Teste cu raspuns unic:

1.Pentru a rezolva problem decizionale in activitatea manageriala a unei firme in conditiile

unei economii concurentiale , managerul recurge in general la :

R: modele economico-matematice si tehnica simularii

2 . Modelarea si simularea proceselor economice nu ofera managerului :

Modele matematice “pure” pt rezolvarea problem manageriale din intreprinderi

3.Disciplina definite pe scurt ca “pregatirea stiintifica a deciziilor” este :

R: cercetatea operationala

4. in managementul stiintific , modelarea economico-stiintifica nu poate fi folosita

R : pt inlocuirea decidentului uman

5. selectati afirmatia falsa referitoare la procesul de trecere de la sistemul real la modelul de

simulare :

R: trecerea de la sist perceput cu simturile omului (“sist real”) la “modelul real”

(sistemul real inlocuit) se realz prin modelul abstract

6. Din punct de vedere al precizie , marimile ce caracterizeaza procesele economice se clasifica

in :

R: 1. Marimi vagi , 2.marimi deterministe 3. Marimi stochastice

7.In cazul problemelor de dimensiuni mari ,de natura stochastica sau vaga se recomanda:

R: algoritmi euristici

8. in cazul sistemelor de conducere a activitatilor economice :

R: calculatorul serveste la pregatirea mai buna a deciziei umane

9. Selectati afirmatia adevarata despre metodele aproximative:

R: sunt metode care permit obt unei solutii S diferita de Solutia adevarata S* , printr un
vector dominat de un alt vector Ea dinainte stability : |S-S*|= |e| mai mic sau egal |ea|

10. Un set specific de valori ale variabilelor de decizie ce determina realizarea unui nivel dorit pt
variabilele de iesire / functia obiectiv/ de performanta a modelului se numeste :
R: solutie

11. Pentru testarea acuratetei modelului se poate recurge la :

R: verificarea consistentei si coerentei in sens logic a modelului construit

12. Precizati care din urmatoarele modele nu corespund clasificarii modelelor in functie
de domeniul de provenienta si conceptie :

R: 1. Modele de stocare 2. Modele privind evolutia ponderii pe piata a unor produse

concurentiale 3Modele privind livrarea de marfuri

13. Din urmatoarele clase de modele , indicate combinatia corecta pt clasificarea modelelor in
functie de structura proceselor reflectate:

R: 1modele informational-decizionale 2. Modele informatice 3.modele cu profil tehnologic

4.modele ale relatiilor umane

14.Modelarea procedural este caracterizata prin faptul ca acorda un rol important :

R: algoritmului

15. Succesiunea logica de procedure prin care se adapteaza la calculator diferite metode
si tehnici cantitative de modelare se numeste:

R: algoritm

16. Abordarea euristica este conditionata de anumite caracteristici ale problemei decizionale
sub urmatorul aspect:

R: eforturile si timpul de calcul

17. In abordarea euristica a problemelor si in construirea unor modele procedural se face apel la:

R: aplicarea regulii castigului maxim de eforturi minime (de tip “greedy” )

18. Selectati afirmatia falsa referitoare la posibilitatea construirii unor algoritmi euristici:

R: Nu se poate vorbi ,in mod stiintific ,despre algoritmi euristici pt aplicatii economice

19. Principiul de baza al algoritmului euristic se bazeaza pe idea ca:

R: este avantajos ca, respectand anumite restrictii ,sa se obtina cat mai mult pe linia fct
scop
20. In cazul “algoritmului general al rezolvatorului de probl” candt se testeaza conditiile de
admisibiliatate a solutiei initiale se poate constata ca acestea nu sunt indeplinite . In
aceasta situatie , indicate care este pasul urmator :

R: se calculeaza abaterile si se cauta o strategie de reducere a abaterilor

21. Obtinerea unor informatii despre “sistem” ,inainte de realizarea sa in mod concret , este
posibila cu ajutorul :

R: tehnicii simularii

22. Marimile stochastice /aleatoare se caracterizeaza prin faptul ca :

R: au o multime de valori carora li se asociaza o anumita probabilitate

23. Structura de multimi a unui system ,pt un moment “t” , poate fi definite de urmatorul set de
marimi:

R: intrari , stari , iesiri.

24. Selectati afirmatia falsa:

R: Precizia si completitudinea ridicate ale datelor folosite intr-un mod economic-matematic fac
posibila aplicarea cu bune rezultate a tehnicilor de invatare de tip “incercare si eroare”

25. Selectati afirmatia falsa : “in incercarea de a reduce nedeterminarea in studiul

comportamentului unui system socio-economic si de a compensa scaderea gradului de
completitudine a informatiilor disponibile se recurge la :

R: folosirea metodelor deterministe (algoritmi de optimizare )

26. Atunci cand gradul ridicat de precizie a datelor folosite se asociaza unui grad mediu de
completitudine se recomanda utilizarea:

R: multimilor vagi (fuzzy)

27. In construirea unui model economico-matematic ,se are in vedere ,in principal capacitatea
acestuia de a:

R: explica fidel toate interconditionarile si relatiile cauza-efect ale proceselor observate

28. Printre caracteristicile ce confera utilitate modelelor nu se Numara:

R: universalitatea

29.Modelele informatice fac parte din categoria:

R: modelelor descriptive

30. Din grupa modelelor informational-decizionale nu fac parte:

R: modelele de tip ADC

31. In categoria modelelor descriptive de gasesc:

R: 1 modele tip grafice Gantt , 2 modele de orfonante si lotizare, 3 modele ale controlului
statistic al calitatii produselor , 4 modele de flux in retele de transport , 5 modele de stocare

32. Pentru modelarea procesului de satisfacere a cererii beneficiarilor (clientilor) si de

incadrare in cantitatile disponibile aflate la producatori (furnizori sau depozite ) se poare folosi
un model de programare liniara cu fct obiectiv reprezentand:

R: cantitatile transportate de la fiecare furnizor la fiecare beneficiar ponderate cu un

indicator de valoare (de ex , costul transportului)

33. Selectati afirmatia falsa referitoare la experimentarea unui model economico –matematic:

R: aceasra se poate realiza “in vivo” pe esantioane de mari dimensiuni furnizand

informatii complete la costuri rezonabile

34. Selectati afirmatia adevarata referitoare la aplicarea merodei “branch and bound” pt
rezolvarea unui problem de programare liniara in numere intregi:

R: nodul initial al arborelui binary corespunde solutiei optime a problemei pt care s-au
ignorant restrictiile de integritate asupra variabilelor

35. Selectati afirmatia falsa referitoare la modelele de programare liniara:

R: modele de programare liniara sunt modele dinamice si surprind evolutia in timp a

proceselor economice considerate

36. Selectati afirmatia falsa in legatura cu modelarea relatiilor umane :

R: cu ajutorul unor metode corespunzatoare de investigare ,dificultatile legate de

conditiile observarii si modalitatile de masurare a rezultatelor pot fi depasite prin folosirea
unor metode de optim rezolvate cu aj calculatorului

37. Selectati afirmatia falsa din urmatoarea enumerare referitoare la un model de determinare a
structurii optime de producti pt o perioada data:

R: in cazul folosirii unui model de programare liniara cu mai multe functii obiectiv ,
restrictiile reprz partea normative a modelului si fct obiectiv partea descriptive a acestuia
38. Identificati in urmatoarea enumerare modelele care nu sunt folosite in teoria clasica a
ordonantarii :

R: modele arborescente de tipul exploziilor sumarizate

39. Selectati afirmatia falsa referitoare la regulile de construire a matricii exploziilor sumarizate:

R: matricea M are n linii si k coloane si prin ridicaru successive la putere devine din ce in
ce mai rara (n- nr de produse si subcomponente , k –nr maxim de nivele de descompunere)

40. In incercarea de a elimina nedeterminarea cauzata de informatia incomplete disponibila pt

studierea comportamentului unui system se apeleaza la diferite metode. Eliminati din urm list
ape cea care nu este conforma obiectivului de a obtine o precizie sporita pt informatiile
disponibile :

R: introducerea unor variabile duale

41. Selectati afirmatia falsa : Recunoasterea faptului ca in studiul fenomenelor socio –

economice ,cresterea preciziei datelor afecteaza in sens invers proportional
compltitudinea acestora conduce la :

R: folosirea tehnicilor de optimizare.

42. Selectati afirmatia adevarata de maxima generalitate referitoare la avantajul folosirii unor
modele economico-matematice in practica manageriala:

R: toate afirmatiile sunt adevarate

43. Selectati afirmatia falsa referitoare la modelele economico –matematice:

R: modelele ce pot fi concepute intr-o intreprindere au trasaturi fie descriptive , fie

normative , neexistand posibilitatea construirii lor

44. Izomorfismul intre diferite fenomene economice:

R: permite ca, in anumite conditii ,analiza unui process supus studiului sa se efectuezze
prin intermediul altuia asemanator ca forma si structura ,dar mai usor de studiat.

45. In aplicarea tehnicilor de optimizare , alegerea celei mai bune variante posibile presupune:

R: determinarea celui mai bun nivel al fct performanta in conditiile utilizarii unei
anumite multimi de resurse

46. Modelele care au ca obiectiv reproducerea unor proprietati ale sistemului modelat
se numeste:
R: descriptive

47. Pentru a fi utile practicianului , modelele trebuie saa se caracterizeze prin :

R: simplitate, suplete, accesibilitate, adaptabilitate

48. In categoria modelelor folosite in rezolvarea problemelor de afectare se includ:

R: modelele de tip branch and bound

49. Selectati afirmatia falsa:

R: modelele de tip Gantt , de tip ADC , si cele de ordonantare –lotizare sunt modele
pt determinarea structurii de productie pe o perioada data

50. In categoria modelelor ce surprind aspect tehnologice si de productie se includ:

R: modele ale relatiilor umane

51.Printre modelele teoriei deciziei se include :

R :modelul general al proccesului decisional,modelul deciziilor de grup,teoria

utilitatiilor,modelele in conditii de risc si incertitudine,modele multicriteriu

52.Pentru a pune in evidenta zona de interferenta intre modelele tehnologice,cele informational-

decizionale,cele ale relatiilor umane si cele informatice se foloseste :

c)un modul de legatura

53.In modelul ajustarii exponentiale,alegerea unei valori apropiate de 0 pt α va conduce :

d)la ajustarea puternica a oscilatiilor din seria de date reale

54.Expresia previziunii vanzarilor facuta la sfarsitul perioadei t pt perioada urmatoare t+1,pt un

produs care nu are un profil sezonier si un trend pe termen lung ,poate fi scrisa sub forma:

c) R =R + α (S -R )

t t-1 t t-1

55.Selectati afirmatia falsa referitoare la fluctuatiile sezoniere ca elemente componente

identificate in analiza seriilor dinamice/temporale:

e)fluctuatiile sezoniere sunt oscilatiile trendului cu o periodicitate relative mare

56.In cazul in care exista date suficiente istorice ,valoarea factorului de nivel α ,poate fi
determinata prin :

d)apelarea la tehnica simularii

57.Procedeele de previziune bazate pe modelul Brown (cu un singur factor de nivelare)pot

fi aplicate in practica daca:

b)exista informatii din perioadele trecute asupra evolutiei indicatorului considerat

58.In modelul ajustarii exponentiale primare,coeficientul de nivelare confera datelor reale o

importanta care:

b)scade exponential odata cu vechimea ,astfel incat,la un moment dat,valorile reale trecute
ale indicatorului nu mai au o influenta semnificativa asupra previziunii

59.In cazul in care evolutia unui fenomen economic se caracterizeaza prin personalitate si
trend ,modelul de previziune implica luarea in considerare:

c)a trei factori de nivelare α,β,γ

60.In cazul ajustarii exponentiale primare:

d)ponderii datelor reale scade pe masura ce acestea sunt mai vechi

61.Extrapolarea fenomenologica reprezinta:

e)o tehnica de prognoza

62.Selectati afirmatia falsa referitoare la extrapolarea fenomenologica:

b)permite o prima aprecirere a evolutiei viitoare a unui proces economic

63.Printre dezavantajele utilizarii extrapolarii fenomenologice se numara faptul ca :

a)nu poate sa tina seama de aparitia in viitor a unor noi factori de influenta

64.Unul dintre dezavantajele utilizarii extrapolarii fenomenologice este dat de faptul ca:

c)extrapolarea fenomenologica nu poate sa tina seama de schimbarile care pot modifica in

viitor legatura dintre marimiile economice

65.Obtinerea unor rezultate satisfacatoare cu ajutorul extrapolarii fenomenologice se

realizeaza atunci cand :

1)intre marimea economica extrapolara si marimile economice considerate ca variabile

independente exista o interdependenta reala
3)se utilizeaza acele functii matematice care descriu cel mai bine evolutia
procesului economic analizat

5)se utilizeaza functii de corelatie cu mai multe variabile independente

66.Selectati din urmatoare enumerare,componenta care nu este specifica analizei seriei

temporale a unui indicator economic (de ex: volumul vanzarilor) :

e)viteza de crestere/descrestere a marimii indicatorului

67.Pentru a aprecia acuratetei metodei de ajustare exponentiala se poate folosi :

c)suma erorilor absolute sau patratice,eventual raportate la numarul de observatii real

68.Functiile utilizate in cazul extrapolarii fenomenologice au urmatoarele proprietati:

2)permit aprecierea nivelurilor a doua sau mai multor marimi economice in perspectiva

4)descriu evolutia in timp a unei marimi economice

8)sunt functii de extrapolare liniara cu mai multe variabile dependente

69.Pentru previzionarea vanzarilor dintr-o anumita perioada cu ajutorul metodei ajustarii

exponentiale primare sunt necesare urmatoarele date :

2)vanzarile realizate sub forma unei serii de timp

3)valoarea coeficientului de nivelare

8)previziunea care s-a facut pt vanzarile din prima perioada a seriei de date

70.In cazul in care evolutia unui fenomen economic se caracterizeaza prin trend,modelul de
previziune implica luarea in considerare:

b)a doi factori de nivelare α , β (din care unul corespunde trendului)

71.In modelul de nivelare exponentiala primara,daca factorul de nivelare ( α )tinde catre 1 :

a)intr-o anumita perioada, previziunea tinde sa fie egala cu valoarea indicatorului

considerat pt momentul anterior

72.Evolutia fenomenului studiat cu ajutorul extrapolarii fenomenologice se poate exprima

analitic sub forma unei functii matematice numite:

a)functie de extrapolare
73.Selectati afirmatia incorecta “Metodele de extrapolare” :

b)recomanda operarea pe orizonturi de prognoza cat mai lungi pt ca rezultatele sa fie

cat mai plauzibile

74.Intre categoriile de metode de previziune pe care le au la dispozitie decidentii nu se regasesc

e)metodele de optimizare

75.In aplicarea metodei ajustarii exponentiale simple,alegerea unei valori apropiate de 0 pt

constanta de nivelare α va conduce

d)la ajustarea puternica a oscilatiilor din seria de date reale

76.Incercarea de a lua in considerare factori(controlabili sau nu)ce actioneaza asupra unei

organizatii conduce la utilizarea unor metode diferite de previziune.Intre acestea, cele bazate
pe serii de timp se utilizeaza:

c)in cazul in care evolutia curenta a unui indicator depinde de nivelul anterior (in ipoteza
pastrarii unui comportament inertial al fenomenului) : Yt = f ( Y t-1, Y t-2 , ….)

77.Selectati afirmatia falsa referitoare la fluctuatiile sezoniere ca elemente componente

identificate in analiza seriilor dinamice /temporale:

e)fluctuatiile sezoniere sunt oscilatiile trendului cu o peridiocitate relative mare (peste un

an)

78.Nivelul maxim al vanzarilor pt un produs este dat de:

b)derivata de ordinul intai a functiei Gamma

79.Selectati afirmatia falsa referitoare la analiza curbelor de viata a unui produs:

e)curba vanzarilor dintr-un produs in functie de timp,arata caracterul progresiv

al penetratiei produsului in consum,stabilitatea relativa din perioada de
maturitate ,concurenta pe care produsele noi o fac celor vechi

80.Rezultatele furnizate de metoda lanturilor Markov aplicata la determinarea evolutiei ponderii

pe piata a unor produse concurentiale nu pot fi folosite pt :

e)a stabilii momentul intrarii pe piata a unui nou produs concurential

81.Una din premisele utilizarii lanturilor Markov pt modelarea evolutiei ponderii pe piata a
unor produse concurentiale este urmatoarea:

b)nr finit si constant de marci

82.Selectati afirmatia falsa despre un lant Markov:

b)suma elementelor de pe coloane din matricea probabilitatilor de trecere este 1

83.Obiectivele manageriale ale analizei cu ajutorul lanturilor Markov nu se refera la :

b)determinarea comportamentului unui sistem la momentul initial al analizei

84.Selectati afirmatia falsa despre componentele unui lant Markov:

e)orice lant Markov este definit complet prin matricea sa de tranzitie si probabilitatile
initiale

85.Selectati afirmatia falsa referitoare la matricea de tranzitie(P) ca element component al

unui lant Markov:

d)matricea de tranzitie contine evolutia cotelor de piata ale produselor aflate in concurenta

86.Aplicarea modelului lanturilor Markov pt modelarea ofertei interprinderilor pe piata

necesita respectarea urmatoarelor premise:

e)in fiecare faza a analizei se pot adauga noi produse fara a fi necesara modificarea
matricii de tranzitie

87.Selectati afirmatia falsa referitoare la elementele unui lant Markov:

a)trecerile unui sistem de la o stare i la j ,se fac cu probabilitati cunoscute care depind
de starea sistemului

88.Selectati afirmatia falsa referitoare la determinarea starii stationare in modelarea ofertei

intreprinderilor pe piata cu ajutorul lanturilor Markov:

e)starea de echilibru se determina in mod identic pt procesele ??? si fara stari absorbante

89.Selectati afirmatia falsa referitoare la modelul matematic al programarii liniare utilizate

in utilizarea unui proces economic dintr-o intreprindere:

d)modelul este dinamic,tratand variatia in timp a resurselor si a consumurilor tehnologic

90.Selectati afirmatia falsa referitoare la reoptimizarea unei probleme de progamare liniara:

d)permite surprinderea aspectelor dinamice ale fenomenelor economice

91.Selectati afirmatia falsa in legatura cu optimizarea vectorului b(resurse)in problema de
programare liniara:

b)se testeaza semnul variabilelor ∆ j = Z j – C j ( oricare) j ;daca cel putin una este negative
se continua cu algoritmul simplex dual

92.Selectati afirmatia adevarata de maxima generalitate : “Reoptimizarea in problemele de

programare liniara”

a)reprezinta un caz particular a postoptimizarii

b)consta in recalcularea solutiei optime a problemei daca se modifica unul din

elementele initiale ale modelului

c)impune verificarea optimalitatii solutiei in conditiile schimbarii datelor problemei

d)impune determinarea solutiei optime a problemei modificate (daca Solutia

problemei initiale nu mai este optima)


e)toate afirmatiile anterioare sunt adevarate
93.Expresia matematica care limiteaza domeniul posibil in care o solutie ar putea fi calculata
este echivalenta :

c)unei restrictii

94.Intr-o problema de programare liniara aplicata pt determinarea structurii optime de

productie ,valorile variabilelor duale:

1)sunt egale cu “preturile umbra”semnificand eficienta consumului de resurse

2)reprezinta evaluari marginale ale consumului de resurse

6)sunt cunoscute ca multiplicatori Lagrange

95.Selectati afirmatia falsa referitoare la modelele de programare liniara in numere intregi

utilizate pt determinarea structurii optime de fabricatie in cazul produselor indivizibile:

d)procesul interativ de rezolvare a unei probleme printr-o metoda de tip “brach

and bound”poate fi reprezentat printr-un arbore binar ,in care fiecare nod are 2
noduri ascendente si unul descendent direct

96.Diferenta dintre modul in care actioneaza natura si modul de actiune al unui adversar rational
consta in faptul ca:

b)”natura nu actioneaza ca un adversar inteligent

97.Selectati propozitia falsa referitoare la axiomatica ??? Neumann-Morgenstern

a)relatia de indiferenta este tranzitiva ,iar relatia de preferinta este tranzitiva si simetrica

98.Urmatoarea evolutie a functiei de utilitate U=f(c) corespunde:

99.Atunci cand au loc succesiuni de procese decizionale economice in conditii de incertitudine :

e)reluarea unei probleme abordate initial in conditii de incertitudine poate conduce
la determinarea pe baze statistice a probabilitatilor de realizare a starilor naturii sau
la estimarea unor probabilitati apriorice,subiective

100. In teoria stiintifica a deciziilor, utilitatea reprezinta:

R: o valoare subiectiva asociata unui anumit rezultat economic si asigura

comparabilitatea variantelor decizionale evaluate cu ajutorul mai multor criterii

101. Intre criteriile de decizie in conditii de incertitudine nu se numara:

R: criteriul maximizarii sperantei matematice

102. Asocierea utilitatilor estimate dupa relatia U(x)=a+b*x pt consecintele decizionale se face
desemnand:

R: valori obtinute prin interpolare liniara situate in intervalul [0,1]

103. Metoda arborilor de decizie nu presupune respectarea cerintei:

R: desfasurarea proceselor de decizie in trepte ceea ce face ca rezultatele intermediare

sa fie conditionate de rezultatele estimate ale deciziilor precedente

104. Unul dintre dezavantajele gasirii solutiei „optime” cu ajutorul metodei arborilor
decizionali este acela ca:

R: dimensiunile cresc exploziv odata cu numarul de procese decizionale

105. Criteriul lui Hurwicz da decizie in conditii de incertitudine presupune:

R: aprecierea optimismului decidentului printr-un numar 0≤α≤1;

106. Criteriul Hurwicz de decizie aplicat unui model pt conditii de incertitudine:

R: indica varianta decizionala corespunzatoare celei mai convenabile combinatii dintre

rezultatul cel mai favorabil si rezultatul cel mai nefavorabil

107. In cazul jocurilor contra naturii, deciziile se impart in:

R: decizii in conditii de certitudine, incertitudine si de risc

108. Selectati afirmatia adevarata referitoare la Criteriul lui Wald de luare a deciziei in
conditii de incertitudine:

R: consta in aplicarea principiului maximin.

109. In teoria deciziei, forma concava a functiei de utilitate corespunde:

R: unei atitudini prudente fata de risc

110. Intr-un joc fara punct de echilibru:

R: valoarea castigata de un jucator este diferita de valoarea pierduta de adversar

111. In metoda arborilor de decizie, nodul de tip eveniment este asociat:

R: diferitelor posibilitati de evolutie a mediului economic, situatii ce nu pot fi controlate in

mod obiectiv de catre decident

112. Valoarea medie asteptata a unui indicator de tip maxim ia in considerare pt calcul:

R: toate consecintele alternativelor decizionale pt indicatorul considerat si starile naturii

impreuna cu probabilitatile asociate starilor naturii

113. In jocurile concurentiale:

R: fiecare partener adopta astfel de decizii incat sa-si depaseasca adversarul

114. Metoda arborilor de decizie presupune:

R: evaluarea nodurilor finale inaintea celor initiale

115. Decizii in conditii de incertitudine se iau atunci cand:

R: nu exista informatii privind probabilitatile de realizare ale starilor naturii

116. Diferenta dintre valoarea obtinuta prin decizia optima pt o anumita stare a naturii si valoarea
rezultata din oricare alta alegere a variantei decizionale se numeste:

R: regret

117. Pentru un joc fara punct-sa, determinarea strategiei optime mixte:

R: se poate face prin metode algebrice, geometrice, iterative

118. Intr-un joc cu doi jucatori prudenti si rationali, solutia optima se poate obtine prin:

R: 2,6,7 (eliminarea strategiilor dominate, principiul maximin si minimax,

programarea liniara)

119. Intr-un joc cu doi jucatori A si B, prudenti si rationali:

R: valoarea castigata de un jucator este mai mica sau egala cu valoarea pierduta de
adversar
120. Criteriile de decizie aplicate pt conditii de incertitudine, in ipoteza de rationalitate a
decidentilor, presupun ca:

R: alegerea decidentului se face in scopul maximizarii castigului sau minimizarii

pierderii asociate deciziilor

121. Calculul utilitatilor asociate valorilor aij in cazul criteriilor de maxim se calculeaza
cu formula:

R:

122. Deciziile in conditii de risc se deosebesc de cele in conditii de incertitudine prin faptul ca:

R: la primele se cunosc probabilitatile asociate starilor obiective ale naturii

123. Unul din dezantajele metodei arborilor de decizie este acela ca:

R: metoda nu poate fi aplicata atunci cand estimarea probabilitatilor absolute si a

probabilitatilor conditionate asociate starilor naturii este imposibil de realizat

124. „In cazul problemei de programare liniara multidimensionala:

R: se inlocuiesc functiile de optim prin functii de utilitate care vor fi apoi insumate pt a
obtine o functie-sinteza cu semnificatie economica concreta”

125. in cazul optimizarii multiatribut, multimea solutiilor posibile (variantele de decizie) este:

R: finita, iar fiecare variant este caracterizata de mai multe attribute

126. selectati afirmatia falsa referitoare la metoda momentelor

R: dupa calculul momentelor-linie, acestea se ordoneaza in ordine descrescatoare

127. referitor la problema de programare liniara, introducerea impreciziei(relaxarea datelor

inexacte), prin coeficientii variabilelor sau termenii liberi ai restrictiilor sunt multimi vagi,
conduce la:

R: programare fuzy

128. o multime fuzzy poate fi definite asociind fiecarui element x un nr cuprins intre 0 si 1,
reprezentand gradul sau de apartenenta la o anumita proprietate A. gradul de apartenenta poate fi
definit:

R: -Cu ajutorul unor formule matematice

-printr-un tabel de valori

-printr-un algoritm recursiv care se bazeaza pe rezultatele obtinute prin asocierea unei
valori

129. identificati afirmatia falsa referitoare la multimile vagi:

R: stabilirea gradelor de apartenenta nu afecteaza caracterul obiectiv al multimilor

si variabilelor folosite

130. selectati afirmatia falsa: “in problemele decizionale multicriteriale:

R: in cadrul optimizarii multiatribut nr de variabile este infinit

131. selectati afirmatia falsa: “in cazul optimizarii multiobiectiv:

R:multimea solutiilor posibile este finite

132. in cazul rezolvarii programarii liniare multicriteriale cu metoda „‟programarii scop”:

R:functiilor obiectiv ale problemei initiale li se acorda intotdeauna prioritati egale

133. selectati afirmatia falsa referitoare la necesitatea fuzzyficarii modelelor deterministe:

R:pe masura cresterii complexitatii fenomenelor economice, in modelul vag scara de

reprezentare a procesului crestere acordandu-se o importanta deosebita detaliilor

134.selectati afirmatia falsa referitoare la metoda programarii scop:

R:se cauta acea solutie care atinge toate nivelurile de aspiratie , fara a permite
inregistrarea de abateri

135. metodele de rezolvare a problemelor ADC/RESURSE sunt in principal:

R:metode euristice

136. evidentiati afirmatia falsa referitoare la cristeriul de optimizare intr-un model de

aprovizionare-stocare:

R:criteriul optim este dat de min duratei de ajungere a materialelor in stoc

137.evidentiati in urmatoarea enumerare elementl care nu constituie parametru temporal dintr-

un model economico-matematic de aprovizionare-stocare

R:costul de lansare a unei comenzi de aprovizionare

138. pentru alocarea resurselor cu ajutorul unui model ADC de tip euristic, programarea
activitatilor la un moment t se face:
R:studiind multimea activitatilor amanate anterior, si multimea activitatilor programate
sa inceapa la momentul t

- programand activitatile din multimea activitatilor candidate la momentul t dupa unul

sau mai multe din urmatoarele criterii: ordinea crescatoare a rezervei de timp, ordinea
crescatoare a termenului maxim de incepere

-programand activitatile din multimea candidatilor la momentul t care asigura o incarcare

maxima a capacitatii disponibile

139. selectati afirmatia falsa:‟‟in cazul programarii dinamice, politica optimal:

R:depinde de inclinatia catre risc a decidentului

140.selectati afirmatia falsa despre grafurile folosite in analiza drumului critic:

R:acestea permit evidentierea grupelor de materiale formate in functie de ponderea

cantitativa si valorica in totalul materialelor aflate la dispozitia unei firme

141. selectati afirmatia adevarata de maxima generalitate despre cazul general al proceselor
de productie-stocare:

R:toate afirmatiile sunt adevarate

142. intre elementele unui proces de stocare nu se numara:

R:numarul de statii de servire

143.selectati afirmatia falsa referitoare la modelul de analiza a drumului critic/COST:

R:modelul presupune aplicarea masurilor de urgentare numai asupra

duratelor activitatilor critice:

144. in multimea avantajelor simularii, nu se poate evidential urmatorul aspect:

R:simularea este sigura, pentru ca se poate intervene in model ori de cate ori este necesar
fara a se produce perturbari asupra desfasurarii fenomenelor de mediul real

145.rezultatele obtinute pentru simulare sunt:

R:aproximari ale unor valori reale

146. in desfasurarea simularii apare o variabila distincta numita „‟ceasul simularii”.

Selectati afirmatia falsa referitoare la aceasta variabila:

R:masoara scurgerea timpului real in care se simuleaza sistemul cu scopul de a

mentine ordinea corecta in timp a evenimentelor
147. modelele de simulare au un character:

R:procedural

148. simularea permite obtinerea:

R:mai multor variante de decizie, din care managerul o va alege pe cea mai
buna, corespunzatoare conditiilor existente la un moment dat

149. spre deosebire de programarea matematica, simularea nu se bazeaza pe un model analitic,

ci rezultatele obtinute prin aceasta tehnica sunt:

R:aproximari ale unor valori reale

150. selectati afirmatia falsa referitoare la simularea proceselor economice

R:etapele simularii urmeaza in general ciclul modelarii, dar un model de simulare este
mult mai simplu deoarece se realizeaza cu calculatorul

TESTE
1. Ponderea pe piata a produsului PS1 in luna februarie a.c., este:
a) 25%
2. Coeficientul de fidelitate de la o luna la urmatoarea luna fata de produsul PR2 este:
b) 0.5
3. Probabilitatea de reorientare a unui comparator al produsului PS1 in luna aprilie a.c.
catre produsul PR3 in luna mai a.c. este:
e) 0.1
4. Coeficientul de fidelitate in luna mai a.c. fata de luna februarie a.c. pentru produsul
PR3 este:
e)0.49662
5. Probabilitatea ca un comparator al produsului PR2 in luna februarie a.c. sa cumpere
produsul PS1 in situatia stationara a pietei este:
d) 0.49398
6. Situatia stationara de pe piata s-ar putea modifica daca:
e) se modifica matricea probabilitatilor de tranzitie
7. Ponderea pe piata a produsului CS1 in luna martie a.c. este:
e) 0.55
8. Ponderea pe piata in luna mai a.c. a produsului CR2 va fi:
b) 0.3205
9. Coeficientul de fidelitate de la o luna la urmatoarea luna pentru produsul CR2 este:
a) 0.7
10. Probabilitatea de reorientare a unui comparator al produsului CR2 in luna aprilie a.c.
catre produsul CR3 in luna mai a.c. este:
c) 0.2
11. Probabilitatea de reorientare a unui comparator al produsului CR2 in luna martie a.c.
catre produsul CS1 in luna iunie a.c. este:
a) 0.175
12. Probabilitatea ca un comparator al produsului CR3 in luna martie a.c. sa cumpere
produsul CS1 in starea stationara a pietei este :
c) 0.2
13. In starea stationara a pietei, un comparator va reveni la produsul CS1 dupa:
e) 5 luni
14. Datele privind vanzarile efective se caracterizeaza prin:
e) lipsa unei tendinte si/sau variatiilor sezoniere
15. Volumul previzionat al vanzarilor pentru luna martie a.c. este:
d) 79.52 tone
16. Ponderea, in % a vanzarilor din luna februarie a.c. in volumul previzionat al vanzarilor
pentru luna imediat urmatoare este:
b) 20%
17. Ponderea, in % a vanzarilor din prima luna a seriei de date in volumul previzionat al
vanzarilor pentru luna martie a.c. este:
e) mult mai mica decat 20%
18. Previziunea initiala este:
b) 59 tone
19. Volumul previzionat al vanzarilor pentru luna ianuarie a.c. este:
d) 59.522 tone
20. Ponderea, in % a vanzarilor din luna ianuarie anul precedent in volumul previzionat al
vanzarilor pentru luna ianuarie a.c. este:
d) mult mai mica decat 9%
21. Ponderea, in % a vanzarilor din luna septembrie anul precedent in volumul previzionat
al vanzarilor pentru luna octombrie din acelasi an este:
a) 9%
22. Contributia produselor PS3 la valoarea totala a productiei in luna martie a.c. este:
c) 59540 um
23. In cazul reducerii cantitatii disponibile in resursa R1 cu 381.667 tone, valoarea totala a
productiei:
e) se va reduce cu 25190.022 um si se va modifica programul de productie
24. Reducerea cantitatii disponibile din resursa R2 cu 10 tone va determina:
b) mentinerea valorii totale a productiei si mentinerea celor 4 produse in programul de
productie
25. Modificarea pretului unitar de vanzare al produsului PS2 de la 90 um la 100 um va
determina:
a) obtinerea valorii totale a productiei de 80240 um fara modificarea programului de
productie
26. Cresterea cu 10 tone a cantintatii contractate pentru produsul PS4 va conduce la:
e) Reducerea valorii totale a productiei cu 400 um
27. Valoarea optima a cheltuielilor totale pentru realizaea productiei de 157 mii de tone
este:
e) 8685.333um
28. Cresterea cantitatii totale contractate de la 157 mii de tone la 160 mii de tone de
produse AS1, AS2, si AS3 va determina:
b) cheltuieli totale de 9113.334 um fara modificarea preturilor umbra
29. Reducerea costurilor de productie la 1000 tone produs AS2 de la 42 um la 40 um va
determina:
d) reducerea cheltuielilor totale cu 91.334 um fara modificarea programului de productie
30. Achizitionarea unei cantitati suplimentare de 20 de tone resura M1 va conduce la:
d) reducerea cheltuielilor totale cu 366,66 um si modificarea programului de productie
31. In cazul unui cost de productie de 30 um pentru 1000 tone de produs AS1, programul
optim de productie presupune:
a) realizarea a 126 mii tone AS1 si cheltuieli totale mai mici de 6027 um
32. Reducerea cantitatii contractate de la 157 mii de tone la 100 mii de tone va conduce la:
b) reducerea cheltuielilor totale 5385,333 um
33. In cazul parametrizarii de forma (157+alfa) a cantitatii totale contractate, penru alfa ...
d) resursa M2 va fi utilizata integral, dar resursa M3 nu va fi utilizata integral pentru
realizarea programului de productie al lunii aprilie a.c.
34. Profitul total optim al productiei atelierului de piese de schimb in luna aprilie a.c. este:
c) 1214,1 um
35. In luna aprilie a.c. productia optima pentru produsul ST2 este:
c) 81 piese
36. Contributia produselor ST3 la profitul total optim este:
c) 305.1 um
37. In arborele binar, solutia optima se afla la:
e) nivelul 3, nodul stang
38. Cheltuielile totale optime ale S.C. PRODES S.A in luna august a.c. sunt:
b) 4079.4 um
39. In luna august productia optima pentru produsul PS3 este:
c) 98 piese
40. Costul total al realizarii productiei optime de PS1 este:
a) 210 um
41. La iteratia 4 a metodei „ branch to bound” s-a introdus restrictia:
c) x2>=46
42. Prioritatile asociate obiectivelor sunt urmatoarele:
b) prioritatea 1 pentru realizarea comenzilor ferme si pentru cheltuieli minime si prioritatea
2 pentru profitul maxim
43. Profitul total pentru programul de productie din luna iunie a.c. este:
c) 911.951 um
44. Cantitatea (tone) realizata in plus fata de comanda ferma pentru produsele PN1 este:
c) 46.220
45. Programul de productie in luna iunie a.c. se caracterizeaza prin:
c) realizarea cheltuielilor minime de 2880 um
46. Prioritatile asociate obiectivelor sunt urmatoarele:
e) prioritatea 1 pentru realizarea volumul vanzarilor, prioritatea 2 pentru cheltuielile
materiale totale minime si prioritatea 3 pentru timpul de lucrur al utilajelor
47. Programul de productie in luna iulie a.c. se caracterizeaza prin:
a) realizarea volumului prevazut pentru vanzari
48. Cheltuieli materiale totale ocazionate de realizarea programului de productie al lunii
iulie a.c. sunt:
b) 50750 um
49. Reducerea cantitatii de produs N1 de la 100 de tone la 97 de tone va determina:
c) reducerea cheltuielilor materiale totale cu 750 um, si a timpului de lucru al utilajelor cu 6
ore.
50. Speranta matematica a profitului net pentru varianta optima este:
e) 34.1 um
51. Variantele optime in cele doua etape ale procesului decizional privind alegerea care sa
fie lansat in fabricatie sunt:
c) lansarea produsului A100 si realizarea unor actiuni promotionale in cazul cand s-a reusit
distribuirea rapida a produsului sau realizarea unor actiuni publicitare in cazul in care s-a
remarcat distribuirea lenta a produsului
52. Valoarea nodului 6 este:
d) 38 um
53. Valoarea nodului 2 este:
a) 34.1 um
54. In problema decizionala a S.C ISAR S.A. nu este varianta decizionala:
b) durata redusa de proiectare
55. Variantele optime ale procesului decizional sunt:
d) proiectarea produsului nou A si fixarea unui pret initial mic in cazul duratei mari de
proiectare sau fixarea unui pret initial mare in cazul duratei reduse de proiectare
56. Speranta matematica maxima a profitului pentru decizia optima este:
b) 32.8 um
57. Efectele economice au fost estimate de specialisti pentru urmatoarele fonduri :
e) 0 um, 4 um, 8 um, 12 um si 16 um
58. Prouctia valorica este estimata a fi obtinuta prin alocarea a 8 mld. Lei pentru
modernizarea filialei 2 este:
d) 16 um
59. Productia valorica estimata a fi obtinuta la filialele 1 si 3 prin alocarea a cate 4 mld lei
este:
d) 29 um
60. Costul total de realizare al proiectului in 10 saptamani este:
c) 25483.333um
61. Costul total al proiectului de modernizare in 15 saptamani este:
b) 20730 um
62. Costul total al proiectului de modernizare in 20 de saptamani este:
a) 18700um
63. Durata totala in care poate fi realizat proiectul este cuprinsa in intervalul:
c) [9;12] saptamani
64. Costul total al proiectului de modernizare in cazul urgentarii totale a tuturor activitatilor
este:
c) 2925 um
65. Costul optim total pentru durata minima de realizare a proiectului de modernizare este:
b) 2715 um
66. Cele trei drumuri critice in cazul proiectului cu durata urgentata de 10 saptamani sunt:
a) (A-B-D); (A-C-D) si (E-F)