b) la realizarea produselor de calitate
superioara
(X) la utilizatorii produselor de calitate
superioara
(X) la utilizatorii produselor realizate cu
utilaje de calitate superioara
189. Din categoria efectelor economice fac
parte:
(X) cresterea competitivitatii
b) cresterea securitatii in exploatare

15
(X) spor de productie fizica sau valorica
190. Din categoria efectelor economice fac
parte:
(X) sporv de venit net
b) protectia mediului ambiant
c) reducerea minimului accidentelor in
exploatarea produselor
(X) economie de resurse
191. Din categoria efectelor economice fac
parte:
a) reducerea numarului reclamatiilor
(X) spor de incasari sau economii valutare
(X) cresterea competitivitatii
d) reducerea poluarii
192. Pentru a aprecia efectele generate de
un anumit nivel al calitatii se face referire
la:
(X) nivelul mediu al calitatii pe ramura,
sector sau intreprindere, in care se realizeaza
produse similare
b) nivelul tehnic al produselor intreprinderii
c) efectele economico-sociale conexe
193. Pentru a aprecia efectele generate de
un anumit nivel al calitatii se face referire
la:
(X) cel mai scazut nivel al produselor
similare care sunt totusi cerute pe piata
b) nivelul tehnic al produselor intreprinderii
c) efectele economico-sociale conexe
194. Pentru a evalua efectul imbunatatirii
calitatii la nivel de incredere, elementele
de referinta sunt:
a) nivelul mediu al calitatii pe ramura, sector
pentru alte produse decat cele ale
intreprinderii
(X) cel mai scazut nivel al produselor
similare care sunt totusi cerute pe piata
(X) nivelul mediu al calitatii pe ramura,
sector pentru produse similare
16
195. Pentru a evalua efectul imbunatatirii
calitatii unui produs se au in vedere:
a) nivelul mediu al calitatii produselor
inlocuitoare
(X) nivelul anterior al calitatii produsului in
intreprindere
(X) nivelul calitatii pentru produsele
concurentei
196. Pentru a aprecia efectele calitatii
prin asimilarea unui produs nou se au in
vedere:
a) nivelul maxim alproduselor similare
realizate in tara sau comercializate pe piata
(X) nivelul calitativ al produsului inlocuit
197. O data cu cresterea calitatii
vanzatorul poate negocia intr-o anumita
proportie pretul produsului. Se
recomanda ca indicile sporului de pret sa
fie:
a) mai mare decat indicile sporului calitatii
( i∆p > i∆k)
b) egal cu indicile sporului calitatii ( i∆p =
i∆k)
(X) mai mic decat indicile sporului calitatii (
i∆p < i∆k)
203. Cresterea calitatii este insotita de o
scadere a productivitatii atunci cand:
a) produsul este de complexitate ridicata
b) utilajele folosite au un nivel tehnic scazut
(X) muncitorii trebuie sa depuna un efort
suplimentar si, ca urmare, cresc normele de
timp
204. Cresterea calitatii nu este insotita de
o modificare a productivitatii atunci
cand:
(X) cresterea calitatii se realizeaza pe alte
cai decat cresterea efortului muncitorilor
b) cresterea calitatii este redusa
c) cresterea calitatii este foarte mare
205.Sporul de productie fizica obtinut
prin cresterea calitatii au caracter:
a) conventional, deoarece o unitate de
produs de calitate superioara este echivalent 210. Pentru a determina sporul de venit
cu mai multe unitati de calitate inferioara net ca urmare a influientei calitatii asupra
(X) conventional, deoarece in unitati fizice costurilor unitare, se utilizeaza relatia:
nu apar diferente intre o cantitate calitate a) q1(c1- c0)
superioara si aceeasi cantitate de calitate (X) q0 (c1 – c0)
inferioara c) q1 (p1- c0)
c) efectiv , deoarece produsele de calitate d) q0 (p0- c0)
superioara satisfac intr-o mai mare masura 211. Economia de resurse naturale ca
cerintele utilizatorilor urmare a calitatii se calculeaza cu relatia:
(X) En = qn (v1-v0) Pn
206. Pentru a determina sporul de venit v0
net ca urmare a influientei calitatii asupra 212. Economiile de resurse avansate ca
volumului vanzarilor la intern, se urmare a cresterii calitatii se calculeaza
utilizeaza relatia: cu relatia:
a) q1(p1- c1) (X) Ea = Nu x i∆v x Pu : D
b) q0 (p1 – c1) 213. Economia valorica de resurse umane
(X) ∆q (p1-c1) ca urmare a cresterii calitatii se
d) ∆q (p1-c0) calculeaza cu relatia:
e) ∆q (c1-c0) (X) Np - ≤ (1+k) x i∆v

207. Pentru a determina sporul de venit 214. Economia de resurse consumate sau
net ca urmare a influientei calitatii asupra destinate consumului ca urmare a
volumului productiei exportate, se cresterii calitatii se calculeaza cu relatia:
utilizeaza relatia: (X) qm x ∆c1 x pm
a) qexp(po1- po0)
b) qexp (c1 – c0) 220. Sporul de productie la utilizatori ca
(X) ∆qexp (po1-c1) urmare a folosirii utilajelor de calitate
d) ∆qexp (po1-c0) superioara prin folosirea intensiva a
acestora, se calculeaza cu relatia:
208. Pentru a determina sporul de venit a) ∆Q = ∆Tf (Pr1-Pr0)
net ca urmare a influientei calitatii asupra (X) ∆Q = ∆Tf1 (Pr1-Pr0)
preturilor produselor la intern, se c) ∆Q = I∆Tf (Pr1-Pr0)
utilizeaza relatia: (X) ∆Q = Tf1x ∆Pr
a) q1(p1- c1)
b) q0 (p1 – c1) 221. Sporul de productie la utilizatori ca
(X) q0 (p1- p0) urmare a folosirii utilajelor de entitate
d) q1 (p1-p0) superioara prin folosirea extensiva a
acestora, se calculeaza cu relatia:
209. Pentru a determina sporul de venit (X) ∆Q = ∆Tf x Pr0
net ca urmare a influientei calitatii asupra (X) ∆Q = (Tf1- Tf0) x Pr0
preturilor produselor exportate, se c) ∆Q = O0 x I∆Tf
utilizeaza relatia: d) ∆Q = Tf1x ∆Pr
(X) q0exp(po1- po0)
b) q1exp (po1 – po0)

17
222. Sporul de productie la utilizatori
prin folosirea unor materii prime de
calitate superioara, se calculeaza cu
relatia:
(X) ∆Q = ∆Qm - ∆Qm
cs0 cs1
223. Economia relativa de utilaje la
beneficiari ca urmare a cresterii calitatii
acestora se calculeaza cu relatia:
(X) Er = N u0 ⌠1- 1 ⌠
i Pr
(X) studii de piata care vizeaza cumparatorii
potentiali
(X) analiza reclamatiilor
d) studii de piata care vizeaza concurecta
(X) analiza evolutiei clientelei
232. Evolutia clientelei este determinata
de:
(X) calitatea produselor sau serviciilor
b) calitatea totala la producator
(X) gradul de cultura si civilizatie

224. Economia relativa de resurse umane
la utilizatori ca urmare a folosirii unor
utilaje de calitate superioara, se
calculeaza cu relatia:
(X) Er = N m0 ⌠1- 1 ⌠
iw
229. Economiile la cheltuieli cu
reparatiile, in cazul cresterii calitatii
utilajelor se obtin prin:
(X) reducerea numarului intreruperilor
accidentale
b) reducerea complexitatii activitatilor de
reparatii
(X) cresterea timpului de functionare intre
doua interventii succesive
d) micsorarea cheltuielilor salariale ale
atelierelor de reparatii
233. Efectele economice ale calitatii la
producator pot fi:
(X) spor de productie fizica sau valorica
b) imbunatatirea conditiilor de munca
c) cresterea securitatii in exploatarea
produselor
(X) reduceri de cheltuieli
(X) cresteri de venit net
234. Bilantul calitatii pune in evidenta:
(X) cheltuielile si efectele legate de calitate
(X) castigul net din cresterea calitatii
c) contributia calitatii la cresterea activului
intreprinderii

XI. ANALIZA CALITATII

230. Clientii pot fi uneori nemultumiti de

calitatea unui produs chiar daca acesta ar
putea sa le satisfaca integral cerintele?
(X) Da
b) Nu
c) Numai in cazul produselor complexe

231. Informatii privind calitatea la client

pot fi obtinute prin:
(X) studii de piata care vizeaza cumparatorii
efectivi

18
Măsurare
1. Calculaţi calitatea producţiei la nivel de întreprindere cunoscând:
Produsul Clasa de Cantitatea Preţul unitar
calitate fabricată
P1 I 100 10
II 50 6
III 200 5
P2 I 10 120
II 50 100
III 80 90

2. Calculaţi nivelul mediu al calităţii la nivel de îtreprindere și comparați rezultatele:

- pe bază de numere atribuite claselor
- pe bază de preţ
- pe bază de coeficienţi (diferenţa între coeficienţi 0,15).
Clasa de calitate Produsul P1 Produsul P2
Cantitate Preţ Cantitate Preţ
I 100 120 250 11
II 220 90 550 8
III 160 85 400 7

3. Calculaţi indicatorii noncalităţii şi analizaţi comparativ situaţia din cei doi ani
Indicatori UM Anul 2018 Anul 2019
1. Cantităţi fabricate Buc. 500 800
2. Produse necorespunzătoare calitativ Buc. 80 100
3. Produse rebut Buc. 20 40
4. Produse declasate Buc. 10 30
5.Preţ produs Lei/buc. 120 135
6. Pret produs declasat Lei/buc. 90 90
6. Cost unitar Lei/buc 100 105
7. Cost remaniere Lei/buc. 30 40
8. Sume din valorificarea rebuturilor Lei/buc. 10 10

4. Pentru patru mărci de maşini de spălat rufe se cunosc:

Caracteristici tehnice UM CANDY ZANUSSY DIAMANT ki
1. Capacitatea de spălare 5 5,3 5,4 0,4
2. Număr de programe Nr. 18 14 16 0,1
3. Consum de apă la spălare l 90 110 150 0,3
4. Consum de energie kwh 1,4 2,3 3,2
Preţ lei 1550 1900 1700
ki - coeficienţi de importanţă
Stabiliţi calitatea tehnică a produselor respective şi rapoartele calitate-preţ
 5. Situația noncalității la o întreprindere
Pro- qf qr qd pu qrm qdr qrrm ppd Crm
dus
A 2000 120 150 3000 30 12 10 2000 500
qf - Cantitate fabricată; qr - Cantitate rebauturi; qd - Cantitate declasată;
qrm - Cantitate remaniabilă; qdr - Cantitate declasată după remaniere
pu – preţ unitar(lei/buc); ppd – preţ produs declasat (lei/buc)
qrrm – cantitatea care devine rebut după remaniere
Costul unitar: 2400 lei/ buc.; crm – cost remaniere (lei/buc)
Prin valorificarea rebuturilor iniţiale se recuperează 15% din cheltuieli.
Nu se pot valorifica rebuturile rezultate după remaniere.
Calculaţi:
a) Pierderile datorate nomcalităţii
b) Costul noncalităţii
c) Indicatorii de structură care caracterizează noncalitatea

6. Elaboraţi histograma defectelor şi diagrama PARETO cunoscand:

Tip Nr. Tip Nr. Tip defect Nr.
defect defecte defect defecte defecte
D1 3 D8 14 D15 7
D2 5 D9 3 D16 8
D3 1 D10 4 D17 5
D4 10 D11 6 D18 3
D5 22 D12 25 D19 30
D6 13 D13 2 D20 2
D7 31 D14 1 D21 3

7. Solicitând unor beneficiari să aprecieze calitatea unui serviciu în funcţie de

caracteristicile s-au obţinut următoarele aprecieri:
Caracteristici UM P1 P2 P3 Coef. imp
C1 Note 1-10 6 5 9 0,1
C2 Puncte 1-30 16 23 19 0,15
C3 Calificative S ;M; R M R S 0,25
C4 Note 1-100 55 60 85
Stabiliţi calitatea sociala a serviciului în intervalul [0;1]:
 8. . Pentru utilizarea metodei QFD se solicită opiniile unor persoane privind importanţa
unui număr de 3 caracteristici relevante ale unui serviciu

Caracteristica de calitate Numărul persoanelor care consideră caracteristica

FI I MPI IM IFM
Durata servirii 35 25 20 15 5
Aspect estetic al spatiului 65 20 12 2 1
Siguranta 80 15 4 1 0
FI - Foarte importantă
I - Importantă
MPI - mai puţin importantă
IM - Importanţă mică
IFM - importanţă foarte mică

a) Pe o scală de la 1 la 5 importanţa caracteristicii "Aspect estetic al spatiului" este: 4,5

b) Pe o scală de la 1 la 5 importanţa caracteristicii "Siguranta" este: 4,74
c) Pe o scală de la 1 la 5 importanţa caracteristicii "Durata servirii" este: 4,2
d) Pe o scală de la 1 la 5 importanţa caracteristicii "Aspect estetic al spatiului" este: 4,75
e) Pe o scală de la 1 la 5 importanţa caracteristicii "Durata servirii" este: 4,4
f) Pe o scală de la 1 la 5 importanţa caracteristicii "Siguranta" este: 5,7

9. . Pentru evaluarea calităţii unui serviciu s-a utilizat modelul SERVQUAL şi s-au obţinut
următoarele informaţii:
Grupe de caracteristici Aşteptări Satisfacţii
Tangibilitate 5,2 4,4
Fiabilitate 6,4 4,5
Promptitudine 5,5 4,2
Siguranţă 4,8 3
Empatie 6,5 3,6
a) Discrepanţa medie dintre asteptări şi satisfacţii este de 1,74
b) Discrepanţa medie dintre asteptări şi satisfacţii pentru întregul serviciu este de 1,35
c) Discrepanţa medie dintre asteptări şi satisfacţii legată de tangibilitatea este de 0,8
d) Discrepanţa medie dintre asteptări şi satisfacţii legată de empatie este de 2,9
e) Gradul de insatisfacţie faţă de serviciul furnizat este de 30,6%
f) Gradul de insatisfacţie faţă de serviciul furnizat este de 40,5%

Costuri
10. În compartimentul de marketing al unei firme lucrează 5 persoane cu un salariu mediu
de 5.600 lei, din care două efectuează studii de piaţă pentru identificarea cerinţelor şi
satisfacţiilor consumatorilor. Şeful compartimentului are un salariu mediu lunar de
8.500 lei. Alte cheltuieli făcute într-un an în cadrul compartimentului pentru
identificarea cerinţelor şi satisfacţiilor consumatorilor:
 - costul formularelor de culegere a informaţiilor : 3.000 lei
- cheltuieli de deplasare: 15.000 lei
- costul prelucrării informaţiilor: 2.500 lei
- cheltuieli dependente de salarii: 2,25%%
a. Calculaţi costul total aferent studiului pieţei în vederea identificării cerinţelor şi
satisfacţiilor consumatorilor.
b. În anul anterior cheltuielile totale pentru studiul pieţei au fost de 150.000 mii lei.
Calculaţi indicele sporului cheltuielilor (sporul relativ).

11. O firmă realizează într-un an următoarele cheltuieli cu experimentarea:

- costul materialelor şi energiei consumate : 8.000 lei
- costul componentelor distruse: 40.000 lei
- sume din valorificarea componentelor distruse: 5.600 lei
- ponderea cheltuielilor salariale în totalul cheltuielilor cu experimentarea rezultă
din analize statistice şi este de 20%
• Cheltuielile cu experimentarea în vederea asigurării calităţii sunt:
a) 65.300
b) 53.000
c) 61.450
12. O întreprindere a achiziţionat într-un an 3 utilaje noi pentru înlocuirea celor existente.
Se cunosc:
Utilajul Durata Preţ de Valoarea unui Grad de Coeficient
de viaţă achiziţie fără utilaj vechi (mii uzură (%) de
TVA (mii lei) lei) reevaluare
U1 8 100 20 60 4,2
U2 10 120 15 80 5,5
U3 5 80 10 70 6
• Cheltuielile anuale pentru calitate, aferente acestor utilaje sunt:
a)25,25 mii lei
b)31,05 mii lei
c) 26,95 mii lei

13. Într-o întreprindere 5 persoane se ocupă cu analize economice şi acestea alocă 1000
ore/an analizelor calităţii. Tot pentru analiza calităţii se fac cheltuieli materiale şi cu
energia de 1000 lei/an, iar amortizarea mijloacelor pentru prelucrarea informaţiilor în
acest scop este de 500 lei / an. Salariul mediu pe o persoană este de 2400 lei/lună, iar
cheltuielile dependente de salarii sunt de 2,25%.
Timpul anual de lucru pe o persoană este de 1800 ore.
• Cheltuielile anuale cu analiza calităţii sunt de:
 14. O firmă achiziţionează următoarele utilaje:
Utilajul Nr.utilaje Valoarea unitară Durata de Destinaţia
(mil lei) viaţă
U1 1 100 10 - înlocuirea unui utilaj vechi cu o
valoare reevalută de 60 mil. lei
U2 3 50 8 - manipulare şi transport
U3 4 90 12 - mecanizarea unor operaţii manuale
• Valoarea cheltuielilor anuale pentru calitate aferentă acestor utilaje este:

15. Îmbunătăţirea calităţii unui produs necesită cheltuieli suplimentare de 15.000 lei/buc. Se
mai cunosc:
- vânzări anterioare: 2000 buc/an
- preţ anterior: 100 mii lei/buc
- cost anterior: 75 mii lei/buc
Știind că producătorul nu doreşte să majoreze preţul produsului, cu cât trebuie să
crească vânzările pentru ca profitul total să rămână cel puţin la nivelul anterior ?

Efecte

16. Îmbunătăţirea calităţii unui produs necesită cheltuieli suplimentare de 12 lei/buc. Se

mai cunosc:
- vânzări anterioare: 600 buc / an
- preţ anterior: 150 lei / buc
- cost anterior: 122 lei / buc
• Dacă preţul rămâne tot 150lei/buc, cantitatea ce trebuie vândută pentru a obţine cel
puţin profitul anterior trebuie sa creasca cu:
• Dacă vânzările rămân tot 600 buc/an, preţul necesar pentru a obţine cel puţin profitul
anterior este:

17. Producţia fabricată: 2000 buc

Rebuturi: 100 buc
Îmbunătăţirea calităţii producţiei duce la reducerea rebuturilor cu 60%
Spor absolut de producție fizică destinată vanzarii este:
Spor relativ de producție fizică destinată vanzarii este:
Producţia fabricată: 2000 buc

Prin modernizare are loc creşterea nivelului calităţii produsului cu 20%

Sporul relativ al producției fabricate este echivalent cu …… buc. produs anterior
 18. Prin înlocuirea unor utilaje cu altele de calitate superioară se obţin:
Utilajul Timp de funcţionare(ore/an) Productivitatea orară(buc/h)
Inferior calitativ 3500 2,0
Superior calitativ 4000 mai mare cu 30%
Sporul de producţie ca urmare a creşterii gradului de folosire intensivă prin înlocuirea utilajului
vechi cu cel nou este:
a) [ ] 2400 buc
b) [ ] 3400 buc
c) [ ] 1000 buc

19. Prin înlocuirea unor utilaje cu altele de calitate superioară se obţin:

Utilajul Timp de funcţionare(ore/an) Productivitatea orară(buc/h)
Inferior calitativ 3500 2,0
Superior calitativ 4000 mai mare cu 30%
Sporul de producţie ca urmare a creşterii gradului de folosire extensivă prin înlocuirea utilajului
vechi cu cel nou este:
a) [ ] 2400 buc
b) [ ] 3400 buc
c) [ ] 1000 buc

Control

20. Beneficiarul şi furnizorul stabilesc prin contract un procent acceptabil de defecte de cel
mult 5%. Dintr-un lot de 1500 de bucăţi se verifică un eşantion de 60 de bucăţi şi rezultă
4 bucăţi cu defecte. Ulterior se verifică şi cele 1440 de bucăţi şi rezultă încă 40 de bucăţi
cu defecte. Această situaţie pune în evidenţă:
a) procentul efectiv al defectelor, stabilit pe baza eșantionului este: 6,7%
b) în urma verificării eşantionului lotul va fi acceptat
c) în urma verificării eşantionului lotul va fi respins
d) procentul efectiv al defectelor, stabilit pe baza lotului este: 2,9%
e) în urma verificărilor finale se constată că lotul trebuia să fie respins
f) în urma verificărilor finale se constată că lotul trebuia să fie acceptat
g) această situaţie pune în evidenţă riscul furnizorului
h) această situaţie pune în evidenţă riscul beneficiarului

21. Beneficiarul şi furnizorul stabilesc prin contract un procent acceptabil de defecte de cel
mult 4%. Dintr-un lot de 1200 bucăţi se verifică un eşantion de 100 bucăţi şi rezultă 3 bucăţi cu
defecte. Ulterior se verifică şi cele 1100 de bucăţi şi rezultă încă 65 de bucăţi cu defecte. Această
situaţie pune în evidenţă:
a) [ ] în urma verificării eşantionului lotul va fi acceptat
b) [ ] în urma verificării eşantionului lotul va fi respins
c) [ ] în urma verificărilor finale se constată că lotul trebuia respins
d) [ ] în urma verificărilor finale se constată că acceptarea a fost corectă
e) [ ] în urma verificărilor finale se constată că respingerea a fost corectă
f) [ ] această situaţie pune în evidenţă riscul furnizorului
g) [ ] această situaţie pune în evidenţă riscul beneficiarului

22. Se cunosc:
- volumul lotului: 4000 buc
- volumul eşantionului: 150 buc.
- costul verificării: 8 lei/buc.
- costul livrarii unui produs defect: 450 lei/buc
- probabilitatea livrării de produse cu defecte: 0,02
Costul controlului integral este de ……………. lei

23. La controlul statistic al unui proces se are în vedere o caracteristică pentru care standardul
+10
prevede dimensiunea de 200 −5 . Limitele de control sunt: 209; 199. La verificarea unui eşantion
se obţin valorile: 208; 207; 205; 210;209. Decizia va fi:
a) [ ] procesul continuă
b) [ ] procesul este oprit pentru reglarea parametrilor
c) [ ] nu poate fi luată nicio decizie
d) [ ] centrul câmpului de toleranţă este 202,5
e) [ ] centrul câmpului de toleranţă este 200,0

24. Pentru aplicarea controlului statistic se cunosc:

a) volumul lotului: 1800 buc
b) volumul eşantionului: 90 buc
Verificarea începe cu exemplarul numărul 8. Vor fi controlate exemplarele cu numerele:
a) [ ] 8, 22, 36, 50, 64......
b) [ ] 8, 23, 38, 53, ......
c) [ ] 14, 22, 30, 38, 46, ....
d) [ ] 15, 23, 31, 39, 47,
Managementul calității, specializarea Management IF, FEAA, UAIC, an univ. 2020-2021

MĂSURAREA CALITĂȚII
Problema 1
Nivelul mediu al calității:
Se face media aritmetică a nivelurilor calității celor 10 exemplare:
(0,75+0,60+…+0,70+0,80)/10 exemplare=7,5/10=0,75 =>
=0,75
∑( ̅ )
Dispersia:   = (formula dispersiei pentru o serie simplă)1


x =nivelul calității
x=nivelul mediu al calității
n=numărul de exemplare

Tabel nr. 1. Calcularea nivelului mediu al calității și calcularea distanțelor (pentru dispersie)
Distante Distante2
Exemplarul Nivelul calității
 − 
 ) 
( − 
1 2 3 4
1 0.75 0.75-0.75 = 0.00 0.0000
2 0.60 0.60-0.75 = -0.15 0.0225
3 0.85 0.85-0.75 = 0.10 0.0100
4 0.80 … = 0.05 0.0025
5 0.90 0.15 0.0225
6 0.60 -0.15 0.0225
7 0.65 -0.10 0.0100
8 0.85 0.10 0.0100
9 0.70 -0.05 0.0025
10 0.80 0.05 0.0025
Nivelul mediu 0.75 0.105

În coloana 3 se face diferența între nivelurile calitătii din coloana 2 și nivelul mediu al calității (nivelul
mediu al calității se scade din fiecare nivel al calității; spre exemplu, pentru exemplarul 1 se calculează
0,75-0,75=0; pentru exemplarul 2: 0,60-0,75= -0,15, etc.).
Se ridică la puterea a 2 distanțele calculate (a se vedea coloana 4).
Se face suma coloanei 4, rezultatul fiind 0,105.
Suma obținută se împarte la n, adică la nr. exemplare și rezultă dispersia față de nivelul mediul al
calității: 0,105/10=0,0105 (vedeți formula dispersiei   de mai sus). Dispersia este 0,0105.

Coeficientul de variație al calității de la un exemplar la altul:


 = ∗ 100 ;  = √ 
̅

√!,!#!$
∗ 100 = 13,66% (sau, dacă nu mai înmulțim cu 100, rezultatul este 0,1366)
!,%$

1
https://www.ase.ro/upcpr/profesori/1825/UI7-Serii%20de%20distr.forma%20seriilor.pdf, pag. 6.
1
Managementul calității, specializarea Management IF, FEAA, UAIC, an univ. 2020-2021

Problema 2

• Calitatea medie realizată în 2001 și 2002 a fost:

Avem câte un coeficient atribuit fiecărei clase de calitate => pentru a calcula calitatea medie se aplică
media ponderată, ponderând coeficienții atribuiți claselor de calitate cu numărul de exemplare din
fiecare clasă de calitate, din anul respectiv.
Pentru anul 2001: (1*50 bucăți+0,85*70+0,70*20+0,50*30)/(50+70+20+30)=0,815
Pentru anul 2002: (1*90+0,85*40+0,70*10+0,50*10)/(90+40+10+10)=0,907

• Calitatea medie a crescut în 2002 cu:

0,907-0,815=0,092 (creștere în mărime absolută)

• Calitatea medie a crescut în 2002 față de 2001 cu:

(0,907-0,815)/0,815=0,1129 (echivalent cu o creștere a calității medii de 11,29%) (creștere în mărime
relativă)
Cumulând cele două rezolvări de mai sus, concluzionăm că: în anul 2002 calitatea medie a crescut în
mărime absolută cu 0,092, această creștere reprezentând, în mărime relativă, 11,29% din nivelul
mediul al calității pentru primul an (2001), adică 11,29% din 0,815.

• Prețul mediu a crescut în 2002 față de 2001 cu:

Se calculează prețul mediu pe fiecare an, după care se calculează creșterea prețului mediu în mărime
relativă (datorită exprimării „față de”).
Pentru a calcula prețul mediu pe fiecare an se utilizează media ponderată, ponderând prețurile aferente
produselor din fiecare clasă de calitate cu numărul de exemplare din fiecare clasă de calitate.

Preț mediu 2001: (100 RON*50 bucăți+95*70+80*20+70*30)/(50+70+20+30)=90,29 RON

Preț mediu 2002: (100*90+95*40+80*10+70*10)/(90+40+10+10)=95,33 RON

Creșterea (în mărime relativă): (95,33-90,29)/90,29=0,0558 (echivalent cu o creștere a prețului mediu

de 5,58%).

Problema 3
Prezintă similarități cu aplicația din seminarul 3 (Jurnalul calității). Vedeți toate rezultatele în tabelul
de mai jos (pe fundal verde) și indicațiile de mai jos.

2
Managementul calității, specializarea Management IF, FEAA, UAIC, an univ. 2020-2021

Tabel nr. 1. Calcularea coeficientului defectelor, demeritului și a elementelor pentru dispersie

Defecte Număr
Coef.
Săptămâ produse
Criti Princip Secund Mino defect Distante Distante2 Demerit
na verificat
ce ale are re elor
e
Coloana 8 (=Col. 7 – coef. 9
2 3 4 5 6 7 10
1 mediu al defectelor) (=Col. 7^2)
S1 3 6 10 4 100 0.23 0.01 0.0001 7.04
S2 6 5 10 10 100 0.31 0.09 0.0081 9.60
S3 4 3 6 5 100 0.18 -0.04 0.0016 6.15
S4 2 1 5 8 100 0.16 -0.06 0.0036 3.08
Total 15 15 31 27 400 0.22 0.0134 6.47

• Coeficientul defectelor este: 0,23; 0,31; 0,18; 0,16

Exemplu de calcul al coeficientului defectelor pentru S1: (3 defecte critice+6 defecte principale+10
defecte secundare+4 defecte minore)/100 produse verificate în săptămâna 1=0,23

Similar se efectuează calculele și pentru celelalte trei săptămâni.

• Dispersia coeficientului mediu al defectelor este: 0,00335

∑&( ̅ ) ∗
 = ∑& 
(formula dispersiei pentru o serie de frecvențe absolute)2

'( va fi Cdi (coeficientul defectelor pentru săptămâna i); '̅ va fi Cd mediu (coeficientul mediu al
defectelor); )( - numărul de produse verificate în săptămâna i.

Pentru calculul dispersiei, se calculează mai întâi coeficientul mediu al defectelor, utilizând nr. total al
defectelor (pentru ușurința calculelor, s-au făcut mai întâi subtotaluri pe fiecare tip de defecte: 15
defecte critice, 15 principale, 31 secundare, 27 minore; se pot de asemenea face și subtotaluri pe
fiecare săptămână și apoi se adună acele subtotaluari, suma finală va fi tot 88 defecte în total în
perioada analizată) și nr. total al produselor verificate (sunt câte 100 produse verificate în fiecare
săptămână, 4 săptămâni => 400 produse):

(15+15+31+27)/400 = 88/400 = 0,22 – valoarea coeficientului mediu al defectelor (coeficientul

defectelor pe întreaga perioadă)

Dispersia:
[(0,23-0,22)^2 * 100 + (0,31-0,22)^2 * 100 + (0,18-0,22)^2 * 100 + (0,16-0,22)^2 * 100 ] / 400 =
0,00335 (se poate calcula și sub formă tabelară; vedeți coloanele 7, 8 și 9)

• Într-un sistem de punctaj al gravității defectelor de: 100; 50; 10; 1, nivelul calității este mai bun
în săptămâna: săptămâna 4
2
https://www.ase.ro/upcpr/profesori/1825/UI7-Serii%20de%20distr.forma%20seriilor.pdf, pag. 6.
3
Managementul calității, specializarea Management IF, FEAA, UAIC, an univ. 2020-2021

Calculăm demeritul pentru fiecare dintre cele patru săptămâni.

Exemplu calcul săptămâna 1: D1=(3*100+6*50+10*10+4*1)/100=704/100=7,04

În enunț se face referire la sistemul de punctaj al gravității defectelor, așadar ne uităm la valorile
demeritului pentru fiecare săptămână. Săptămâna 4 are cea mai scăzută valoare a demeritului (3,08),
aceasta fiind deci săptămâna cu cele mai puține defecte critice și principale.

(Se poate de asemenea observa că în săptămâna 4 se obține cea mai scăzută valoare și pentru
coeficientul defectelor (0,16), deci nivelul calității per ansamblu este cel mai bun tot în săptămâna
4.)

Calculare demerit pentru întreaga perioadă (atenție! – nu se cere în enunțul problemei, calculăm cu
scop de recapitulare):

D=(15*100+15*50+31*10+27*1)/(100+100+100+100)=2587/400=6,47

4
Managementul calității, specializarea Management IF, FEAA, UAIC, an univ. 2020-2021
Titular seminar: Lector univ. dr. Luciana Guță

MĂSURAREA CALITĂȚII (continuare)

Problema 4
Formule: pag. 390 din manual - formulele 8.1 (atenție! – la problema 4 nu avem sume obținute
din valorificarea rebuturilor și nici costuri cu dezmembrarea) și 8.2; formule de la subcap. 2.3.
Indicatorii statistici ai calității.
La produsele vândute, rata profitului a fost de 10% pentru A și 15% pentru B.
• Produsele neconforme au fost remaniate în proporție de 20% la A și 40% la B, cu
cheltuieli care reprezintă 20% din costul unitar pe sem. II. Produsele care nu au fost
remaniate sunt rebuturi. Costul noncalității bazat pe rebuturi și remanieri a fost:

Observație: Pentru fiecare element de calcul din tabel – vedeți explicațiile de sub tabel.

Tabel 1. Elemente de calcul (1)

1 2 3 4 5 6 7
Semestrul Produse remaniate Cost producție Cost remaniere
A B A B A B
I 15*20%=3 18*40%=7,2~7 (se 90%*110= 85%*506= 20%*108= 20%*508,3=
aproximează la 7) 99 430,1 21,6 101,66
II 20*20%=4 28*40%=11,2~11 90%*120= 85%*598= 20%*108= 20%*508,3=
(aprox. 11) 108 508,3 21,6 101,66
TOTAL

Tabel 1. Elemente de calcul (2)

1 8 9 10 11 12
Semestrul Rebuturi Costul noncalității TOTAL
A B A B (col. 10+11)
I 15-3=12 18-7=11 1.252,8 5.442,72 6.695,52
II 20-4=16 28-11=17 1.814,4 9.759,36 11.573,76
TOTAL 18.269,28

Calcul număr produse remaniate (coloanele 2 și 3 din tabel): produsul A - se remaniază 20% din
producția noconformă; produsul B – se remaniază 40% din producția neconformă (din enunțul
problemei). Se aplică calculul pentru fiecare dintre cele două semestre.

Calcul cost producție (coloanele 4 și 5 din tabel):

produsul A – din enunț, rata profitului este 10% (profitul unitar reprezintă 10% din prețul unitar de
vânzare) => 100%-10%, adică 90% din prețul unitar al produsului A (pe fiecare semestru în parte)
reprezintă costul de producție
produsul B – din enunț, rata profitului este 15% (profitul unitar reprezintă 15% din prețul unitar de
vânzare) => 100%-15%, adică 85% din prețul unitar al produsului B (pe fiecare semestru în parte)
reprezintă costul de producție
Ratele profitului sunt date din enunțul problemei.
Acest material este destinat studenților de la specializarea Management, FEAA, UAIC Iași, an univ. 2020-2021.
Nu este permisă difuzarea acestui material în zone de stocare-descărcare de pe Internet sau punerea acestuia la dispoziția
altor persoane, prin orice alte mijloace electronice.
Managementul calității, specializarea Management IF, FEAA, UAIC, an univ. 2020-2021
Titular seminar: Lector univ. dr. Luciana Guță

Calcul cost remaniere (coloanele 6 și 7 din tabel): Din enunț se precizează că costul de remaniere
reprezintă 20% din costul unitar pe semestrul II (atât pentru produsul A, cât și pentru produsul B).
Pentru produsul A costul de remaniere este același pentru ambele semestre, reprezentând 20% din
costul unitar de producție al produsului A, aferent semestrului II (cost unitar producție sem. II: 108).
Pentru produsul B costul de remaniere este același pentru ambele semestre, reprezentând 20% din
costul unitar de producție al produsului B, aferent semestrului II (cost unitar producție sem. II: 508,3).

Calcul rebuturi (coloanele 8 și 9 din tabel): în enunț, la primul bullet, este precizat faptul că produsele
(se înțelege că ne referim doar la produsele neconforme) care nu au fost remaniate sunt rebuturi.
Facem pentru fiecare produs, pe fiecare semestru, diferența între produsele neconforme (Coloanele
„Cantitate PN” din tabelul dat în enunț) și produsele remaniate (coloana 2 la produsul A, coloana 3 la
produsul B din tabelul de pe pagina anterioară). Exemplu de calcul pentru produsul A, semestrul I: 15
produse neconforme – 3 produse remaniate=12 rebuturi.

Calcul costul noncalității (coloanele 10 și 11 din tabel; totalurile – în coloana 12):

Semestrul I, produsul A: 3*21,6+12*99+ 1.252,8+

Semestrul II, produsulA: 4*21,6+16*108+ 1.814,4+

Semestrul I, produsul B: 7*101,66+11*430,1+ 5.442,72+

Semestrul II, produsul B: 11*101,66+17*508,3= 9.759,36=

Pentru fiecare semestru, la Nr. produse remaniate * Cost remaniere + 18.269,28

nivelul fiecărui produs se ia
în considerare:
Nr. rebuturi * Cost producție (se face sumă din cele
(formula 8.2+formula 8.1 – pentru fiecare patru calcule aferente
semestru și produs în parte; formulei din stânga)
obs.: doar prima sumă la formula 8.1;
se face suma tuturor celor patru calcule)

Costul noncalității bazate pe rebuturi și remanieri este 18.269,28 (în coloana 12 avem și totalurile
pe fiecare semestru; se poate face total și pentru fiecare produs, în coloanele 10 și 11, în funcție de
cerințele unei probleme similare) – răspunsul la prima cerință.

• Procentul rebuturilor pe unitatea de produs a fost mai mare la A față de B în semestrul:

Se calculează rata rebuturilor pe fiecare semestru, producție omogenă:

Sem. I, prod. A: (12 rebuturi/200 produse fabricate) * 100=6,00%
Sem. II, prod. A: (16/250) * 100=6,40%
Sem. I, prod. B: (11/300) * 100=3,67%
Sem. II, prod. B: (17/250) * 100=6,80%

Acest material este destinat studenților de la specializarea Management, FEAA, UAIC Iași, an univ. 2020-2021.
Nu este permisă difuzarea acestui material în zone de stocare-descărcare de pe Internet sau punerea acestuia la dispoziția
altor persoane, prin orice alte mijloace electronice.
Managementul calității, specializarea Management IF, FEAA, UAIC, an univ. 2020-2021
Titular seminar: Lector univ. dr. Luciana Guță

Comparând, rezultă că în semestrul I rata rebuturilor pe unitatea de produs este mai mare la A față de
B (6,00% față de 3,67%). Răspunsul la a doua cerință este semestrul I.

• Procentul rebuturilor pe total întreprindere a fost:

Se iau în considerare rebuturile obținute pentru ambele produse (producție eterogenă) și pentru ambele
semestre, cumulat. Se ia în considerare producția totală la nivelul fiecărui produs, pe ambele semestre,
cumulat. Avem două produse diferite, cu prețuri diferite (prețurile sunt diferite atât între produsul A și
B, cât și la nivelul fiecărui produs pe cele două semestre). Rezultă că pentru a calcula procentul
rebuturilor pe total întreprindere trebuie ținut cont și de prețuri (exprimăm valoric, nu putem aduna
cantități din produse care au prețuri diferite).
Se calculează Sumă din (Nr. rebuturi * Preț unitar vânzare) (pe ambele semestre și produse)
Se împarte la
Sumă din (Cantitate fabricată * Preț unitar vânzare) (pe ambele semestre și produse)
Se înmulțește fracția cu 100, pentru a exprima procentual

[(12*110 + 11*506 + 16*120 + 17*598) / (200*110 + 300*506 + 250*120 + 250*598)] * 100 =

5,37% (răspunsul la cerința a treia)

Alte exemple de calcule pentru rata rebuturilor (nu fac parte din cerințele aplicației nr. 4, dar
pot apărea ca cerințe la probleme similare și intră în materia de pregătit pentru test):
Rata rebuturilor sem. I, producție eterogenă A și B:
[(12*110 + 11*506) / (200*110 + 300*506)] * 100 =3,96%
Rata rebuturilor sem. II, producție eterogenă A și B:
[(16*120 + 17*598) / (250*120 + 250*598)] * 100 =6,73%
Rata rebuturilor anuală produs:
A: [(12*110 + 16*120) / (200*110 + 250*120)] * 100 = 6,23%
B: [(11*506 + 17*598) / (300*506 + 250*598)] * 100 = 5,22%

ECONOMIA CALITĂȚII

Problema 5
Se aplică formula 1.1, pag. 385 din manual.
2/5*(5*6.000.000 lei + 10.000.000 lei)*(1+0,45)*12 luni + 20.000.000 lei + 30.000.000 lei +
15.248.000 lei = 343.648.000 lei (răspunsul la cerința problemei)
Doar două persoane dintre cele cinci persoane din compartimentul de marketing efectuează studii de
piață, așadar, ponderăm cu 2/5 cheltuielile salariale lunare aferente compartimentului de marketing
Acest material este destinat studenților de la specializarea Management, FEAA, UAIC Iași, an univ. 2020-2021.
Nu este permisă difuzarea acestui material în zone de stocare-descărcare de pe Internet sau punerea acestuia la dispoziția
altor persoane, prin orice alte mijloace electronice.
Managementul calității, specializarea Management IF, FEAA, UAIC, an univ. 2020-2021
Titular seminar: Lector univ. dr. Luciana Guță

pentru a obține cheltuielile salariale lunare aferente cercetărilor de piață pentru identificarea cerințelor
și atitudinii consumatorilor.
Înmulțim rezultatul obținut cu 1+0,45 deoarece în enunț este menționat că cheltuielile dependente de
salarii reprezintă 45% din acestea (luăm în considerare cheltuielile salariale și încă 45% în plus,
reprezentând cheltuieli dependente de cheltuielile salariale).
Înmulțim cu 12 luni deoarece salariile din enunțul problemei sunt salarii medii lunare însă celelalte
cheltuieli (fomulare; deplasare; prelucrare informații) sunt anuale, având de aflat costul total aferent
studiului pieței în vederea identificării cerințelor și atitudinii consumatorilor (care va fi un cost total pe
un an întreg).
La costul total aferent cheltuielilor salariale pentru cercetări de piață se adună celelalte trei tipuri de
costuri (fomulare; deplasare; prelucrare informații), obținându-se un cost total de 343.648.000 lei.

Problema 6
Se aplică formula 1.4, pag. 385-386 din manual.
Varianta 1 de calcul (conform formulă manual):
0,2*T+20 milioane lei + 40 milioane lei -10,84 milioane lei=T
T=totalul de aflat (cheltuielile cu experimentarea în vederea asigurării calității) (în manual este notat
cu C exp)
20 milioane lei + 40 milioane lei -10,84 milioane lei=T-0,2*T
Atenție la faptul că suma de 10.840 mii lei se scade, nu se adună la cheltuială, deoarece este o sumă pe
care o obținem (nu o cheltuim) din valorificarea componentelor distruse.
Atenție la valoarea 10.840 mii lei. Aceasta reprezintă 10.840.000 lei sau 10,84 milioane lei
(transformarea în milioane lei).

20 milioane lei + 40 milioane lei -10,84 milioane lei=T*(1-0,2)

20 milioane lei + 40 milioane lei -10,84 milioane lei=T*0,8
(20 milioane lei + 40 milioane lei -10,84 milioane lei)/0,8=61,45 milioane lei (răspunsul la cerința
problemei) (sau 61.450.000 lei)
Varianta 2 de calcul (pe baza regulei de trei simplă):
(20 milioane lei + 40 milioane lei -10,84 milioane lei)/0,8=61,45 milioane lei (răspunsul la cerința
problemei)
Știm din enunț că ponderea cheltuielilor salariale în totalul cheltuielor cu experimentarea (în vederea
asigurării calității) este de 20%. Cheltuielile cu experimentarea în vederea asigurării calității reprezintă
totalul pe care îl avem de aflat, fiind deci 100%.

Acest material este destinat studenților de la specializarea Management, FEAA, UAIC Iași, an univ. 2020-2021.
Nu este permisă difuzarea acestui material în zone de stocare-descărcare de pe Internet sau punerea acestuia la dispoziția
altor persoane, prin orice alte mijloace electronice.
Managementul calității, specializarea Management IF, FEAA, UAIC, an univ. 2020-2021
Titular seminar: Lector univ. dr. Luciana Guță

100%-20%=80% => Toate celelalte informații din enunțul problemei reprezintă 80% din totalul pe
care îl avem de aflat. Atenție la faptul că suma de 10.840 mii lei se scade, nu se adună la cheltuială,
deoarece este o sumă pe care o obținem (nu o cheltuim) din valorificarea componentelor distruse.
Aplicându-se regula de trei simplă, se ajunge la calculul de mai sus, împărțindu-se respectivele
elemente de calcul la 0,8 (sau la 80%) și determinându-se altfel totalul de 61.450.000 lei, care
reprezintă cheltuielile cu experimentarea în vederea asigurării calității.
Aplicarea regulei de trei simplă, pe baza căreia se ajunge la formula de mai sus:
Notați paranteza (20 milioane lei + 40 milioane lei -10,84 milioane lei) cu X. Știm că X reprezintă
80% din total (deoarece salariile sunt 20%; dacă salariile ar fi fost 30%, spre exemplu, X ar fi fost
70%).
X……………….80%
T (totalul)……100%

T=X*100% / 80% sau T = X / 0,8 (vedeți detaliat calculul de pe pagina anterioară).

Problema 7
Cheltuiala anuală pentru calitate aferentă utilajelor va fi dată de amortizare. Pentru a calcula
amortizarea aferentă fiecărui utilaj trebuie calculată mai întâi valoarea reevaluată a fiecărui utilaj.
Pentru calculul amortizării se aplică formula 2.1, pag. 386 din manual (formulele, atât pentru
amortizare, cât și pentru valoarea reevaluată, le știți de la contabilitate).
Tabel 1. Calculul cheltuielii anuale pentru calitate (această parte a tabelului conține informațiile
din enunț)
Utilajul Durata de viață Preț de Valoarea unui Grad de uzură Coeficientul de
(ani) achiziție fără utilaj vechi (%) reevaluare
TVA (mil.) (mil.)
1 2 3 4 5 6
U1 8 100 20 60 4,2
U2 10 120 15 80 5,5
U3 5 80 10 70 6,0
TOTAL

Tabel 1. Calculul cheltuielii anuale pentru calitate (continuare; această parte a tabelului conține
rezolvarea)
Utilajul Valoarea reevaluată (mil.) Amortizarea anuală (mil.)
1 Coloana 7= col. 4*col. 6* Coloana 8=(col. 3-col. 7)/col. 2
(1-col.5/100%) (formula 2.1, pag. 386)
U1 20 mil. * 4,2 * (1-0,6)=33,6 mil. (100 mil.-33,6 mil.)/ 8 ani = 8,3 mil.
U2 15 * 5,5 * (1-0,8)=16,5 (120-16,5)/ 10 = 10,35
U3 10 * 6,0 * (1-0,7)=18 (80-18)/ 5 = 12,4
TOTAL 31,05
Acest material este destinat studenților de la specializarea Management, FEAA, UAIC Iași, an univ. 2020-2021.
Nu este permisă difuzarea acestui material în zone de stocare-descărcare de pe Internet sau punerea acestuia la dispoziția
altor persoane, prin orice alte mijloace electronice.
Managementul calității, specializarea Management IF, FEAA, UAIC, an univ. 2020-2021
Titular seminar: Lector univ. dr. Luciana Guță

8,3+10,35+12,4=31,05 milioane (sau 31.050.000)

Cheltuiala anuală pentru calitate, aferentă celor trei utilaje, este de 31,05 milioane (răspunsul la
cerința problemei) (sau 31.050.000)

Observație: Utilajul U3 se amortizează în primii 5 ani, așadar după primii 5 ani cheltuiala totală de
31,05 milioane se va diminua cu 12,4 mil., care reprezintă amortizarea aferentă utilajului U3.
După încă 3 ani (deci după 5+3=primii 8 ani) se amortizează complet și utilajul U1, cheltuiala totală
diminunându-se astfel cu încă 8,3 mil.
În anii 9 și 10 cheltuiala totală va fi dată doar de amortizarea aferentă utilajului U2 (10,35 mil.).
Evoluția, pe ani, a cheltuielii anuale pentru calitate:
Anul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Cheltuiala 31.05 31.05 31.05 31.05 31.05 18.65 18.65 18.65 10.35 10.35

Problema 8
Se aplică formulele 2.1, 2.2 și 2.3, pag. 386 din manual. Se ține cont și de numărul de utilaje în
vederea calculării valorilor care se împart la durata de viață.

În mod similar ca la aplicația 7, avem de calculat amortizarea pentru fiecare utilaj iar pentru a
calcularea amortizarea, se calculează și valoarea reevaluată, acolo unde este cazul.

Tabel 1. Calculul cheltuielii anuale pentru calitate (această parte a tabelului conține informațiile
din enunț)
Utilajul Nr. utilaje Valoarea unitară Durata de viață Destinația
(mil. lei) (ani)
1 2 3 4 5
U1 1 100 10 Înlocuirea unui utilaj vechi
cu o valoare reevaluată de
60 mil. lei
U2 3 50 8 Manipulare și transport
U3 4 90 12 Mecanizarea unor operații
manual
TOTAL

Acest material este destinat studenților de la specializarea Management, FEAA, UAIC Iași, an univ. 2020-2021.
Nu este permisă difuzarea acestui material în zone de stocare-descărcare de pe Internet sau punerea acestuia la dispoziția
altor persoane, prin orice alte mijloace electronice.
Managementul calității, specializarea Management IF, FEAA, UAIC, an univ. 2020-2021
Titular seminar: Lector univ. dr. Luciana Guță

Tabel 1. Calculul cheltuielii anuale pentru calitate (continuare; această parte a tabelului conține
rezolvarea)
Utilajul Valoarea reevaluată (mil.) Amortizarea anuală (mil.)
1 6 (preluare din coloana 5) Coloana 7=(Col. 3-Col. 6) * Col. 2/Col. 4
U1 60 mil. Lei (100 mil. lei-60 mil. lei) * 1 utilaj/10 ani=4 mil. lei
U2 0 lei (50-0)*3 utilaje/8 ani=18,75

Sau utilizând formula 2.2: 50*3/8=18,75

U3 0 lei (90-0)* 4 utilaje/12 ani=30

Sau utilizând formula 2.3: 90*4/12=30

TOTAL 52,75

4+18,75+30=52,75 milioane (sau 52.750.000)

Cheltuiala anuală pentru calitate, aferentă celor trei utilaje, este de 52,75 milioane (răspunsul la
cerința problemei)
Observație: Utilajul U2 se amortizează în primii 8 ani, așadar în anul 9 și 10 cheltuiala totală va fi
dată de amortizarea pentru U1+U3 (34 mil. lei). Începând cu anul 11 cheltuiala devine 30 mil. lei
(amortizarea pentru U3), întrucat U1 se amortizează complet în 10 ani. Vedeți explicații complete la
aplicația 7.

Acest material este destinat studenților de la specializarea Management, FEAA, UAIC Iași, an univ. 2020-2021.
Nu este permisă difuzarea acestui material în zone de stocare-descărcare de pe Internet sau punerea acestuia la dispoziția
altor persoane, prin orice alte mijloace electronice.
Managementul calității, specializarea Management IF, FEAA, UAIC, an univ. 2020-2021
Titular seminar: Lector univ. dr. Luciana Guță

ECONOMIA CALITĂȚII (continuare)

Problema 9
Calculele sunt efectuate în Tabelul nr. 1, partea a 2-a, pe baza Tabelului nr. 1, partea 1 (partea 1
conține informațiile din enunțul problemei). Urmăriți numărul coloanelor luate în considerare în
calcule. Explicațiile sunt sub Tabelul nr. 1.
Tabel nr. 1. Calculul cheltuielii totale cu ridicarea calificării în vederea creșterii calității (1)
(această parte a tabelului conține informațiile din enunț)
Categorii de persoane Nr. ore curs Costul orei de curs Ore în timpul
(mii lei/oră) programului
Coloana 1 2 3 4
Muncitori direct 100 100 40
productivi
Muncitori indirect 50 70 50
productivi
Personal TESA 70 120 50
TOTAL
Productivitatea medie pe o persoană este de 100 mii lei/oră (din enunțul problemei)

Tabel 1. Calculul cheltuielii totale cu ridicarea calificării în vederea creșterii calității (2)
(această parte a tabelului conține rezolvarea)
Categorii de persoane Cost - nerealizări prin Cost training Cost total pe categorie
absența de la muncă (mii lei) de muncitori (mii lei)
(mii lei)
Coloana 1 Col. 5=Col. 4 * Col. 6=Col. 2*Col. 3 Col. 7=Col. 5+Col. 6
Productivitate medie
pe o persoană
Muncitori direct 40 ore * 100 mii lei/oră 100 ore*100 mii lei/oră 4.000 mii lei+10.000
productivi = 4.000 mii lei = 10.000 mii lei mii lei = 14.000 mii lei
Muncitori indirect 50 * 100=5.000 50*70=3.500 5.000+3.500=8.500
productivi
Personal TESA 50*100=5.000 70*120=8.400 5.000+8.400=13.400
TOTAL 14.000 21.900 35.900

(pe linie: 14.000+21.900

sau pe coloană:
14.000+8.500+13.400)

Cheltuielile totale cu ridicarea calificării în vederea creșterii calității sunt de 35.900 mii lei (echivalent
cu 35.900.000 lei). Pe categorii de personal, cheltuielile totale sunt cele din ultima coloană: muncitori
direct productivi: 14.000 mii lei; muncitori indirect productivi: 8.500 mii lei; personal TESA: 13.400
mii lei.

Această problemă se rezolvă analizând ce elemente de calcul trebuie luate în considerare în vederea
calculării cheltuielii totale. Tabelul este opțional; puteți rezolva aplicațiile și fără să apelați la tabele.

Acest material este destinat studenților de la specializarea Management, FEAA, UAIC Iași, an univ. 2020-2021.
Nu este permisă difuzarea acestui material în zone de stocare-descărcare de pe Internet sau punerea acestuia la dispoziția
altor persoane, prin orice alte mijloace electronice.
Managementul calității, specializarea Management IF, FEAA, UAIC, an univ. 2020-2021
Titular seminar: Lector univ. dr. Luciana Guță

Enunțul ne prezintă costurile și productivitatea medie în mii lei/oră. Pentru ușurința calculelor, unitatea
de măsură utilizată este mii lei (coloanele 5, 6, 7 din tabel). Puteți realiza calculele și în lei (implică să
lucrați la efectuarea calculelor cu cele 3 zerouri în plus).

Atenție – scrieți la fiecare calcul unitatea de măsură corespunzătoare fiecărui element luat în
considerare; astfel veți reține mai facil ce elemente de calcul se iau în considerare; în plus, la test va
trebui să țineți cont de unitățile de măsură în cadrul calculelor. Din motive de eficientizare, în tabel
acestea sunt exemplificate pentru primul calcul.

Explicații calcule coloana 5 – Cost – nerealizări prin absența de la muncă

Din coloana 4 aflăm că un anumit număr de ore de curs din numărul total al orelor de curs (din coloana
2) se realizează în timpul programului de lucru. Știm din enunț că productivitatea medie pe o persoană
este de 100 mii lei oră. Nefiind alte precizări în enunțul problemei, această productivitate va fi valabilă
pentru toate cele trei categorii de personal din coloana 1.
În orele de curs care se realizează în timpul programului de lucru, angajații sunt absenți de la locul
propriu-zis de muncă, ceea ce semnifică faptul că în fiecare oră de curs care are loc în timpul
programului de lucru se pierde din producție (echivalentul sumei de 100 mii lei/oră, pe fiecare
categorie de personal).
Se înmulțeste numărul de ore de curs susținute în timpul programului de lucru cu productivitatea
medie.

Explicații calcule coloana 6 – Cost training

Știm din coloana 2 la câte ore de curs participă fiecare categorie de personal și înmulțim acest număr
de ore cu costul unei ore de curs, din coloana 3.

Explicații calcule coloana 7 – Cost total pe categorie de muncitori

Se adună cele două tipuri de costuri calculate anterior și prezentate în coloanele 5 și 6. Se face sumă și
se ajunge o cheltuială totală cu ridicarea calificării în vederea creșterii calității de 35.900 mii lei.

Observație: În calculul costului training-urilor s-a luat în calcul numărul total al orelor de curs
(training). În calculul costului aferent nerealizărilor de producție s-a luat în calcul doar numărul de ore
de training care au loc în timpul programului de lucru.

Problema 10
Se aplică formula 8.3, pag. 390 din manual.

Pornind de la enunțul problemei, în tabel găsiți o versiune de calcul mai directă. Explicațiile pentru
calcul sunt sub tabel.
Găsiți și alternativa de calcul conform formulei din manual, exemplificată sub tabel, pentru primul
produs.

Acest material este destinat studenților de la specializarea Management, FEAA, UAIC Iași, an univ. 2020-2021.
Nu este permisă difuzarea acestui material în zone de stocare-descărcare de pe Internet sau punerea acestuia la dispoziția
altor persoane, prin orice alte mijloace electronice.
Managementul calității, specializarea Management IF, FEAA, UAIC, an univ. 2020-2021
Titular seminar: Lector univ. dr. Luciana Guță

Tabel nr. 1. Calculul pierderilor din produse declasate (1) (această parte a tabelului conține
informațiile din enunț)
Produsul Cantitatea totală Cantitatea Preț unitar Bonificații (%)
vândută (bucăți) declasată (bucăți) (lei/bucată)
1 2 3 4 5
A 100 20 1000 10
B 200 10 800 5
C 250 30 2000 20
TOTAL

Tabel 1. Calculul pierderilor din produse declasate (2)

(această parte a tabelului conține rezolvarea)
Produsul Pierderi din producție
declasată (lei)
1 Col. 6=Col. 3*Col.
4*Col. 5
A 20 buc.*1.000
lei/buc.*0,1 = 2.000 lei
B 10*800*0,05=400
C 30*2.000*0,2=12.000
TOTAL 14.400
Pondere pe tip de produs (%) Pondere în total vânzări
(produs A+B+C)
(%)
Col. 7= Col. 8=[Col. 6/(Sumă din Col.
[Col. 6/(Col. 2*Col. 4)]*100 2 * Col. 4 pe fiecare produs în
parte)]*100
(a se vedea calculele la
explicații, sub tabel)
[2.000 lei/(100 buc. *1.000 0,26%
lei/buc.)]*100=2%
[400/(200*800)]*100=0,25% 0,05%
[12.000/(250*2.000)]*100=2,4% 1,58%
1,89%

Observație: Coloana cu calcule pentru rezolvarea aplicației este coloana nr. 6. Coloanele 7 și 8 conțin
alte exemple de calcule (pe care le puteți primi la test, examen sesiune).

Pierderile cauzate de faptul că avem producție declasată sunt în valoare totală de 14.400 lei. Pierderile
la nivelul fiecărui produs sunt: A: 2.000 lei; B: 400 lei; C: 12.000 lei.

Explicație calcul coloana 6 – Pierderi din producția declasată

Bonificația dată clientului din enunțul problemei este o reducere de preț pe care o primește clientul
care achiționează un produs care este declasat. Spre exemplu, în cazul produsului A bonificația este de
10% (am transformat în 0,1 în tabel), ceea ce semnifică faptul că clientul care achiționează un produs
declasat îl va cumpăra cu o reducere de 10% din prețul unitar aferent produsului A pentru un exemplar
conform (1000 lei/buc.). Cei 10% reprezintă o pierdere pentru producător (producătorul va obține, la
nivelul produsului A, doar 100%-10%=90% din prețul unitar pentru un exemplar conform). Se
înmulțeste pierderea (ca procent din prețul unitar) cu numărul produselor declasate. S-a calculat într-o
manieră directă; vedeți mai jos explicații pentru aplicarea formulei din manual.

Varianta de calcul cu formula 8.3, pag. 390 din manual implică calcularea și a prețului diminuat
corespunzător unui exemplar declasat. În cazul produsului A, prețul diminuat este 90% din prețul
întreg (din prețul normal se scade bonificația). Exemplu de calcul pentru produsul A, conform formulei
8.3:

Acest material este destinat studenților de la specializarea Management, FEAA, UAIC Iași, an univ. 2020-2021.
Nu este permisă difuzarea acestui material în zone de stocare-descărcare de pe Internet sau punerea acestuia la dispoziția
altor persoane, prin orice alte mijloace electronice.
Managementul calității, specializarea Management IF, FEAA, UAIC, an univ. 2020-2021
Titular seminar: Lector univ. dr. Luciana Guță

20 buc.*[1.000 lei/buc.-(100%-10%)*1000 lei/buc.]=2.000 lei

100% este prețul întreg pentru un exemplar conform; 10% din preț este bonificația; deci 90% din
prețul întreg va fi prețul redus, corespunzător unui exemplar declasat.

Explicații calcule coloana 7 – Pondere pe tip de produs (ponderea pierderii pe tip de produs)
Se împarte pierderea calculată pentru fiecare produs în parte la suma pe care am fi obținut-o dacă
întreaga producție ar fi fost conformă (la numitor vom avea cantitatea totală vândută * preț
unitar). Se înmulțeste fracția cu 100, pentru a calcula procentual. Întrucât avem trei produse diferite
(producție eterogenă) NU adunăm ponderile pe tip de produs (NU se calculează un total în coloana 7).

Pe scurt, ponderea pierderilor pe tip de produs se calculează ca % al sumelor neîncasate pe un produs

(bonificații acordate) în total sume de încasat pentru acel produs, dacă toate bucățile din produs erau
corespunzătoare calitativ.

Explicații calcule coloana 8 – Pondere în total vânzări (ponderea pierderii în totalul vânzărilor)
În coloana 8 găsiți în tabel doar rezultatele.

Produsul A:

[2.000 lei / (100 buc.*1.000 lei/buc.+200 buc.*800 lei/buc.+250 buc.*2.000 lei/buc.)]*100=0,26%

La numărător se ia în considerare pierderea obținută la nivelul produsului A din producția declasată.

La numitor, deoarece calculăm ponderea pierderii pentru fiecare produs raportat la total vânzări, luăm
în considerare suma pe care am fi obținut-o la nivelul tuturor celor trei produse dacă producția pentru
A+B+C ar fi fost conformă.

Pe scurt, ponderea pierderilor în total vânzări se calculează ca % al sumelor neîncasate pe un produs

(bonificații acordate) în total sume de încasat dacă toată producția (A+B+C) ar fi fost corespunzătoare
calitativ.

Același numitor îl vom avea și pentru produsul B, respectiv C. Pierderea de la numător este cea
aferentă fiecărui produs în parte.

Produsul B:
[400 lei / (100 buc.*1.000 lei/buc.+200 buc.*800 lei/buc.+250 buc.*2.000 lei/buc.)]*100=0,05%

Produsul C:
[12.000 lei / (100 buc.*1.000 lei/buc.+200 buc.*800 lei/buc.+250 buc.*2.000 lei/buc.)]*100=1,58%

Pentru că de data aceasta fiecare pierdere se raportează la totalul vânzărilor pentru A+B+C, are sens și
putem calcula o pondere totală, adunând cele trei ponderi. Rezultatul este 1,89%.

Problema 11

Se aplică formula 8.4, pag. 390 din manual.

Acest material este destinat studenților de la specializarea Management, FEAA, UAIC Iași, an univ. 2020-2021.
Nu este permisă difuzarea acestui material în zone de stocare-descărcare de pe Internet sau punerea acestuia la dispoziția
altor persoane, prin orice alte mijloace electronice.
Managementul calității, specializarea Management IF, FEAA, UAIC, an univ. 2020-2021
Titular seminar: Lector univ. dr. Luciana Guță

Sumă din: Costul verificării produsului i * (Cantitatea verificată după extinderea controlului –
Cantitatea normală dintr-un eșantion * Numărul eșantioanelor)

Varianta 1 de calcul, conform formulei din manual:

Sumă din:

Produsul A: 1000 lei/buc * (600 buc - 20 buc/eșantion * 20 eșantioane)=200.000 lei (pierderea

datorată extinderii verificării la produsul A)

Produsul B: 2000 lei/buc * (500 buc - 10 buc/eșantion * 30 eșantioane)=400.000 lei (pierderea

datorată extinderii verificării la produsul B)

Produsul C: 3000 lei/buc * (1000 buc - 18 buc/eșantion * 40 eșantioane)=840.000 lei (pierderea

datorată extinderii verificării la produsul C)

Sumă din: 200.000+400.000+840.000=1.440.000 lei (pierderea totală datorată extinderii

verificării)

Varianta 2 de calcul, cu aflarea costului normal pentru verificare și a costului total după
creșterea severității controlului:

Tabel nr. 1. Pierderile datorate extinderii verificării (1)

(această parte a tabelului conține informațiile din enunț)
Produsul Controlul normal Număr produse Costul unitar de
Volum eșantion Număr verificate după verificare
eșantioane extinderea (lei/buc)
verificate controlului
1 2 3 4 5
A 20 20 600 1000
B 10 30 500 2000
C 18 40 1000 3000
TOTAL

Tabel 1. Pierderile datorate extinderii verificării (2)

(această parte a tabelului conține rezolvarea)
Produsul Cost normal pentru verificare Cost total după creștere Cost suplimentar
(lei) severitate control (lei) severitate (lei)
1 Col. 6=Col. 2*Col. 3*Col. 5 Col. 7=Col. 4 * Col. 5 Col. 8=Col. 7-Col. 6
A 20 buc/eșantion * 20 eșantioane * 600 buc * 1000 lei/buc= 600.000-400.000 =
1000 lei/buc=400.000 lei 600.000 lei 200.000 lei
B 10*30*2000=600.000 500*2000=1.000.000 400.000
C 18*40*3000=2.160.000 1000*3000=3.000.000 840.000
TOTAL 3.160.000 4.600.000 1.440.000

Acest material este destinat studenților de la specializarea Management, FEAA, UAIC Iași, an univ. 2020-2021.
Nu este permisă difuzarea acestui material în zone de stocare-descărcare de pe Internet sau punerea acestuia la dispoziția
altor persoane, prin orice alte mijloace electronice.
Managementul calității, specializarea Management IF, FEAA, UAIC, an univ. 2020-2021
Titular seminar: Lector univ. dr. Luciana Guță

În ultima coloană sunt rezultatele obținute și prin aplicarea variantei 1. Pierderea totală este de
1.440.000 lei.

Acest material este destinat studenților de la specializarea Management, FEAA, UAIC Iași, an univ. 2020-2021.
Nu este permisă difuzarea acestui material în zone de stocare-descărcare de pe Internet sau punerea acestuia la dispoziția
altor persoane, prin orice alte mijloace electronice.
Managementul calității, specializarea Management IF, FEAA, UAIC, an univ. 2020-2021
Titular seminar: Lector univ. dr. Luciana Guță

Problema 13

Se aplică formula 8.6, pag. 390-391 din manual.

Produsul A:

(365 mil. lei / 365 zile) * 200 zile * [(20 buc * 2,5 mp/buc) / 500 mp] = 20 milioane lei

Efectuați calculele complete, până ajungeți la rezultatul final.

Observație: Am utilizat parantezele în vederea evidențierii a trei elemente de calcul diferite, conform
formulei.

365 mil. lei / 365 zile – calcul necesar pentru calcularea costului zilnic al depozitării produsului A

200 zile – numărul de zile de depozitare a rebuturilor din produsul A

(20 buc * 2,5 mp/buc) / 500 mp – la numărător avem suprafața ocupată cu rebuturi (20 bucăți rebut
depozitate în medie în fiecare zi; 1 bucată rebut din produsul A ocupă 2,5 mp) iar la numitor avem
suprafața totală pentru depozitarea produsului A. Se calculează așadar cât din suprafața totală
pentru depozitarea unui produs este ocupată cu rebuturi. La numărător avem 20*2,5=50 mp iar
raportând la totalul de 500 mp rezultă că 0,1 (evhivalent cu 10%) din suprafața totală de depozitare a
produsului A este ocupată cu rebuturile rezultatele la nivelul acestui produs.

Informațiile sunt preluate din tabelul din enunț. 365 zile este numărul de zile într-un an (dacă în enunț
s-ar preciza că este an bisect – s-ar împărți la 366 zile).

Calculăm într-o manieră similară pentru produsele B și C, pe baza informațiilor din tabel. La final
adunăm pierderile pe produse, pentru a calcula pierderea totală.

Produsul B:

(511 mil. lei / 365 zile) * 300 zile * [(10 buc * 5,0 mp/buc) / 1000 mp] = 21 milioane lei

Produsul C:

(657 mil. lei / 365 zile) * 250 zile * [(40 buc * 6,0 mp/buc) / 3000 mp] = 36 milioane lei

20+21+36=77 milioane lei – pierderea datorată ocupării suprafețelor de depozitare cu rebuturi.

Problema 14

La prima cerință – calculul pierderii totale: Se aplică formula 9.3, pag. 391 din manual.

Factura X1: (1000 buc * 200 mii lei/buc) * 20 zile * (10% / 365 zile) = 1.095,89 mii lei
Acest material este destinat studenților de la specializarea Management, FEAA, UAIC Iași, an univ. 2020-2021.
Nu este permisă difuzarea acestui material în zone de stocare-descărcare de pe Internet sau punerea acestuia la dispoziția
altor persoane, prin orice alte mijloace electronice.
Managementul calității, specializarea Management IF, FEAA, UAIC, an univ. 2020-2021
Titular seminar: Lector univ. dr. Luciana Guță

Efectuați calculele complete, până a ajunge la rezultatul final.

Observație: Am utilizat parantezele în vederea evidențierii a trei elemente de calcul diferite, conform
formulei.

1000 buc * 200 mii lei/buc reprezintă valoarea facturii

20 zile reprezintă numărul zilelor de întârziere a plății facturii până la soluționarea litigiilor privind
calitatea

10% / 365 zile reprezintă rata dobânzii pe zi, 10% fiind rata dobânzii la disponibilul în cont, care se
împarte la 365 zile pentru a afla cât ar fi rata dobânzii pe zi

Informațiile sunt preluate din tabelul din enunț. Calculăm într-o manieră similară pentru următoarele
trei facturi, pe baza informațiilor din tabelul din enunțul aplicației. La final adunăm pierderile din
întârzierile în onorarea fiecăreia dintre facturi, pentru a calcula pierderea totală.

Pierderea este dată de faptul că avem un anumit număr de zile de întârziere a plății facturilor emise
clienților (din cauza faptului ca au existat litigii privind calitatea). Pentru fiecare zi de întârziere a plății
unei facturi, pierdem dobândă din cauza faptului că suma aferentă facturii este depusă mai târziu în
cont (la prima factură, cu 20 zile mai târziu; pentru fiecare dintre cele 20 zile de întârziere pierdem din
dobândă). Astfel, trebuie calculată dobânda zilnică și înmulțită cu numărul de zile de întâziere, după
care înmulțim cu valoarea facturii pentru a calcula pierderea.

Factura X5: (200 buc * 300 mii lei/buc) * 10 zile * (10% / 365 zile) = 164,38 mii lei

Factura X30: (5000 buc * 800 mii lei/buc) * 30 zile * (10% / 365 zile) = 32.876,71 mii lei

Factura X50: (3000 buc * 500 mii lei/buc) * 25 zile * (10% / 365 zile) = 10.273,97 mii lei

1.095,89+164,38+32.876,71+10.273,97=44.410,96 mii lei (pierderea totală)

La a doua cerință – cu cât scade rate rentabilității financiare, ca urmare a întârzierii plăților:

Rata rentabilității financiare: (Profit net / Capital propriu) * 100

Nu se poate calcula cu datele disponibile cu cât scade rate rentabilității financiare, deoarece este
nevoie de valori pentru capital și pentru cheltuieli (cheltuielile sunt necesare pentru a putea
calcula profitul). (acesta este răspunsul pentru a doua cerință a problemei)

Dacă s-ar putea calcula, ar trebui calculate două rate ale rentabilității financiare (una pentru situația în
care nu am avea întârzieri în onorarea facturilor și una pentru situația în care avem întârziere la plata
facturilor din partea clienților). Ulterior, s-ar face diferența între cele două rate ale rentabilității
financiare, pentru a vedea cu cât a scăzut rata rentabilității financiare, ca urmare a întârzierii onorării
facturilor de către clienți, ca urmare a unor litigii privind calitatea.
Acest material este destinat studenților de la specializarea Management, FEAA, UAIC Iași, an univ. 2020-2021.
Nu este permisă difuzarea acestui material în zone de stocare-descărcare de pe Internet sau punerea acestuia la dispoziția
altor persoane, prin orice alte mijloace electronice.
Managementul calității, specializarea Management IF, FEAA, UAIC, an univ. 2020-2021
Titular seminar: Lector univ. dr. Luciana Guță

EFECTELE CALITĂȚII
Problema 16
∆
Se utilizează formula de la pag. 410:
≥
 ∆

Formula poate fi dedusă utilizând elementele de calcul explicate în continuare.

Din enunț ni se spune faptul că profitul total trebuie să rămână cel puțin la nivelul anterior de dinaintea
îmbunătățirii calității, așadar: ≥ (1)
1 este momentul de după îmbunătățirea calității; 0 este momentul dinaintea imbunătățirii calității.

Inegalitatea (1) devine: ( −  ) ≥ ( −  ) (2)

q – cantitatea care trebuie vândută după (q1), respectiv înaintea (q0) îmbunătății calității
p – prețul după (p1), respectiv înaintea (p0) îmbunătății calității
c – costul după (c1), respectiv înaintea (c0) îmbunătății calității
∆=costul pentru îmbunătățirea calității
Mai știm din enunț că prețul rămâne același, deci p1=p0.

Costul crește cu costul pentru îmbunătățirea calității (∆), așadar: c1=c0+∆ => ∆=c1-c0
Costul pentru îmbunătățirea calității este, din enunț, de 15.000 lei/buc (∆), deci: c1=c0+15.000.

Inegalitatea (2) devine: (1 +
)( −  − ∆) ≥ ( −  )

reprezintă „cu cât trebuie să crească vânzările pentru ca profitul total să rămână cel puțin la nivelul
anterior”
∆
Rezolvând inegalitatea (2) se ajunge la formula de la pag. 410:
≥ 
 ∆

pr=profit unitar (pe bucată de produs, profit unitar=preț unitar – cost unitar)

Rezolvarea problemei
Atenție la faptul că unele informații sunt exprimate în enunț în lei, iar altele în mii lei.
.
Aplicând formula: :
≥ ( . . ) .
=>
≥ 1,5 = > Răspunsul corect este: vânzările trebuie
să crească cu 150% (sau de 2,5 ori, adică 1 +
din inegalitatea (2) ) pentru ca profitul total să rămână
cel puțin la nivelul anterior îmbunătățirii calității, în condițiile în care producătorul nu dorește să
majoreze prețul produsului.

Răspuns corect: c) de 2,5 ori sau cu 150%.

Acest material este destinat studenților de la specializarea Management, FEAA, UAIC Iași, an univ. 2020-2021.
Nu este permisă difuzarea acestui material în zone de stocare-descărcare de pe Internet sau punerea acestuia la dispoziția
altor persoane, prin orice alte mijloace electronice.
Managementul calității, specializarea Management IF, FEAA, UAIC, an univ. 2020-2021
Titular seminar: Lector univ. dr. Luciana Guță

Problema 17
Cantitatea suplimentară care trebuie vândută pentru acoperirea pierderilor de profit ca urmare a
cheltuielilor suplimentare:
= (1 +
) sau = + ∗

q1 este cantitatea totală pe care trebuie să o vindem după îmbunătățirea calității pentru acoperirea
pierderilor de profit ca urmare a cheltuielilor suplimentare, în condițiile în care producătorul nu dorește
să majoreze prețul produsului

∗
este cantitatea suplimentară catre trebuie vândută după îmbunătățirea calității pentru
acoperirea pierderilor de profit ca urmare a cheltuielilor suplimentare, în condițiile în care producătorul
nu dorește să majoreze prețul produsului
∗
=2.000 buc/an * 1,5 = 3.000 buc/an. (îl știm pe
de la aplicația 16, altfel ar trebui calculat)

Cantitatea suplimentară care trebuie vândută pentru acoperirea pierderilor de profit ca urmare
a cheltuielilor suplimentare (în condițiile în care știm că producătorul nu dorește să majoreze
prețul produsului). : 3.000 buc/an (răspunsul la problema 17).
Dacă în enunț s-ar fi cerut să se afle și cantitatea totală care trebuie vândută după îmbunătățirea calității
pentru acoperirea pierderilor de profit ca urmare a cheltuielilor suplimentare (profitul total trebuie să
rămână cel puțin la nivelul anterior îmbunătățirii calității):

= (1 +
) = 2.000 buc/an * (1+1,5)=2.000 buc/an*2,5=5.000 buc/an.

Sau q1= cantitate inițială + cantitate suplimentară=2.000 buc/an + 3.000 buc/an=5.000 buc/an.
Trebuie să vindem 5.000 buc/an pentru ca după îmbunătățirea calității să putem acoperi pierderile de
profit (adică ne interesează ca profitul total să rămână cel puțin la nivelul anterior îmbunătățirii
calității), ca urmare a cheltuielilor suplimentare (în condițiile în care știm că producătorul nu dorește să
majoreze prețul produsului).

Acest material este destinat studenților de la specializarea Management, FEAA, UAIC Iași, an univ. 2020-2021.
Nu este permisă difuzarea acestui material în zone de stocare-descărcare de pe Internet sau punerea acestuia la dispoziția
altor persoane, prin orice alte mijloace electronice.
Managementul calității, specializarea Management IF, FEAA, UAIC, an univ. 2020-2021
Titular seminar: Lector univ. dr. Luciana Guță

Problema 18
Produsul A:
Exprimarea este diferită de cea de la aplicația 16, punându-se accent la aplicația 18 pe ideea de a nu se
diminua profitul. Putem pune egalitate între profitul actual (după îmbunătățirea calității) și cel
anterior (îmbunătățirii calității):

  −   =
 −  

 =
+
X reprezintă cantitatea suplimentară din produsul A care trebuie vândută pentru a nu se diminua
profitul.
(400 buc/an + X) * (1000 mii lei/buc – 800 mii lei/buc) = 400 buc/an * (1000 mii lei/buc – 700 mii
lei/buc)

Rezolvați ecuația de mai sus.

X=200 buc/an => Cantitatea suplimentară necesar a fi vândută din produsul A pentru a nu se diminua
profitul este de 200 buc/an.

Produsul B:
 =
+
Y reprezintă cantitatea suplimentară din produsul B care trebuie vândută pentru a nu se diminua
profitul.
(600 buc/an + Y) * (3000 mii lei/buc – 2500 mii lei/buc) = 600 buc/an * (3000 mii lei/buc – 2450 mii
lei/buc)
Rezolvați ecuația de mai sus.
Y=60 buc/an => Cantitatea suplimentară necesar a fi vândută din produsul B pentru a nu se diminua
profitul este de 60 buc/an.

Produsul C:
 =
+
Z reprezintă cantitatea suplimentară din produsul C care trebuie vândută pentru a nu se diminua
profitul.
(2000 buc/an + Z) * (2000 mii lei/buc – 1500 mii lei/buc) = 2000 buc/an * (2000 mii lei/buc – 1300
mii lei/buc)

Rezolvați ecuația de mai sus.

Z=800 buc/an => Cantitatea suplimentară necesar a fi vândută din produsul C pentru a nu se diminua
profitul este de 800 buc/an.
Răspunsurile la problema 18 sunt: Produsul A: 200 buc/an; Produsul B: 60 buc/an; Produsul C:
800 buc/an.
Acest material este destinat studenților de la specializarea Management, FEAA, UAIC Iași, an univ. 2020-2021.
Nu este permisă difuzarea acestui material în zone de stocare-descărcare de pe Internet sau punerea acestuia la dispoziția
altor persoane, prin orice alte mijloace electronice.
Managementul calității, specializarea Management IF, FEAA, UAIC, an univ. 2020-2021
Titular seminar: Lector univ. dr. Luciana Guță

Dacă în enunț s-ar fi cerut să aflați și cantitățile totale necesare a fi vândute ulterior îmbunățării
calității, pentru a nu se diminua profitul:

Produsul A: q0+X = 400 buc/an + 200 buc/an = 600 buc/an.

Produsul B: q0+Y = 600 buc/an + 60 buc/an = 660 buc/an.
Produsul C: q0+Z = 2000 buc/an + 800 buc/an = 2800 buc/an.

Problema 19:
Cerința la aplicația 19 este să aflăm cu cât trebuie să crească vânzările pe total întreprindere pentru
ca profitul să nu se modifice, în condițiile în care prețurile se păstrează neschimbate.
Producția este eterogenă => nu putem aduna cantitățile din produsele A, B, C pentru a calcula un total
al creșterii vânzărilor.
Putem aduna doar valoric, înmulțind mai întâi cantitățile aferente creșterii necesare din fiecare produs
cu prețurile corespunzătoare. Vânzări exprimate valoric=cantitate*preț unitar => Creșterea vânzărilor,
exprimate valoric = cantitate necesară a fi vândută în plus * preț unitar:
Produsul A: 200 buc/an * 1000 mii lei/buc + 200.000 mii lei/an+ Atenție – se simplifică
Produsul B: 60 buc/an * 3000 mii lei/buc + 180.000 mii lei/an+ bucăți cu bucăți și rămân:
Produsul C: 800 buc/an * 2000 mii lei/buc= 1.600.000 mii lei/an= mii lei/an.
TOTAL: 1.980.000 mii lei/an

Răspunsul la problema 19: 1.980.000 mii lei/an reprezintă creșterea necesară a vânzărilor pe
total întreprindere pentru ca profitul să nu se modifice, în condițiile în care prețurile se
păstrează neschimbate.

Problema 21:
Cerința este să aflăm creșterea absolută a ratei rentabilității ca urmare a creșterii calității la export.
Tabel nr. 1. Elemente de calcul pentru creșterea absolută a ratei rentabilității (1)
(această parte a tabelului conține informațiile din enunț)
Preț la Cheltuieli
Cost Vânzări la
Specificație export (mii speciale la export
(mii lei/buc) export (buc)
lei/buc) (mii lei/buc)
1. Anterior creșterii calității 400 100 550 95
2. După creșterea calității 420 200 600 60

Tabel 1. Elemente de calcul pentru creșterea absolută a ratei rentabilității (2)

(această parte a tabelului conține rezolvarea)
Specificație Cifra de afaceri (CA) (mii lei) Profit (Pr) (mii lei)
1. Anterior creșterii calității 100 buc * 550 mii lei/buc = 100 buc * (550 mii lei/buc - 400
55.000 mii lei mii lei/buc - 95 mii lei/buc)=
5.500 mii lei

Acest material este destinat studenților de la specializarea Management, FEAA, UAIC Iași, an univ. 2020-2021.
Nu este permisă difuzarea acestui material în zone de stocare-descărcare de pe Internet sau punerea acestuia la dispoziția
altor persoane, prin orice alte mijloace electronice.
Managementul calității, specializarea Management IF, FEAA, UAIC, an univ. 2020-2021
Titular seminar: Lector univ. dr. Luciana Guță

2. După creșterea calității 200 buc * 600 mii lei/buc = 200 buc * (600 mii lei/buc - 420
120.000 mii lei mii lei/buc - 60 mii lei/buc)=
24.000 mii lei
Observație: Pentru calculatea profitului (ultima coloană) trebuie luate în considerare ambele tipuri de
costuri (deci inclusiv cheltuielile speciale la export).
Rata rentabilității (Rr) = Profit / Cifra de afaceri
 
Creșterea în mărime absolută a ratei rentabilității: ∆ =  −  ; ∆ = −
 

∆ = 24.000/120.000 - 5.500/55.000 => ∆ =0,1 => Creșterea absolută a ratei rentabilității ca
urmare a creșterii calității la export este de 0,1. (răspunsul la problemă)

Problema 22:
Cerința este să aflăm creșterea relativă a ratei rentabilității ca urmare a creșterii calității.
Tabel nr. 1. Elemente de calcul pentru creșterea relativă a ratei rentabilității (1)
(această parte a tabelului conține informațiile din enunț)
Specificație Vânzări la intern (buc) Preț (mii lei/buc) Cost (mii lei/buc)
1. Anterior creșterii calității 200 500 400
2. După creșterea calității 300 550 420

Tabel 1. Elemente de calcul pentru creșterea relativă a ratei rentabilității (2)

(această parte a tabelului conține rezolvarea)
Cifra de afaceri
Specificație Profit (mii lei) Rata rentabilității (Rr)
(mii lei)
1. Anterior 200 buc * 500 mii 200 buc * (500 mii lei/buc - 20.000 / 100.000 =0,2
creșterii calității lei/buc = 100.000 mii 400 mii lei/buc)= 20.000
lei mii lei
2. După creșterea 300 buc * 550 mii 300 buc * (550 mii lei/buc - 39.000 / 165.000 = 0,236
calității lei/buc = 165.000 mii 420 mii lei/buc)= 39.000
lei mii lei

Rata rentabilității (Rr) = Profit / Cifra de afaceri

  ∆

Creșterea în mărime relativă a ratei rentabilității: =
 
 
∆ =  −  ; ∆ = −
 

  , , , 

= = =0,18 sau 18%
 , ,

Creșterea relativă a ratei rentabilității ca urmare a creșterii calității este de 0,18 sau 18%.
(răspunsul la problemă)
Acest material este destinat studenților de la specializarea Management, FEAA, UAIC Iași, an univ. 2020-2021.
Nu este permisă difuzarea acestui material în zone de stocare-descărcare de pe Internet sau punerea acestuia la dispoziția
altor persoane, prin orice alte mijloace electronice.
Managementul calității, specializarea Management IF, FEAA, UAIC, an univ. 2020-2021
Titular seminar: Lector univ. dr. Luciana Guță

Problema 23:
Sporul de producție ca urmare a creșterii gradului de folosire intensivă prin înlocuirea utilajului
vechi cu cel nou
Productivitatea orară pentru utilajul superior calitativ: (100%+30%)*2,0 buc/oră=2,6 buc/oră.

Se aplică prima formulă de la pag. 417: ∆ =   ∗ "# − "# 

Observație: În enunț avem 2 și 1 în loc de 1 și 0 din formula anterioară (acest lucru nu are
semnificație; cifra mai mare atât din formulă, cât și din enunț este pentru timpul anul de funcționare al
utilajului superior calitativ; cifra mai mică este pentru timpul anual de funcționare al utilajului
inferior calitativ; la fel și în privința productivității).

∆ =4.000 ore/an * (2,6 buc/oră-2,0 buc/oră) = 4.000 ore/an * 0,6 buc/oră = 2.400 buc/an (se
simplifică ore cu ore; rămân bucăți/an).
Sporul de producție ca urmare a creșterii gradului de folosire intensivă prin înlocuirea utilajului vechi
cu cel nou este de 2.400 buc/an. (răspunsul la prima cerință)

Sporul de producție ca urmare a creșterii gradului de folosire extensivă prin înlocuirea utilajului
vechi cu cel nou

Se aplică a treia formulă de la pag. 417: ∆ = $  −  % ∗ "#

∆ = (4.000 ore/an – 3.500 ore/an) * 2 buc/oră = 500 ore/an * 2 buc/oră = 1.000 buc/an (se simplifică
ore cu ore; rămân bucăți/an).
Sporul de producție ca urmare a creșterii gradului de folosire extensivă prin înlocuirea utilajului vechi
cu cel nou este de 1.000 buc/an. (răspunsul la a doua cerință)
Dacă în enunț s-ar cere să se afle și sporul de producție ca urmare a creșterii gradului de folosire mixtă
- se adună intensiv+extensiv: 2.400+1.000=3.400 buc/an.

Problema 24:
Se utilizează prima formulă de la pag. 419 (Ermf)

 :
10 ()*+,-. ∗ /1 − 0 123/56 8 = 10 ∗ 91 − < = 2 ()*+,-.
;
7 123/56

; >?@/AB
La numitor avem : >?@/AB
, ceea ce reprezintă indicele productivității utilajului cu nivel tehnic ridicat
față de productivitatea utilajului vechi.
Economia relativă la utilaje este: 2 utilaje (răspunsul la problemă)
Dacă ar trebui aflat și necesarul actual de utilaje noi: 10-2=8 utilaje noi (cele 10 utilaje vechi se
înlocuiesc cu 8 utilaje noi; se menține aceeași productivitate; utilajele noi au un nivel tehnic mai bun,
Acest material este destinat studenților de la specializarea Management, FEAA, UAIC Iași, an univ. 2020-2021.
Nu este permisă difuzarea acestui material în zone de stocare-descărcare de pe Internet sau punerea acestuia la dispoziția
altor persoane, prin orice alte mijloace electronice.
Managementul calității, specializarea Management IF, FEAA, UAIC, an univ. 2020-2021
Titular seminar: Lector univ. dr. Luciana Guță

atfel că fiecare utilaj nou are o productivitate de 5 buc/oră, spre comparație cu un utilaj vechi: 4
buc/oră).

Problema 25:
Se utilizează a doua formulă de la pag. 419 (Er ru)

 
20 C(D*)E#* ∗ /1 − 0 123/56 8 = 20 ∗ 91 − < = 12 C(D*)E#*
;
 123/56

Economia relativă de muncitori este: 12 muncitori (răspunsul la problemă)

Dacă ar trebui aflat și necesarul actual de muncitori care lucrează pe utilajele noi: 20-12=8 muncitori
care lucrează pe utilaje noi.

Acest material este destinat studenților de la specializarea Management, FEAA, UAIC Iași, an univ. 2020-2021.
Nu este permisă difuzarea acestui material în zone de stocare-descărcare de pe Internet sau punerea acestuia la dispoziția
altor persoane, prin orice alte mijloace electronice.
1151. Care dintre afirmatiile urmâtoare figureazâ printre elementele ce
trebuie luate în considerare pentru a începe dezvoltarea unui sistem de
management al calitâtii într-o organizatie:
a) satisfacerea cererii clientilor în orice conditie;
b) oferirea produselor/serviciilor în orice conditie;
c) satisfacerea cererii prin oferirea de produse/servicii care sa
îndeplineascâ açteptarile consumatorilor. în limita bugetului acestora;
d) oferirea produselor/serviciilor superioare calitativ de catre concurentii
d i recti.
1152. Care dintre afirmatiile urmâtoare nu figureazâ printre primele doua
actiuni în vederea dezvoltàrii unui sistem de management al calitatii:
a) elaborarea documentatiei sistemului de management al calitatii;
b) întreprinderea de actiuni de con§tientizare a tuturor angajatilor de la
toate nivelele de management;
c) începerea con§tientizârii eu managementul la vârf;
d) numirea unui responsabil eu managementul calitatii.
1153. Functia de director eu calitatea se instituie în cazul:
a) organizatiilor mici;
b) organizatiilor mijlocii;
c) organizatiilor mici §i mijlocii;
d) organizatiilor mari.
234

1154. Printre atributiunile principale ale directorului cu calitatea nu

figureazà:
a) elaborarea politicii calitâtii;
b) efectuarea auditului intern al calitâtii;
c) stabilirea obiectivelor calitâtii;
d) monitorizarea implementârii a eficiente i sistemului de management
al calitâtii.
1155. Printre cauzele eçecului unor proiecte de implementare a sistemului de
management al calitâtii nu figureazà:
a) obstructiei din partea executantilor;
b) obstructiei din partea managerilor de la nivel mediu;
c) obstructiei din partea conducerii la vârf;
d) lipsei de informatii §i de convingeri a directorului general.
1156. Care variantâ nu este adevàratâ referitoare la implementarea §i
dezvoîtarea unui sistem de management al calitâtii într-o organizatie
care necesita:
a) efort §i mult timp:
b) o política a calitâtii eu obiective adeevate;
c) angajamentul scris al conducerii la vârf;
d) promovarea atitudinii "De ce sa schimbâm acum, dacà intotdeauna am
lucrat în acest fel".
1157. Care dintre standardele internationale de calitate stà la baza auditàrii
sistemului de management al calitâtii:
a) ISO 9004;
b) ISO 9001;
c) ISO 9000;
d) ISO 19011.
1158. Care dintre principiile generale aie managementului calitâtii se referà
la stabilirea unei unitâti între obiectivele propuse §i orientârile
organizatie:
a) abordarea p roce suai â;
b) leadership-ul;
c) îmbunâtâtirea continua;
d) orientarea càtre client.
235
1159. Care dintre prineipiile generale ale sistemului de management al
calitatii se refera la necesitatea integrárii şi eorelárii activitâtilor ín
eadrul unui sistem eoerent:
a) abordarea fapticâ pentru luarea deciziei;
b) relatii reciproc avantajoase cu furnizorii;
c) abordarea sistemicá a managementului;
d) abordarea procesualá.
1160. Care dintre prineipiile generale ale sistemului de management al
calitatii se refera la crearea posibilitátii ca aptitudinile angajatilor sâ
fie folosite ín beneficiul organizatiei:
a) leadership-ul;
b) îmbunâtâtirea continua;
c) abordarea procesualá;
d) implicarea personalá.
1161. Care variantâ nu este adevâratâ referitoare la organizatiile care
adopta modelul unui sistem de management al calitatii bazat pe
procese creeazâ íncredere ín:
a) capabilitatea proceselor sale;
b) calitatea produselor/serviciilor sale;
c) îmbunâtâtirea continua;
d) realizarea supracalitátii produselor/serviciilor sale.
1162. Care din variantele urmâtoare nu este adevâratâ referitoare la
principalele actiuni íntreprinse de managerul la vârf ín eadrul
sistemului de management al calitatii:
a) asigurarea câ cerintele clientilor reprezintâ o prioritate la tóate
nivelurile firmei;
b) asigurarea câ sistemul de management al calitatii funetioneazâ;
c) participarea la efectuarea auditului intern de calitate;
d) asigurarea disponibilitâtilor de resurse necesare.
1163. Care variantâ nu este adevâratâ referitoare la importanta activitâtii
de marketing în lan lui calitatii:
a) comunica conducerii fírmei tóate cerintele clientilor;
b) stabileşte un sistem permanent de feedback de la clienti;
c) sugereazâ modul de ambalare a produsului;
d) stabileşte mârimea caracteristicilor de calitate prin "traducerea"
cerintelor clientilor.
236
1164. Care variantñ nu este adeváratá referitoare la modulele de
implementarea a sistemului de management al calitátii Intr-o organizatie:
a) modulul E pentru cele care au inspectie §i incercare finalá;
b) modulul H pentru cele care au proiectare, productie, inspectie §i
incercare finalá;
c) modulul D pentru cele care au productie, inspectie, incercare finalá;
d) modulul F pentru cele care au proiectare, inspectie §i incercare finalá.
1165. Care variantá nu este adeváratá referitoare la manualul calitátii:
a) comunica angajatilor §i clientilor política §i obiectivele calitátii;
b) stabile^fe structura organizatoricá §i responsabilitátile pe flecare
compartiment;
c) asigurá disciplina §i efícacitatea operatiunilor;
d) descrie modalitatea de desfa§urare a unor activitáti.
1166. Care variantá nu este adeváratá referitoare la manualul calitátii:
a) cuprinde bunele practice existente in intreprindere;
b) redactarea §i administrarea revine managerului la várf;
c) se folose^te la efectuarea auditurilor interne §i externe;
d) cuprinde tóate procedurile §i instructiunile de lucru.
1167. Care variantá nu este adeváratá referitoare la procedurile calitátii:
a) se adreseazá personalului de executie;
b) se folosesc pentru a tine sub control o activitate;
c) contin un ansambíu de reguli scrise, specifice unei activitáti;
d) specificá cum trebuíe controlatá §i ínregistratá o activitate.
1168. Care variantá nu este adeváratá referitoare la procedurile calitátii:
a) se adreseazá managementului la várf, clientilor §i organismelor de
certificare;
b) descriu activitáti le unítátilor functionale;
c) exista proceduri ale sistemului de management al calitátii;
d) exista proceduri operationale de inspectie.
1169. Care variantá nu este adeváratá referitoare la inregistrárile din
domeniul calitátii:
a) consemneazá functionarea sistemului §i conformitatea calitátii
produselor cu cerintele specificate;
b) se adreseazá unítátilor functionale;
c) sunt generale, la nivelul organízatiei;
d) sunt specifice, pe flecare etapá din traiectoria produsului.
237
1170. Care variantá nu este adeváratá referitoare la avantajele standardelor
Internationale ISO 9000:2000?
a) nu asigurá o adaptare la cerintele producátorilor de márfuri sau
prestatorilor de servicii;
b) asigurarea interna a calitátii este orientatá spre TQM;
c) abordarea procesualá a activitátilor;
d) compatib i lítate sporitá cu ISO 14000.
Care variantá nu este adeváratá referitoare la aplicarea creatoare a
standardelor ISO 9000:2000?
a) sprijiná ,,mi§carea TQM" pe plan mondial;
b) excelenta ín afaceri este scopul final al managementului calitátii;
c) standardele ISO 9000 nu sunt utilízate intotdeauna ca instrumente ale
calitátii;
d) sprijiná i;mi§carea TQM" pe plan national.
1172. Care variantá nu este adeváratá referitoare la utilizarea §i intelegerea
standardelor ISO 9000?
a) nu permit dezvoltarea initiativelor ín domeniul calitátii in oríce
organizatie;
b) nu sunt suficient de clare, ca forma §i continut;
c) sunt gre§it íntelese ín privinta cerintelor de calitate;
d) sistemul calitátii trebuie integrat in conducerea unei afaceri,
1173. Care variantá nu este adeváratá referitoare 1a revizuirea standardelor
ISO 9000?
a) ele sustin efortul cátre excelenta in performanfa afacerii;
b) aratá ciar modul cum ele fac trecerea la TQM;
c) ele nu au o metodá de autoevaluare a gradului de maturitate a
managementului calitátii;
d) aplicarea standardelor ISO 9000 este autoevaluatá pe baza criteriilor
premiilor pentru calitate.
1174. Care variantá nu este adeváratá referitoare la relatiile dintre sistemul
de management al calitátii §i modelele de excelenta (TQM)?
a) ambele au principii com une;
b) diferenta dintre ele rezidá din cámpul lor de aplicare;
c) flecare organizatie are propriul mod de a realiza TQM;
d) implementarea eficace a standardelor ISO 9000 nu echivaleazá cu
TQM integrat al afacerii organizatiei.
238
1175. Care variantá nu este adeváratá referí toare la diferentele esentiale
dintre ISO 9000 §i TQM?
a) in ISO 9000 responsabilitatea asupra calitátii revine departamentului
calitátii;
b) la TQM flecare angajat este responsabil cu calitatea;
c) ISO 9000 nu poate fí concentra! íntr-o maniera sectorialá;
d) la TQM organizarea cuprinde tóate sectoarele, functiile §i tóate
nivelurile.
1176. Care variantá nu este adeváratá referitoare la conceptul §i tipurüe de
audit?
a) auditurile trebuie conduse de cei care au responsabilitate in domeniile
respective;
b) auditurile sunt prográmate din timp, in functie de natura §i importanta
activitátilor din domeniul calitátii;
c) evaluárile facute de audituri sunt raportate in functie de "dispozitiile
prestabilite";
d) auditurile "prima paite" sunt efectúate de auditor!i proprii ai
organizatiei auditate.
1177. Care variantá nu este adeváratá referitoare la auditul sistemului
calitátii:
a) urmareóte evaluarea conformitátii caracteristicilor de calitate cu
cerintele clientului sau cu specificatiile din documéntele de referintá
(standarde, specificafii tehnice);
b) poate fi efectuat prin audituri interne;
c) poate fí efectuat prin audituri "secundá parte";
d) poate fí efectuat prin audituri "tertá parte".
1178. Care variantá nu este adeváratá referitoare la documéntele necesare
efectuárii auditului de sistem calitate?
a) procedurile operationale §i ale sistemului calitátii;
b) manualul calitátii;
c) standarde de produs, specificatii tehnice;
d) standardul referitor la sistem (ISO 9001:2000),
1179. Care variantá nu este adeváratá referitoare la efectuarea auditului de
sistem al calitátii?
a) pregátirea auditului;
b) examinarea sistemului calitátii;
c) evaluarea rezultatelor;
d) constatarea neconformitátilor majore.
239
1180. Care variantä nu este adeväratä referitoare la tehnieile de comunicare
in timpul auditului de sistem ai calitätii?
a) este un proces instructiv constructiv;
b) ascultarea nu trebuie consideratä ca fiind o participare activa intre
auditor §i auditat;
c) auditor i i urmäresc §i semneie furnizate prin comunicare a non ver bala a
persoanelor auditate;
d) la identificarea neconformitätilor auditorul nu trebuie sä emita critici
la adresa nimänui,
1181. Care variantä nu este adeväratä referitoare la caliíicarea
certificarea auditorilor calitätii in U.E.?
a) cerintele pentru calificarea auditorilor sistemelor calitätii se refera Ja:
studii, pregätire, experientä, ínsu§iri personale, aptitudini de
conducere, mentinerea competente!;
b) experienta practica de cel putin doi ani din care un an in activitäti de
asigurarea calitätii;
c) in Schema Armonizatä a Organizatiei Europene a Calitätii se prevede
introducerea a trei grade de calificare §i certificare: "profesionist
calitate", "manager sistem calitate" §i "auditor calitate";
d) mentinerea competentei auditorilor se face prin participarea la cursuri
de perfeccionare §i evaluare la cel putin o datä la trei ani.
1182. Care variantä nu este adeväratä referitoare la preocupärile pe plan
European §i international in domeniul auditorilor calitätii:
a) cea mai inaltä calificare este de "manager sistem calitate" cu o
experientä de cel putin un an Tn domeniul calitätii;
b) insu§irile personale ale auditorilor: obiectivitate, perseverentä, spirit
practic, punctualitate, capacitate de comunicare, atitudine pozitivä,
capacitate organ izatoricä;
c) auditorii calitate sunt certificad de catre organismele nationale de
certificare acredítate;
d) sunt douä organisme internationale de armonizare a sistemelor
nationale de certificare a auditorilor calitätii: Registra International al
Auditorilor Certificad (IRCA) §i Asociada Internati onalä a
Organismelor de Certificare a Auditorilor §i a Cursurilor de Instruiré
(IATCA).
1183. Care variantä nu este adeväratä referitoare la preocupärile pentru
caliíicarea §i certificarea auditorilor calitätii in Romänia?
a) form are a auditorilor se face de cätre unele organisme, Universität i §i
firme de con sultán tä;
240
b) implementarea §i certificarea sistemului caiitàtii dupa ISO 9000 au
determinat necesitatea formârii auditorilor;
c) organismul pentru calificarea §i certificarea auditorilor, denurnit
Registru National al Auditorilor (RENA) este o asociatie guvernamentalâ
eu scop lucrativ;
d) RENA este acreditat de catre Reteaua Nationalà de Acreditare din
România (RENAR),
1184. Care variantà nu este adevâratà referitoare la certificare?
a) certificarea conformitâtii produselor/serviciilor a devenit un factor al
dezvoltârii comertului international;
b) reprezintâ actiunea unei terje parti care dovedeçte existenta încrederii
cà un produs, procès sau serviciu este In conformitate eu un standard
sau eu un document normativ;
c) s-a dezvoltat mai aies dupa aparitia standardelor ISO 9000 §i a
normelor europene EN 45000;
d) certificarea personalului pentru a indeplini diferite functii (auditor
calitate, manager sistem calitate etc.)
1185. Care variantà nu este adevàratâ referitoare la acreditare?
a) standardele din seria 45000 prevád criteriile generale de acreditare pe
care ar trebui sa le îndeplineascâ organismele de certificare a
produselor §i personalului;
b) criteriile generale pentru declaratia de conformitate a furnizorului sunt
stabilité prin standardul EN 45014;
c) declaratia de conformitate poate lua forma unui document, a unei
etichete sau o altâ forma echivalentà;
d) declaratia de conformitate poate fi aplicatà pe un catalog, facturâ sau
pe instructiunile de utilizare.
1186. Care variantà nu este adevâratà referitoare la certificarea In U.E. a
produselor/ serviciilor?
a) atestarea conformitâtii este efectuatà de càtre un organism de
certificare acreditat;
b) expertii organismului de certificare pot emite numai certificatul de
conformitate;
c) prin certificatul de conformitate se atesta cà un produs/ serviciu este
conform eu un document de referintà;
d) certificarea produselor/ serviciilor din "domeniul nereglementat" nu
face obiectul unor reglementàri spéciale.
241
1187. Care variantâ nu este adevâratà referitoare la Organizada Europeanà
de Incercâri §i Certificare (EOTC)?
a) asigurâ recunoaçterea reciproca a rezultatelor încercârilor;
b) elimina Incercârile çi certificàrile repetate;
c) stimuleazâ tari le din U,E. pentru a intra în acorduri de rec-unoaçtere
reciproca;
d) oferirea unor servicii centralízate de evaluare a conformitàtii.
1188. Care variantâ nu este adevâratâ referitoare la Sistema! de Màrci
Europene?
a) se repartizeazâ unui produs o singurâ marcà europeanà acceptatá de
toate statele membre;
b) KEYMARK este o marca de conformitate europeanà voluntará care
conféra o garantie a calitâtii în "domeniul nereglementât";
c) marca "CE" atestâ conformitatea eu "cerintele esenfiale" çi nu este
obligatorie sâ se api ice pe produse de folosintâ mdehmgatâ;
d) marca KEYMARK participa la crearea unui sistem de supraveghere a pietei.
1189. Care variantâ nu este adevâratâ referitoare la avantajele certifîcârii în
U.E. a sistemului de management al calitâtii?
a) reducerea auditârii furnizorilor;
b) creçterea competitivitâtii;
c) prevenirea cazurilor de râspundere juridicâ pentru calitatea produselor;
d) creçterea costurilor neconformitàfilor.
1190. Care variantâ nu este adevâratâ referitoare la certificarea sistemului
de management al calitâtii?
a) certificarea determina motivarea angajatilor;
b) clientii çi partenerii de afaceri solicita dovezi de funcionare a
sistemului;
c) certificarea de càtre un organism extern recunoscut nu necesita
efectuarea unui audit intern;
d) auditul de supraveghere urmàreçte mentinerea conditiilor initiale.
1191. Care variantâ nu este adevâratà referitoare la costul certifîcârii
sistemului?
a) depinde de mari mea organizatiei (numârul angajatilor);
b) depinde de numârul amplasamente!or §i de complexitatea proceselor;
c) reprezintâ 1 la 1000 din pierderile datorate noncalitâtii;
d) reprezintâ 10% din cheltuielile interne pentru implementarea
sistemului calitâtii.
242
1192. Care variantá nu este adeváratá referitoare la strategia de promovare
a sistemului certificat?
a) constrairea promovarea imaginii unei organizafii preocupatá de
calitate de a cantiga íncredere;
b) trezirea interesuiui clientilor noi mai putin a celor actual!;
e) certificarea urmáre§te transfoimarea interesuiui clientilor ín comenzi fenne;
d) urmáre^te cre^terea satisfacer!i clientilor.
1193. Care variantá nu este adeváratá referitoare la principiile de bazá ale
acreditárii in Romanía?
a) caracter voluntar;
b) transparentá §i disponibilitate publica;
c) contribuie la promovarea principiului Hberei circulatii a produselor §i
serviciilor;
d) accesul liber la acreditare al tuturor soíicitantilor, fará discriminári.
1194. Care variantá nu este adeváratá referitoare la principalele obiective
urina rite de RENAR?
a) participarea organelor de specialitate ale administratiei publice;
b) contribuie la cre§terea competitivitátii produselor/ serviciilor, in
contextul globalizárii pietelor;
c) conferá íncredere organismelor §i laboratoarelor care efectueazá
evaluarea conformitátii;
d) promoveazá protectia vietii, sánátátii, securitátii persoanelor, mediului
ínconjurátor §i apara interesele consumatorilor.
1195. Care variantá nu este adeváratá referitoare la principalele atributii ale
RENAR?
a) elaboreazá §i actualizeazá regulile de acreditare ín functie de evolutia
practicii europene §i internationale;
b) asigurarea confidentialitátii §i practica secretului comercial;
c) acrediteazá organismele de certificare pentru produse/ servicii, sistem
calitate, mediu §Í personal;
d) acrediteazá laboratoare de íncercári §i etalonare, precum §i
organismele de inspectie.
1196. Care variantá nu este adeváratá referitoare la certificarea ín Románia?
a) se practicá certificarea obligatorie §i voluntará;
b) produse le care au marca SR sau SR-S ínseamná cá satisfac cerintele
stabilite prin standardele romane de referintá;
c) titularii acestor márci le pot aplica numai pe ambalajele produselor;
d) titularii acestor marc i le pot utiliza în publicitate în vederea
promovärii produselor/ serviciilor certificate.
1197. Care varían ta nu este adeväratä referitoare la calitatea totalä:
a) TQM este un mijloc de a atinge obiectivul "calitatea totalä";
b) calitatea totalä este constituitä din activitäti care se imbunätätesc
continuu, implicând tot personalul de la manager! la executanti;
c) calitatea totalä urmâreçte satisfacerea deplinä a clientului, c o neo mitent
cil creçterea produetivitätii;
d) instruire çi pregätire profesionala a executantilor.
1198. Care variantä nu este adeväratä referitoare la realizarea calitätii totale?
a) concentrarea asupra clientului intern çi extern;
b) implicarea çi imputernicirea unor salariad;
c) angajament pe termen lung;
d) lucru organizat in echipä.
1199. Care variantä nu este adeväratä referitoare la elementele cheie aie
calitätii totale?
a) atentia asupra clientului intern çi extern;
b) clientul intern ajutä la definirea calitätii produselor, serviciilor,
angajatilor, tehnologiilor çi a mediului;
c) clientul extern defineçte calitatea produsului sau serviciului livrât;
d) scopul unei organizatii este de a satisface nevoile freevente aie
clientului.
1200. Care variantä nu este adeväratä referitoare la contributia altor
caracteristici extracalitative la calitatea totalä?
a) livrarea volumului cerut (V);
b) livrarea la termenul solicitât (T);
c) livrarea la costul cerut de furnizor pentru a nu depâçi fondurile alócate
(C);
d) livrarea la locul dorit (L).
1201. Care variantä nu este adeväratä referitoare la conceptual calitätii
totale?
a) înlantuirea activitätilor clientilor interni;
b) între calitatea produselor çi serviciilor nu sunt relatii de
interconditionare;
c) obiectivul este depâçirea açteptârilor clientului;
d) cum putem realiza mai bine un produs/ serviciu, pentru cä niciodatä
nu este destul de bun.
244

1202. Care variantá nu este adeváratá referitoare la noncalitate?

a) apare cánd se aloca mai putin de 15% din cifra de afaceri, noncalitatea
ajunge la 25% din venit la fírmele de produse;
b) efectul neimplicárii conducerii la várf dupa "regula 80/20";
c) erorile noncalitátii sunt cauzate de executanti 20%;
d) 80% din erorile noncalitátii sunt datorate conducerii la várf.
1203. Care variantá nu este adeváratá referitoare la supracalitate?
a) supracalitatea este atribuitá existentei functiilor mutile;
b) apare cánd se face "traducerea" eronatá a cerintelor in numáru!
proprietátilor;
c) genereazá costuri mai mari;
d) nu determina insatisfactia clientului.
1204. Care variantá nu este adeváratá referitoare la únele aspecte ale
noncalitátii?
a) este calitatea cerutá, specifícatá nerealizatá;
b) este ceea ce nu revine clientului §i íl nemultume§te;
c) genereazá insatisfactia clientului datoritá lipsei de performantá a
produsului/ serviciului;
d) genereazá insatisfactii datoritá existentei unor specificatii care sunt In
conformitate cu nevoia clientului.
1205. Care variantá nu este adeváratá referitoare la únele aspecte ale
supracaiitátii?
a) supracalitatea este ceea ce se dá prea mult clientului, fará ca el sá
ceará fará sá se specifice in documentada produsului/ serviciului;
b) supracalitatea este ceea ce nu folose§te clientul;
c) este calitatea care necesita cheltuieli suplimentare din partea
organizatieí care nu spore§te satisfactia clientului;^ ,
d) este o performantá excesiva, dar inutilá clientului.
1206. Care variantá nu este adeváratá referitoare la implicatiile economice
ale calitátii?
a) se concretizeazá in márimea profítului dupá relatia "calitatea-profit";
b) productivitatea afecteazá competitivitatea pe piatá ín lupta
concurentialá;
c) cre§terea productivitátii determina costuri mai mici pe unitatea de
produs;
d) motivarea angajatilor pentru satisfacerea clientului prin realizarea
unor caracteristici specifice calitátii totale (QVLTCRA).
245
1207. Care variantä nu este adeväratä referitoare la prineipiile ealitatii totale:
a) atitudinea preventivä este de préférât fata de cea corectivä;
b) luarea în considerare a unor componente specifice ealitatii totale
(QVLTCRA);
c) armonizarea influentelor tuturor factorilor, furnizori, distribuitori,
clienti;
d) dezvoltarea unui si stem informational adeevat
1208. Care variantä nu este adeväratä referitoare la calitatea totalä?
a) necesita implicarea întregului personal;
b) presupune o participare activa a fiecäruia în prevenirea erorilor;
c) are menirea de a nu extinde relatia client-furnizor în interiorul çi în
afara organizatiei;
d) este o problema care face parte din strategiile de management.
1209. Care variantä nu este adeväratä referitoare la ipostazele ealitatii
totale?
a) definirea ealitatii produselor/ serviciilor specifice organizatiei;
b) calitatea conceptiei, a proiectarii;
c) calitatea realizan i ;
d) calitatea superioarä a serviciilor de consultantä.
1210. Care variantä nu este adeväratä referitoare la factorii esentiali de
aplicare a ealitatii totale?
a) crearea unei stäri de spirit pentru calitate in toatä organizada;
b) a valorifica contributia unor angajati întreprinzatori;
c) rapiditate çi dinamism în aplicarea mäsurilor de ímbunatatire continuä;
d) a liberiza un potential de initiative.
1211. Care variantä nu este adeväratä referitoare la calitatea totalä ca
räspuns la componentele sfidärii lansate de concurenti?
a) adaptarea produsului/ serviciului la nevoile clientului;
b) competitivitate-vânzare la pretul pietei: competitivitate =
productivitate* calitate;
c) performanta-eât mai aproape posibil de valorile specificate:
dispersia=noncalitate + supracalitate;
d) termene-livrare, angajámente, räspuns, creare de produse §i servicii noi.
1212. Care variantä nu este adeväratä referitoare la avantajele ealitatii
totale în functie de obiectivele tinta?
a) obiectivul "clienti"- se mareóte fidelitatea §i se diminueazä
reclamatiile;
246
b) obiectivul "întreprinderea"- se diminueazä costurile noncalitätii şi se
mareşte valoarea adäugatä;
c) obiectivul "managementul"- se diminueazä dezorganizarea şi se
mâreşte prevenirea;
d) obiectivul "piata"- se diminueazä remedierile şi se mareşte satisfactia
muncii.
1213. Care variantâ nu este adeväratä referitoare la conditiile necesare
iniplementärii calitätii totale?
a) existenta unei decizii strategice din partea conducerii la vârf;
b) investitii pe termen scurt şi mediu;
c) existenta unei culturi a calitätii İn organizatie;
d) implicarea totalä a conducerii.
1214. Care variantâ nu este adeväratä referitoare la etapele iniplementärii
calitätii totale?
a) convingerea echipeï de conducere;
b) formarea unei structuri "calitate";
c) obtinerea adeziunii conducerii numai prin actiuni de sensibilizare;
d) lansarea programului "Actiunea pentru Calitate Totalä".
1215. Care variantâ nu este adeväratä referitoare la etapele diagnosticärii
calitätii într-o organizatie?
a) stabilirea fimctiei calitätii in cadrul organigramei;
b) identificarea politicii calitätii cunoscutä şi insuşita de tot personalul;
c) existenta documentatiei sistemului calitätii şi a unui consiliu al
calitätii;
d) organizarea calitätii proiectate (de conceptie) numai prin teste de
prototipuri.
>

1216. Care variantâ nu este adeväratä referitoare la limitele calitätii totale?

a) prezentarea exigentelor şi principülor farä elemente metodologice
pentru a deveni functionale;
b) lipsa de coordonare între compartimente (calitate, marketing, resurse
umane);
c) oportunitatea introducerii programului Calitate Totalä este deformatä
de şefi i departamentelor operati onale;
d) neintelegerea bazei teoretice.
1217. Care variantâ nu este adeväratä referitoare la principiile de bazä
pentru succesul calitätii totale, formulate de A.V. Feigenbaum?
a) calitatea cere imbunätätire permanentä;
247
b) calitatea reprezintá ceea ce utilizatorul final sustine cá nu este;
c) calitatea reprezintá un mod de conducere;
d) calitatea §i introducerea noului sunt dependente una de cealaltá.
1218. Care variantá nu este adeváratá referitoare la componentele
principale ale unui program de calitate totalá?
a) planifícarea actiunilor;
b) strategia dezvoltárii;
c) activitáti operative;
d) utilizarea unor programe universal valabile.
1219. Care variantá nu este adeváratá referitoare la cerintele fundaméntale
pentru implementarea unui program de calitate totalá intr-o
organizatie?
a) implicarea totalá a conducerii la várf;
b) recunoa§terea performantelor obtinute de concurentá;
c) schimbarea atitudinii a culturii organizatiei;
d) tinerea sub control a calitátii activitátilor.
1220. Care variantá este adeváratá referitoare la succesiunea principalelor
compartimente care au un aport la calitatea produselor?
a) proiectare-marketing-aprovizionare-productie- controlul calitátii;
b) marketing-proiectare-aprovizionare-productie- controlul calitátii;
c) proiectare-aprovizionare-marketing-productie- controlul calitátii;
d) marketing-proiectare-controlul calitátii-aprovizionare-productie.
1221. Care variantá nu este adeváratá referitoare la conceptul TQM:
a) este un nou sistem de conducere a firmelor pe termen lung care pune
in centrul preocupárilor calitatea;
b) reprezintá o strategie puternicá a firmelor care determina o
imbunátátire continuá a calitátii produselor/serviciilor;
c) este un ansamblu de activitáti care asigurá realizarea simultaná a
obiectivelor concéntrate pe satisfacerea nevoilor frecvente ale clientilor;
d) reprezintá o nona filosofie de conducere a calitátii, un nou model de
cultura a mtreprinderii orientat spre client,
1222. Care variantá nu este adeváratá referitoare la dimensiunile TQM:
a) componenta filosófica este cea mai putin vizibilá §i ráspunde la
mtrebarea: de ce sá faci?
b) componenta lógica defínele calitatea §i ráspunde la intrebarea: cum sá
faci, sá aplici másurile rationale, logice de organizare §i realizare a
calitátii;
248
c) componenta tehnicá este partea vizibilá, operational a calitátii §i este
cea mai importantá, Ráspunde ía intrebarea: cu ce sá faci?
d) componenta umaná necesita sensibilizare, con§tientizare, pregátire,
motivare pentru lucrul "bine facut".
1223, Care variantá nu este adeváratá referitoare la conceptul TQM ín
viziunea lui Crosby:
a) calitatea este conformitatea cu cerintele;
b) calitatea este obtinutá prin evaluare nu prin prevenire;
c) standardul de perform anta al calitátii este "zero defecte";
d) calitatea se másoará prin pretul plátit pentru non-conformitáti §i nu
prin indici,
1224, Care variantá nu este adeváratá referitoare la principiile generale ale
TQM:
a) angajarea §i implicarea totalá a conducerii la várf;
b) prioritate absoluta datá cerintelor;
c) schimbarea fundamental a culturii organizatiei printr-o pregátire
sistematicá §i continua;
d) evaluarea costurilor cu remedierea defectelor inainte de livrare.
1225. Care variantá nu este adeváratá referitoare la necesitatea obiectivá a
TQM?
a) calitatea este factorul esential in cre^terea gradului de competitivitate
in lupta concurentialá;
b) consumatorii ͧi schimbá des preferintele in functie de raportul
calitate/pret oferit de producátori/comercianti, la produsele de
folosintá indelungatá;
c) supravietuirea §i prosperitatea firmei determina o ftouá atitudine fatá
de consumatori;
d) clientü fideli reprezintá eel mai important bun al firmei.
1226. Care variantá nu este adeváratá referitoare la sinteza avantajelor
introducerii TQM:
a) imbunátátirea efícacitátii structurilor organizatorice;
b) imbunátátirea satisfacerii consumatorilor;
c) clientii nu percep intotdeauna firma ca un "furnizor" de satisfactii;
d) imbunátátirea profitului a competitivitátii.
249
1227. Care variantá nu este adeváratá referitoare la valorile TQM:
a) întâietatea clientului;
b) multumirea clientului dirijeazá toti indícatorii economici;
c) concentrarea pentru identificarea solutiilor la greşelile constátate şi
depistarea vinovatilor pentru a-i sanctiona;
d) faptele şi dátele sunt de preferat în locul bánuielilor şi ale
prezumtiilor.
1228. Care variantá nu este adeváratá referitoare la factorii eritici de succes
ai TQM:
a) implicarea totalá a conducerii la vârf;
b) existenta culturii calitátii;
c) pregátirea pe module începând cu executantii;
d) sistemul de comunicare cu clientii.
1229. Care variantá nu este adeváratá referitoare la implicarea şi angajarea
conducerii la vârf:
a) stabilirea strategiilor în eadrul planificárii;
b) aprobarea unor structuri organizatorice adecvate care sá fie paralele cu
cele existente;
c) definirea ciará a politicii calitátii pe termen lung;
d) stabilirea obiectivelor calitátii pe termen lung.
1230. Care variantá nu este adeváratá referitoare la structura şi continutul
modulelor de pregâtire şi instruiré a echipelor de ímbunátátirea calitátii:
a) la ínceput se pune accent pe concepte, fará stratificarea proiectelor;
b) metode de obtinere şi analízarea datelor;
c) formularea unor concluzii intermediare;
d) identificarea cauzelor, selectarea másurilor de implementare a planului
şi interpretarea rezultatelor.
1231. Care variantá nu este adeváratá referitoare la continutul pregátirii în
domeniul TQM a managerilor:
a) elementele de bazá ale TQM;
b) política şi obiectivele pentru calitate ale firmei;
c) aplicarea metodelor specifice TQM;
d) obiectivele calitátii la nivel compartimental.
1232. Care variantá nu este adeváratá referitoare la modalitátile de
comunicare cu clientii externi în domeniul calitátii:
a) comunicarea rezultatelor din studiul anual;
250
b) dátele rezultate din cercetarea clientilor interni;
c) utilizarea metodelor §i tehnicilor de marketing;
d) transmiterea datelor referitoare la gradul de satisfacere sau frustrare a
clientilor extern i la angajatii de la nivel mediu.
1233. Care variantá nu este adeváratá referitoare la evaluarea periodica a
procesului TQM:
a) necesitatea supravegherii continue din partea managerilor;
b) se evalueazá modul de desfigurare a procesului TQM;
c) se evalueazá numai rezultatele obtinute;
d) concluziile din rapoartele de audit se folosesc pentru noi imbunátátiri.
1234. Care variantá nu este adeváratá referitoare la reluarea procesului
TQM la un nivel superior:
a) actualizarea politicii firmei in domeniul calitátii;
b) perfectionarea instruirii §i pregátirii personalului de la nivel mediu;
c) actualizarea etapelor parcurse;
d) publicarea rezultatelor,
1235. Care variantá nu este adeváratá referitoare la conditiile de bazá ale
succesului TQM:
a) tinta este satisfacerea clientilor;
b) cooperarea pentru imbunátátirea continuá;
c) comunicarea §i coordonarea tuturor activitátilor;
d) tmputernicirea angajatilor de la nivel mediu.
1236. Care variantá nu este adeváratá referitoare la cauzele e§ecului TQM:
a) rezistenta slabá a conducerii la aplicarea TQM;
b) eroare la implementarea programelor de calitate;
c) entuziasm la inceput pentru TQM. dar nesustinut;
d) echipele de imbunátátirea calitátii nu au functionat eficient.
1237. Care variantá nu este adeváratá referitoare la etapele de
implementarea TQM:
a) angajamentul conducerii la várf;
b) instruirea §i pregátirea personalului de executie;
c) elaborarea politicii §i a obiectivelor calitátii;
d) másurarea costurilor calitátii.
1238. Care variantá nu este adeváratá referitoare la diagnosticul procesului
TQM:
a) analiza strategicá referitoare la calitate §i pret;
b) analiza de marketing referitoare la identificarea nevoilor clientilor
interni §i externi;
251
c) analiza organizatoricâ §i tehnicâ referitoare la pozitia fatâ de
concurentâ;
d) analiza economicâ referitoare la màsurarea costurilor disfunctionalitâtilor,
1239. Care variants nu este adeváratá referitoare la planul de implementare
a TQM:
a) precizeazâ sarcinile managementului la vârf;
b) formarea consiliului calitâtii;
c) numirea unei comisii pentru adaptarea procèsului TQM;
d) Inceperea actiunîi de instruire §i pregâtire a personalului de la nivel mediu.
1240. Care variantâ nu este adevâratâ referitoare la principalele sarcini
pentru top manageri m procesul TQM:
a) expunerea punctelor de vedere proprii prin interviuri, adunâri
générale, etc.;
b) sprijinirea pasiva a màsurilor de functionare a TQM;
c) recunoaçterea meritelor celor implicad çi recompensarea lor;
d) elaborarea unor proiecte de îmbunâtâtire a activitàtilor proprii.
1241. Care variantâ nu este adevâratâ referitoare la coordonatorul
procesului TQM:
a) contribuie uneori la asigurarea functionârii TQM;
b) trebuie sa aibâ calitati de bun manager;
c) este subordonat direct conducerii la vârf çi este membru în consiliul
calitâtii;
d) organizeazà actiuni de informare si de pregâtire în domeniul calitâtii.
1242. Care variantâ nu este adevâratâ referitoare la problemele
implementârii TQM:
a) sâ çtii la ce sa te açtepti;
b) alegerea câii de abordare: "de sus în jos" sau "de jos în sus";
c) comunicarea câtre clientii externi despre introducerea TQM;
d) luarea deciziei eu ce sa începi.
1243. Care variantâ nu este adevâratâ referitoare la un model posibil al
TQM:
a) durata implementârii TQM depinde de gradul de implicare al
conducerii la vârf;
b) punctul central al modelului îl reprezintâ feed-back-ul clientului;
c) flecare activitate din model trebuie adaptatâ ia specificul organizatiei;
252
d) sâgeata "timp" semnificâ necesitatea acordârii unei perioade de íimp
pentru desfaçurarea în bune conditii a activitàtilor din cele cinci
cercuri concentrice.
1244. Care variantâ nu este adevâratà referitoare la piramida TQM:
a) TQM consolideazâ motivatia §i creativitatea angajatilor, creându-se un
potential de inovare mai mare;
b) asigurà calitatea pe piatà a firmei;
c) include calitatea muncii fiecârui angajat, calitatea colaborârii, política
firmei în domeniul calitàtii;
d) TQM determina uneori calitatea produselor/serviciilor.
1245. Care variantâ nu este adevâratà referitoare la avantajele testàrii TQM
pe un e^antion de probà:
a) eforturi mai mici de conducere §i investitii;
b) corectarea rapidà a greçelilor implicând întreaga fîrmà;
c) evaluarea mai rapidà a rezultatelor;
d) entuziasmul angajatilor mai u§or de stimulât.
1246. Care variantâ nu este adevâratà referitoare la criteriile principale de
alegerea testului pilot:
a) alegerea managerului care sa aibâ stil §i valoare;
b) selectarea unei parti distincte din cadrul firmei;
c) alegerea unui eçantion in care nu existà o activitate performantà;
d) alegerea unui eçantion dintr-un loc în care nu existà alte proiecte de
aplicat.
1247. Care variantâ nu este adevâratà referitoare la sprijinirea e§antionului
de testare:
a) conducerea la vârf trebuie sa sprijine direct testul; ^
b) existen ta unui dialog permanent între consiliul calitàtii §i echipele de testare;
c) reîmprospàtarea cuno§tintelor despre calitate prin organizarea
cursurilor pentru personalul de la nivel mediu;
d) identificarea elementelor bune de cele nefolositoare.
1248. Care variantâ nu este adevâratâ referitoare la principalele etape
premergâtoare începerii procesului TQM:
a) organizarea procesului TQM;
b) evaluarea culturii, a atitudinii personalului §i perceptia clientului;
c) angajamentul pentru calitate a conducerii la vârf;
d) analiza periodica a costului calitàtii superioare.
253
1249. Care variants nu este adeváratá referitoare la atributiunile echipei de
proieetare a proeesului TQM:
a) adaptarea conceptelor TQM ia specificul firmei;
b) recomandá ínceperea sau nu a proeesului TQM;
c) stabilirea unui plan definitiv de implementare a proeesului TQM;
d) echipa de proieetare poate apela §i la un consultant extern.
1250. Care variantá nu este adeváratá referitoare la fazele de aplicare a
TQM la nivelul intreprinderii dupá testare:
a) lansarea experientei obtinute in testul pilot;
b) formarea echipelor de ímbunátátirea calitátii;
c) planificares calitátii;
d) formarea auditorilor externi.
1091. Care variantă nu este adevărată referitoare la deficienţe În desfăşurarea TQM:
a)nu se cunosc bine cerinţele clienţilor;
b)motivare a personalului de la nivel mediu;
c)circulaţia deficitară a informaţiei "de sus În jos" şi invers;
d)nu sunt bine percepute dimensiunile critice ale calităţii.
Care variantă nu este adevărată referitoare la cum se apără unii manageri de TQM:
a)a nu face nimic, participă la evenimente mai mult pentru imagine;
b)participarea prin critică la orice scenariu;
c)participarea activă prin diverse acţiuni;
d)TQM-ul nu atacă problemele care trebuie.
Care variantă nu este adevărată referitoare la principiile genera le ale TQM cu aplicabilitate directă şi În
turism:
a)calitatea percepută de client;
b)implicarea totală a tuturor angajaţilor;
c)colaborarea cu paJienerii din aval şi amonte de calitate;
d)rapoliarea performanţelor proprii faţă de orice concurent de pe piaţa turistică.
Care variantă nu este adevărată referitoare la conceptul de calitate În turism:
a) accesibilitatea utilizării produselor/serviciilor de către toţi consumatorii, inclusiv cei cu deficienţe;
b) autenticitate a realizării unei mărci de produse/servicii distincte faţă de cele similare ale concurenţi lor indirecţi;
c) armonia cu mediul natural şi uman pentru o dezvoltare durabilă pe termen mediu şi lung;
d) integrarea tehnologiilor infonnaţionale în turism este un domeniu prioritar.
Care variantă nu este adevărată referitoare la principiile HACCP:
a) determinarea punctelor critice prin care se pot ţine sub control riscurile identificate;
b) stabilirea limitelor critice care trebuie respectate la unele puncte critice impoliante de control;
c)stabilirea procedurilor de monitorizare a punctelor critice de control;
d)stabilirea procedurilor prin care se va verifica dacă sistemul RA..CCP funcţionează corect.