Grile MQ

1.
O circulatie mai larga pe plan mondial o au definitiile calitatii care fac referire la:
a) grad sau nivel
(X) proprietate sau insusire
b) utilitate
2. Prin calitate intelegem „aptitudinea la utilizare”, este opinia:

a) I.S.O.
b) AFNOR
(X) Joseph Juran
c) P. Jica, E. Maxim
3. Definitia data de ISO calitatii face referire la:

(X) proprietati si caracteristici
a) costuri minime
(X) nevoi exprimate sau implicite
4. Elementul comun majoritatii definitiilor calitatii este:

(X) satisfacerea nevoilor utilizatorilor
a) referirea la caracteristici
b) referirea la costuri sau preturi
5. Calitatea este:
a) similara cu valoarea de intrebuintare
(X) diferita de valoarea de intrebuintare prin:
1. numarul caracteristicilor de referinta
2. nivelurile caracteristicilor de referinta
(X) gradul de satisfacere a cerintelor
6. Care definitii ale calitatii sunt corecte:

(X) analitice
(X) sintetice
7. Definitia calitatii utilizata de P. Jica si E. Maxim face referire la:

(X) aptitudini sau insusiri
(X) categorii de caracteristici
a) costuri minime
(X) necesitati specificate sau implicite
b) preturi maxime
8. Un produs este de calitate superioara daca are:

a) cost ridicat
b) cost scazut
c) pret ridicat
d) pret scazut
(X) nici una din situatii nu este general valabila
9. Expresia „satisfacerea intr-un anumit grad” utilizata in definitia calitatii are in vedere:
a) delimitarea calitatii de utilitate
(X) delimitarea calitatii de valoarea de intrebuintare
b) delimitarea calitatii produselor de cea a serviciilor
10. Nevoile specificate sau implicite se stabilesc:
(X) prin standarde
(X) prin contracte
(X) prin cercetari de piata
a) prin analize economice
(X) prin normare
b) prin lege
11. Calitatea are caracter:

(X) obiectiv, determinat de caracteristici
a) obiectiv, determinat de cerintele consumatorilor
(X) subiectiv, determinat de deosebirile dintre persoane
12. Grupele mari de caracteristici care reflecta calitatea sunt:

(X) caracteristici tehnice
a) caracteristici zonale
(X) caracteristici sociale
(X) caracteristici economice
b) caracteristici estetice
c) caracteristici tehnologice
II. FORMELE CALITATII
13. In functie de caracteristicile avute in vedere, calitatea unui produs sau serviciu poate
fi:
(X) partiala
(X) integrala
(X) totala
14. Calitatea partiala a unui produs /serviciu se refera la:

(X) o caracteristica
(X) un grup de caracteristici…..
a) un esantion din populatia totala
b) un stadiu in realizarea produsului sau serviciului
15. Calitatea integrala a unui produs /serviciu se refera la:

(X) toate caracteristicile si intreaga viata a produsului
a) intreg personalul care participa la realizarea productiei

b) intreaga productie realizata
(X) intreaga viata a produsului /serviciului
c) toate operatiile sau fazele realizarii

(X) toate caracteristicile
(X) intreaga viata a produsului
d) intreaga productie realizata
18. In functie de stadiul in care se afla un produs avem:

a) calitatea in aprovizionare
b) calitatea in productie
c) calitatea in consum
(X) calitatea de conceptie
d) calitatea proiectelor
(X) calitatea de conformanta
(X) calitatea realizata
(X) calitatea in utilizare
(X) calitatea proiectata
19. Clasa de calitate reprezinta un calificativ pentru o categorie de produse care:
(X) apartin aceluiasi sortiment
a) apartin la sortimente diferite
(X) au valorile caracteristicilor cuprinse intre anumite limite
(X) au aceeasi destinatie
b) au destinatie diferita
20. In standardizarea ISO clasa de calitate este considerata:

a) un indicator de eficienta
b) un calificativ
(X) un indicator de categorie sau rang
21. In cazul produselor intalnim frecvent impartirea pe clase de calitate:

(X) masa, superioara, extra, lux
(X) calitatea I, II, III …
a) corespunzator, necorespunzator
b) rebut, produs remaniabil, produs bun
22. In servicii clasele de calitate sunt diferentiate prin:

a) calificative: masa, superioara, extra, lux
b) calitatea I, II, III …
(X) clase
(X) stele
(X) categorii
23. Clasa de calitate poate fi exprimata prin:

a) pret minim pentru produsele unei intreprinderi
b) pret minim pentru un produs la un moment dat
c) pret minim pentru un produs intr-o anumita perioada de timp
(X) pret mediu pentru mai multe produse apartinand aceluiasi sortiment
d) pret mediu al unui produs intr-o perioada mai mare de timp
24. Clasa de calitate se refera la:

(X) produse apartinand aceluiasi sortiment
a) produse apartinand aceleiasi intreprinderi
(X) produse realizate din aceleasi sortimente de material
(X) produse realizate prin acelasi proces tehnologic
b) produse realizate printr-un proces tehnologic mai performant si din materiale de
calitate superiaora
III. CARACTERISTICI DE CALITATE
25. Specificati grupa in care se incadreaza urmatoarele caracteristici: protectie, securitate:

(X) sociale propriu-zise
a) senzoriale fiziologice
b) psiho-senzoriale
c) psihologice
d) ergonomice
e) psiho-sociale
f) nici una
26. Specificati grupa in care se incadreaza urmatoarele caracteristici: miros, gust,

consistenta:
a) sociale propriu-zise
(X)senzoriale fiziologice
c) psiho-senzoriale
d) psihologice
e) ergonomice
f) psiho-sociale
g) nici una
27. Specificati grupa in care se incadreaza urmatoarele caracteristici: viteza, greutate,

consum specific:
b) senzoriale fiziologice
c) psiho-senzoriale
d) psihologice
e) ergonomice
f) psiho-sociale
(X)nici una
28. Specificati grupa in care se incadreaza urmatoarele caracteristici: forma, aspect,

cromatica, eleganta, moda:
b)senzoriale fiziologice
(X)psiho-senzoriale de natura estetica
d) psihologice de natura estetica
e) ergonomice
f) psiho-sociale de natura estetica
g) nici una
29. Specificati grupa in care se incadreaza urmatoarele caracteristici: ornamentul, decorul,

moda:
(X) psiho-senzoriale de natura estetica
d) psihologice
e) ergonomice
f) psiho-sociale de natura estetica
g) nici una
30. Specificati grupa in care se incadreaza urmatoarele caracteristici: amplasarea

organelor de comanda, evitarea solicitarii unidirectionale, asigurarea unei pozitii
confortabile pentru utilizator:
c) psiho-senzoriale
d) psihologice
(X)ergonomice
f) psiho-sociale
g) nici una
31. Specificati grupa in care se incadreaza urmatoarele caracteristici: precizia in

functionare, maneabilitate, sarcina utila:
c) psiho-senzoriale
d) psihologice
e) ergonomice
f) psiho-sociale
(X)nici una
32. Caracteristicile sociale propriu-zise sunt cele care:

a) sunt cerute de grupuri sociale
b) au aceleasi niveluri la toate produsele similare
(X) afecteaza grupuri de persoane
33. Care afirmatii sunt adevarate in legatura cu caracteristicile sociale:

(X) unele trebuie sa aiba niveluri cuprinse intre anumite limite
a) nu sunt percepute usor de utilizatori
b) realizarea lor la nivelul cerut necesita cheltuieli foarte mari
(X) pun in evidenta modul in care produsul sau serviciul influienteaza viata persoanelor si a
grupurilor sociale
(X) sunt usor percepute de utilizatori
34. Confortul este o caracteristica:

a) tehnica
b) fiziologica
c) economica
d) estetica
e) senzoriala de natura fiziologica
(X) senzoriala de natura psiho-fiziologica
35. Care dintre urmatoarele caracteristici sunt de natura senzorial – fiziologica:

(X) mirosul
a) duritatea
(X) aroma
b) forma
36. Care dintre urmatoarele caracteristici sunt de natura estetica:

a) gustul
(X) forma
b) consistenta
(X) linia
37. Caracteristicile senzoriale se individualizeaza de celelalte caracteristici prin:

a) costul ridicat al realizarii lor
(X) sunt percepute prin intermediul organelor de simt
b) sunt strict necesare pentru realizarea functiei de baza a produsului
38. Care este legatura dintre forma si linie?

(X) de incluziune
a) de dependenta
b) de indiferenta
39. Arhetipul precede prototipul?

(X) Da
a) Nu
40. Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata?

(X) expresivitatea este specifica formelor iesite din comun
a) expresivitatea este specifica formelor standardizate
b) expresivitatea este specifica formelor complexe
41. Dintre urmatoarele categorii estetice, dinamica mai accentuata o are:

a) continutul, care se schimba in functie de:
a1- destinatia produsului
a2- resursele din care este realizat produsul
a3- progresul tehnic
a4- pretul produsului
(X) forma, care se schimba in functie de:

b1- resursele materiale din care este realizat produsul
b2- ….si … comerciantilor?
42. Care dintre urmatoarele afirmatii se ataseaza categoriilor estetice mentionate:

a) se realizeaza prin modelare artistica, nu are autonomie fata de obiect si isi pierde
importanta estetica odata cu distrugerea formei
(X) ornamentul
1. decorul
2. forma
b) se aplica altei forme, are autonomie fata de forma de baza
1. ornamentul
(X) decorul
2. forma
c) este elementul esential prin care produsul se prezinta si comunica cu beneficiarul si
mediul
1. ornamentul
2. decorul
(X) forma
d) reflecta legatura care trebuie sa existe intre structura interna, configuratia produsului si
elementele din mediul inconjurator
1. ornamentul
2. decorul
3. forma
(X) continutul
(X) functionalitatea
43. Ornamentul si decorul au:

(X)utilitate estetica
a) utilitate functionala
b) utilitate economica
44. Moda este data de:

a) comportamente si opinii individuale ,are functie de:
a1- uniformizarea produselor
a2- diferentierea produselor
a3- perfectionarea produselor
a4- orientarea spre anumite produse sau servicii
b) comportamente si opinii colective si se manifecta prin:
(X) uniformizarea produselor
(X) diferentierea produselor
b3- perfectionarea produselor
(X) orientarea spre anumite produse sau servicii
45. Caracteristicile ergonomice au ca scop:
a) cresterea modernitatii produselor
b) reducerea consumurilor specifice in exploatarea produselor
(X)corelarea dimensionala a bunurilor cu caracteristicile antropometrice ale utilizatorului
c) corelarea dimensionala a bunurilor cu caracteristicile antropometrice ale
producatorului
(X)evitarea solicitarii unidirectionale a unor organe in timpul exploatarii
d) evitarea solicitarii unidirectionale a utilajelor
(X)consumul minim de energie pentru accesul la organele de comanda
IV. MASURAREA CALITATII
52. Jurnalul calitatii este un document in care se consemneaza:

a) opiniile managerilor privind calitatea
b) constatarile controlorilor de calitate
c) situatia statistica a defectelor la fiecare loc de munca
(X) situatia statistica a defectelor pe categorii de defecte
53. Coeficientul defectelor se calculeaza:

a) zilnic pentru fiecare tip de defect
b) lunar pentru fiecare tip de defect
(X) zilnic sau lunar prin raportarea numarului de defecte la total produse verificate
d) zilnic sau lunar prin raportarea numarului de defecte la total produse verificate intr-o luna
54. Coeficientul defectelor reflecta:

(X) situatia de ansamblu a noncalitatii
b) gravitatea defectelor
(X) ponderea defectelor in total produse verificate
55. Demeritul reflecta:

a) situatia de ansamblu a defectelor
(X) gravitatea defectelor
c) ponderea defectelor in total produse verificate
V. SISTEMUL SI SUBSISTEMELE CALITATII
68. Calitatea mediului intern al firmei este reflectata direct de:

(X) calitatea componentelor si a relatiilor dintre ele
b) numai calitatea componentelor
c) de satisfactiile persoanelor din intreprindere
d) de calitatea produselor realizate
69. Asupra calitatii componentelor mediului extern intreprinderea poate actiona prin:
a) impunerea de restrictii
b) negociere
(X) selectie
70. Asupra calitatii elementelor de mediu intreprinderea poate actiona:

a) direct, asupra tuturor componentelor
b) indirect, asupra tuturor componentelor
(X) direct asupra componentelor mediului intern
(X) partial, asupra tuturor componentelor micromediului extern
(X) indirect, asupra tuturor componentelor macromediului extern
71. Calitatea unei cercetari de marketing poate fi apreciata pe baza urmatoarelor elemente:
a) volumul informatiilor obtinute
(X) metoda stiintifica
(X) valoarea si costul informatiilor
72. Intr-o cercetare de marketing sunt mai usor de evaluat:

(X) cheltuielile
b) efectele
73. Calitatea unui studiu de cercetare de marketing poate fi apreciata pe baza:

a) cheltuielilor facute, care trebuie sa fie cat mai mici
b) efectelor, care trebuie sa fie cat mai mari
(X) raportului efecte / efort care trebuie sa fie cat mai mare
75. Calitatea pretului privita ca o componenta a mixului de marketing, poate fi apreciata ca

fiind buna daca acesta:
a) este mai mare decat al concurectilor
b) este mai mic decat al concurectilor
(X) are o flexibilitate ridicata
76. Calitatea promovarii este apreciata:

a) de catre producator si consumator, in fuctie de acelasi criteriu deoarece ambii sunt
interesati de o buna colaborare
(X) de catre producator daca aceasta contribuie la cresterea vanzarilor si a fidelitatii clientilor
c) de catre cumparator daca este purtatoare de informatie
(X) de catre cumparator in functie de informatie, forma, stil s.a.
77. Calitatea in specificare si proiectare este apreciata in functie de:

(X) calitatea proiectarii produselor si tehnologiilor si calitatea proiectelor obtinute
b) numai in functie de calitatea proiectelor
c) in functie de calitatea resurselor utilizate
78. Calitatea planului de aprovizionare este influientata de:

(X) stabilirea corecta a normelor de consum
b) calitatea receptiei, transportului si depozitarii
(X) fundamentarea corecta a stocurilor
(X) corelarea cu planul de productie
e) calitatea aprovizionarii proceselor de productie
79. Fisa pentru aprecierea calitatii unui furnizor trebuie sa contina:

(X) date de identificare
b) informatii privind concurenta acestuia
(X) aspecte tehnice, comerciale, economice
80. Pentru aprecierea calitatii documentatiei de procurare a resurselor se analizeaza:

a) planul de productie
b) documente referitoare la concurenta
(X) documente de fundamentare
(X) documente privind relatiile cu furnizorii
(X) documente care insotesc produsele
81. Pentru aprecierea calitatii documentatiei de procurare a resurselor se analizeaza

urmatoarele documente privind relatiile cu furnizorii:
a) fisele tehnice pentru normarea consumurilor
(X) fise privind furnizorii
c) procese - verbale de receptie
(X) fise de evaluare a furnizorilor
(X) comenzi si contracte

urmatoarele documente la livrarea produselor:
(X) procese - verbale de receptie
b) certificatul de omologare a prototipului si a seriei zero
(X) avizul de expeditie
d) factura
e) chitanta care atesta plata produselor
urmatoarele documente privind calitatea produselor livrate:
(X) certificatul de calitate
b) documentul de certificare a calitatii furnizorului
(X) certificatul de garantie
(X) cartea tehnica a produsului
e) certificatul de omologare a prototipului si a seriei zero
84. Trasabilitatea reprezinta:

a) traseul pe care il va parcurge produsul
(X) inregistrari pe baza carora se poate reface „istoricul” produsului
c) inregistrari pe baza carora se poate stabili calitatea produsului
85. Marcajele de identificare de pe produse se mentin pana cand:

a) are loc receptia la beneficiar
b) dispar ca urmare a actiunii factorilor atmosferici
c) are loc prelucrarea suprafetelor ce poarta semne de identificare
(X) are loc prelucrarea suprafetelor ce poarta semne de identificare si incorporarea produsului
in alt produs care are propriile marcaje
86. Modalitatile de determinare a calitatii in vanzarea internationala se grupeaza dupa:

a) volumul si diversitatea produselor
(X) natura marfii si formele de vanzare practicate
c) cantitatile aprovizionate si locul receptiei
87. Calitatea relatiilor dintre vanzatori si cumparatori poate fi apreciata pe baza:

a) planurilor de aprovizionare si vanzari
(X) modalitatii de contactare a cumparatorilor si de stabilire a relatiilor cu acestia
c) studiilor de piata
(X) sistemului de asigurare si garantare a calitatii
e) resurselor compartimentului de vanzari
(X) sistemului de distributie si serviciile post-vanzare
88. Bunurile fungibile sunt cele care:

(X) se pot inlocui unele cu altele fiind determinate genetic si ale caror caracteristici sunt
similare:
a) au caracteristici specifice si nu pot fi inlocuite unele cu altele
c) sunt bunuri necorporale
89. Bunurile nefungibile sunt cele care:
a) se pot inlocui unele cu altele fiind determinate genetic si ale caror caracteristici sunt
similare:
(X) au caracteristici specifice si nu pot fi inlocuite unele cu altele
c) sunt bunuri necorporale
90. in cazul determinarii calitatii prin documentatii tehnice produsele expediate trebuie sa
corespunda calitativ cu:
a) produse de referinta
b) produse livrate si altor cumparatori
c) monstra etalon de oferta
d) monstra etalon de comanda
e) tipul de marfa indicat
(X) documente tehnice intocmite de vanzator
(X) documente acceptate de cumparator la negociere
91. in cazul determinarii calitatii pe baza de mostre calitatea produselor livrate trebuie sa
corespunda cu:
(X) monstra etalon de oferta
(X) monstra etalon de comanda
e) tipul de marfa indicat
f) documente tehnice intocmite de cumparator
g) documente acceptate de cumparator la negociere
92. in cazul existentei unei marfi ale carei caracteristici de calitate sunt intrate in uzante
internationale si partile contractante o specifica in contracte, calitatea produselor expediate
trebuie sa corespunda cu:
c) monstra etalon de oferta
d) monstra etalon de comanda
(X) tipul de marfa indicat
f) documente tehnice intocmite de cumparator
g) documente acceptate de cumparator la negociere
93. La definirea calitatii resurselor umane trebuie sa avem in vedere:

a) caracteristicile individuale si comune ale acestora, care sunt utilizate in mod involuntar in
vederea realizarii obiectivelor organizatiei
(X) climatul social si de management
c) dotarea tehnica a intreprinderii
(X) sistem de stimulente
94. Caracteristicile de calitate avute in vedere la recrutare si selectie sunt:

(X) competenta
b) sexul
(X) varsta
(X) starea de sanatate
e) cazierul judiciar
(X) potentialul de dezvoltare
g) originea sociala
95. Competenta unei persoane se apreciaza in functie de:

(X) pregatirea profesionala
(X) inteligenta
c) starea de sanatate
d) varsta
(X) rezultatele obtinute anterior in activitati similare sau in alte activitati
f) spiritul de colaborare
(X) usurinta adaptarii la cerintele postului
96. Principalele componente ale activitatii de service avute in vedere de TQM sunt:
(X) asistenta de specialitate in alegerea produselor
(X) urmarirea produselor in exploatare
c) transportul produselor de la magazin la domiciliu
(X) reparatii in perioada de garantie
e) fabricarea pieselor de schimb
97. Asistenta de specialitate in alegerea produsului este necesara:

a) in cazul produselor complexe
b) in cazul produselor de import
(X) in cazul majoritatii produselor
98. Asistenta tehnica la utilizatori este necesara:

(X) in cazul produselor complexe
b) in cazul produselor de import
(X) in cazul produselor care necesita conditii speciale de instalare si punere in functiune
d) in cazul bunurilor de folosinta indelungata
99. intre cerintele de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca piesele de schimb putem
mentiona:
(X) interschimbalitatea
(X) marcajele de identificare a producatorilor
c) marcajele de identificare a seriei de fabricatie
d) complexitatea corespunzatoare
100. Compartimentul de service trebuie sa solutioneze operativ reclamatiile referitoare la:

(X) defectele de fabricatie
(X) calitatea lucrarilor proprii
c) calitatea lucrarilor executate de alte ateliere de service daca acestea apartin de aceeasi firma
VI. AUDITUL SI CERTIFICAREA
101. Problema auditului calitatii a aparut in etapa:

a) inspectiei calitatii
b) controlului integral al calitatii
c) controlului statistic al calitatii
(X) asigurarea calitatii
e) managementului calitatii
102. Auditul calitatii consta in:

a) verificarea persoanelor cu atributii speciale in … calitatii
b) examinarea tuturor persoanelor pentru a verifica daca acestea cunosc si respecta cerintele
privind calitatea
(X) examinarea activitatilor si rezultatelor referitoare la calitate pentru a stabili daca respecta
dispozitiile prestabilite
103. intre obiectivele auditului calitatii putem enumera:

a) verificarea calitatii produselor sau corectitudinea controlului
(X) verificarea existentei unor proceduri si sisteme de lucru care sa asigure realizarea calitatii
c) verificarea calitatii pe fluxul de fabricatie
(X) verificarea corespondentei procedurilor de lucru cu standardele in domeniu
104. intre obiectivele auditului calitatii putem enumera:

a) verificarea calitatii produselor sau a corectitudinii controlului
(X) verificarea aplicarii corecte a procedurilor de lucru in vederea realizarii calitatii
c) verificarea calitatii pe fluxul de fabricatie
105. Rezultatele auditului conduce la:
a) sanctionarea intreprinderii
b) sanctionarea persoanelor care nu respecta cerintele privind calitatea
(X) identificarea stadiului realizarilor in domeniul calitatii si a posibilitatilor de perfectionare
106. Auditul calitatii se poate realiza pentru:

(X) produse sau servicii
(X) procese de productie
c) materii prime si materiale aprovizionate
d) documentatia de proiectare
(X) sistemul calitatii
107. Auditul intern al calitatii:

a) se realizeaza de experti neutri
(X) se realizeaza de specialisti din intreprindere
(X) se realizeaza dupa implementarea unui plan sau program al calitatii
(X) se reia cu o anumita periodicitate
e) se reia doar la implementarea unor planuri sau programe noi privind calitatea
108. Auditul extern poate fi efectuat de catre:

a) un furnizor al intreprinderii
b) un investitor care doreste sa investeasca in intreprindere
c) un beneficiar al intreprinderii la solicitarea acesteia
(X) un beneficiar al intreprinderii din proprie initiativa
(X) un organism neutru la solicitarea intreprinderii
109. Initiatorul auditului poate fi:

(X) conducerea intreprinderii
(X) un beneficiar al intreprinderii
110. Frecventa auditului poate fi:

a) anuala
b) trimestriala sau semestriala
(X) ocazionata de schimbari in viata intreprinderii
(X) in functie de obiectivele conducerii in domeniul calitatii
111. Responsabilul auditului poate fi:

(X) managerul calitatii
(X) seful compartimentului „Calitate”
(X) un specialist din intreprindere
112. Entitatile audiate se stabilesc:

a) in preziua inceperii auditului
b) prin decizia responsabilului de audit
c) de catre conducerea intreprinderii responsabilul calitatii si responsabilul de audit pe masura
efectuarii auditului
(X) cu cateva zile inainte de inceperea auditului
113. Principalele informatii care se comunica inca de la inceput entitatilor audiate sunt:
(X) data, durata si scopul auditului
(X) numele auditorilor
c) costul auditului
d) mijloacele de investigare care vor fi utilizate
114. Desfasurarea auditului presupune parcurgerea mai multor etape:

(X) interviul introductiv
(X) auditul propriu-zis
(X) reuniunea finala
d) decontarea lucrarilor de audit
115. Cererile de actiuni corective se completeaza de catre:

a) solicitantul auditului
b) responsabilul compartimentului „Calitate”
(X) auditori
116. Raportul de audit contine:

(X) pagina de identificare
b) lista cererilor de actiuni corective
c) lista persoanelor sanctionate
(X) cereri de actiuni corective
e) recomandari pentru auditati in vederea corectarii deficientelor
117. Cererile de actiuni corective elaborate cu ocazia auditului contin informatii privind:
(X) auditorii care le-au intocmit
(X) reprezentantii domeniului calitatii
(X) cererile corective
(X) data la care vor fi verificate corectiile efectuate
e) propunerile de sanctiuni
118. in cazul auditului extern solutionarea cererilor de actiuni corective este verificata de
catre:
a) managerul firmei
b) managerul calitatii
c) auditori pe baza prevederilor din contractul initial
(X) auditori pe baza unui act aditional la contract
119. Conditii pe care trebuie sa le indeplineasca o persoana pentru a avea calitatea de auditor:
(X) pregatire profesionala adecvata
(X) capacitate de evaluare corecta
c) coeficient ridicat de inteligenta
d) capacitate de memorare
(X) capacitate de analiza si sinteza
f) capacitate de negociere
(X) cinste si corectitudine
120. intre motivele unei intreprinderi pentru a obtine certificarea sistemului calitate putem
mentiona:
(X) valorificarea rezultatelor obtinute in domeniul cresterii calitatii
b) respectarea prevederilor legale
(X) pentru a stimula cresterea vanzarilor
d) pentru a evita unele sanctiuni
121. Certificarea calitatii este o etapa a auditului?

a) Da
(X) Nu
c) in unele situatii
122. Certificarea calitatii se refera la:

(X) produsele din nomenclatorul de produse al intreprinderii
b) produsele fabricate intr-o anumita perioada
c) produsele care vor fi exportate
(X) sistemul calitatii
e) manualul calitatii
f) intreg personalul intreprinderii
g) persoanele care lucreaza in anumite domenii
(X) laboratoarele intreprinderii
123. Certificarea produselor are ca scop:

a) evaluarea calitatii
b) auditul produselor
(X) atestarea posibilitatilor de a realiza produse cu anumite caracteristici de calitate
124. Certificarea produselor este impusa de:

(X) cresterea complexitatii produselor
b) dimensiunea intreprinderii
c) relatiile cu organisme internationale
(X) aparitia realizatorilor de produse contrafacute
125. Certificarea de produs poate fi data de:

a) laboratoarele proprii care au dotarea tehnica necesara
(X) laboratoarele proprii acreditate
(X) organizatii specializate externe
d) Institutul Roman de Standardizare
126. Declaratia de conformitate se elaboreaza de catre:

(X) un laborator propriu acreditat pe baza unor incercari, teste, documente
b) un laborator propriu care efectueaza controlul calitatii produselor
c) un beneficiar
d) un auditor extern specializat
127. Certificarea produsului are ca baza:

a) Declaratia de conformitate intocmita de un beneficiar
(X) Declaratia de conformitate intocmita de un laborator propriu
c) Declaratia de conformitate intocmita de un organism specializat
d) Certificatul de conformitate eliberat de beneficiar
e) Certificatul de conformitate eliberat de un laborator
f) Certificatul de conformitate propriu
(X) Certificatul de conformitate elibera de un organism neutru
128. Certificarea sistemului calitate este realizata de:

(X) un laborator propriu
(X) un beneficiar
c) un furnizor
(X) un organism neutru specializat
129. Certificarea sistemului calitatii este atestata prin:

a) Declaratia de conformitate a sistemului de asigurare a calitatii
(X) Certificatul de conformitate a sistemului de asigurare a calitatii
c) Marca de conformitate a sistemului de asigurare a calitatii
130. Certificarea personalului este necesara pentru:

(X) persoane care realizeaza produse care prezinta riscuri deosebite pentru oameni si mediu
b) persoanele care lucreaza la operatii complexe
c) persoanele care lucreaza in compartimentele de asigurarea calitatii
131. Documentul care atesta certificarea unei persoane este:

a) Declaratia de competenta
b) Diplomade competenta
(X) Certificatul de competenta
d) Autorixatia de competenta
132. Pentru a executa unele activitati la care se impune certificarea, persoana trebuie sa aiba:
a) Certificat de competenta
(X) Certificat de competenta si Autorizatie
c) Certificat de continuitate
133. Acreditarea laboratoarelor se realizeaza de catre:

a) conducerea intreprinderilor
b) conducerea compartimentului „Asigurarea calitatii”
(X) organism neutru
d) beneficiarii produselor intreprinderii
134. Pentru a solicita acreditarea, un laborator trebuie sa dispuna de:

a) Manualul calitatii pe intreprindere
(X) Manualul propriu de calitate
(X) Registru pentru inregistrarea datelor si documentelor pe care le elaboreaza
d) Mijloace de prelucrare automata a informatiilor
e) Personalitate juridica
(X) Avize si autorizatie de functionare
VII. PREMIILE CALITATII
135. Premiul Deming se acorda in:

a) SUA din anul 1951
b) Japonia din anul 1987
(X) Japonia din anul 1951
d) Uniunea Europeana din anul 1992
136. Premiul National Baldrege se acorda in:

(X) SUA din anul 1987
b) Japonia din anul 1987
c) Japonia din anul 1951
d) Uniunea Europeana din anul 1992
137. Premiile calitatii se acorda pentru:

a) respectarea legislatiei calitatii
(X) realizari deosebite in domeniul calitatii
c) recompensarea producatorilor corecti
138. Criteriile avute in vedere la acordarea premiului Deming sunt:

(x) politica si planificarea campaniei
b) personalul companiei
(X) managementul si organizarea companiei
d) managerii companiei
(X) educatia in domeniul calitatii
f) furnizorii companiei
(X) organizarea calitatii
(X) efectele obtinute, planuri de viitor
i) cheltuielile pentru imbunatatirea calitatii
j) procedurile de control utilizate
139. Examinarea pentru acordarea Premiului deming este facuta de:

a) organisme specializate
(X) experti guvernamentali si din institutii nonprofit
c) experti guvernamentali si din institutii de certificare a calitatii
d) guvern
e) un consiliu de examinatori format din experti in domeniul calitatii
f) auditori independenti special calificati
140. Premiul Deming se acorda pentru:

(X) persoane cu realizari deosebite in domeniul calitatii
b) intreprinderi cu realizari deosebite in domeniul calitatii
(X) certa valoare in domeniul calitatii
d) produse de calitate deosebita
e) intreprinderi cu o dinamica accentuata a cifrei de afaceri ca urmare a cresterii calitatii
141. Premiul National Baldrige se acorda pentru:

a) persoane cu realizari deosebite in domeniul calitatii
(X) intreprinderi cu realizari deosebite in domeniul calitatii
c) certa valoare in domeniul calitatii
142. Premiul European pentru Calitate se acorda pentru:

a) persoane cu realizari deosebite in domeniul calitatii
(X) intreprinderi cu realizari deosebite in domeniul calitatii
c) certa valoare in domeniul calitatii
143. Examinarea pentru acordarea Premiului National Baldrige este facuta de:
b) experti guvernamentali si din institutii nonprofit
d) guvern
(X) un consiliu de examinatori format din experti in domeniul calitatii
f) auditori independenti special calificati
144. Examinarea pentru acordarea Premiului European pentru Calitate este facuta de:
b) experti guvernamentali si din institutii nonprofit
d) guvern
e) un consiliu de examinatori format din experti in domeniul calitatii
(X) auditori independenti special calificati
145. Criteriile in baza carora se acorda Premiul National Baldrige sunt:

(X) conducere
b) personal
(X) informatie si analiza
(X) planificarea strategica a calitatii
e) controlul calitatii
(X) dezvoltarea si managementul resurselor umane
g) managementul investitiilor
(X) managementul proceselor
(X) calitatea si rezultatele afacerii
j) orientarea spre profit
(X) orientarea spre clienti si marketing
146. Daca avem in vedere urmatoarele trei grupe de criterii pentru acordarea Premiului
National Baldrige:
I. managementul(310), II. calitatea si rezultatele afacerii(450), III. marketing(80)
Dupa punctajul repartizat pe criterii, ordinea acestora este:
a) I, III, II
b) II, III, I
(X) III, I, II
c) I, II, III
147. Obiectivele Premiului European pentru Calitate sunt:
(X) orientarea salariatilor spre TQM
b) orientarea managerilor spre calitate superioara
(X) impulsionarea companiilor si persoanelor pentru imbunatatirea continua a calitatii
d) prosperitatea firmelor
(X) evidentierea rezultatelor benefice ce pot fi obtinute prin TQM
148. Criteriile pe baza carora se acorda Premiul European pentru Calitate sunt:
(X) conducerea firmei
b) informatii si analiza
(X) satisfacerea personalului, clientilor si a societatii
d) planificarea strategica a calitatii
(X) rezultatele afacerii
(X) politica si strategie
g) orientarea spre clienti si marketing
(X) resurse si procese
VIII. STANDARDIZAREA INTERNATIONALA
149. Standardele internationale sunt simbolizate:

(X) ISO – 9000
b) EN – 29000
c) CEN – 29000
150. Standardele internationale ghid au ca scop:

a) orientarea intreprinderilor in domeniul calitatii
b) orientarea in metodologia TQM
(X) orientarea in selectarea si utilizarea standardelor ISO
151. Standardele internationale pot fi:

(X) standarde ghid
b) standarde oficiale
(X) standarde de metodologie
d) standarde adaptabile
(X) standarde de referinta
f) standarde de proceduri
IX. ECONOMIA CALITATII
152. Principalele grupe de costuri ale calitatii sunt:

(X) costuri de prevenire asigurare
b) costuri de crescatoare
(X) costuri de evaluare a calitatii
d) costuri la producatori
(X) costurile datorate noncalitatii
(X) costul clientelei pierdute
153. in grupa costurilor de prevenire asigurare se includ:

(X) cheltuieli pentru prospectarea pietei, conceptie si experimentare
b) cheltuieli cu acreditarea / autorizarea laboratoarelor si atestarea personalului
(X) cheltuieli pentru asigurarea conditiilor materiale necesare realizarii calitatii superioare
(X) cheltuieli cu managementul prevenirii noncalitatii si asigurarea calitatii
e) cheltuieli pentru activitatea de service
154. in grupa costurilor de evaluare se includ:

a) cheltuieli pentru evaluarea calificarii personalului
b) cheltuieli pentru evaluarea defectelor
(X) cheltuieli pentru asigurarea conditiilor materiale necesare evaluarii
(X) cheltuieli cu personalul care efectueaza activitatea de evaluare
X. EFECTELE CALITATII
184. Principalele categorii de efecte ale calitatii sunt:

(X) efecte tehnice
(X) efecte sociale
c) efecte materiale
d) efecte banesti
(X) efecte tehnico- sociale conexe
(X) efecte economice
g) efecte morale
185. Efectele tehnice se obtin:

(X) prin cheltuieli suplimentare
b) prin actiuni sustinute de publicitate
c) prin informarea consumatorilor
186. Efectele sociale se manifesta intr-o proportie mai mare la:

(X) beneficiari
b) producatori
c) intermediari
d) organisme publice
187. Efectele ecologice sunt de natura:

a) tehnica
b) economica
(X) sociala
188. Efectele tehnico-sociale conexe se manifesta la:
a) furnizorii de materii prime de calitate superioara ce vor fi incorporate in produse
b) la realizarea produselor de calitate superioara
(X) la utilizatorii produselor de calitate superioara
(X) la utilizatorii produselor realizate cu utilaje de calitate superioara
189. Din categoria efectelor economice fac parte:

(X) cresterea competitivitatii
b) cresterea securitatii in exploatare
(X) spor de productie fizica sau valorica

(X) sporv de venit net
b) protectia mediului ambiant
c) reducerea minimului accidentelor in exploatarea produselor
(X) economie de resurse

a) reducerea numarului reclamatiilor
(X) spor de incasari sau economii valutare
(X) cresterea competitivitatii
d) reducerea poluarii
192. Pentru a aprecia efectele generate de un anumit nivel al calitatii se face referire la:
(X) nivelul mediu al calitatii pe ramura, sector sau intreprindere, in care se realizeaza produse
similare
b) nivelul tehnic al produselor intreprinderii
c) efectele economico-sociale conexe
193. Pentru a aprecia efectele generate de un anumit nivel al calitatii se face referire la:
(X) cel mai scazut nivel al produselor similare care sunt totusi cerute pe piata
b) nivelul tehnic al produselor intreprinderii
c) efectele economico-sociale conexe
194. Pentru a evalua efectul imbunatatirii calitatii la nivel de incredere, elementele de

referinta sunt:
a) nivelul mediu al calitatii pe ramura, sector pentru alte produse decat cele ale intreprinderii
(X) cel mai scazut nivel al produselor similare care sunt totusi cerute pe piata
(X) nivelul mediu al calitatii pe ramura, sector pentru produse similare
195. Pentru a evalua efectul imbunatatirii calitatii unui produs se au in vedere:

a) nivelul mediu al calitatii produselor inlocuitoare
(X) nivelul anterior al calitatii produsului in intreprindere
(X) nivelul calitatii pentru produsele concurentei
196. Pentru a aprecia efectele calitatii prin asimilarea unui produs nou se au in vedere:
a) nivelul maxim alproduselor similare realizate in tara sau comercializate pe piata
(X) nivelul calitativ al produsului inlocuit
197. O data cu cresterea calitatii vanzatorul poate negocia intr-o anumita proportie pretul
produsului. Se recomanda ca indicile sporului de pret sa fie:
a) mai mare decat indicile sporului calitatii ( i∆p > i∆k)
b) egal cu indicile sporului calitatii ( i∆p = i∆k)
(X) mai mic decat indicile sporului calitatii ( i∆p < i∆k)
203. Cresterea calitatii este insotita de o scadere a productivitatii atunci cand:

a) produsul este de complexitate ridicata
b) utilajele folosite au un nivel tehnic scazut
(X) muncitorii trebuie sa depuna un efort suplimentar si, ca urmare, cresc normele de timp
204. Cresterea calitatii nu este insotita de o modificare a productivitatii atunci cand:
(X) cresterea calitatii se realizeaza pe alte cai decat cresterea efortului muncitorilor
b) cresterea calitatii este redusa
c) cresterea calitatii este foarte mare
205.Sporul de productie fizica obtinut prin cresterea calitatii au caracter:

a) conventional, deoarece o unitate de produs de calitate superioara este echivalent cu mai
multe unitati de calitate inferioara
(X) conventional, deoarece in unitati fizice nu apar diferente intre o cantitate calitate
superioara si aceeasi cantitate de calitate inferioara
c) efectiv , deoarece produsele de calitate superioara satisfac intr-o mai mare masura cerintele
utilizatorilor
206. Pentru a determina sporul de venit net ca urmare a influientei calitatii asupra volumului
vanzarilor la intern, se utilizeaza relatia:
a) q1(p1- c1)
b) q0 (p1 – c1)
(X) ∆q (p1-c1)
d) ∆q (p1-c0)
e) ∆q (c1-c0)
207. Pentru a determina sporul de venit net ca urmare a influientei calitatii asupra volumului
productiei exportate, se utilizeaza relatia:
a) qexp(po1- po0)
b) qexp (c1 – c0)
(X) ∆qexp (po1-c1)
d) ∆qexp (po1-c0)
208. Pentru a determina sporul de venit net ca urmare a influientei calitatii asupra preturilor
produselor la intern, se utilizeaza relatia:
a) q1(p1- c1)
b) q0 (p1 – c1)
(X) q0 (p1- p0)
d) q1 (p1-p0)
209. Pentru a determina sporul de venit net ca urmare a influientei calitatii asupra preturilor
produselor exportate, se utilizeaza relatia:
(X) q0exp(po1- po0)
b) q1exp (po1 – po0)
210. Pentru a determina sporul de venit net ca urmare a influientei calitatii asupra costurilor
unitare, se utilizeaza relatia:
a) q1(c1- c0)
(X) q0 (c1 – c0)
c) q1 (p1- c0)
d) q0 (p0- c0)
211. Economia de resurse naturale ca urmare a calitatii se calculeaza cu relatia:
(X) En = qn (v1-v0) Pn
v0
212. Economiile de resurse avansate ca urmare a cresterii calitatii se calculeaza cu relatia:
(X) Ea = Nu x i∆v x Pu : D
213. Economia valorica de resurse umane ca urmare a cresterii calitatii se calculeaza cu
relatia:
(X) Np - ≤ (1+k) x i∆v
214. Economia de resurse consumate sau destinate consumului ca urmare a cresterii calitatii
se calculeaza cu relatia:
(X) qm x ∆c1 x pm
220. Sporul de productie la utilizatori ca urmare a folosirii utilajelor de calitate superioara prin
folosirea intensiva a acestora, se calculeaza cu relatia:
a) ∆Q = ∆Tf (Pr1-Pr0)
(X) ∆Q = ∆Tf1 (Pr1-Pr0)
c) ∆Q = I∆Tf (Pr1-Pr0)
(X) ∆Q = Tf1x ∆Pr
221. Sporul de productie la utilizatori ca urmare a folosirii utilajelor de entitate superioara

prin folosirea extensiva a acestora, se calculeaza cu relatia:
(X) ∆Q = ∆Tf x Pr0
(X) ∆Q = (Tf1- Tf0) x Pr0
c) ∆Q = O0 x I∆Tf
d) ∆Q = Tf1x ∆Pr
222. Sporul de productie la utilizatori prin folosirea unor materii prime de calitate superioara,
se calculeaza cu relatia:
(X) ∆Q = ∆Qm - ∆Qm
cs0 cs1
223. Economia relativa de utilaje la beneficiari ca urmare a cresterii calitatii acestora se
calculeaza cu relatia:
(X) Er = N u0 ⌠1- 1 ⌠
i Pr
224. Economia relativa de resurse umane la utilizatori ca urmare a folosirii unor utilaje de
calitate superioara, se calculeaza cu relatia:
(X) Er = N m0 ⌠1- 1 ⌠
iw
229. Economiile la cheltuieli cu reparatiile, in cazul cresterii calitatii utilajelor se obtin prin:
(X) reducerea numarului intreruperilor accidentale
b) reducerea complexitatii activitatilor de reparatii
(X) cresterea timpului de functionare intre doua interventii succesive
d) micsorarea cheltuielilor salariale ale atelierelor de reparatii
XI. ANALIZA CALITATII
230. Clientii pot fi uneori nemultumiti de calitatea unui produs chiar daca acesta ar putea sa le
satisfaca integral cerintele?
(X) Da
b) Nu
c) Numai in cazul produselor complexe
231. Informatii privind calitatea la client pot fi obtinute prin:

(X) studii de piata care vizeaza cumparatorii efectivi
(X) studii de piata care vizeaza cumparatorii potentiali
(X) analiza reclamatiilor
d) studii de piata care vizeaza concurecta
(X) analiza evolutiei clientelei
232. Evolutia clientelei este determinata de:
(X) calitatea produselor sau serviciilor
b) calitatea totala la producator
(X) gradul de cultura si civilizatie
233. Efectele economice ale calitatii la producator pot fi:

(X) spor de productie fizica sau valorica
b) imbunatatirea conditiilor de munca
c) cresterea securitatii in exploatarea produselor
(X) reduceri de cheltuieli
(X) cresteri de venit net
234. Bilantul calitatii pune in evidenta:

(X) cheltuielile si efectele legate de calitate
(X) castigul net din cresterea calitatii
c) contributia calitatii la cresterea activului intreprinderii
1. Cererile de actiuni creative se completeaza de catre:

a. Auditori;
2. Costurile calitatii sunt: "costurile pe care le implica asigurarea unei calitati

corespunzatoare si cele necesare pentru a da incredere, ca si pierderile datorate
nerealizarii calitatii corespunzatoare". Aceasta definiie este data de:
a. Standardul ISO 8402
3. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata?

a. Expresivitatea este specifica formelor iesite din comun;
4. Dupa complexitatea lor indicatorii calitatii pot fi grupati

a. Indicatori simpli, referitori la caract. elementare de calitate;
b. Indicatori sintetici, pe grupe de caract.
c. Indicatori integrali care au in vedere toate caract. unui produs.
5. Documentele SMC vor fi dimensionate luand in considerare mai multi factori:

a.Tipul si dimensiunea organizatiei;
b. Complexitatea si interactiunea proceselor;
c. Complexitatea produselor;
d. Cerintele clientilor;
e. Cerintele documentelor de reglementare aplicabile firmei ;
f. Abilitatile personalului demonstrate la verificari preliminarii, la audituri si in
activitatea curenta ;
g. Masura in care este necesar sa se demonstreze indeplinirea cerintelor SMC.
6. In raport cu gravitatea lor, defectele pot fi:

a. Critice ;
b. Principale ;
c. Secundare ;
d. Minore.
7. Principalele cerinte ale asigurarii calitatii sunt:

a. A scrie ce faci ;
b. A face ce scrii ;
c. A aduce dovezi.
8. In standardizarea ISO clasa de calitate este considerata:

a. Un indicator de categories au rang.
9. Clasa de calitate reprezinta un calificativ pentru o categorie de produse care:

a. Apartin aceluasi sortiment ;
b. Au valorile caracteristicilor intre anumite limite ;
c. Au aceeasi destinatie .
10. Cheltuielile cu investitii in uilaje, standuri si aparatura pt. verificari intra in

categoria:
a. Costurilor de evaluare .
11. Riscul de a fi respins lotul la controlul statistic de receptie ca fiind

necorespunzator, desi acesta corespunde prevederilor din contract, este:
a. Riscul furnizorului .
12. Principalele documente ale sistemului de management al calitatii sunt:

a. Manualele calitatii ;
b. Planurile calitatii ;
c. Procedurile ;
d. Ghiduri ;
e. Specificatiile, documentele, care stabilesc cerintele ce trebuiesc respectate ;
f.Inregistrarile .
13. Calitatea in specificare si proiectarea este apreciata in functie de:

a. Calitatea proiectarii produselor si tehnologiilor si calitatea proiectelor obtinute .
14. Dupa modul in care evolueaza in raport cu evolutia calitatii, costurile calitatii pot
fi:
a. Costuri care cresc pentru a asigura o crestere a calitatii ;
b. Costuri care scad odata cu cresterea calitatii .
15. Durabilitatea poate fi definita ca fiind:

a. Atitudinea unui produs de a-si indeplini corect toate functiile, o perioada de timp
data, cel putin egala cu durata de normala de viata .
16. In cazul auditului extern solutionarea cererilor de actiuni corective este verificata
de catre:
a. Auditori .
17. Mentenabilitatea poate fi definita ca fiind:

a. Aptitudinea unui prod. de a fi mentinut sau adus in stare de functionare, in conditii
date de utilizare si de efectuare a operatiilor de intretinere .
18. Cheltuielile cu ridicarea calificarii personalului intra in categoria:

a. Costurilor de prevenire a noncalitatii si asigurarea calitatii .
19. Intre documentele sistemului calitate intalnim :

a. Manualul calitatii ;
b. Instructiuni de lucru ;
c. Inregistrari privind caliatea .
20 . Principalele grupe de costuri ale calitatii la producatori/prestatori sunt:

a. Costuri de prevenire asigurare ;
b. Costuri de evaluare a calitatii ;
c. Costurile datorate noncalitatii .
21. Triloga calitatii dupa opinia lui Juran este:

a. Planificarea calitatii ;
b. Tinerea sub control a calitatii ;
c. Imbunatatirea calitatii .
22. Principalele subgrupe de caracteristici tehnice sunt:

a. Caracteristici tehnico-constructive ;
b. Caract. Tehnologice ;
c. Caract. tehnico-organizatorice .
23. Definiti tara care si-a facut din calitate un tel suprem, inregistrand in scurt timp
succese notabile in acest domeniu? Variante de raspuns:
a. Japonia .
24. Un produs este de calitate superioara daca are:

a. Niciuna din situatii nu este general valabila ;
25. Spirala calitatii evidentiaza principalele etape in realizarea unui produs. Dupa
parcurgerea unui ciclu etapele reiau:
a. La un nivel superiror plecand de la o baza informationala perfectionata .
26. Caracteristicile de calitate referitoare la utilizarea produselor in timp sunt:

a. Fiabilitate ;
b. Sustenabilitate ;
c. Durabilitate .
26. Caracteristicile de calitate de natura tehnica organizatorica se intalnesc in special:

a. In procese de productie ;
b. In servicii.
27. Specificati grupa in care se incadreaza urmatoarele caract.: viteza, greutatea,

consum specific:
a. Nici una.
28. Specificati grupa in care se incadreaza urmatoarele caract.: forma, linie, culoare:
a. Psiho-senzoriale de natura estetica ;
29. Specificati grupa in care se incadreaza urmatoarele caract.: amplasarea organelor

de comanda, evitarea solicitarii unidirectionale, sigurarea unei pozitii confortabile
pentru utilizator:
a. Orgonomice .
30. Care afirmatii sunt adevarate in legatura cu caract. sociale:

a. Unele trebuie sa aibe niveluri cuprinse intre anumite limite ;
b. Pun in evidenta modul in care produc sau serviciul influienteaza viata persoanelor si
a grupurilor sociale ;
c. Sunt percepute usor de utilizator .
31. Premiile calitii se acorda pentru:

a. Realizari deosebite in domeniul calitatii .
32. Sectiunile sistemului de management al calitatii sunt:

a.Sistemul de management al calitatii ;
b. Realizarea produsului ;
c. Managementul resurselor ;
d. Masurare analiza imbunatatire .
33. Certificarea personalului este necesara pentru :

a.Persoana care realizeaza produse care prezinta riscuri deosebite pentru oameni si
mediu ;
34. Marcajele de identificare de pe prod. se mentin pana cand:

a. Are loc prelucrarea suprafetelor ce poarta semn de identificare si incorporarea
produsului in alt produs care are propriile marcaje .
35. La definirea calitatii resurselor umane trebuie sa avem in vedere:

a. Climatul social si de management;
b. Dotarea tehnica a intreprinderii ;
c. Sistemul de stimulente .
36. Calitatea poate fi definita ca fiind:

a. Aptitudinea unui produs de a detine un ansamblu de caractere care-i confera
posibilitatea satisfacerii unor necesitati specific sau implicite ;
37. In raport cu gravitatea lor, defectele pot fi:

a. Critice ;
b. Principale ;
c. Secundare ;
d. Minore.
38. Definiti tara care si-a facut din calitate un tel suprem, inregistrand in scurt timp
succese notabile in acest domeniu? Variante de raspuns:
a. Japonia .
39. Certificarea calitatii se refera la:

a. Produsele din nomenclatorul de produse al intreprinderii;
b.Sistemul calitatii ;
c. Persoanele care lucreaza in anumite domenii ;
d. Laboratoarele intreprinderii.
40. Ansamblul caract. individuale si comune care intr-un anumit climat social si de
management, a unui sistem de stimulare si in prezenta unor conditii materiale adecvate
sunt utilizate voluntar in vedeerea realizarii obiectivelor organizatiei la un nivel ridicat
de performanta" este o definitie pentru:
a. Calitatea resurselor umane .
41. Un indicator care tine seama de ansamblul unor caract. tehnice speciale si se
calculeaza prin compararea acestora cu niveluri de referinta si agregare sub diferite
forme a rezultatelor compararii este:
a. Un indicator al nivelului ethnic .
42. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata?

a. Expresivitatea este specifica formelor iesite din comun .
43. Competentaunei persoanese apreciaza in fucntie de:

a. Pregatire profesionala ;
b. Ineligenta ;
c. Rezultate obtinute anterior in activitati similar sau alte activitati ;
d. Usurinta adaptarii la cerinta produselor .
44. Cererile de actiuni creative se completeaza de catre:

a. Auditori .
45. Initiatorul unui audit poate fi:

a. Conducerea Intreprinderii ;
b. Un beneficiar al Intreprinderii ;
c. Un organism specializat care efectueaza auditul in sistem de prestare de serviciu .
46. Cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca un indicator al calitatii sunt:

a. Simplu ;
b. Pertinent ;
c. Verificabil .
47. Odata cu cresterea calitatii vanzatorul poate negocia intr-o anumita proportie
pretul produsului. Se recomanda ca intre indicele sporului de pret si indicele cresterii
relative a calitatii sa fie o relatie de forma:
a. IOp=iO aceasta fiind corelatia normal ;
b. IOp<iOk pentru a asigura o crestere a raportului calitate-pret .
48.Spirala calitatii evidentiaza principalele etape in realizarea unui produs. Dupa

parcurgerea unui ciclu etapele reiau :
a. La un nivel superior plecand de la baza informationala perfectionata .
49. Cheltuielile cu achizitionarea de utilaje pentru mecanizarea si automatizarea

operatiilor manuale intra in categoria:
a. Costuri cu prevenirea noncalitatii si asigurarea calitatii .
50. Intre obiectivele auditului calitatii putem enumera:

a. Verificarea aplicarii corecte a procedurilor de lucru in vederea realizarii calitatii ;
b. Verificarea gradului in care realizarile efective corespund masurilor prestabilite .
51. Studiul pietei in vederea identificarii cerintelor si atitudinii consumatorilor intra in

categoria:
a. Costuri cu prevenirea noncalitatii si asigurarea calitatii .
52 Cheltuielile cu repararea si intretinerea masinilor si utilajelor in vederea mentinerii

preciziei de lucru intra in categoria:
a. Costurilor de prevenire a noncalitatii si asigurarea calitatii .
53. Cheltuielile cu remanierea si reconditionarea prod. intra in categoria:
a. Costurilor noncalitatii la producator.
54. Pentru aprecierea calitatii documentatiei de procurare a resurselo se analizeaza:

a.Doc . de fundamentare a necesarului ;
b. Doc. privind relatiile cu frunizorii ;
c. Doc.de livrare care insotesc produsul ;
d. Doc.Doc de certificare a calitatii .
55. Certificarea produselor are ca scop:

a. Atestarea posibilitatilor de a realiza produse cu anumite niveluri ale
caracteristicilor de calitate
56. Durabilitatea poate fi definita ca fiind:

a. Atitudinea unui produs de a-si indeplini corect toate functiile, o perioada de timp
data, cel putin egala cu durata de normala de viata.
57. Intre motivele unei intreprinderi pentru a obtine certificarea sistemului calitatea
putem mentiona:
a. Valorificarea rezultatelor obtinute in domeniul cresterii calitatii ;
b. Pentru a stimula cresterea vanzarilor .
58. Certificarea produsului are ca baza:

a.Declaratia de conformitate intocmita de un laborator propriu .
59. Intre principiile SMC prevazute in ISO 9004:2000 putem mentiona:

a. Orientare spre client ;
b.Promovarea unor relatii de parteneriat cu furnizorii ;
c.Implicarea conducerii ;
d. Abordarea procesuala a activitatii ;
e. Argumentarea cu date a deciziilor ;
f. Abordarea sistematica a proceselor de management ;
g. Implicarea personalului
h. Imbunatatire continua .
60. Care din urmatoarele afirmatii se ataseaza categoriei estetice ornament?

a. Se realizeza prin modelare artistica nu are autonomie fata de obiect si isi pierde
importanta artistica odata cu distrugerea formal .
61. Prin cresterea calitatii se realizeaza economii de resurse destinate consumului,

acestea pot fi:
a. Atat relative cat si absolute .
62. Caracteristicile de calitate de natura tehnica organizatorica se intalnesc in
special:
a.Procese de productie ;
b. Servicii .
63. Trasabilitatea reprezinta:

a. Inregistrari pe baza caror se pot reface “istoricul “ produsului.
64. Auditul calitatii prod urmareste:

a. Masura in care documentatia de produs corspunde cerintelor ;
b. Masura in care produsul se realizeaza conform specificatiilor .
65. Specificati grupa in care se incadreaza urmatoarele caract.: viteza, greutatea,

consum specific:
a. Nici una .
66. "Aptitudinea unui produs de a dispune de un ansamblu de caract. care-i confera

posibilitatea satisfacerii intr-un anumit grad a unor necesitati specificate sau
implicite" este o definitie pentru:
a. Diponibilitate ;
67. Premiul National Baldrigo se acorda in:

a. SUA 1987 .
68. Triloga calitatii dupa opinia lui Juran este:

a. Planificarea calitatii ;
b. Tinerea sub control a calitatii ;
b. Imbunatatirea calitatii.
69. Asistenta de specialitate in alegerea produsului este necesara:

a. Interschimbabilitatea ;
b. Marcaje de identificare a producatorilor
70. Problema auditului calitatii a aparut in etapa:

a. Asigurarea calitatii .
71. Disponibilitatea poate fi definita ca fiind:

a. Aptitudinea unui prod. de a raspunde nevoilor utilizatorului la un moment
dat .
72. Intre componentele raportului de audit intalnim:

a. Pagina de indentificare ;
b. Lista cererilor de actiuni corrective ;
c. Cereri de actiunicorective ;
d. Recomandari pentru auditai in vederea inlaturarii deficientelor ;
73. Procedurile documentale ale SMC in variant

ISO 9000:2000 sunt:
a. Controlul documentelor ;
b. Controlul inregistrarilor ;
c. Audit intern ;
d. Controlul produsului neconform ;
e. Actiuni peventive ;
f. Actiuni corective .
74. Denumirea de "audit extern" provine de la faptul ca:

a. Este realizat de specialist in afara intreprinderii .
75. Calitate pretului, privita ca o componenta a mixului de marketing, poate fi

apreciata ca fiind buna daca acesta:
a. Are flexibilitate ridicata .
76. Conditii pe care trebuie sa le indeplineasca o persoana pentru a avea calitatea

de audtior:
a. Pregatire profesionala adecvata ;
b. Capacitate de evaluare corecta ;
c.Capacitate de analiza si sinteza ;
d. Cinste si corectitudine .
77. Elementele sistemului de management al calitatii sunt structurate:

a. Potrivit ciclului PEVA.
78 . Conform Standardului ISO 9001:2000 produsul este rezultat al activitatilor

sau proceselor, respectiv:
a. Materiale procesate ;
b. Serviciile ;
c. Hardwere ;
d. Softwere .
79. Calitatea unui studio de cercetare de marketing poate fi apreciata pe baza:

a. Raportului efecte /efort care trebuie sa fie cat mai mare ;
80. Caracteristicile de calitate referitoare la utilizarea produselor in timp sunt:

a.Fiabilitatea ;
b.Sustenabilitatea ;
c. Durabilitatea .
81. Costurile calitatii sunt: "costurile pe care le implica asigurarea unei calitati
corespunzatoare si cele necesare pentru a da incredere, ca si pierderile datorate nerealizarii
calitatii corespunzatoare". Aceasta definiie este data de:
a. Standardul ISO 8402.
82. Coeficientul defectelor se calculeaza:

a. Pe zile si pe luni prin raporatrea numarului de defecte la total produse verificate .
83. Fiabilitatea poate fi definita ca fiind:

a. Aptitudinea unui produs de a-si indeplini corect functiile ,
o perioada de timp data ,in conditiile de exploatare fixate.
84. Certificarea de produs poate fi data de:

a. Laboratoare proprii;
b. Organizatii acreditate in domeniu .
85. Acreditarea laboratoarelor se realizeaza de catre:

a.Un organism neutru.
86. Caracteristicile senzoriale se individualizeaza de celelalte caract. prin:
a.Sunt percepute prin intermediul organelor de simt .
87. Specificati grupa in care se incadreaza urmatoarele caract.: forma, linie, culoare:
a. Psiho-sensoriale de natura estetica .
88. Auditul extern poate fi efectuat de catre:
a. Un beneficiar al intreprinderii din proprie initiative ;
b. Un organism neutru la solicitarea intreprinderii .
89. Verigile lantului lui Deming au urmatoarea succesiune:

a. Imbunatariea calitatii - cresterea productivitaii - reducerea costurilor - reducerea preturilor -
cresterea cotei de piata - consolidarea pozitiei - asigurarea locurilor de munca - recuperarea
investitiei .
90. Principalele grupe de costuri ale calitatii la producatori/prestatori sunt:

a. Costuri de prevenire asigurare ;
b. Costuri de evaluare a calitatii ;
c. Costuri datorate noncaliatii .
91. In cazul auditului extern solutionarea cererilor de actiuni corective este verificata de catre:
a. Auditori .
92. Principalele cerinte ale asigurarii calitatii sunt:

a.A scie ce faci ;
b.A face ce scrii ;
c. A aduce dovezi .
93. Asupra calitatii componentelor mediului extern intreprinderea poate actiona prin:
a.Selectie .
94. Certificarea sistemului calitatii este atestata prin:

a. Certificatul de conformitate a sistemului de asigurare a calitatii .
95. Arhetipul percepe prototipul?

a.DA
96. Urmarirea prod. in exploatare are ca obiective:

a. Identificarea cauzelor care genereaza defectiunile ;
b. Asigurarea coditiilor pentru exploatarea corecta
a produselor la utilizatori .
1. Una dintre primele semnificații ale calității, aceea a “lucrului bine făcut”, aparține lui: a)
Platon; b) Aristotel; c) Johannis; d) Herodot.
2. În era pre-industrială, cele două aspecte esențiale care defineau o tranzacție economică
erau: a) masa și valoarea; b) calitatea și cantitatea; c) calitatea și valoarea; d) cantitatea și
valoarea.
3. Pentru prima dată în istorie, calitatea și producția de masă au fost corelate de către: a) greci;
b) egipteni; c) romani; d) babilonieni.
4. După începutul secolului al XX-lea, conceptul “calitate” a traversat: a) trei etape esențiale;
b) patru etape esențiale; c) cinci etape esențiale; d) șase etape esențiale.
5. În contextul metodelor tayloriste și al organizării științifice a muncii, prima etapă de
dezvoltare a conceptului “calitate”, după începutul secolului al XX-lea, a fost: a) inspecția; b)
controlul calității; c) asigurarea calității; d) managementul calității.
6. A doua perioadă parcursă în dezvoltarea și consolidarea conceptului “calitate” a fost etapa:
a) managementul calității; b) inspecția; c) controlul calității; d) asigurarea calității.
7. Teoria “cercurilor de control al calității” aparține lui: a) Juran; b) Deming; c) Shewhart; d)
Ishikawa.
8. Conform viziunii actuale a managementului calității, principiile de bază pe care se
fundamentează îmbunătățirea permanentă a performanțelor unei organizații sunt în număr de:
a) 6; b) 4; c) 8; d) 7.
9. “Organizarea științifică” a lucrului cu mașinile unelte, precum și sintetizarea ideilor de
management în ceea ce se numește astăzi “filosofia managerială”, sunt realizări cu care este
creditat: a) Walter Shewhart; b) John Fitzgerald Kennedy; c) Frederic Taylor Winslow; d)
Joseph Juran.
10. Ultimul sfert al secolului al XX-lea a fost consacrat, în literatura de specialitate dedicată
calității, drept etapa: D a) asigurății calității; b) inspecției calității; c) controlului calității; d)
managementului calității.
11. Noțiunea de control tehnic al calității este asimilată cu noțiunea de: a) control al calității;
b) inspecție; c) asigurare a calității; d) management al calității.
12. Deși teoria fiabilității a fost preluată și s-a extins în toată lumea după anii ’60, momentul
nașterii acestei teorii poate fi considerat: a) primul război mondial; b) războiul din Golf; c)
războiul din Coreea; d) al doilea război mondial.
13. Conceptul potrivit căruia controlul trebuie integrat în procesul de producție, iar produsul
trebuie să satisfacă exigențele acestui control integrat se numește: a) controlul calității; b)
managementul calității; c) asigurarea calității; d) inspecția calității.
14. Potrivit teoriei evoluției calității, o procedură reprezintă: a) un document de control al
calității; b) un document de asigurare a calității; c) niciuna dintre variantele prezentate nu este
valabilă; d) ambele variante prezentate sunt valabile.
15. Certificarea de către o terță parte a sistemului de asigurare a calității a fost introdus, pentru
prima dată în lume, în: a) Marea Britanie; b) Franța; c) Japonia; d) SUA.
16. Managementul calității se bazează, în general, pe: a) prevenirea apariției
neconformităților; b) satisfacerea cerințelor prin depistarea și eliminarea cauzelor; c)
îmbunătățirea continuă a calității în satisfacerea clienților; d) niciuna dintre variantele
prezentate.
17. Sub aspect organizatoric, instituirea unor specificații tehnice pentru materii prime și
materiale, controlul exporturilor și menținerea standardelor pentru obținerea calității
reprezintă efectul activității: a) breslelor; b) familiilor; c) cultelor religioase; d) monarhiilor.
18. Încă din perioada medievală, reputația produselor, implicit a producătorilor, se clădea
prin: a) publicitate; b) calitate; c) preț; d) disponibilitate.
19. Momentul de început al fabricației pe scară industrială este considerat a fi: a) realizarea și
furnizarea a 10.000 de flinte, în anul 1798; b) construierea a 20 de nave de luptă, în anul 1845;
c) construirea a 50 de tancuri, în 1914; d) realizarea a 500 uniforme din postav, în anul 1525.
20. Înființarea Academiei Internaţionale pentru Calitate s-a realizat de Kaoru Ishikawa,
Armand Feingembaun şi Georges Borel în anul; a) 1968 b) 1975; c) 1970; d) 1979.
21. Perioada cuprinsă între anii ’50 - ’70, caracterizată prin consolidarea obiectivului dublu al
fiabilității, respectiv al controlului costurilor, a fost cunoscută sub denumirea de etapa: a)
asigurarea calității; b) inspecția calității; c) managementul calității; d) controlul calității.
22. Conceptul “Zero defecte”, menit ameliorării calității, este rodul gândirii lui: a) Juran; b)
Deming; c) Crosby; d) Ishikawa.
23. Avântul important al economiei japoneze, după al doilea război mondial, are la bază
aplicarea cu succes a principiilor conținute în conceptul de: a) control al calității totale; b)
zero defecte; c) costuri ale calității; d) niciuna dintre variantele prezentate.
24. Conform statisticilor curente, în multe state europene s-au instituit premii naționale pentru
calitate, prin care se recunoaște efortul unor organizații de a atinge și menține nivelul
excelenței în toată activitatea lor. Se apreciază că aproximativ 75% dintre aceste premii au la
bază modelul și algoritmul utilizate în cadrul: a) premiului Deming; b) premiului Juran; c)
premiului Baldrige; d) premiului european al calității (EFQM).
25. Printre principiile de baza ale TQM se află: a) leadership, implicarea managementului,
dezvoltare durabilă, îmbunătățire; b) prevenirea cauzelor generatoare de erori, fără greșeli,
măsurarea eficienței cu ajutorul costurilor calității, întreaga organizație, îmbunătățire
continuă; c) acțiunea corectivă, zero defecte, responsabilitatea managementului, viziune și
misiune; d) implicare totală, sustenabilitate, responsabilitate socială, întreaga traiectorie a
produsului, managementul proceselor
26. Printre pilonii de bază în aplicarea TQM se află: a) perfecționare continuă, muncă în
echipă, îmbunătățire continuă, implicarea conducerii, responsabilizarea angajaților; b)
prevenirea cauzelor generatoare de greșeli, zero defecte, măsurarea eficacității cu ajutorul
costurilor calității, întreaga traiectorie a produsului; c) leadership, managementul proceselor,
abordarea sistemică, strategie și dezvoltare; d) orientare către client, leadership, abordarea
procesuală, managementul relațiilor cu clienții.
27. Printre principiile implementării TQM se află: a) abordare sistemică, leadership,
management responsabil, orientare către client, responsabilitate socială; b) implicarea
personalului, leadership, politica calității, eficacitate și eficiență; c) implicare generală,
leadership, focalizare asupra clientului, abordare procesuală, abordare factuală în luarea
deciziilor; d) managementul relațiilor cu furnizorii, decizii bazate pe fape și date, abordare
sistemică și procesuală, îmbunătățire, obiectivele calității.
28. Printre principiile modelului EFQM de excelență 2013 se află: a) obținerea unor rezultate
de excepție, adăugarea de valoare pentru părți interesate, management prin procese, reușita
prin talentul liderilor, creativitate și inovare; b) asumarea responsabilității pentru un viitor
durabil, management sistemic, strategie și parteneriate, responsabilitate socială; c) construirea
de parteneriate, leadership, obținerea unor rezultate echilibrate, dezvoltare durabilă; viziune,
misiune și valori; d) dezvoltarea capabilității organizaționale, asumarea creativității și
inovării, management cu agilitate, reușita prin talentul oamenilor, menținerea rezultatelor de
excepție.
29. Criteriile modelului EFQM 2013 de tip Factori determinanți sunt: a) Rezultate cheie ale
afacerii, rezultate referitoare la societate, clienți și părți interesate, planificare și strategie; b)
Leadership, Strategii, Resurse umane, Parteneriate și resurse, Procese, produse și servicii; c)
Leadership, Rezultate, Personal, Planificare, Responsabilitate socială și parteneriate, Produse;
d) rezultate referitoare la clienți, Planificare și strategie, Produse, servici și procese,
Responsabilitate socială.
30. Criteriile modelului EFQM 2013 de tip Rezultate sunt: a) Leadership, Strategii, Resurse
umane, Parteneriate și resurse, Procese, produse și servicii; b) Leadership, Rezultate cheie ale
afacerii, Personal, Strategie și planificare, Responsabilitate socială și resurse; c) Rezultate
referitoare la resurse umane, Rezultate referitoare la societate, Rezultate referitoare la clienți,
Rezultate ale afacerii d) Rezultate referitoare la parteneriate, Rezultate referitoare la
comunitate, Rezultate referitoare la părți interesate, Rezultate cheie ale proceselor și
produselor.
31. Rezultatele referitoare la societate ale modelului EFQM 2013 presupune printre altele și
următoarele : a) Transparența informațiilor, implicarea în educație și instruire, acțiuni
filantropice, prevenirea poluării și conservarea resurselor naturale; b) Costuri, cifră de afaceri,
cotă de piață, respectarea drepturilor angajaților, acțiuni de responsabilitate socială; c)
Conflicte de muncă, lansare pe piață a unui nou produs / serviciu, acțiuni de premiere a
membrilor comunității, sustenabilitate; d) rezultatele financiare și nefinanciare ale
organizației, gestiunea datelor cu caracter personal.
32. Rezultatele referitoare la clienți ale modelului EFQM 2013 presupune printre altele și
următorii indicatori: a) Număr conflicte de muncă, număr lansări pe piață a unui nou produs /
serviciu, număr acțiuni de premiere a membrilor comunității, valoare cotă de piață, valoare
clienți noi; b) Număr noi angajați, fluctuația personalului, număr programe loialitate, valoarea
comenzilor pentru produsele noi lansate; c) Număr programe motivare resurse umane, valoare
acțiuni caritabile, valoare acțiuni îmbunătățire; d) Numărul și natura reclamațiilor, loialitate,
frecvența și valoarea comenzilor.
33. Rezultatele afacerii aferente modelului EFQM 2013 se referă la următoarele: a) modul în
care organizația asigură managementul relațiilor sale la nivel local, național, regional sau
internațional și la satisfacerea așteptărilor comunității în care este amplasată și își desfășoară
activitatea; b) rezultatele organizației în ceea ce privește performanțele planificate și
perspectivele sale de dezvoltare; c) măsura și modul în care angajații sunt implicați și
motivați, satisfacția acestora și serviciile acordate de organizație propriilor angajați; d) modul
în care organizația asigură monitorizarea și îmbunătățirea satisfacției clienților externi,
precum și la imaginea acesteia în rândul clienților.
34. Rezultatele referitoare la personal aferente modelului EFQM 2013 presupune printre altele
și următorii indicatori: a) Realizări ale personalului, ratele de succes ale instruirilor, implicare
în scheme de sugestii, beneficii ale lucrului în echipă; b) Numărul și natura reclamațiilor,
loialitate, frecvența și valoarea comenzilor. c) Număr conflicte de muncă, număr lansări pe
piață a unui nou produs / serviciu, număr acțiuni de premiere a membrilor comunității, valoare
cotă de piață, valoare clienți noi d) Costuri, cifră de afaceri, cotă de piață, respectarea
drepturilor angajaților, acțiuni de responsabilitate socială.
35. În evaluarea îndeplinirii criteriilor modelului EFQM 2013 este aplicată metoda RADAR
prin care sunt urmărite: a) Percepția, tendințele, țintele, abordarea și evaluarea; b) Abordarea,
dezvoltarea, țintele, performanța c) Rezultatele, abordarea, desfășurarea, evaluarea și
revizuirea; d) Soliditatea, integrarea, relevanța și utilizarea, performanța.
36. „Organizațiile cu activitate la nivel de excelență sunt larg recunoscute pentru abilitatea lor
de a identifica și a răspunde în mod eficient și eficace la oportunități și amenințări” reprezintă
următorul concept fundamental al excelenței manageriale în 2013: a) Dezvoltarea capabilităţii
organizaţionale; b) Asumarea creativităţii şi inovării; c) Adăugarea de valoare pentru clienţi;
d) Management cu agilitate.
37. „Organizaţiile ce desfăşoară o activitate la nivel de excelenţă au un impact pozitiv asupra
lumii înconjurătoare prin intensificarea propriilor performanţe şi crează simultan condiţiile de
dezvoltare economică, socială şi de mediu a comunităţilor cu care vin în contact direct”
reprezintă următorul concept fundamental al excelenței manageriale în 2013: a) Reuşita prin
talentul oamenilor b) Asumarea responsabilităţii pentru un viitor durabil; c) Adăugarea de
valoare pentru clienţi; d) Menţinerea rezultatelor de excepţie.
38. Pentru a stimula organizaţiile în implementarea TQM, EFQM a instituit, cu scopul de a
recompensa organizaţiile care excelează prin performanţă: a) Premiul European pentru
Calitate; b) Premiul român pentru calitate Juran; c) Premiul Deming; d) Premiul Baldrige.
39. „Modul în care echipa de management a organizaţiei sprijină şi stimulează o cultură
organizaţională specifică TQM, dezvoltă şi favorizează îndeplinirea misiunii şi viziunii
organizaţiei, orientează întregul personal către obţinerea de avantaje echilibrate, pe termen
lung şi durabile, pentru: clienţi, organizaţie, personal, stakeholders şi societate în ansamblul
ei” descrie următorul Factor al modelului EFQM 2013: a) Planificare și strategie; b) Procese,
produse și servicii; c) Parteneriate și resurse d) Leadership.
40. „Modul în care organizaţia proiectează, conduce şi îmbunătăţeşte procesele sale, pentru a
susţine politicile şi strategiile şi pentru a obţine valoare adăugată pentru clienţi şi pentru toate
părţile interesate” refelctă următorul criteriu al Modelului EFQM 2013: a) Rezultatele
afacerii; b) Strategii; c) Procese, produse și servicii; d) Rezultate referitoare la clienți.
41. Controlul Calității Totale (TQC) a fost fost aplicat la început în: a) SUA; b) Japonia; c)
Marea Britanie; d) Europa.
42. Noțiunea de Ciclu de Control a fost introdusă în Japonia în 1950 de către: a) Deming; b)
Ishikawa; c) Feigenbaum; d) Juran.
43. Mișcarea Americană Zero Defecte a fost vehement criticată de: a) Juran; b) Crosby; c)
Deming; d) Ishikawa.
44. Prima dată conceptul de Calitate totală a fost folosit în literatura de specialitate de către: a)
Feigenbaum; b) Houghton; c) Baldrige; d) Gryna.
45. Teoria X (instaurarea unui climat de frică) și Teoria Y (transformarea muncii în sine într-o
muncă plăcută) există pentru implementarea: a) Managementului calității; b) Calităţii totale;
c) Sistemului de management al calității; d) Sistemului de management integrat.
46. Cele trei concepte fundamentale ale TQM sunt: a) Alinierea, corelarea managementului de
proces sau gândirea sistemelor, replicarea; b) Leadership, strategie, toate compartimentele
organizației; c) Orientarea către client, îmbunătăţirea continuă, valoarea fiecărui individ; d)
Implicarea tuturor, Management responsabil, Focalizare către client.
47. Aplicarea celor trei concepte fundamentale ale TQM permit manifestarea celor trei
determinante ale excelenţei performanţei: a) Responsabilitatea managementului, gândire
creativă și inovativă, eficacitate; b) Abordarea procesuală, management strategic,
îmbunătățire și acțiune corectivă; c) Orientarea către client, îmbunătăţirea continuă, valoarea
fiecărui individ d) Alinierea, corelarea managementului de proces sau gândirea sistemelor,
replicarea.
48. Primele baze ale standardelor în domeniul asigurării calităţii au fost puse în SUA în
domeniul: a) militar; b) aeronautic; c) echipamentelor electronice; d) nuclear-civil.
49. Acordul privind eliminarea barierelor tehnice din comerţul internaţional, cunoscut şi sub
denumirea de „Codul Standardelor”, care are ca scop promovarea standardelor internaţionale
ca documente de referinţă în procesul de certificare, intră în vigoare în anul: a) 1987; b) 1980;
c) 1990; d) 1979.
50. Grupul de standarde general acceptabile şi consacrate exclusiv principiilor asigurării
calităţii create de specialiştii din diferitele ţări ale lumii reuniți în cadrul Organizaţiei
Internaţionale de Standardizare (International Standard Organisation - ISO) este: a) BS
5750:79; b) BS 5750:87; c) ISO 9000 - ISO 9004 d) MIL Q 9858
1151. Care dintre afirmatiile urmatoare figureaza printre elementele ce trebuie luate in
considerare
pentru a incepe dezvoltarea unui sistem de management al calitatii intr-o organizatie:
a) satisfacerea cererii clientilor in orice conditie;
b) oferirea produselor/serviciilor in orice conditie;
c) satisfacerea cererii prin oferirea de produse/servicii care sa indeplineasca asteptarile
consumatorilor, in limita bugetului acestora;
d) oferirea produselor/serviciilor superioare calitativ de catre concurentii directi.
1152. Care dintre afirmatiile urmatoare nu figureaza printre primele doua actiuni in
vederea
dezvoltarii unui sistem de management al calitatii:
a) elaborarea documentatiei sistemului de management al calitatii;
b) intreprinderea de actiuni de constientizare a tuturor angajatilor de la toate nivelele de
management;
c) inceperea constientizarii cu managementul la varf;
d) numirea unui responsabil cu managementul calitatii.
1153. Functia de director cu calitatea se instituie in cazul:

a) organizatiilor mici;
b) organizatiilor mijlocii;
c) organizatiilor mici si mijlocii;
d) organizatiilor mari.
1154. Printre atributiunile principale ale directorului cu calitatea nu figureaza:

a) elaborarea politicii calitatii;
b) efectuarea auditului intern al calitatii;
c) stabilirea obiectivelor calitatii;
d) monitorizarea implementarii si a eficientei sistemului de management al calitatii.
1155. Printre cauzele esecului unor proiecte de implementare a sistemului de

management al calitatii
nu figureaza:
a) obstructiei din partea executantilor;
b) obstructiei din partea managerilor de la nivel mediu;
c) obstructiei din partea conducerii la varf;
d) lipsei de informatii si de convingeri a directorului general.
1156. Care varianta nu este adevarata referitoare la implementarea si dezvoltarea unui

sistem de
management al calitatii intr-o organizatie care necesita:
a) efort si mult timp;
b) o politica a calitatii cu obiective adecvate;
c) angajamentul scris al conducerii la varf;
d) promovarea atitudinii “De ce sa schimbam acum, daca intotdeauna am lucrat in acest
fel”.
1157. Care dintre standardele internationale de calitate sta la baza auditarii sistemului
de
management al calitatii:
a) ISO 9004;
b) ISO 9001;
c) ISO 9000;
d) ISO 19011.
1158. Care dintre principiile generale ale managementului calitatii se refera la stabilirea
unei unitati
intre obiectivele propuse si orientarile organizatie:
a) abordarea procesuala;
b) leadership-ul;
c) imbunatatirea continua;
d) orientarea catre client.
1159. Care dintre principiile generale ale sistemului de management al calitatii se refera
la necesitatea
integrarii si corelarii activitatilor in cadrul unui sistem coerent:
a) abordarea faptica pentru luarea deciziei;
b) relatii reciproc avantajoase cu furnizorii;
c) abordarea sistemica a managementului;
d) abordarea procesuala.
1160. Care dintre principiile generale ale sistemului de management al calitatii se refera
la crearea
posibilitatii ca aptitudinile angajatilor si fie folosite in beneficiul organizatiei:
a) leadership-ul;
b) imbunatatirea continua;
c) abordarea procesuala;
d) implicarea personala.
1161. Care varianta nu este adevarata referitoare la organizatiile care adopta modelul
unui sistem de
management al calitatii bazat pe procese creeaza incredere in:
a) capabilitatea proceselor sale;
b) calitatea produselor/serviciilor sale;
c) imbunatatirea continua;
d) realizarea supracalitatii produselor/serviciilor sale.
1162. Care din variantele urmatoare nu este adevarata referitoare la principalele actiuni
intreprinse
de managerul Ia varf in cadrul sistemului de management al calitatii:
a) asigurarea ca cerintele clientilor reprezinta o prioritate la toate nivelurile firmei;
b) asigurarea ca sistemul de management al calitatii functioneaza;
c) participarea la efectuarea auditului intern de calitate;
d) asigurarea disponibilitatilor de resurse necesare.
1163. Care varianta nu este adevarata referitoare la importanta activitatii de marketing

in lantul
calitatii:
a) comunica conducerii firmei toate cerintele clientilor;
b) stabileste un sistem permanent de feedback de la clienti;
c) sugereaza modul de ambalare a produsului;
d) stabileste marimea caracteristicilor de calitate prin “traducerea” cerintelor clientilor.
1164. Care varianta nu este adevarata referitoare ia modulele de implementarea a

sistemului de
management al calitatii intr-o organizatie:
a) modulul E pentru cele care au inspectie si incercare finala;
b) modulul H pentru cele care au proiectare, productie, inspectie si incercare finala;
c) modulul D pentru cele care au productie, inspectie, si incercare finala;
d) modulul F pentru cele care au proiectare, inspectie si incercare finala.
1165. Care varianta nu este adevarata referitoare la manualul calitatii:

a) comunica angajatilor si clientilor politica si obiectivele calitatii;
b) stabileste structura organizatorica si responsabilitatile pe fiecare compartiment;
c) asigura disciplina si eficacitatea operatiunilor;
d) descrie modalitatea de desfasurare a unor activitati.
1166. Care varianta nu este adevarata referitoare la manualul calitatii:

a) cuprinde bunele practice existente in intreprindere;
b) redactarea si administrarea revine managerului la varf;
c) se foloseste la efectuarea auditurilor interne si externe;
d) cuprinde toate procedurile si instructiunile de lucru.
1167. Care varianta nu este adevarata referitoare la procedurile calitatii:

a) se adreseaza personalului de executie;
b) se folosesc pentru a tine sub control o activitate;
c) contin un ansamblu de reguli scrise, specifice unei activitati;
d) specifica cum trebuie controlata si inregistrata o activitate.
1168. Care varianta nu este adevarata referitoare la procedurile calitatii:

a) se adreseaza managementului la varf, clientilor si organismelor de certificare;
b) descriu activitatile unitatilor functionale;
c) exista proceduri ale sistemului de management al calitatii;
d) exista proceduri operationale si de inspectie.
1169. Care varianta nu este adevarata referitoare la inregistrarile din domeniul calitatii:
a) consemneaza functionarea sistemului si conformitatea calitatii produselor cu cerintele
specificate;
b) se adreseaza unitatilor functionale;
c) sunt generale, la nivelul organizatiei;
d) sunt specifice, pe fiecare etapa din traiectoria produsului.
1170. Care varianta nu este adevarata referitoare la avantajele standardelor

internationale ISO
9000:2000?
a) nu asigura o adaptare la cerintele producatorilor de marfuri sau prestatorilor de
servicii;
b) asigurarea interna a calitatii este orientata spre TQM;
c) abordarea procesuala a activitatilor;
d) compatibilitate sporita cu ISO 14000.
1171. Care varianta nu este adevarata referitoare la aplicarea creatoare a standardelor

ISO
9000:2000?
a) sprijina „miscarea TQM” pe plan mondial;
b) excelenta in afaceri este scopul final al managementului calitatii;
c) standardele ISO 9000 nu sunt utilizate intotdeauna ca instrumente ale calitatii;
d) sprijina “miscarea TQM” pe plan national.
1172. Care varianta nu este adevarata referitoare la utilizarea si intelegerea

standardelor ISO 9000?
a) nu permit dezvoltarea initiativelor in domeniul calitatii in orice organizatie;
b) nu sunt suficient de clare, ca forma si continut;
c) sunt gresit intelese in privinta cerintelor de calitate;
d) sistemul calitatii trebuie integrat in conducerea unei afaceri.
1173. Care varianta nu este adevarata referitoare la revizuirea standardelor ISO 9000?
a) ele sustin efortul catre excelenta in performanta afacerii;
b) arata clar modul cum ele fac trecerea la TQM;
c) ele nu au o metoda de autoevaluare a gradului de maturitate a managementului
calitatii;
d) aplicarea standardelor ISO 9000 este autoevaluata pe baza criteriilor premiilor pentru
calitate.
1174. Care varianta nu este adevarata referitoare la relatiile dintre sistemul de

management al
calitatii si modelele de excelenta (TQM)?
a) ambele au principii comune;
b) diferenta dintre ele rezida din campul lor de aplicare;
c) fiecare organizatie are propriul mod de a realiza TQM;
d) implementarea eficace a standardelor ISO 9000 nu echivaleaza cu TQM integrat al
afacerii
organizatiei.
1175. Care varianta nu este adevarata referitoare la diferentele esentiale dintre ISO
9000 si TQM?
a) in ISO 9000 responsabilitatea asupra calitatii revine departamentului calitatii;
a) la TQM fiecare angajat este responsabil cu calitatea;
b) ISO 9000 nu poate fi concentrat intr-o maniera sectoriala;
c) la TQM organizarea cuprinde toate sectoarele, functiile si toate nivelurile.
1176. Care varianta nu este adevarata referitoare la conceptul si tipurile de audit?

a) auditurile trebuie conduse de cei care au responsabilitate in domeniile respective;
b) auditurile sunt programate din timp, in functie de natura si importanta activitatilor din
domeniul
calitatii;
c) evaluarile facute de audituri sunt raportate in functie de “dispozitiile prestabilite”;
d) auditurile “prima parte” sunt efectuate de auditorii proprii ai organizatiei auditate.
1177. Care varianta nu este adevarata referitoare la auditul sistemului calitatii:

a) urmareste evaluarea conformitatii caracteristicilor de calitate cu cerintele clientului
sau cu
specificatiile din documentele de referinta (standarde, specificatii tehnice);
b) poate fi efectuat prin audituri interne;
c) poate fi efectuat prin audituri “secunda parte”;
d) poate fi efectuat prin audituri “terta parte”.
1178. Care varianta nu este adevarata referitoare la documentele necesare efectuarii

auditului de
sistem calitate?
a) procedurile operationale si ale sistemului calitatii;
b) manualul calitatii;
c) standarde de produs, specificatii tehnice;
d) standardul referitor la sistem (ISO 9001:2000).
1179. Care varianta nu este adevarata referitoare la efectuarea auditului de sistem al

calitatii?
a) pregatirea auditului;
b) examinarea sistemului calitatii;
c) evaluarea rezultatelor;
d) constatarea neconformitatilor majore.
1180. Care varianta nu este adevarata referitoare la tehnicile de comunicare in timpul

auditului de
sistem al calitatii?
a) este un proces instructiv si constructiv;
b) ascultarea nu trebuie considerata ca fiind o participare activa intre auditor si auditat;
c) auditorii urmaresc si semnele furnizate prin comunicarea nonverbala a persoanelor auditate;
d) la identificarea neconformitatilor auditorul nu trebuie sa emita critici la adresa nimanui.
1181. Care varianta nu este adevarata referitoare la calificarea si certificarea auditorilor

calitatii in
U.E.?
a) cerintele pentru calificarea auditorilor sistemelor calitatii se refera la: studii, pregatire,
experienta,
insusiri personale, aptitudini de conducere, mentinerea competentei;
b) experienta practica de cel putin doi ani din care un an in activitati de asigurarea
calitatii;
c) in Schema Armonizata a Organizatiei Europene a Calitatii se prevede introducerea a trei
grade de
calificare si certificare: “profesionist calitate”, “manager sistem calitate” si “auditor calitate”;
d) mentinerea competentei auditorilor se face prin participarea la cursuri de perfectionare si
evaluare la
cel putin o data la trei ani.
1182. Care varianta nu este adevarata referitoare la preocuparile pe plan European si
international in
domeniul auditorilor calitatii;
a) cea mai inalta calificare este de “manager sistem calitate” cu o experienta de cel putin
un an in
domeniul calitatii;
b) insusirile personale ale auditorilor: obiectivitate, perseverenta, spirit practic, punctualitate,
capacitate
de comunicare, atitudine pozitiva, capacitate organizatorica;
c) auditorii calitate sunt certificati de catre organismele nationale de certificare acreditate;
d) sunt doua organisme internationale de armonizare a sistemelor nationale de certificare a
auditorilor
calitatii: Registru International al Auditorilor Certificati (IRCA) si Asociatia Internationala a
Organismelor
de Certificare a Auditorilor si a Cursurilor de Instruire (IATCA).
1183. Care varianta nu este adevarata referitoare la preocuparile pentru calificarea si

certificarea
auditorilor calitatii in Romania?
a) formarea auditorilor se face de catre unele organisme, universitati si firme de consultanta;
b) implementarea si certificarea sistemului calitatii dupa ISO 9000 au determinat necesitatea
formarii
auditorilor;
c) organismul pentru calificarea si certificarea auditorilor, denumit Registru National al
Auditorilor
(RHNA) este o asociatie guvernamentala cu scop lucrativ;
d) RENA este acreditat de catre Reteaua Nationala de Acreditare din Romania (RENAR).
1184. Care varianta nu este adevarata referitoare la certificare?

a) certificarea conformitatii produselor/serviciilor a devenit un factor al dezvoltarii
comertului
international;
b) reprezinta actiunea unei terte parti care dovedeste existenta increderii ca un produs, proces
sau
serviciu este in conformitate cu un standard sau cu un document normativ;
c) s-a dezvoltat mai ales dupa aparitia standardelor ISO 9000 si a normelor europene EN
45000;
d) certificarea personalului pentru a indeplini diferite functii (auditor calitate, manager sistem
calitate
etc.)
1185. Care varianta nu este adevarata referitoare la acreditare?

a) standardele din seria 45000 prevad criteriile generale de acreditare pe care ar trebui
sa le
indeplineasca organismele de certificare a produselor si personalului;
b) criteriile generale pentru declaratia de conformitate a furnizorului sunt stabilite prin
standardul EN
45014;
c) declaratia de conformitate poate lua forma unui document, a unei etichete sau o alta forma
echivalenta;
d) declaratia de conformitate poate fi aplicata pe un catalog, factura sau pe instructiunile de
utilizare.
1186. Care varianta nu este adevarata referitoare la certificarea in U.E. a produselor/

serviciilor?
a) atestarea conformitatii este efectuata de catre un organism de certificare acreditat;
b) expertii organismului de certificare pot emite numai certificatul de conformitate;
c) prin certificatul de conformitate se atesta ca un produs/ serviciu este conform cu un
document de
referinta;
d) certificarea produselor/ serviciilor din “domeniul nereglementat'' nu face obiectul unor
reglementari
speciale.
1187. Care varianta nu este adevarata referitoare la Organizatia Europeana de incercari

si Certificare
(EOTC)?
a) asigura recunoasterea reciproca a rezultatelor incercarilor:
b) elimina incercarile si certificarile repetate;
c) stimuleaza tarile din U.E. pentru a intra in acorduri de recunoastere reciproca;
d) oferirea unor servicii centralizate de evaluare a conformitatii.
1188. Care varianta nu este adevarata referitoare la Sistemul de Marci Europene?

a) se repartizeaza unui produs o singura marca europeana acceptata de toate statele membre;
b) KEYMARK este o marca de conformitate europeana voluntara care confera o garantie a
calitatii in
“domeniul nereglementat”;
c) marca “CE" atesta conformitatea cu “cerintele esentiale” si nu este obligatorie sa se
aplice pe produse de folosinta indelungata;
d) marca KEYMARK participa la crearea unui sistem de supraveghere a pietei.
1189. Care varianta nu este adevarata referitoare la avantajele certificarii in U.E. a

sistemului de
management al calitatii?
a) reducerea auditarii furnizorilor;
b) cresterea competitivitatii;
c) prevenirea cazurilor de raspundere juridica pentru calitatea produselor;
d) cresterea costurilor neconformitatilor.
1190. Care varianta nu este adevarata referitoare la certificarea sistemului de
management al
calitatii?
a) certificarea determina motivarea angajatilor;
b) clientii si partenerii de afaceri solicita dovezi de functionare a sistemului;
c) certificarea de catre un organism extern recunoscut nu necesita efectuarea unui audit
intern;
d) auditul de supraveghere urmareste mentinerea conditiilor initiale.
1191. Care varianta nu este adevarata referitoare la costul certificarii sistemului?

a) depinde de marimea organizatiei (numarul angajatilor);
b) depinde de numarul amplasamentelor si de complexitatea proceselor;
c) reprezinta 1 la 1000 din pierderile datorate noncalitatii;
d) reprezinta 10% din cheltuielile interne pentru implementarea sistemului calitatii.
1192. Care varianta nu este adevarata referitoare la strategia de promovare a sistemului

certificat?
a) construirea si promovarea imaginii unei organizatii preocupata de calitate si de a castiga
Incredere;
b) trezirea interesului clientilor noi si mai putin a celor actuali;
c) certificarea urmareste transformarea interesului clientilor in comenzi ferme;
d) urmareste cresterea satisfacerii clientilor.
1193. Care varianta nu este adevarata referitoare la principiile de baza ale acreditarii in
Romania?
a) caracter voluntar;
b) transparenta si disponibilitate publica;
c) contribuie la promovarea principiului liberei circulatii a produselor si serviciilor;
d) accesul liber la acreditare al tuturor solicitantilor, fara discriminari.
1194. Care varianta nu este adevarata referitoare la principalele obiective urmarite de

RENAR?
a) participarea organelor de specialitate ale administratiei publice;
b) contribuie la cresterea competitivitatii produselor/ serviciilor, in contextul globalizarii
pietelor;
c) confera incredere organismelor si laboratoarelor care efectueaza evaluarea conformitatii;
d) promoveaza protectia vietii, sanatatii, securitatii persoanelor, mediului inconjurator si apara
interesele consumatorilor.
1195. Care varianta nu este adevarata referitoare la principalele atributii ale RENAR?
a) elaboreaza si actualizeaza regulile de acreditare in functie de evolutia practicii europene si
internationale;
b) asigurarea confidentialitatii si practica secretului comercial;
c) acrediteaza organismele de certificare pentru produse/ servicii, sistem calitate, mediu si
personal;
d) acrediteaza laboratoare de incercari si etalonare, precum si organismele de inspectie.
1196. Care varianta nu este adevarata referitoare la certificarea in Romania?

a) se practica certificarea obligatorie si voluntara;
b) produsele care au marca SR sau SR-S inseamna ca satisfac cerintele stabilite prin
standardele romane
de referinta;
c) titularii acestor marci le pot aplica numai pe ambalajele produselor;
d) titularii acestor marci ie pot utiliza in publicitate in vederea promovarii produselor/
serviciilor
certificate.
1197. Care varianta nu este adevarata referitoare la calitatea totala:

a) TQM este un mijloc de a atinge obiectivul "calitatea totala”;
b) calitatea totala este constituita din activitati care se imbunatatesc continuu, implicand tot
personalul
de la manageri la executanti;
c) calitatea totala urmareste satisfacerea deplina a clientului, concomitent cu cresterea
productivitatii;
d) instruire si pregatire profesionala a executantilor.
1198. Care varianta nu este adevarata referitoare la realizarea calitatii totale?

a) concentrarea asupra clientului intern si extern;
b) implicarea si imputernicirea unor salariati;
c) angajament pe termen lung;
d) lucru organizat in echipa.
1199. Care varianta nu este adevarata referitoare la elementele cheie ale calitatii totale?
a) atentia asupra clientului intern si extern;
b) clientul intern ajuta la definirea calitatii produselor, serviciilor, angajatilor, tehnologiilor si
a mediului;
c) clientul extern defineste calitatea produsului sau serviciului livrat;
d) scopul unei organizatii este de a satisface nevoile frecvente ale clientului.
1200. Care varianta nu este adevarata referitoare la contributia altor caracteristici

extracalitative Ia
calitatea totala?
a) livrarea volumului cerut (V);
b) livrarea la termenul solicitat (T);
c) livrarea Ia costul cerut de furnizor pentru a nu depasi fondurile alocate (C);
d) livrarea la locul dorit (L).
1201. Care varianta nu este adevarata referitoare la conceptual calitatii totale?
a) inlantuirea activitatilor clientilor interni;
b) intre calitatea produselor si serviciilor nu sunt relatii de interconditionare;
c) obiectivul este depasirea asteptarilor clientului;
d) cum putem realiza mai bine un produs/ serviciu, pentru ca niciodata nu este destul de bun.
1202. Care varianta nu este adevarata referitoare ia noncalitate?

a) apare cand se aloca mai putin de 15% din cifra de afaceri, noncalitatea ajunge la 25%
din venit la
firmele de produse;
b) efectul neimplicarii conducerii la varf dupa “regula 80/20”;
c) erorile noncalitatii sunt cauzate de executanti 20%;
d) 80% din erorile noncalitatii sunt datorate conducerii la varf.
1203. Care varianta nu este adevarata referitoare la supracalitate?

a) supracalitatea este atribuita existentei functiilor inutile;
b) apare cand se face “traducerea” eronata a cerintelor in numarul proprietatilor;
c) genereaza costuri mai mari;
d) nu determina insatisfactia clientului.
1204. Care varianta nu este adevarata referitoare la unele aspecte ale
noncalitatii?
a) este calitatea ceruta, specificata si nerealizata;
b) este ceea ce nu revine clientului si il nemultumeste;
c) genereaza insatisfactia clientului datorita lipsei de performanta a produsului/ serviciului;
d) genereaza insatisfactii datorita existentei unor specificatii care sunt in conformitate
cu nevoia
clientului.
1205. Care varianta nu este adevarata referitoare la unele aspecte ale

supracalitatii?
a) supracalitatea este ceea ce se da prea mult clientului, fara ca el sa ceara si fara sa se
specifice in
documentatia produsului/ serviciului;
b) supracalitatea este ceea ce nu foloseste clientul;
c) este calitatea care necesita cheltuieli suplimentare din partea organizatiei si care nu sporeste
satisfactia clientului;
d) este o performanta excesiva, dar inutila clientului.
1206. Care varianta nu este adevarata referitoare la implicatiile economice

ale calitatii?
a) se concretizeaza in marimea profitului dupa relatia “calitatea=profit”;
b) productivitatea afecteaza competitivitatea pe piata in lupta concurentiala;
c) cresterea productivitatii determina costuri mai mici pe unitatea de produs;
d) motivarea angajatilor pentru satisfacerea clientului prin realizarea unor caracteristici
specifice calitatii totale (QVLTCRA).
1207. Care varianta nu este adevarata referitoare la principiile calitatii totale;

a) atitudinea preventiva este de preferat fata de cea corectiva;
b) luarea in considerare a unor componente specifice calitatii totale (QVLTCRA);
c) armonizarea influentelor tuturor factorilor, furnizori, distribuitori, clienti;
d) dezvoltarea unui sistem informational adecvat.
1208. Care varianta nu este adevarata referitoare la calitatea totala?

a) necesita implicarea intregului personal;
b) presupune o participare activa a fiecaruia in prevenirea erorilor;
c) are menirea de a nu extinde relatia client-furnizor in interiorul si in afara
organizatiei;
d) este o problema care face parte din strategiile de management.
1209. Care varianta nu este adevarata referitoare la ipostazele calitatii totale?

a) definirea calitatii produselor/ serviciilor specifice organizatiei;
b) calitatea conceptiei, a proiectarii;
c) calitatea realizarii;
d) calitatea superioara a serviciilor de consultanta.
1210. Care varianta nu este adevarata referitoare la factorii esentiali de aplicare a
calitatii totale?
a) crearea unei stari de spirit pentru calitate in toata organizatia;
b) a valorifica contributia unor angajati intreprinzatori;
c) rapiditate si dinamism in aplicarea masurilor de imbunatatire continua;
d) a liberiza un potential de initiative.
1211. Care varianta nu este adevarata referitoare la calitatea totala ca raspuns la

componentele
sfidarii lansate de concurenti?
a) adaptarea produsului/ serviciului la nevoile clientului;
b) competitivitate-vanzare la pretul pietei: competitivitate = productivitate* calitate;
c) performanta-cat mai aproape posibil de valorile specificate: dispersia=noncalitate +
supracalitate;
d) termene-Iivrare, angajamente, raspuns, creare de produse si servicii noi.
1212. Care varianta nu este adevarata referitoare Ia avantajele calitatii totale in functie
de obiectivele
tinta?
a) obiectivul “clienti”- se mareste fidelitatea si se diminueaza reclamatiile;
b) obiectivul “intreprinderea”- se diminueaza costurile noncalitatii si se mareste valoarea
adaugata;
c) obiectivul “managementul”- se diminueaza dezorganizarea si se mareste prevenirea;
d) obiectivul “piata”- se diminueaza remedierile si se mareste satisfactia muncii.
1213. Care varianta nu este adevarata referitoare la conditiile necesare implementarii

calitatii totale?
a) existenta unei decizii strategice din partea conducerii la varf;
b) investitii pe termen scurt si mediu;
c) existenta unei culturi a calitatii in organizatie;
d) implicarea totala a conducerii.
1214. Care varianta nu este adevarata referitoare la etapele implementarii calitatii

totale?
a) convingerea echipei de conducere;
b) formarea unei structuri “calitate”;
c) obtinerea adeziunii conducerii numai prin actiuni de sensibilizare;
d) lansarea programului “Actiunea pentru Calitate Totala”.
1215. Care varianta nu este adevarata referitoare la etapele diagnosticarii calitatii intr-o
organizatie?
a) stabilirea functiei calitatii in cadrul organigramei;
b) identificarea politicii calitatii cunoscuta si insusita de tot personalul;
c) existenta documentatiei sistemului calitatii si a unui consiliu al calitatii;
d) organizarea calitatii proiectate (de conceptie) numai prin teste de prototipuri.
1216. Care varianta nu este adevarata referitoare la limitele calitatii totale?

a) prezentarea exigentelor si principiilor fara elemente metodologice pentru a deveni
functionale;
b) lipsa de coordonare intre compartimente (calitate, marketing, resurse umane);
c) oportunitatea introducerii programului Calitate Totala este deformata de sefii
departamentelor
operationale;
d) neintelegerea bazei teoretice.
1217. Care varianta nu este adevarata referitoare la principiile de baza pentru succesul
calitatii totale,
formulate de A.V. Feigenbaum?
a) calitatea cere imbunatatire permanenta;
b) calitatea reprezinta ceea ce utilizatorul final sustine ca nu este;
c) calitatea reprezinta un mod de conducere;
d) calitatea si introducerea noului sunt dependente una de cealalta.
1218. Care varianta nu este adevarata referitoare la componentele principale ale unui
program de
calitate totala?
a) planificarea actiunilor;
b) strategia dezvoltarii;
c) activitati operative;
d) utilizarea unor programe universal valabile.
1219. Care varianta nu este adevarata referitoare la cerintele fundamentale pentru

implementarea
unui program de calitate totala intr-o organizatie?
a) implicarea totala a conducerii la varf;
b) recunoasterea performantelor obtinute de concurenta;
c) schimbarea atitudinii si a culturii organizatiei;
d) tinerea sub control a calitatii activitatilor.
1220. Care varianta este adevarata referitoare la succesiunea principalelor

compartimente care au un
aport la calitatea produselor?
a) proiectare-marketing-aprovizionare-productie- controlul calitatii;
b) marketing-proiectare-aprovizionare-productie- controlul calitatii;
c) proiectare-aprovizionare-marketing-productie- controlul calitatii;
d) marketing-proiectare-controlul calitatii-aprovizionare-productie.
1221. Care varianta nu este adevarata referitoare la conceptul TQM:

a) este un nou sistem de conducere a firmelor pe termen lung care pune in centrul
preocuparilor
calitatea;
b) reprezinta o strategie puternica a firmelor care determina o imbunatatire continua a calitatii
produselor/serviciilor;
c) este un ansamblu de activitati care asigura realizarea simultana a obiectivelor
concentrate pe
satisfacerea nevoilor frecvente ale clientilor;
d) reprezinta o noua filosofie de conducere a calitatii, un nou model de cultura a intreprinderii
orientat
spre client.
1222. Care varianta nu este adevarata referitoare la dimensiunile TQM:

a) componenta filosofica este cea mai putin vizibila si raspunde la intrebarea: de ce sa faci?
b) componenta logica defineste calitatea si raspunde la intrebarea: cum sa faci, sa aplici
masurile
rationale, logice de organizare si realizare a calitatii;
c) componenta tehnica este partea vizibila, operationala a calitatii si este cea mai
importanta. Raspunde la intrebarea: cu ce sa faci?
d) componenta umana necesita sensibilizare, constientizare, pregatire, motivare pentru lucrul
“bine
facut”.
1223. Care varianta nu este adevarata referitoare la conceptul TQM In viziunea lui
Crosby:
a) calitatea este conformitatea cu cerintele;
b) calitatea este obtinuta prin evaluare nu prin prevenire;
c) standardul de performanta al calitatii este "zero defecte”;
d) calitatea se masoara prin pretul platit pentru non-conformitati si nu prin indici.
1224. Care varianta nu este adevarata referitoare la principiile generale ale TQM:
a) angajarea si implicarea totala a conducerii la varf;
b) prioritate absoluta data cerintelor;
c) schimbarea fundamentala a culturii organizatiei printr-o pregatire sistematica si continua;
d) evaluarea costurilor cu remedierea defectelor inainte de livrare.
1225. Care varianta nu este adevarata referitoare la necesitatea obiectiva a TQM?

a) calitatea este factorul esential in cresterea gradului de competitivitate in lupta
concurentiala;
b) consumatorii isi schimba des preferintele in functie de raportul calitate/pret oferit de
producatori/comercianti, la produsele de folosinta indelungata;
c) supravietuirea si prosperitatea firmei determina o noua atitudine fata de consumatori;
d) clientii fideli reprezinta cel mai important bun al firmei.
1226. Care varianta nu este adevarata referitoare la sinteza avantajelor introducerii

TQM:
a) imbunatatirea eficacitatii structurilor organizatorice;
b) imbunatatirea satisfacerii consumatorilor;
c) clientii nu percep intotdeauna firma ca un “furnizor” de satisfactii;
d) imbunatatirea profitului si a competitivitatii.
1227. Care varianta nu este adevarata referitoare la valorile TQM:

a) intaietatea clientului;
b) multumirea clientului dirijeaza toti indicatorii economici;
c) concentrarea pentru identificarea solutiilor la greselile constatate si depistarea
vinovatilor pentru a-I sanctiona;
d) faptele si datele sunt de preferat in locul banuielilor si ale prezumtiilor.
1228. Care varianta nu este adevarata referitoare la factorii critici de succes ai TQM:
a) implicarea totala a conducerii la varf;
b) existenta culturii calitatii;
c) pregatirea pe module incepand cu executantii;
d) sistemul de comunicare cu clientii.
1229. Care varianta nu este adevarata referitoare la implicarea si angajarea conducerii

la varf:
a) stabilirea strategiilor in cadrul planificarii;
b) aprobarea unor structuri organizatorice adecvate care sa fie paralele cu cele
existente;
c) definirea clara a politicii calitatii pe termen lung;
d) stabilirea obiectivelor calitatii pe termen lung.
1230. Care varianta nu este adevarata referitoare la structura si continutul modulelor

de pregatire si
instruire a echipelor de imbunatatirea calitatii:
a) la inceput se pune accent pe concepte, fara stratificarea proiectelor;
b) metode de obtinere si analizarea datelor;
c) formularea unor concluzii intermediare;
d) identificarea cauzelor, selectarea masurilor de implementare a planului si interpretarea
rezultatelor.
1231. Care varianta nu este adevarata referitoare la continutul pregatirii in domeniul

TQM a
managerilor:
a) elementele de baza ale TQM;
b) politica si obiectivele pentru calitate ale firmei;
c) aplicarea metodelor specifice TQM;
d) obiectivele calitatii la nivel compartimentai.
1232. Care varianta nu este adevarata referitoare la modalitatile de comunicare cu

clientii externi in
domeniul calitatii:
a) comunicarea rezultatelor din studiul anual;
b) datele rezultate din cercetarea clientilor interni;
c) utilizarea metodelor si tehnicilor de marketing;
d) transmiterea datelor referitoare la gradul de satisfacere sau frustrare a clientilor
externi la angajatii
de la nivel mediu.
1233. Care varianta nu este adevarata referitoare la evaluarea periodica a procesului

TQM:
a) necesitatea supravegherii continue din partea managerilor;
b) se evalueaza modul de desfasurare a procesului TQM;
c) se evalueaza numai rezultatele obtinute;
d) concluziile din rapoartele de audit se folosesc pentru noi imbunatatiri.
1234. Care varianta nu este adevarata referitoare la reluarea procesului TQM la un

nivel superior:
a) actualizarea politicii firmei in domeniul calitatii;
b) perfectionarea instruirii si pregatirii personalului de la nivel mediu;
c) actualizarea etapelor parcurse;
d) publicarea rezultatelor.
1235. Care varianta nu este adevarata referitoare la conditiile de baza ale succesului
TQM:
a) tinta este satisfacerea clientilor;
b) cooperarea pentru imbunatatirea continua;
c) comunicarea si coordonarea tuturor activitatilor;
d) imputernicirea angajatilor de la nivel mediu.
1236. Care varianta nu este adevarata referitoare la cauzele esecului TQM:

a) rezistenta slaba a conducerii la aplicarea TQM;
b) eroare la implementarea programelor de calitate;
c) entuziasm la inceput pentru TQM. dar nesustinut;
d) echipele de imbunatatirea calitatii nu au functionat eficient.
1237. Care varianta nu este adevarata referitoare la etapele de implementarea TQM:

a) angajamentul conducerii la varf;
b) instruirea si pregatirea personalului de executie;
c) elaborarea politicii si a obiectivelor calitatii;
d) masurarea costurilor calitatii.
1238. Care varianta nu este adevarata referitoare la diagnosticul procesului TQM:

a) analiza strategica referitoare la calitate si pret;
b) analiza de marketing referitoare la identificarea nevoilor clientilor interni si externi;
c) analiza organizatorica si tehnica referitoare la pozitia fata de concurenta;
d) analiza economica referitoare la masurarea costurilor disfunctionalitatilor
1239. Care varianta nu este adevarata referitoare la planul de implementare a TQM:

a) precizeaza sarcinile managementului la varf;
b) formarea consiliului calitatii;
c) numirea unei comisii pentru adaptarea procesului TQM;
d) inceperea actiunii de instruire si pregatire a personalului de la nivel mediu.
1240. Care varianta nu este adevarata referitoare la principalele sarcini pentru top
manageri in
procesul TQM:
a) expunerea punctelor de vedere proprii prin interviuri, adunari generale, etc.;
b) sprijinirea pasiva a masurilor de functionare a TQM;
c) recunoasterea meritelor celor implicati si recompensarea lor;
d) elaborarea unor proiecte de imbunatatire a activitatilor proprii.
1241. Care varianta nu este adevarata referitoare la coordonatorul procesului TQM:

a) contribuie uneori la asigurarea functionarii TQM;
b) trebuie sa aiba calitati de bun manager;
c) este subordonat direct conducerii la varf si este membru in consiliul calitatii;
d) organizeaza actiuni de informare si de pregatire in domeniul calitatii.
1242. Care varianta nu este adevarata referitoare la problemele implementarii TQM:

a) sa stii la ce sa te astepti;
b) alegerea caii de abordare: “de sus in jos” sau “de jos in sus”;
c) comunicarea catre clientii externi despre introducerea TQM;
d) luarea deciziei cu ce sa incepi.
1243. Care varianta nu este adevarata referitoare la un model posibil al TQM:

a) durata implementarii TQM depinde de gradul de implicare al conducerii Ia varf;
b) punctul central al modelului il reprezinta feed-back-ul clientului;
c) flecare activitate din model trebuie adaptata la specificul organizatiei:
d) sageata “timp” semnifica necesitatea acordarii unei perioade de timp pentru desfasurarea in
bune
conditii a activitatilor din cele cinci cercuri concentrice.
1244. Care varianta nu este adevarata referitoare la piramida TQM:

a) TQM consolideaza motivatia si creativitatea angajatilor, creandu-se un potential de inovare
mai mare;
b) asigura calitatea pe piata a firmei;
c) include calitatea muncii fiecarui angajat, calitatea colaborarii, politica firmei in domeniul
calitatii;
d) TQM determina uneori calitatea produselor/serviciilor.
1245. Care varianta nu este adevarata referitoare la avantajele testarii TQM pe un

esantion de proba:
a) eforturi mai mici de conducere si investitii;
b) corectarea rapida a greselilor implicand intreaga firma;
c) evaluarea mai rapida a rezultatelor;
d) entuziasmul angajatilor mai usor de stimulat.
1246. Care varianta nu este adevarata referitoare la criteriile principale de alegerea

testului pilot:
a) alegerea managerului care sa aiba stil si valoare;
b) selectarea unei parti distincte din cadrul firmei;
c) alegerea unui esantion in care nu exista o activitate performanta;
d) alegerea unui esantion dintr-un loc in care nu exista alte proiecte de aplicat.
1247. Care varianta nu este adevarata referitoare la sprijinirea esantionului de testare:

a) conducerea la varf trebuie sa sprijine direct testul;
b) existenta unui dialog permanent intre consiliul calitatii si echipele de testare;
c) reimprospatarea cunostintelor despre calitate prin organizarea cursurilor pentru
personalul de la nivel mediu;
d) identificarea elementelor bune de cele nefolositoare.
1248. Care varianta nu este adevarata referitoare la principalele etape premergatoare

inceperii
procesului TQM:
a) organizarea procesului TQM;
b) evaluarea culturii, a atitudinii personalului si perceptia clientului;
c) angajamentul pentru calitate a conducerii la varf;
d) analiza periodica a costului calitatii superioare.
1249. Care varianta nu este adevarata referitoare la atributiunile echipei proiectare a

procesului TQM:
a) adaptarea conceptelor TQM la specificul firmei;
b) recomanda inceperea sau nu a procesului TQM;
c) stabilirea unui plan definitiv de implementare a procesului TQM;
d) echipa de proiectare poate apela si la un consultant extern.
1250. Care varianta nu este adevarata referitoare la fazele de aplicare a TQM la nivelul
intreprinderii
dupa testare:
a) lansarea experientei obtinute in testul pilot;
b) formarea echipelor de imbunatatirea calitatii;
c) planificarea calitatii;
d) formarea auditorilor externi.

Grile MQ

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grile MQ

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

2. Prin calitate intelegem „aptitudinea la utilizare”, este opinia:

3. Definitia data de ISO calitatii face referire la:

4. Elementul comun majoritatii definitiilor calitatii este:

6. Care definitii ale calitatii sunt corecte:

7. Definitia calitatii utilizata de P. Jica si E. Maxim face referire la:

8. Un produs este de calitate superioara daca are:

11. Calitatea are caracter:

12. Grupele mari de caracteristici care reflecta calitatea sunt:

II. FORMELE CALITATII

14. Calitatea partiala a unui produs /serviciu se refera la:

15. Calitatea integrala a unui produs /serviciu se refera la:

16. Calitatea integrala a unui produs /serviciu se refera la:

17. Calitatea integrala a unui produs /serviciu se refera la:

18. In functie de stadiul in care se afla un produs avem:

20. In standardizarea ISO clasa de calitate este considerata:

21. In cazul produselor intalnim frecvent impartirea pe clase de calitate:

22. In servicii clasele de calitate sunt diferentiate prin:

23. Clasa de calitate poate fi exprimata prin:

24. Clasa de calitate se refera la:

III. CARACTERISTICI DE CALITATE

25. Specificati grupa in care se incadreaza urmatoarele caracteristici: protectie, securitate:

26. Specificati grupa in care se incadreaza urmatoarele caracteristici: miros, gust,

27. Specificati grupa in care se incadreaza urmatoarele caracteristici: viteza, greutate,

28. Specificati grupa in care se incadreaza urmatoarele caracteristici: forma, aspect,

29. Specificati grupa in care se incadreaza urmatoarele caracteristici: ornamentul, decorul,

30. Specificati grupa in care se incadreaza urmatoarele caracteristici: amplasarea

31. Specificati grupa in care se incadreaza urmatoarele caracteristici: precizia in

32. Caracteristicile sociale propriu-zise sunt cele care:

33. Care afirmatii sunt adevarate in legatura cu caracteristicile sociale:

34. Confortul este o caracteristica:

35. Care dintre urmatoarele caracteristici sunt de natura senzorial – fiziologica:

36. Care dintre urmatoarele caracteristici sunt de natura estetica:

37. Caracteristicile senzoriale se individualizeaza de celelalte caracteristici prin:

38. Care este legatura dintre forma si linie?

39. Arhetipul precede prototipul?

40. Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata?

41. Dintre urmatoarele categorii estetice, dinamica mai accentuata o are:

(X) forma, care se schimba in functie de:

42. Care dintre urmatoarele afirmatii se ataseaza categoriilor estetice mentionate:

43. Ornamentul si decorul au:

44. Moda este data de:

IV. MASURAREA CALITATII

52. Jurnalul calitatii este un document in care se consemneaza:

53. Coeficientul defectelor se calculeaza:

54. Coeficientul defectelor reflecta:

55. Demeritul reflecta:

V. SISTEMUL SI SUBSISTEMELE CALITATII

68. Calitatea mediului intern al firmei este reflectata direct de:

70. Asupra calitatii elementelor de mediu intreprinderea poate actiona:

72. Intr-o cercetare de marketing sunt mai usor de evaluat:

73. Calitatea unui studiu de cercetare de marketing poate fi apreciata pe baza:

75. Calitatea pretului privita ca o componenta a mixului de marketing, poate fi apreciata ca

76. Calitatea promovarii este apreciata:

77. Calitatea in specificare si proiectare este apreciata in functie de:

78. Calitatea planului de aprovizionare este influientata de:

79. Fisa pentru aprecierea calitatii unui furnizor trebuie sa contina:

80. Pentru aprecierea calitatii documentatiei de procurare a resurselor se analizeaza:

81. Pentru aprecierea calitatii documentatiei de procurare a resurselor se analizeaza

82. Pentru aprecierea calitatii documentatiei de procurare a resurselor se analizeaza

84. Trasabilitatea reprezinta:

85. Marcajele de identificare de pe produse se mentin pana cand:

86. Modalitatile de determinare a calitatii in vanzarea internationala se grupeaza dupa:

87. Calitatea relatiilor dintre vanzatori si cumparatori poate fi apreciata pe baza: