Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Bilet nr. 1
Tendinta: dezvoltarea unui management al firmei de tip sistemic (cauze, definire, forme de manifestare,
avantaje si limite)
Managementul sistemic abordeaza organizatia ca un ansamblu unitar, iar limbajul matematic,
cibernetic si informatic permite exprimarea concisa, comoda, cuantificata a elementelor sistemului
organizatiei.
Cauza: Demonstrarea teoretica si practica a conditionarii eficientei firmei de abordarea sa ca un sistem
determinat multicauzal; contributia principala au avut-o reprezentantii scolii sistemice, in special cei cu
o pregatire ecconomico-matematica solida, s-a dorit o abordare echilibrata si functiilor intreprinderii in
stransa lor interdependenta.subordonata cresterii eficientei.
Definitie: Managementul sistemic desemneaza abordarea si solutionarea problemelor cu care se
confrunta firma, in stransa lor interdependenta, in conditiile situarii pe primul plan a obiectivelor
fundamentale, pe baza luarii in considerare a principalelor variabile endogene si exogene implicate,
cu scopul obtinerii unei eficiente multidimensionale cat mai ridicate.
Forme de manifestare:
1. Proliferarea strategiilor si politicilor polivalente globale care abordeaza intreprinderea ca un tot
(ex:stabilirea de obiective globala cu caracter integrativ, incorporarea de decizii multicriteriale,
stabilirea de seturi de criteriiutilizabile in elaborarea si utilizarea deciziilor )
2.Utilizarea in managementul firmelor de metode si tehnici de conducere cu caracter sistemic
(multidimensionale si multidisciplinare: management prin obiective, prin proiecte, pe produs)
3. Proiectarea de programe complexe de implementare a noilor optiuni strategice sau ale unor anumite
strategii si politici generale
4. Ascensiunea generalistilor in raport cu specialistii. Generalist= cadru specializat in probleme de
conducere, care analizeaza si remodeleaza sistemul de management in anasamblus sau. Ideala este
formarea de echipe mixte generalisti-specialisti in management, conduse de un generalist.
5. Apelarea tot mai frecventa la proiectarea sistemului de management (pt firmele noi) si reproiectarea
sistemului de management (pt intreprinderi existente)
6. Reconsiderarea eficientei economice, care nu mai este limitata doar la aspecte pur economice, ci este
abordata in toata complexitatea ei, tinand cont de multitudinea laturilor activitatii firmei.
Avantaje:
1.Armonizarea si echilibrarea la nivel superior, dpdv constructiv si functional, a activitatilor firmei
2. Asigurarea unui fundament imbunatatit pentru obtinerea unor efecte sinergice (simultane)
net superioare la nivelul organizatiei
3. Integrarea firmei in mediul ambiant cu o eficacitate ridicata (producerea efectului asteptat).
Limite:
1. Insuficienta instrumentarului managerial de tip sistemic
2. Dificultatea aplicarii elementelor manageriale sistemice, cauzata de complexitatea perceperii,
analizei, interpretarii si solutionarii holistice a problematicii manageriale.
Bilet nr. 10
1.Metode si tehnici utilizabile in realizarea studiilor de management comparat.
A. Metode si tehnici generale: analiza diagnostic, analiza dispersionala, analiza factoriala, analiza
functionala, analiza morfologica, analiza succesiva a variantelor, analiza variabilelor organizationale,
arborele de luare a deciziei, brainstorming, brainwriting, chestionarul, coeficientul de corelatie,
compararea factorilor, cutia cu idei, Delphi, Delbecq, drumul critic, extrapolarea, fotografierea zilei de
munca, interviul, metoda ABC, Metoda cobinatorie, metoda comparativa, metoda concordantei,
metoda corelatiei, Metoda DARE (decision alternative ration evaluation), metoda deductiva, metoda
ELECTRE, metoda indicilor, metoda inductiva, metoda interogativa, metoda matricei descoperirilor,
metoda Monte Carlo, metoda observarii instantanee, metoda Ortid, metoda PATTERN, metoda PERT,
metoda PHILIPS 66, metoda scenaristului, metoda simularii, metoda Synapse, metoda variatiilor
concomitente, Raportul de corelatie, Sedinta, Studiul de caz, Tabelul de luare a deciziilor, Test de
analiza a personalitatii => pondere mare a metodelor de stimulare a creativitatii, de culegere si
prelucrare de informatii, de analiza multicriteriala si de previziune.
B. Metode si tehnici specifice
B1. Tehnici nonmetrice
- Tehnici nonmetrice. S. Ronen şi O. Shenkar relevă că în ultimii ani cele mai populare metode
nonmetrice sunt ALSCAL şi SSA.
- Denumirea de SSA provine de la titulatura sa în limba engleză "Analiza spaţiului cel mai mic"
(Smallest Space Analysis) formulată de creatorii săi Gutman şi Lingoes.
- SSA asigură o reprezentare geometrică a variabilelor de management şi culturale analizate ca
puncte în spaţiul euclidian, astfel încât distanţele în acest spaţiu sunt în raporturi inverse cu
corelaţiile constatate.
- Folosind un soft special, SSA facilitează reprezentarea grafică a tuturor variabilelor considerate,
coeficientul de corelaţie fiind utilizat ca măsură a similarităţilor prin transformări monotonice.
B2. Grile de evaluare pluriculturala
- Grile de evaluare pluriculturală. Grila de evaluare culturală TEMPLATE este o tehnică de
management comparat cu o pronunţată utilitate teoretico - metodologică şi pragmatică. Se poate utiliza
pe parcursul realizării studiilor şi cercetărilor de management comparat, al efectuării transferului de
know-how managerial la nivel internaţional.
- Grila de evaluare are în vedere 17 caracteristici grupate pe 3 dimensiuni - umană, temporală şi natură
ecologică. Examinarea lor comparativă asigură o aprofundare a cunoştinţelor despre propria persoană şi
pe această bază favorizează schimbări de gândire, comportament şi acţiune.
- Pentru a da rezultate, această grilă este necesar să se bazeze pe o evaluare sinceră şi realistă a
caracteristicilor culturale.
Bilet nr. 11
Managementul integrat al productiei, capitalul uman si dezvoltarea resurselor umane in SUA.
Caracteristicile generale ale culturii si managementului japonez si elemente economico-sociale
specifice contextului national nipon.
Bilet nr 12
Comparatii manageriale biculturale: Simbioza rational-afectiv, secretul ridicatei productivitati nipone.
Care din urmatoarele caracteristici se refera la relatia management- sindicate in SUA:
Caracterul pronuntat adversial al relatiei
Documentele se intocmesc in urma negocierilor, care se desfasoara la 2 niveluri
O mare parte din fondurile colectate sunt investite in bunuri mobiliare, actiuni, etc.
Argumentati raspunsul in contextul caracteristicilor implicate din SUA si alte tari.
Bilet nr. 13
Studiile de tip etnocentric: continut si importanta pentru dezvoltarea managementului comparat.
Tendinta: profesionalizarea crescanda a managementului pe plan international (cauze, definire, forme
de manifestare, avantaje si limite).
Bilet nr. 14
Transferul international de know-how in domeniul managementului comparat: necesitate, factori
implicati si continut.
Caracteristici contextuale ale managementului din SUA si rolul lor in intelegerea continutului
managementului.
Bilet nr. 15
Remodelarea sistemului organizatoric al firmelor europene.
Studiile sinergetice: continut si importanta pentru dezvoltarea managementului comparat.
Bilet nr. 16
Efecte pe plan managerial ale viziunii holistice si respectiv analitice.
Schita a unui model de management european-continut si importanta.
Bilet nr. 17
Integrarea si angajarea pe viata a salariatilor in firmele nipone.
Tendinta: imprimarea unui intens caracter previzional managementului (cauze, definire, forme de
manifestare, avantaje si limite).
Bilet nr 18
Definirea managementului comparat, obiectivele, continutul si dimensiunile sale.
Comparatii manageriale biculturale: managementul participativ in firmele germane si din SUA.
Bilet nr 19
Managementul japonez: pregatirea personalului prin rotatia pe posturi si relatia sindicat-management.
Tendinta: intensificarea caracterului motivational al managemetului firmei (cauze, definire, modalitati,
avantaje si limite).
Bilet nr 20
1.Tendinta: intensificarea caracterului inovational al managementului intreprinderii: definire,
cauze, modalitati de manifestare, avantaje si limite.
CAUZE: Dezvoltarea caracterului inovaţional al managementului a avut loc ca urmare a revolutiei
stiintifico-tehnica si a amplificării concurenţei la un nivel fara precedent
DEFINITIE: Această orientare constă în manifestarea în fond a unui spirit inovaţional şi a unei
tendinţe permanente de schimbare a ansamblului de activităţi de natură managerială, inclusiv a
conţinutului şi a formelor de manifestare a managementului microeconomic.
FORME:
- realizarea de strategii şi politici cu o evidentă dimensiune inovaţională care incorporeaza optiuni
stategice majore referitore la inoirea si modernizarea produselor, tehnologiilor si a echipamentelor.
- schimbarea metodelor şi tehnicilor de management utilizate în cadrul organizaţiilor şi alegerea
acestora în concordanţă cu rolul lor în inovarea organizaţională;
-dezvoltarea la manageri a unui comportament care să valorizeze inovaţia, creativitatea şi
schimbarea
-utilizarea tehnicilor de stimulare si amplificare a creativităţii personalului din organizaţii:
brainstormingul, tehnica Delhi, analiza morfologica, matricea descoperirilor, Philipps 66, etc., la
care efectele posibil de obţinut sunt maxime;
-proliferarea strategiilor inovationale partiale ce vizeaza inoirea si modernizarea produselor,
tehnologiilor si a echipamentelor
AVANTAJE: Contribuie la modernizarea sistemelor de management, preintampina sau limiteaza
decalajele dintre potentialul tehnic al firmei si capacitatea inovationala a managementului sau,
fundament de neinlocuit pentru celelalte caracteristici ale managementului =>mentinerea si dezvoltarea
potentialului competitional al firmelor.
LIMITE: pasivitatea/reziztenta personalului fata de inovatii in conducere, ritmul rapid de
generalizare si materializare a creativitatii tehnice, tendinta manageriala de concentrare asupra
inovarii tehnice neglijand-o pe cea manageriala si economica.
Bilet nr 21
1. Principalele tipuri de structuri organizatorice folosite in intreprinderile din SUA si
caracteristicile decizionale si informationale ale acestora.
În companiile americane se utilizează, în mod obişnuit, şase tipuri de structuri organizatorice:
1. structura organizatorică de tip funcţional
- Acest tip de structură este frecvent întâlnit în organizaţii în care se realizează un singur produs sau o
familie de produse/număr redus de produse
-caracterizată prin faptul că subdiviziunile sunt organizate pe funcţiuni conduse de manageri
specializaţi în domeniul respectiv, subordonaţi managerului general/preşedintelui companiei/
directorului general
-specific: fiecare departament asigura expertiza specifica domeniului sau pt intreaga intreprindere
2. structura organizatorică pe produs
- Acest tip de structură este frecvent întâlnit în organizaţii în care se realizează mai multe produse sau
familii de produse
- impune conceperea unei subdiviziuni organizatorice distincte(un departament sau o fabrica) pentru
fiecare produs mai complex realizat/ familie de produse; rândul lor, aceste subdiviziuni se organizează
pe compartimente de productie si compartiment pe functionale pe domenii.
- Managementul de nivel superior are în subordine directă managerii departamentelor/ fabricilor
3. structura organizatorică geografica
-reprezintă un mod particular de structurare a activităţilor unei companii utilizând criteriul geografic.
- se utilizează frecvent în organizaţii prelucrătoare, în organizaţii cu activitate de distributie sau in
companiile comerciale mari.
-activitate structurata pe divizii de productie/ comerciale care se ocupa de o anumita piata
- tipica pt companiile mari din SUA
4. structura organizatorică de tip matriceal
- este caracteristică firmelor promotoare al eprogresului tehnic care realizează în mod frecvent proiecte.
– specific acestui tip de structură este cs in csdrul sau se organizeaza, pe langa departamentele clasice,
proiecte, condus de manager de proiect
- fiecare membru al echipei e subordonat atât managerului de proiect, cât şi managerului
compartimentului din care fac parte, în structura formală a organizaţiei, fapt ce genereaza dificultati pe
planul comunicarii si controlului din cauza dublei subordonari
5. structura organizatorică tip reţea
- este o structură dezvoltată recent, fiind caracterizată prin faptul că necesită crearea unei unităţi
centrale (intreprindere de sine statatoare) care se ocupa cu furnizarea unui produs/serviciu anumitor
clienti.
-specific: nu desfasoara activitati de productie sau comerciale, ci conteaza pe alte companii care
realizeza bunuri/servicii conform cererilor sale
- centrata pe „public relations”
Paradoxuri:
1. Sa fii capabil sa construiesti relatii stranse cu personalul...dar sa pastrezi ”distanta” potrivita
fata de acesta
2. Sa fii capabil sa conduci...dar sa ramai cu picioarele pe pamant
3. Sa ai incredere in subordonati...dar sa fii vigilent asupra activitatii lor
4. Sa fii tolerant fata de ceilalti...dar sa asiguri functionarea echipei
5. Sa ai in vedere realizarea obiectivelor compartimentului condus... dar sa ramai loial
intereselor de ansamblu ale firmei
6. Sa-ti programezi riguros timpul...dar sa ramai flexibil in aplicarea programului
7. Sa-ti exprimi propriile opinii in mod direct...dar sa fii diplomat
8. Sa fii vizionar ... dar sa ai simtul realitatii
9. Sa fii dinamic...dar sa ramai flexibil si diplomat
10. Sa fii sigur pe tine ... dar sa fii si umil
Bilet nr 22
1. Studiile comparative: continut si importanta lor pentru dezvoltarea managementului
comparat.
- Studiile comparative sunt proiectate sa identifice similaritatile si diferentele in cadrul a doua sau mai
multe culturi
- Se porneste de la ideea ca nu exista o cultura dominanta, si deci, nici o modalitate nationala
specifica de management nu e superioara celorlalte
- Cercetatatorii au in vedere sa elucideze problema: “ Care aspecte ale teoriei managementului sunt
intr-adevar universale si care culturale specifice?”
- Se porneste de la similaritati transnationale, studiile comparative vizeaza sa identifice elementele
de universalitate
- Accentul principal pe parcursul derularii studiilor este pus asupra delimitarii comportamentelor
specific culturale de cele universale.
- Metodologia cuprinde 8 etape.
- Se utilizeaza pentru rezolvarea a 5 dileme:
1. Ce eate cultura?
2.Fenomenul studiat este universal sau specific cultural?
3. Cum pot cercetatorii implicati sa nu-si manifeste prejudecatile nationale?
4. Care componente ale metodologiei trebuie sa fie echivalente in diferite culturi? Care identice?
5.Pericolele de distorsiune cauzate de interactiuniloe dintre variabilele culturale analizate si cele
folosite in cercetare.
Bilet nr 23
1.Caracteristicile si semnificatie veniturilor directorilor de companii din SUA.
- Nivelul veniturilor directorilor de intreprinderi din SUA se situeaza pe primul loc in lume.
- La marile comanii acestea sunt deosebit de ridicate.
- Directorii poseda pe langa o pregatire de baza (tehnica sau economica) si o formatie speciala in
calitate de conducatori, o mare parte din ei au diploma de master business degree( MMM= MASTER
DEGREE IN MANAGEMENT AND MANUFACTURING) si/sau doctorat in management
- Veniturile directorilor de companii sunt alcatuite din 5 elemente:
1. Salarii
2. Premii
3. Dividende
4. Sume speciale prevazute in planurile de stimulare
5. Actiuni ale firmei acordate gratuit- nu pot fi vandute timp de 5 ani; beneficiaza de aceste stimulente
o data la 3 ani
Factori care determina evolutia veniturilor directorilor:
- Marimea companiei: cresterea cu 10% a companiei determina sporirea veniturilor cu 25%
- Performantele companiei simbolizate prin IQ se determina in fuctie de marimea unor
indicatori precum: castigurile investitorilor in perioada cand o anumita persoana e director,
evolutia pe 10 ani a veniturilor totale ale companiei, venituri medii pe 5 ani pt detinatorii de
actiuni, etc. Pt cresterea IQ cu 10 puncte in performanta, sporesc veniturile directorilor cu
24%.
- Intensitatea riscurilor asumate de companie:
- Vechimea in post a directorilor: are influenta negativa asupra veniturilor acestora, prelungirea
cu 5 ani a angajarii are ca efect diminuarea relativa a veniturilor cu 6%
- Amplasarea sediului companiei: situarea in centre economice mari (cities) se reflecta in
sporirea veniturilor cu pana la 33% comparativ cu sediile din afara orasului.
Se constata ca marimea veniturilor managerilor e puternic influentata de performantele pe
termen scurt, in special profitul obtinut in defavoarea investitiilor, cheltuielilor pt cerceare-
dezvoltare, dezvoltarea resurselor umane, intretinerea utilajelor, etc.
Bilet nr 24
Strategii si aliante strategice in managementul european.
Tendinta: imprimarea unui caracter international managementului firmei (cauze, definire, modalitati de
manifestare, avantaje si limite).
Bilet nr 25
SUA- un nou tip de organizatie-intreprinderea supla
Factorii care conditioneaza favorabil si nefavorabil evolutia managementului pe plan mondial.
Bilet nr 26
Managementul din SUA: preluari semnificative din managementul nipon si european.
Viziunea specifica nipona asupra organizatiei si modalitatile de evaluare a personalului in cadrul
acestora.
Bilet nr 27
Euromanagementul: necesitate, definire si relatia cu europenizarea.
Tendinta: dezvoltarea caracterului formativ al managementului (cauze, definire, modalitati de
manifestare, avantaje, limite).
Bilet nr 28
Managerul general- principalul agent al schimbarii in firmele din SUA.
Studiile de tip parohial si geocentric: continutul si importanta lor pentru dezvoltarea managementului
comparat.
Bilet nr 29
Necesitatea aparitiei si dezvoltarii managementului comparat si scurt istoric.
Incadrarea tipologica a managementului din peste 60 tari potrivit abordarii quadro-dimensionala a lui
G. Hofstede si utilitatea pentru managemenul comparat.
Bilet nr 30
Enuntati si comentati principalele orientari si particularitati ale cercetarilor de management comparat.
Managementul japonez: structura marilor grupuri industriale (Zaibatsu) si adoptarea deciziilor prin
consens.