Sunteți pe pagina 1din 8

1

Tema 2
Hofstede-defineste cultura ca fiind o programare colectiva a gindirii omenesti,care ne face sa acceptam
sau sa nu acceptam anumite norme si valori impreuna cu membrii unui grup.
Dimensiunile culturale comform Hoftede:
Individualism/colectivism
Masculinitate/feminitate
Distanta fata de putere mica/mare

Contrul ridicat/scazut al incertitudinii


Orientarea pe termen lung/scurt
Diferentele culturale sunt generate de 3 aspecte( in conceptia lui Trompenars)
-relatii interumane
-conceptii asupra timpului
-relatia omului cu natura
Dimensiunile culturarel conform Trompenaars:
-Universalism/particularism (regula/relatia)
-individualism/colectivism
-neutru/afectiv
-specific/difuz (Sua/Japonia)
-statut cistigat/atribuit (Sua/Japonia)
--atitutidean fata de timp (timpul monocronic-curgere secventiala/Policronic-curgere sincronica)
--atitudindea fata de natura(omul domina natura/evalueaza in armonie cu natura)
Cultura prin prisma dimensiunilor culturale,de mai sus,influenteaza managemntul de la nivelul
organizatiilor,mai mult sau mai putin in toate omponentele acestuia.Fiecare tara,poate fi caracterizata din
punct de vedere cultural printro serie de caracteristici care isi pun aprenta pe managemntul organizatiilor
din aceasta tara.Influenta culturii asupra mng face necesara studierea deosebirii di asemanarilor dintre
sistemele de managemtn din diferite tari deci justifica preocuparea specialistilor pt mng comparat.

Tema 1
Premisele aparitiei mng comparat:
-schimbari complexe in ansablul tehnico-stiintific
-accelerarea schimbului de informatii
-necesitatea delimitarii a celor ce este universal si specific
R.Farmer defineste Mc ca un studiu si analiza mng in diferite medii si ratiunile pentru care organizatiile
obtin rezultate diferite in diferite tari.
Necesitatea:
-necesitatea unei abordari comparative
-puternici interdependete international
-studiul teorii si practicilor manageriale din tarile dezvoltate;-contribuie la intelegere mai complete a
specificului national
Utilitate MC:
-din punct de vedere theoretic:contribuie la dezvoltarea stiintifica in domenia
2

-educational:ridicarea nivelului de pregatire a mangerilor.;-managerial:imbunatatirea tehnicilor de


managemtn;-economic:sporirea eficientei si eficacitatei firmelor
O prima grupare a scolilor de managemtn a efectuato Scholhamer:
-scoala socioeconomic:rolul managerilor in cresterea firmei
-ecologica:influenta mendiului in mng
-comportamentala:analiza comportamentul mng in diferite tari(problem ca motivare,satisfactia la locul de
munca,stilul de management)
-empirica:descrierea practicilor de mng in diferite tari
Gruparea facuta de Rhagu Nath
-scoala dezvoltarii ecocnomice(se considera ca managerii joaca un rol essential in cresterea econmica a
firmei)
-scoala mediului(identificarea mediului ca element de diferentiere in domeniul mng)
-scoala comportamentala(accentual pus pe individ in cadrul organizatiei)
-scoala sistemelor deschise(firma este considerate unsistem socio-economic deschis,interactiune cu
mediul)
-scoala influentei cultuii in mng(cultura determina essential comportamentul unui individ de aceia este
indispensabila in studierea mng comparat)

Tema3.
Formele juridice ale proprietatii in Sua:
Proprietarship-propietatea individuala
partnership-propiretate societara
corporation-corporatia
Principalelle valori:
-individualism
-tendinta spre realizare personala
-libertate
-egalitate
-patriotismul
-materialism
Structura organizatorica:
-de tip familial cu un nivel ierarhic
-tip familial cu 2 nivelel ierarhice
-structura organizatorica functionala
-structura organizatorica pe produs
-structura organizatorica teritoriala
-structura org de tip retea
Din puct de vedere cultural Sua:
coefficient de individualism ridicat,societate mai afectiva si specifica,,un statut cistigat,distanta mica fata
de putere,coefficient mediu de control al incertitudinii,coefficient ridicat de masculinitate.

Tema 4.Canada
Principalele caract ale societ.Canadiene
-societate multiculturala
-dezvoltare neuniforma economic ape regiuni
-economia strins legata de cea a Sua
-se atesta o lipsa de atasament fata de valori,predomina atasamentul fata de o regiune,clasa.
Globalizarea in economia Canadei:
Oportunitati de investitie in domeniile:
-indistria filmului-industria diamantelor
-industria energetica-tehnologia e virf
-industria bancara
-industria turismului
3

Incadrarea hofstede:
-Distanta fata de putere redusa,aproape de medie(sanse egale pt membrii societatii de a se lansa in
afaceri)
-Individualism si collectivism(rezultat din ,,cooptarea’’in diverse activitati un nr mare de imigranti.
-Masculinitate si feminitate(sunt valorizate cariera,nivelul ierarhic ,veniturile precum si integrarea
femeilor in afaceri0
-Evitarea incertitudinii,medie spre puternica(preocuparea companiilor de a minimiza riscurile,practica
unui mng axat pe principii ,nu intuitive)
-abordarea pe termen scurt(dorinta de stabilitate)
Tema5.Japonia
1600-izolare complete de restul lumii
1600-1800 izolare partial,deschiderea spre Europa
1850-revolutia meiji,trimiterea studentilor spre sua si Europa
1900-trecerea de la ecomie agrara la cea indistriala
1950-sintagma,made in japan,echivalent cu un produs ieftin
2000-economie dezvoltata.
Structuri organizatorice intilnite:
str.org.functionale
-pe divizii
Originile culturale:
-scopul japonezului de a fi in grup decit inafara lui
-importanta grupului:,,individual’’ sacrificat pt binele comun al grupului
-limba japoneza constituie obstacol pt companii straine
-sistem de educatie deficil,presupune o competitive dura
Conceptele ce explica atitutidea personae I ncomp japoneze:
-conceptul yin-yang:tin de consens,armonia grupului
-conceptul IE:cere sacrificarea propriului interes pt interesul grupului.
-conceptul Mura:un grup de personae al carui scop este prosperitatea comuna.
-Relatia dintre intreg si component: intregul este mai mult decit supa partilor.
-Iemoto:un system de valori care reflecta angajamentele intre stapin si discipol exprimat in termini de
disciplina si autoritate.
-notiunile de oyabun si kobun care semnifica responsabilitatile sociale si obligatiile in cadrul unei
structure de luare a deciziei.
-notiunea de morala:,,o lista de tabuuri,standartizate,impuse din exterior’’.
Expansiunea firmelor in strainatate:
Este specifica gindirea pe decenii nu pe mandate:
-concentrarea educationala,obligatiunea de a invata incontinuu
-declareare obiectivelor pe termen lung,economia nipona privita ca un tot unitary(Guvernul este
,,antrenor’’ al companiilor si ,,capitan de echipa’’ K.Ohmae)
-acorda mai mult timp planificarii ce permit o aplicabilitate rapida
Ministere care au rol in expansiunea firmelor:
-Mnisterul comertului international si industriei
-ministerul finantelor

Tehnologii:
-ramine importatorul principal de tehnologii din strainatate
-intreprin.pn in practica mai repede tehnologiile decit companiile occidentale
-dispune de unul dintre cele mai inalte nivele de cunoastere in domeniul matematicii,economic,ingineresc
-inalt nivel al tehnologiilor autohtone
TQM:
1950-Deming introduce cu success in japonica metode de control statistic al calitatii
1954-Juran introduce ,,Gestiunea calitatii’’ care constituie punct de plecare a TQM prin care se antreneaza
toate functiile managementului in efortul pt calitate.
1961Ishikawa dezvolta sistemul cercurilor de calitate.
Astfel:toti managerii au primit instruire in mng calitatii,la fel si angajatii erau implicate active in
activitatea de mbunatatire a calitatii.
4

Structura marilor grupuri japoneze:


Zaibatzu-pina in 1950-mari conglomerate de origine familiala dirijate de catre o societate ,,holding’’ care
detinea toata puterea dupa modelul occindental.
Dupa 1950 zaibatu-mici societati independente
-nivelel ierarhice reduse
-nivelul mediu de managemt are rol decisive,cu nevoia de a implica toti membrii in atingerea obiectivelor
-legatura permanenta intre top mng si baza piramidei organizationale.
Sistem Kanban:
un model de realizare a unor parti componente/subansambe necesare fabricarii produselor ,care combina
sigurare in timp a acestor component cu o programare riguroasa a fluxurilor de fabricatie in vederea
reducerii costurilor de stocare a acestor component si realizarea la timp a produselor.
Politica de distributie:
-Sogoshosha:reprezentat de cele mai mari noua companii care domina importul si exportul.
-Senman sosha –sunt specializate pe produse si piete,,inclusive pe anumite reguini ale japoniei
-companii producatoare de electronica,automobile,echipamente de birou si masini de
precizie.(producatorul stabileste legaturi directe cu consumatorul).

Tema.6.China.
Mng comp chineze.
4 principii la baza mng chinez:
-mng bazat pe standarte si reguli
-mng bazat pe planificarea strategica si controlul personalului
-stabilirea responsabilitatii si autoritatii in cadrul organizatiilor
-prevenirea prin orice mijloace a uzurpatorilor
Particularitati:
-organizarea structural cu multe niveluri ierarhice
-loialitatea si oblicatia ocupa un rol important
-luarea deciziilor in grup-conducere colectiva
Influenta culturii .
comform hoftede:
-Individualism si collectivism:legaturile cu ceilalti sunt voluntare si cultivate cu mare atentie/apartenenta
fata de grup,respectful pt familie.
-Distanta fata de putere si mare si mica:/nevoia acuta de dependenta fata de personae,valori ca
:mentinerea individului ca o persoana supusa,dezinteresata./nevoie de independent,valori ca
:flexibilitatea ,adaptabilitatea.
-Grad de evitare a incert.redus/mediu:in zonele rurale,la populatia cu nivel scazut de educatie/zonele
urbane.Munca intense,comportament individualist,nevoia de consens,reguli si regulamente.
-Masculinitate:accentueaza latura materialista ,individualista a valorilor impartasite.
Sun tzu.
Lucrarea arta razboiului poate fi aplicata in mng,interpretarea in mng a lucrarii :
5

Tema 7.UE.
Ue-cea mai importanta putere comericala ,repreinta un partener principal in relatiile economice si
comerciale pt tarile care urmaresc aderarea la aceasta entitate.Piata ue se caracterizeaza prin :
-libera circulatie a bunurilor,fortei de munca,libertate de stabilire a sediului.,libertate de circulatie a
capitalului.
Structura institutionala:
Consiliul European
guvernul European
Consiliul uniunei europene
comisia europeana
curtea de justitie
curtea de conturi
Relatii ue cu RM:
1994-Acordul de parteneriat si cooperare(lansarea formala a relatiilor de cooperare)
1998-intra in vigoare acordul de mai sus
2004-RM inclusa in politica Europeana de vecinatate a ue.
2006-rm a fost acceptata in calita de membru cu drepturi depline in cadrul Procesului de cooperare in
Europa de sud est.
2008-lansarea parteneriatul de mobilitate RM-ue
2010-rm a devenit membru cu drepturi depline a Tratatului comunitatii energetice.
2010-lansarea dialogului in domeniul liberalizarii vizelor.
2012—emnarea acordului privind aderarea Spatiul comun aerian
2013-summitul de la Vilnius.

Tema 8.
Concept mng European
Eu caracterizata prin diversitatea si in acelas timp unitatea trasatuilor si punct de vedere
cultural,economic,social,politic etc.
Argumente pro:-organizatiile transeuropene:(impugn crearea unei identitati europene pt motivare adica
un model de mng European.
-nevoia unor centre de distributie pt firmele straine (firmele transnationale straine ,din afara
eu,inplantate in diferite tari europene necesita crearea in eu a unor centre de distributie ,de vinzare care la
rindul lor presupun folosirea unor manageri care stiu sa activeze incontext European.
-schimbarile din domeniul afacerilor din eu(cresterea volumului de investitie,fortei de munca)
Argumente contra:-identitatea nationala a intrepr,eu.(identitatea si stilul national raman ft
imporante.ex.cu ceasurile din elvetia)
-tendinta companiilor spre internationalizare,decit spre transeuropenizare.
-ritm diferit de dezvoltare econ(fapt ce poate duce la conflicte si impiedicarea competivitatii)
Mng European este un model al comportamentului managerial,,unconcept privind rezolvarea
problemelor si luarea deciziilor la toate nivelurile organizatiiei,prin care sa se destinga identitatea
europeana a strategiilor .(comform Thurley si Wirdenius)
Mng Anglia
Individualism puternic(sunt conservativi,distanta fata de putere mica(desi procesul decisional este
orientat de jos in sus,managerii poate toata responsabilitatea,predomina unstil consultative),control al
incertitudinii redus ,coefficient ridicat masculinitate(pun accent deosebit pe chestiuni financiare)
6

Mng Germania
coefficient mediu individualism(cel mai inalt grad de formalizare),distanta fata de putere redusa (din ce in
ce mai descentralizata,iar personalul de conducere si de specialitate mai redus),control al incertitudinii
mediu,coefficient mare de masculinitate
MNg franta
coefficient mare individualism,distanta fata de putere mare(stil de management
centralizat,autocratic),control intens al incertitudinii,coefficient mediu de masculinitate.Se observa o
tendinta de rotatie a personalului.
Mng italia
tendinta managerilor spre particularism,pun accent pe relatii informale,esi exprima vizibil emotiile,au un
mare respect al ierarhiilor.

Tema 9.MNG Scandinav.


Particularitatile.
Caracteristica principal:participarea comuna a guvernului,organizatiilor si angajatiilor la realizarea
obiectivelor de a reduce diferenele din domeniul salarizarii,mai ales dintre femei si barbate,de a reduce
somasuj si a creste profitul.Caracteristici:
-descentralizare si democratie
-mng participative(discutarea situatiilor decizionale sunt deschise)
-Mai important factorul uman decit tehnologia
-importanta acordata leadershipului
-cultura birocratica,caractezitata prin gindire cu inclinatie spre cunoastere
-managerul pune accent pe schimbare
Econ orietata social.
in tarile nordice foarte ridicat sector al asistentei sociale in care statul si cetatenii isi asuma in mod
reciproc obligatiile.
-Modelul suedez combina eficienta economica cu egalitatea sociala prin cresterea nivelului de trai al
populatiei
-mng suedez este unul participative ,bazat pe o puternica solidaritate sociala dar sip e o structurare a
organizatiilor ,institutiilor publice.
-existenta unor mentalitati de parteneriat social in gestionare resurselor material
Influenta culturii.
-cel mai ridicat nivel al feminitatii(se pune accent,pe om,calitatea vietii etc)
-evitarea conflictelor
-punctualitatea semn de eficienta
-statut cistigat(perosane tinere adese au posture mari)
-distanta fata de putere mica

Tema 10.Islam.
Context cultural.
Islamul functioneaza ca un un ansamblu ,fiind concomitant:religie,civilizatie,mod de viata,organizare
politica,sociala sau culturala.
Dimensiunea culturala conform Trompenars:
-particularismul si collectivism
-caracter afectiv si specific
-statut atribuit
-perceperea timpului in mod sincron
-atutudini de convetuire cu natura
Comform Hofstede:
-puternic collectivism
-distanta fata de putere mare(inegalitatile sunt mentinute,conservate,chiar amplificate de societatea
religioasa musulmana)
-evitarea incertitudinii are o reprezentare duala:si puternica(supravegherea reciproca) si
redusa(respingerea noului).
-puternica masculinitate(diviziunea rolurilor intre sexe este puterica)
7

-orientarea pe termen lung(caracterizata prin cumpatare).


Context socio-economic.
Ca fenomen social,politic si cultural Islamul este bazat pe 4 piloni:
-unitatea
-dreptatea
-concordanta cu natura
-convietuirea alaturi de ceilalti musulmani
Legea islamica este egalitara insa cuprinde 4 inegalitati care conduc viata sociala si politica:inegalitatea
intre:stapinsi sclav,femei si barbat,musulman si nemusulman,elita si populatia de rind.
Societatea musulmana este comunitara,valorificind grupul.Extreem de solidary unii cu altii si suspiciosi
fata de straini.
Particularitati.
MNg se caracterizeaza prin :
-predominarea organizarii informale(bazata doar pe capacitatea managerului (persoan fara pregatire de
specialitate) de a pune in practica atributele mngtului).
-motivarea puternic contextualizata(salariul este minim,astfel incit salariatul sa fie intereasat atit in
realizarea scopurilor companii cit si celor proprii).
-negociere in orice situatie(de obicei de lunga durata
-relatii greu de diferentiat diin punct de vedere formal intre manageri(sindicatele sunt rar
intilnite,nivelurile ierarhice sunt bine precizate si respectate de catre si manageri si subordonati.
Perspective.
-dezvoltarea economica accelerate(utilizarea resurselor de care dispun,petrol,gaze)
-cresterea nivelului de instruire a populatiei
-valorificarea ecologica a enormelor resurse natural
-democratizarea treptata din interior,fara interventii din exterior
-valorificarea mostenirii culturale(bazate pe rolul preponderant al religiei si prin urmare dezvoltarea
turismului cultural pe masura stabilizarii situatii politice si economice.
-preluarea elementelor unor altor culture in management companiilor,dupa o adaptare a specificului
cultural al tarilor islamice.

Tema.11America latina.
Particularitatile cultural istorice.
-marea varietate a popoarelor indigene
-migratii massive din eu si asia
-clientelismul-(ca la noi cumatrismul)
-spiritul de proprietate-o forma de dominare a stapinului ,puterea caruia se extinde pe diverse domenii si
sfere ale viettii subordonatilor,patronal creeaza relatii de dependenta ale subordonatilor sai,se acroda
protective in schimbul loialitatii.
-autoritatea birocratica-se atesta o centralizare in luarea deciziilor.
-cultura difuza-critica adusa unei idei este considerate critica adusa personae,nu se face distinctive neta
intre relatiile de munca si personale.
-managemtn in conditii de criza-totul este lasat pjna in ultimul minut.

Particul.econ-sociale.
-colonizarea prin proprietati mari care produceau pt export(initial principalul motiv de coloniare era
goana dupa aur si argint,mai apoi dupa zahar)
-promovarea teoriei liberale-dependenta economiei de exportul de produse alimentary si materii prime in
schimbul investitiilor ininfrastrucutra si a importului de produse prelucratedin tarile europene,au dus la
disproportionare a preturilor care a avut urmari catastrofale pt cresterea economica.
-constituirea unei clase de mijloc si tendinta de constituire a sindicatelor(ca urmare a migratiei massive
din Europa in America latina.
-guverne populiste si regimuri militare-(au dus la stagnare a cresterii economice,cresterea ratei
inflatiei,somaj.
-integrarea regional(crearea mercosur,revitalizarea pietei commune cu sua.
8

Particul.mng.
-comunicare si schimb de cunostinte in domeniul mng redus
-control biroctratic si decizii pe criteria subiective-(desi societate este predispusa spre inovatii,se investete
putin in pregatirea resurselor umane si dezvoltare,predomina luarea deciziilor bazate pe criteria de natura
personala.
-mng difera din punct de vedere al negocierilor:preferinte mai reduse spre o planificare,sunt orietanti mai
mut spre grup.
-mng preluat din sua-
-lipsa preocuparii pt pregatirea fortei de munca-sunt axate pe nevoile immediate de pregatire a
personalului prin cursuri de scurta durata.
-nu sunt utilizate tehnici modern de managemtn.
Negocierile.
-managerii acorda importanta profitului pe termen scurt
-interlocutorul este privit ca un ‘’rival’’
-depun effort pt a cistiga timp in plata unor datorii
-furnizeaza putine informatii in timpul negocierilor,inteleg diferit ,,increderea’’
Perspective.
-realizarea a unui masiv transfer de cunostinte manageriale.
-cresterea rolului si influentei al organizatiilor integrationiste in comertul international pt a echilibra
comertul cu ue.
-prevenirea si gestionarea corecta a crizelor provocate de calamitatile natural care afecteaza frecvent
aceasta regiune.
-crearea organizatiilor nationale cu capital autohton care sa mareasca increderea populatiei in politicile
guvernului.
-acceptarea greselilor trecutului si evitarea lor pe viitor pt o dezvoltarea economica durabila
-cresterea rolului statului in reglarea dezechilibrelor economice si medierea conflictelor intre sindicate si
patronate.
-acordarea unui rol important in educatie
-dezvoltarea sectorului serviciilor.

S-ar putea să vă placă și