1.

Managementul aprovizionarii cu resurse materiale si energetice(def,activ, componente)

Managementul aprovizionrii reprezint activitatea prin care se asigur elementele materiale i
tehnice necesare produciei, n volumul i structura care s permit realizarea obiectivelor generale
ale ntreprinderii, n condiiile unor costuri minime i ale unui profit ct mai mare.
In activitatea practica concreta pentru procesul de aprovizionare se folosesc mai multi termeni:
achizitionare, cumparare, aprovizionare, asigurare, alimentare, gestiunea fluxurilor materiale, logistica.
Achizitionarea reprezinta o tranzactie monetara concreta, un act efectiv de cumparare a unui produs
Cumpararea este termenul similar achizitionarii
Aprovizionarea reprezinta un termen cu o sfera de cuprindere extinsa incluzand alaturi de achizitionare
si actiuni de:
- Identificare si evaluare a cererilor de consum de resurse materiale de la toate destinatiile de
utilizare din unitatile de productie;
- Elaborarea planurilor de aprovizionare
- Studiul pietei de furnizare
- Selectia furnizorilor
Asigurarea este un termen cu o extensie si mai mare, incluzand alaturi de aprovizionare si actiunile de
completare a bazei materiale si tehnice necesara intreprinderii ce provin din surse proprii.
Alimentarea reprezinta activitatea prin care se finalizeaza procesul de aprovizionare si prin care se
asigura trecerea resurselor materiale de la depozitele unitatii de productie la subunitatile de consum ale
acesteia.
estiunea fluxurilor materiale face parte din procesul complex de asigurare a bazei materiale si
tehnice necesara unitatii de productie si realizarea programelor de dezvoltare la parametrii proiectati.
!ogistica este termenul cu cea mai extinsa sfera de cuprindere incluzand alaturi de asigurarea
materiala si cu echipamente tehnice, fluxul de transport, de forta de munca, sistemul informational,
decizional.
Managementul aprovizionrii reprezint un concept unitar complex, cruia i este propriu o structur
extins de activiti componente, care au n vedere, ca elemente de ansamblu, problemele de
conducere-coordonare, previziune-programare-contractare, de organizare, antrenare, derulare
efectiv, de urmrire-control, analiz i evaluare. Managementul aprovizionrii - component a
funciunii comerciale a ntreprinderii -
asigur echilibrul ntre necesitile i disponibilul de resurse materiale care poate fi asigurat de o
unitate economic.
Managementul aprovizionrii - component a funciunii comerciale a ntreprinderii -
asigur echilibrul ntre necesitile i disponibilul de resurse materiale care poate fi asigurat de o
unitate economic. rincipalul !obiectiv! al activitii de aprovizionare se concretizeaz n "asigurarea
complet i complex a unitii economice cu resurse materiale i tehnice corespunztoare calitativ, la
locul i termenele solicitate, cu un cost minim#.
entru realizarea acestui obiectiv, se iniiaz i desfoar n principiu mai multe activiti specifice
cu grad de complexitate i dificultate diferit. $ntre acestea amintim%
-&dentificarea i stabilirea volumului i structurii materiale i energetice necesare desfurrii
activitii de ansamblu a unitii economice i n primul rnd a celei productive'
"(laborarea de bilanuri materiale i energetice care contribuie la evidenierea modului de folosire a
resurselor, ca i a formei concrete de regsire a acestora pe parcursul prelucrrii )materiale
ncorporate n produse, resturi, pierderi prin ardere, evaporri etc.*.
-+imensionarea pe criterii economice a stocurilor i a loturilor )a cantitilor de comandat* de resurse
materiale pentru comand i aprovizionare'
-rospectarea pieei interne i externe de resurse materiale i energetice n vederea depistrii i
localizrii surselor reale i poteniale de furnizare.
"programelor operative i a planurilor de aprovizionare, a contractelor economice pe total i distinct pe
furnizorii principali la resursele vitale, de importan strategic etc.'
-,sigurarea condiiilor normale de primire-recepie a partizilor de materiale sosite de la furnizori'
aceasta presupune% amena-area de spaii speciale de descrcare- recepie, dotate cu mi-loacele
tehnice adecvate' constituirea comisiilor de primire- recepie i organizarea activitii acestora, a
formaiilor de lucrtori specializai n efectuarea operaiilor respective .a.'
-.tabilirea anticipat a spaiilor de depozitare, dotarea lor cu mobilier adecvat,
organizarea intern a fluxurilor de circulaie, alegerea sistemelor eficiente de depozitare, efectuarea
operaiilor de dezambalare )dac este cazul* i de depozitare- aran-are a resurselor materiale n
magazii i depozite. $n acelai sens, se are n vedere nscrierea n eviden a intrrilor de resurse
recepionate i acceptate, asigurarea condiiilor de pstrare-conservare cerute de natura resurselor
materiale depozitate, ca i a celor de prevenire a sustragerilor, de securitate contra incendiilor'
$n consecin, managementul aprovizionrii materiale poate fi privit ca o modalitate de grupare a
activitilor specifice, interpretat printr-o abordare sistemic.
2.Organizarea interna a subsistemului de aprovizionare
#erularea normal$ a proceselor de aprovizionare necesit$ organizarea, %n cadrul structurii
manageriale a unit$&ilor industriale, a unui compartiment de specialitate constituit sub form$ de divizie,
direc&ie, departament, serviciu, birou, %n func&ie de volumul 'i profilul de activitate, forma de organizare 'i
m$rimea firmei (corpora&ie, concern, companie, trust, regie autonom$, societate comercial$ pe ac&iuni sau
cu
r$spundere limitat$ '.a.). Acestui compartiment, %n func&ie de natura activit$&ilor care %i sunt specifice,
trebuie s$ i se asigure o organizare intern$ ra&ional$. *rganizarea structural$ proprie influen&eaz$ direct
func&ionalitatea +subsistemului aprovizionare material$+; o organizare eficient$ trebuie s$ aib$ %n vedere:
"identificarea principalelor func&ii ale subsistemului;
"definirea criteriilor pe baza c$rora se va contura organizarea structural$;
"precizarea rolului subsistemului %n cadrul organiz$rii structurale de ansamblu a %ntreprinderii;
"stabilirea gradului de centralizare"descentralizare (de delegare a autorit$&ii 'i responsabilit$&ilor pe niveluri
ierarhice);
"definirea precis$ a func&iilor, ca element esen&ial al unei structuri organizatorice eficiente
*rganizarea structural$ trebuie s$ prezinte mare mobilitate pentru adaptarea din mers la noile condi&ii
care apar at,t %n sistemul intern al %ntreprinderilor, c,t 'i %n mediul socio"economic %n care aceasta
ac&ioneaz$.
"Sistemul pe grupe de activiti distincte" const$ %n departa-area procesului de aprovizionare pe
principalele activit$&i componente %n func&ie de natura, gradul de complexitate sau de omogenitate a
acestora. Sistemul, cunoscut 'i sub denumirea de "funcional", asigur$ o delimitare selectiv a
activit$&ilor de prognozare"planificare programare a aprovizion$rii, de cele privind prospectarea,
negocierea, contractarea, realizarea aprovizion$rii, de urm$rire, control, analiz$ 'i evaluare a acestuia, de
depozitarep$strare a resurselor materiale asigurate, de urm$rire a modului de folosire a acestora pe
destina&ii de consum. A'adar, sistemul presupune identificarea, delimitarea 'i gruparea activit$&ilor dup$
criteriile amintite 'i constituirea de subcolective (grupe) distincte care s$ le realizeze calificat 'i operativ.
*rganizarea intern$ a compartimentului de aprovizionare dup$ acest sistem presupune ca la
nivelul +grupei de plan, contractare, eviden&$+ s$ se realizeze activit$&i ca: prognozarea necesit$&ilor
materiale, fundamentarea planurilor 'i programelor de aprovizionare, elaborarea bilan&urilor materiale 'i a
cantit$&ilor economice de comandat, selec&ia 'i testarea credibilit$&ii furnizorilor, participarea la negocierea
condi&iilor de livrare 'i %ncheierea contractelor comerciale, determinarea stocurilor economice, a cantit$&ilor
optime de comandat, %ntocmirea de situa&ii privind stadiul 'i gradul de acoperire cu materiale a
necesarului, realizarea contractelor de aprovizionare, %ncadrarea %n consumurile specifice din
documenta&ie 'i %n nivelul prestabilit al stocurilor.
"!rupele operative de aprovizionare" constituite, %n principiu, dup$ gradul de omogenitate sau de
asem$nare a resurselor materiale, sunt %n num$r mai mare (%n func&ie de varietatea resurselor materiale
necesare %ntreprinderii 'i de sortimenta&ia specific acestora, de sursa de provenien&$, de num$rul 'i
dispersia teritorial$ a furnizorilor). Componen&ii acestor grupe asigur$ realizarea, de regul$, a activit$&ilor
concrete care au %n vedere: contactarea surselor de furnizare, urm$rirea derul$rii efective a procesului de
formare a loturilor de livrare la furnizori, participarea la recep&ie"expedi&ie '.a., aducerea resurselor
materiale, %ntocmirea documenta&iei de atestare a ac&iunii
"!rupa depozitelor" asigur$ primirea"recep&ia partizilor de materiale sosite de la furnizor, depozitarea 'i
p$strarea integrit$&ii propriet$&ilor fizico"chimice a resurselor, %n func&ie de natura 'i condi&iile specifice de
conservare, eviden&a 'i securitatea lor, preg$tirea 'i eliberarea %n consum sau pe destina&iile de utilizare"
valorificare a acestora.
!rupele operative "i cele de depozite sunt a'ezate pe acela'i nivel ierarhic. .ntre toate grupele
compartimentului de aprovizionare se stabilesc rela&ii stricte de colaborare. Conducerea, coordonarea,
corelarea 'i controlul pe ansamblul grupelor se asigur$ la nivelul 'efului de compartiment. Salaria&ii din
cadrul ultimelor dou$ grupe, de regul$, au preg$tire medie, %n mai mic$ m$sur$ superioar$, incluz,nd
pentru depozite 'i anga-a&i cu preg$tire primar$ (muncitori cu sau f$r$ calificare).
Sistemul pe grupe de aprovizionare-depozitare-control, utilizare a resurselor materiale are %n vedere
constituirea de grupe de materiale %n cadrul compartimentului %n a c$ror atribu&ie intr$ realizarea
procesului de aprovizionare %n %ntregul s$u dup$ o concep&ie unitar$.
* importan&$ deosebit$ revine criteriului de constituire a grupelor %n cadrul acestui sistem care poate fi
omogenitatea resurselor, %n func&ie de destina&ia de utilizare. .n acest sens se pot folosi / variante: pe
grupe omogene de materiale, pe sec&ii consumatoare sau ca sistem mixt.
#. $olul, functiile si natura economica a stocurilor. %ipologia stocurilor de materiale pt
productie&modalitati de e'primare a stocurilor.
#esfasurarea normala la parametrii estimati a activitatii generale a unitatii de productie, in primul rand
a celei de baza, presupune formarea unor stocuri in depozitele de aprovizionare ale acestora.
Stocul reprezinta acumularea unei anumite cantitati dintr o resursa materiala pe o perioada
determinata, cu un anumit scop. Scopul este diferit in functie de specificul activitatii factorului care recurge
la actiune. #e fapt stocurile sunt rezultatul activitatii de aprovizionare si de desfacere. In ceea ce priveste
scopul:
- uvernul adopta decizia de constituire a unor stocuri sub forma rezervei nationale in scopul
desfasurarii normale a activitatii in situatia influentei unor factori de forta ma-ora
- 0nitatile de productie isi constituie stocuri de resurse materiale in depozitele proprii de
aprovizionare in scopul desfasurarii normale a activitatii de productie pe parcursul perioadei de
gestiune
- Intermedialii comerciali, isi constituie stocuri de materiale si produse in scopul recomercializarii
acestora si obtinerii astfel a unui profit din activitatea specifica.
Importanta care se acorda gestiunii stocurilor are la baza ratiuni economice. 1ormarea si detinerea
stocurilor necesita eforturi financiare apreciabile; in mod obisnuit, in cadrul companiilor mari stocurile de
resurse materiale detin 234 din capitalul investit. !a efortul financiar se adauga si cheltuielile ocazionale
de depozitare, protectie, conservare, inclusiv efectul uzurii morale.
5esursele financiare antrenate la cumpararea si stocarea celor materiale devin pe perioada stocarii
resurse neactive, neaducatoare de profit. Aceasta trasatura se defineste ca reprezentand imobilizari de
resurse materiale, aspect care se interpreteaza ca fenomen negativ. Ca urmare acestei trasaturi, ideal
este sa se evite stocarea de resurse materiale si implicit imobilizarea sub aceasta forma a celor materiale.
Actiunea de aceasta maniera nu este posibila practic, deoarece pe plan intern ale unitatii de productie
si in afara lor actioneaza o multitudine de factori care determina necesitatea obiectiva a constituirii de
stocuri. Astfel:
- 6otentiala apartitie a influentei unor factori de forta ma-ora determina necesitatea obiectiva a
constituirii de stocuri sub forma rezervei nationale
- 6eriodicitatea fabricatiei unor materiale si produse la producatori determina necesitatea productiva
a constituirii unor stocuri curente la utilizatorii acestora
- 6otentiala intrerupere a livrarilor resurselor de la furnizori sau a transportului acestora de la sursa
de furnizare la destinatar determina constituirea unui stoc de protectie
- 7ecesitatea asigurarii caracteristicilor fizico"chimice necesare resurselor materiale pentru a putea fi
prelucrate la unitatile consumatoare, determina constituirea unor stocuri de pregatire
- Intreruperea exploatarii unor produse pe perioada sezonului rece, determina constituirea stocului
de iarna
In aceste conditii si tinand cont de cele 2 trasaturi contrare se pune problema adoptarii unor politici
eficiente in domeniul gestiunii stocurilor.
Efortul direct de stocare (Eds) cuprinde toate cheltuielile care se inregistreaza cu formarea si detinerea de
stocuri in depozitele de aprovizionare ale intreprinderii, respective.
Efortul direct de stocare se estimeaza ca suma globala pe ansamblul depozitului, dupa caz si pe categorii
de resurse materiale stocata. In cazul in care nu se inregistreaza modificari importante in volumul si
structura resurselor materiale prevazute pentru stocare, efortul direct de stocare se poate estima si ca un
procent de reprezentare fata de valoarea medie a stocului depozitabil.
Ets 8 Eds 9 Eids
Eds 8 a x Spv(mediu)
Eids se interpreteaza si estimeaza prin efectele care se obtin in cazul evitarii stocarii resurselor
materiale, disponibilizarii astfel a resurselor financiare aferente care pot fi folosite la extinderea capacitatii
de productie, crearea unor noi obiective productive sau antrenarea la alte actiuni aducatoare de profit.
Eids 8 :(a x Spv(mediu)) 9 Spv(mediu); ei
ei 8 6r < i
Acest efort total de stocare trebuie amortizat cu efectele economice favorabile determinate de formarea si
detinerea de stocuri
In cadrul stocului de productie se cuprind, dupa caz urmatoarele tipuri de stocuri: Stoc curent, stoc de
siguranta, stoc in curs de transport, stoc de conditionare, stoc pt transport intern, stoc de iarna.
Sp 8 Scr 9 Ss 9 Str 9 Scd 9 Stri
%ipologia stocurilor
!Stocul curent! reprezint cantitatea de materii prime i materiale noi i refolosibile, de combustibili i
lubrifiani, de piese de schimb, subansamble etc. care se acumuleaz n depozitele i magaziile unei
uniti economice n scopul acoperirii cererilor pentru consum n volumul, structura i ritmicitatea
specifice, n intervalul dintre dou aprovizionri succesive. (ste stocul care se formeaz n mod
obinuit n ntreprinderi, pentru alimentarea consumului.
!Stocul de siguran! reprezint cantitatea de materiale acumulat n depozitul consumatorului, fiind
destinat asigurrii continuitii consumului cnd stocul curent a fost epuizat i ntrzie rentregirea
lui, ca urmare a unor dereglri n livrrile de la furnizori, n transport sau creterii ritmului consumului
pe parcursul perioadei de gestiune peste limitele estimate.
!Stocul de condiionare! reprezint cantitatea de materiale care se acumuleaz i este staionat o
perioad de timp n spaii special amena-ate, n vederea aducerii resurselor respective, prin operaii de
condiionare, la parametrii fizico - chimici care s permit prelucrarea lor corespunztor condiiilor
impuse de normele tehnologice.
!.tocul pentru transport intern! reprezint cantitatea de resurse materiale care se acumuleaz n
depozitele i magaziile subunitilor de consum )secii sau ateliere de fabricaie* n scopul acoperirii
cererilor pentru consum pe durata eliberrii i transportului materialelor de la depozitul central
)comun* la destinaiile de folosire.
!Stocul de iarn! reprezint cantitatea de materiale care se acumuleaz n depozitele unitilor n
scopul alimentrii continue a consumului pe perioada de ntrerupere a exploatrii i/sau transportului
unor resurse, ca urmare a condiiilor naturale i de clim.
Modalitati de exprimare
1. Stocurile de producie se exprim n diferite mrimi i uniti de evaluare fizici valoric, n
funcie de necesitatea corelrii lor cu ali indicatori; o prim form de exprimareeste n "uniti
naturale" (tone, k, !uc., m.p., m.c. etc." i servete la estimarea fizic apotenialului de producie,
de lucrri sau servicii, care se poate realiza din cantitatea stocat lao resurs definit.
#. A doua form de exprimare este cea "valoric" (n lei, mii lei, mil.lei" prin care seasiur evaluarea
resurselor financiare i valutare antrenate de formarea stocurilor deproducie i, prin aceasta,
sta!ilirea impozitelor, taxelor de asiurare, ca i a do!$nzilor caretre!uie pltite. %xprimarea
valoric permite, totodat, sta!ilirea, prin nsumare, a"stocurilor totale", indiferent de tipul resursei
materiale, determinarea capitaluluicirculant aferent materiilor prime i materialelor, a vitezei de
rotaie, a volumului de creditenecesar, a c&eltuielilor de stocare al cror nivel se calculeaz n raport
cu valoarea medie astocului de producie. %xpresia valoric este rezultatul produsului dintre stocul
de produciefizic, pentru fiecare tip de resurs material, i preul de aprovizionare aferent.
'. A treia form de exprimare este cea "n zile" prin care se evideniaz perioada de timppentru care
stocul fizic constituit acoper cererea pentru consum. (n funcie deexprimarea n zile se sta!ilesc
momentele calendaristice de declanare a aciunilor dereaprovizionare pe parcursul anului de plan.
(. )imensionarea stocurilor de productie. *alculul stocului curent si de siguranta +2
+imensionarea economic a stocurilor reprezint o aciune de mare importan pentru mbuntirea
situaiei financiare a unitilor din diferite sectoare de activitate' de aceast aciune depinde nemi-locit
gradul de activizare care se asigur fondurilor materiale i financiar- valutare de care se dispune sau
care pot fi asigurate, eficiena n deinerea stocurilor.
Stocul de producie ).p* se stabilete pe fiecare tip de resurs prin nsumarea elementelor care l
compun, respectiv, a stocului curent ).cr*, n curs de transport ).tr*, de siguran ).s*, de condiionare
).cd*, de transport intern ).tri*% )p = )cr + )tr + )s + )cd + )tri
*v$nd n vedere "nivelele" semnificative (de maxim, mediu, minim" pe care le nreistreaz stocul curent,
n procesul consumului din cadrul acestuia, pe parcursul intervalului dintre dou rentreiri succesive ale
lui, acest tip de stoc va determina o evoluie similar i a celui de producie care va cpta prin micare
aceleai nivele.
nivelul maxim (Spmax) +)p max , )cr max - )sk
nivelul mediu ( S p ): ) p , ) cr - ) s
nivelul minim (Spmin): )p min , )cr min - )s
Calculul stocului curent si stocului de siguranta
"Stocul curent! reprezint cantitatea de materii prime i materiale noi i refolosibile, de combustibili
i lubrifiani, de piese de schimb, subansamble etc. care se acumuleaz n depozitele i magaziile unei
uniti economice n scopul acoperirii cererilor pentru consum n volumul, structura i ritmicitatea
specifice, n intervalul dintre dou aprovizionri succesive. (ste stocul care se formeaz n mod
obinuit n ntreprinderi, pentru alimentarea consumului.
.c0
!Stocul de siguran! reprezint cantitatea de materiale acumulat n depozitul consumatorului,
fiind destinat asigurrii continuitii consumului cnd stocul curent a fost epuizat i ntrzie
rentregirea lui, ca urmare a unor dereglri n livrrile de la furnizori, n transport sau creterii ritmului
consumului pe parcursul perioadei de gestiune peste limitele estimate.
.s0
(n eneral, !aza de calcul a stocului curent este asiurat de consumul mediu zilnic (cmz" i intervalul
dintre dou aprovizionri succesive (."; formarea acestuia este determinate de funcia care i este specific -
aceea de acoperire a cererilor pentru consum evideniate prin necesarul de consum (/pl" care asiur
realizarea proramelor de producie ela!orate pentru perioada de estiune (0".
)tocul de siuran (de securitate sau de rezerv" 1oac un rol important n asiurarea continuitii
proceselor productive, a activitii enerale a ntreprinderii, dar el constituie n acelai timp i o imo!ilizare
anual suplimentar a unor resurse materiale i financiare. 2atorit acestui fapt, este necesar s se acorde o
atenie deose!it la adoptarea deciziei de constituire i de determinare a nivelului acestui stoc.
3 metod care poate fi folosit n determinarea stocului de siuran este cea a 4devierii (a!aterii" medii5 n
contextul creia datele de calcul se preiaudinperioade anterioare celei de plan (definindu-i astfel caracterul
statistic".
,.Metode si te-nici de urmarire si control a dinamicii stocurilor. .ipsa de stoc& suprastocarea,
stocurile cu miscare lenta si fara miscare+stocuri neeconomice+ -2
6estiunea economica a stocurilor presupune pe lana dimensionarea acestora, conducerea
procesului de stocare si actiuni sustinute de urmarire, control a evolutiei stocurilor efective in raport cu
limita anterior sta!ilita considerate noi.7entru desfasurarea actiunilor de urmarire si control se pot folosi
mai multe te&nici+
1. Metoda minim-maxim+ prevede ca urmrirea existenei i micrii stocurilorefective n depozitele
ntreprinderilor s se realizeze cu aceeai exien pentru toatematerialele, indiferent de importana
acestora n procesul de producie. 8etoda const ndesfurarea aciunii de urmrire a evoluiei
stocurilor efective pe parcursul a trei etape,respectiv+
)ta!ilirealimiteloreconomicemaxime iminimealestocurilordeproducie pe elemente componente
(curent, de siuran", nscrierea n fiele de maazie iurmrirea de ctre estionar a evoluiei lor
pe parcursa astfelnc$t,laatinerea nivelelor de alarm sau de aprovizionare, s se declaneze aciuni
operative pentrumeninerea acestora ntre nivelele estimate. *pare, deci, necesar introducerea n
cadrullimitelor maxim i minim ale stocului estimat, a unor "nivele de alarm, deaprovizionare"
declanatoare pentru aciuni care se impun, n funcie de caz. 9rmrireastocurilor n raport cu
limitele sta!ilite anticipat se poate face prin controlul sistematic directal fielor de maazie sau prin
ela!orarea de rafice comune n care se fac nreistrri permanente.
semnalizarea : atentionarea de catre estionar, a de aproviz asupra sit constatate+ accelerarea
ritmului iesirilor de res mat din stoc, incetinirea ritmului iesirilor de res mat din stoc, nivelul de
reaproviz, etc.
adoptarea de catre a de aproviz a masurilor care se impun in fct de situatie+ urentarea sosirii
lotului urmator de materiale, amanarea sosirii lotului urmator de materiale, initierea actiunilor de
aducere a lotului urmator de materiale prin+
atentionarea furniz de faptul ca a sosit momentul livrarii lotului urmator de materiale.
emiterea unei comenzi noi de aprovizionare.
8etoda min-max presup ca actiunea de urmarire si control sa se desf cu acelasi rad de exienta pentru
toate res mat necesare intreprinderii in perioada de estiune. *ct de aceasta maniera nec un volum mare de
munca care in cazul multor res mat nu se 1ustif ec. .n acest context in fct de nr de res mat care pot intra su!
incidenta control eval stocurilor aferente se poate face opt ptr aplicarea metodei *;<.
#. Metoda ABC + )e analizeaza si interpreteaza in contextul sist *;< de a!ordare diferentiata a
stocurilor dupa anumite criterii. *plicarea met *;< presupune parcurerea acelorasi etape de la
met min-max. )pecificul metodei are in vedere ritmul de desf a act de urmarire si control a dinam
stocurilor efective. *cest ritm se sta!ileste diferentiat in fct de zona de importanta in care au fost
asezate res mat. *stfel+
ptr res mat din zona de importanta * se recomanda ca act de urmarire control a evol stocurilor
efective aferente sa se desf o data, de # ori sau de ' ori pe sapt, de mai multe ori pe luna.
ptr res mat din zona de importanta ; se recom a se realiza o data, de # sau de ' ori pe luna, de
mai multe ori pe trimestru.
ptr res mat din zona de importanta < se recom a se realiza o data, de # sau de ' ori pe semestru,
de mai multe ori pe an.
Lipsa de res mat in stoc. suprastocarea, stocurile cu miscare lenta si fara miscare. stocurile
neeconomice
7e parcursul evolutiei proceselor de stocare se pot inreistra diferite fenomene considerate neative+
- =ipsa de resurse materiale in stoc in anumite perioade de timp ale per de estiune
- )uprastocarea prin acumularea unor cantitati suplimentare
- >ormarea unor stocuri cu miscare lenta sau fara miscare
*ceste fenomene neative sunt eneratoare de consecinte economice nefavora!ile dupa caz
semnificative.
Lipsa de resurse materiale in stoc se interpreteaza in functie de politica adoptata de intreprindere
pentru procesul de stocare+
- *dmiterea lipsei de resurse in stoc in anumite secvente ale perioadei de erstiune
- /eadmiterea lipsei de resurse pe intreaa perioada de estiune
Lipsa de stoc poate fi rezultatul intensitatii consumului peste limitele estimate, inreistrarii
unor intreruperi in livrarile furnizorilor sau in transportul resurselor materiale sau inreistrarii unor
mutatii in procesul de fa!ricatie.
<aile de actiune pentru prevenirea lipsei de resurse materiale in stoc sunt+
- 9rentarea sosirii lotului urmator de materiale
- *siurarea resurselor materiale de la terti furnizori, indiferent de pretul de cumparare
- .ntocmirea documentatiei pentru consumul din stocul de siuranta si solicitarea apro!arii
conducerii pentru o asemenea actiune
- >olosirea de su!stituenti indiferent de pretul de ac&izitionare
- ?eproramarea fa!ricatiei produselor pentru care materia prima nu este in stoc
Suprastocarea reprezinta acumularea unor cantitati suplimentare in stoc de resurse materiale
peste nivelul maxim sta!ilit initial. )e poate inreistra in anumite perioade de timp mai mari sau
mai mici din cadrul perioadei de estiune.
Suprastocarea se interpreteaza su! aspectul acceptarii sau neacceptarii; acest aspect are in
vedere natura resurselor materiale, destinatia de utilizare, potentialul de furnizare al pietei, sursa de
provenienta, conditiile de asiurare a acesteia, evolutia pretului de vanzare etc.
*stfel+
- 7entru resursele materiale cu caracter limitat care se asiura din zone cu insta!ilitate
politico-sociala, pentru care pretul de vanzare este in crestere se poate accepta suprastocarea c&iar
pe perioade mai luni de 1 an
- 7entru resursele materiale cu potential mare de furnizare pentru care intensitatea concurentei
este mare la vanzare, resursele usor su!stituente nu se accepta suprastocarea, care nu se 1ustifica su!
nicio forma.
=a anumite cateorii de resurse materiale, iesirile din stoc prezinta un ritm lent, se manifesta
in intervale mari de timp(minim @ luni" si in cantitati mici. .n cazul acestor resurse, stocurile
aferente se considera a fi cu miscare lenta. /u se considerea stoc cu miscare lenta cel constituit la
resursele materiale, piese, componente de produse destinate interventiilot te&nice care au loc cu
ocazia iesirilor neprevazute din functiune a utila1elor si instalatiilot productive.
)unt si unele resurse materiale la care, pe intreaa perioada de estiune nu se inreistreaza
iesiri din stocurile aferente. *semenea resurse au devenit de prisos, nenecesare pentru intreprindere,
iar stocurile aferente se numesc stocuri fara miscare.
Aoate cele ' tipuri de stocuri, suprastocare, stocuri cu miscare lenta si fara miscare, se considera
neeconomice, inreistrarea lor reprezentand fenomene neatice, care enereaza consecince
economice nefavora!ile, uneori reu de suportat,
<auzele care conduc la formarea unor asemenea fenomene neative+
- =ipsa unei fundamentari te&nico-economica a planurilor si proramelor de aprovizionare
- <omandarea resurselor materiale in alte cantitai sau in alta structura, dimensiune, calitate
fata de caracteristicile cererilor
- =ivrarea de catre furnizori a resurselor in alta cantita, dimensiune, calitate
/.0orma de consum1 def, continut, clasificare
7orma tehnic$ de consum, reprezint$ cantitatea maxim$ de materii prime noi 'i refolosibile, combustibili,
energie electric$, energie termic$ 'i carburan&i, piese de schimb etc., admis$ a fi consumat$ pentru
fabrica&ia unei unit$&i de produs, executarea unei unit$&i de lucrare sau presta&ie de serviciu %n condi&ii
tehnice, tehnologice 'i organizatorice definite.
7ivelul normei de consum se stabile'te %n condi&iile organiz$rii optime a proceselor de produc&ie,
%nc$rc$rii la parametrii proiecta&i de func&ionare a ma'inilor, utila-elor 'i instala&iilor, respect$rii stricte a
prescrip&iilor tehnologice de lucru, aplic$rii solu&iilor care conduc la folosirea ra&ional$ a materiilor prime,
materialelor, combustibililor, energiei etc., 'i implicit la resturi 'i pierderi minime de material.
7orma tehnic$ de consum cuprinde cantitatea maxim$ de material stabilit$ pe baza documenta&iei
tehnicoeconomice pentru a fi consumat$ %n vederea realiz$rii unei unit$&i de produs, de lucrare sau
presta&ie %n procesul tehnologic prev$zut pentru aplicare 'i fazele anterioare ale acestuia. .n ceea ce
prive'te +structura material$+ a normei de consum, aceasta poate include:
a. materii prime, materiale, combustibili, energie termic$, piese de schimb +noi+ aprovizionate din afara
unit$&ii economice consumatoare;
b. materii prime, materiale, combustibili, energie termic$, piese de schimb +noi+ produse de unitatea
care le 'i consum$;
c. materii prime, materiale, combustibili, energie termic$, piese de schimb +refolosibile+ aprovizionate
din afara unit$&ii economice care le consum$;
d. materii prime, materiale, combustibili, energie termic$, piese de schimb +refolosibile+ rezultate %n
cadrul unit$&ii economice consumatoare.
0nitatea de m$sur$ a normei de consum se prezint$ sub forma unui raport %ntre unitatea de m$sur$
specific$ fiec$rei resurse materiale 'i cea a produsului, lucr$rii sau presta&iei la care se prevede folosirea
acesteia.
2lementele componente normei tehnice de consum sunt: norma de consum tehnologic, norma de
recuperare a materialelor refolosibile si de pierderi in fazele netehnologice, norma de consum net sau util,
norma de recuperare a materialelor refolosibile si de pierderi in fazele tehnologice.
5elatiile folosite in calculul normei de consum sunt:
7c 8 7ct 9 =rpnt
7c 8 Cn 9 =rpt 9 =rpnt
7c 8 Cn 9 =rt 9 6t 9 =rnt 9 6nt
Clasificarea normelor de consum:
a. #up$ elementele componente:
"norm$ de consum tehnologic " se folose'te la calculul cantit$&ilor de materiale ce urmeaz$ a fi eliberate
din depozit pentru trecere %n consum %n cadrul sec&iilor de produc&ie %n scopul realiz$rii programelor de
fabrica&ie specifice;
" norm$ de consum de aprovizionare " se folose'te la fundamentarea necesarului de resurse materiale
pentru %ndeplinirea planului 'i programelor de produc&ie indicator component al planului de aprovizionare
al %ntreprinderii.
b. #up$ destina&ia de consum a resurselor materiale 'i energetice:
"norme de consum pentru materii prime de baz$ destinate fabrica&iei produselor finite, execut$rii de lucr$ri
sau presta&ii (ca obiect al activit$&ii de baz$ specific$ unit$&ii economice);
" norme de consum pentru materiale auxiliare destinate fabrica&iei produc&iei finite sau confec&iei de
ambala-e, execut$rii de lucr$ri de repara&ii, asigur$rii func&ion$rii normale a utila-elor, cre$rii condi&iilor
normale de munc$ "norme de consum de combustibil, diferen&iate pentru scopuri tehnologice, transport,
%nc$lzit 'i altele;
"norme de consum de energie electric$ folosit$ %n scopuri tehnologice, ca for&$ motrice, pentru iluminat
etc.
c. #up$ natura resurselor materiale:
"norme de consum pentru materii prime siderurgice 'i materiale metalurgice;
"norme de consum pentru lemn 'i produse plate din lemn;
"norme de consum pentru materiale 'i produse chimice;
"norme de consum pentru carburan&i;
"norme de consum pentru piese de schimb '.a.
d. #up$ orizontul de timp de aplicare sau perioada de valabilitate:
" norme de consum pe termen scurt (cu orizont de valabilitate, dup$ caz, de p,n$ la un an); se
folosesc la fundamentarea planului anual 'i programelor de aprovizionare material$;
"norme de consum de perspectiv$ (cu durat$ de timp de valabilitate medie sau lung$), folosibile %n
previziuni privind evolu&ia consumului de resurse materiale.
e. #up$ modul de grupare 'i nivelul de agregare:
"norme de consum individuale " sunt cele care se elaboreaz$ distinct pe tip, variant$ constructiv$ de
produs realizabil %n condi&ii tehnice 'i tehnologice concrete bine delimitate;
"norme de consum grupate pe material sau familia de materiale, pe produs sau grup$ de produse, pe mai
multe tipuri de utila-e 'i instala&ii, pe verig$ organizatoric$ a %ntreprinderii sau pe %ntreprindere.
3. Metode de determinare a normelor de consum
1iecare element component al normei de consum trebuie s fac
obiectul analizei pentru ilustrarea posibilitilor de limitare la maximum necesar a consumului.
2ondiiile concrete de producie unde va avea loc consumul, nivelul tehnic al mi-loacelor de munc,
procedeul tehnologic utilizat sunt factori care condiioneaz folosirea economic a resurselor
materiale. !2alitatea normelor de consum! de materiale este determinat de gradul de fundamentare
tehnic a acestora, care depinde n mare msur de metoda folosit n acest caz.
rincipalele !metode de determinare a normelor de consum de materiale! sunt% metodele bazate pe
calculul tehnico-analitic' metodele experimentale i metodele statistice.
a. Metodele bazate pe calculul tehnico-analitic sunt folosite cu prioritate n elaborarea normelor
tehnice de consum de materiale. (le pornesc de la documentaia tehnic )proiectul
produsului, desenul piesei, reeta de fabricaie, fia tehnologic de prelucrare a piesei etc.*, de la
cunoaterea configuraiei produsului, a caracteristicilor procesului tehnologic ce
urmeaz a fi folosit, ale utila-ului tehnologic de prelucrare, ale tuturor factorilor care pot influena
dimensiunea consumului )eliminndu-se din calcul eventualele consumuri suplimentare determinate
de cauze subiective -unele nea-unsuri ale procesului tehnologic, ale organizrii produciei,
funcionarea defectuoas a utila-elor, slaba calificare a muncitorilor, calitatea necorespunztoare a
materiei prime etc.- care ar conduce la o supradimensionare a normei de consum ne-ustificat
economic*.
3 metod tehnico-analitic cu larg sfer de aplicabilitate este cea a croirii, pentru care s-a
creat o gam larg de modele matematice de optimizare a folosirii resurselor materiale, aplicabile
pe scar larg cu a-utorul mi-loacelor electronice de prelucrare a datelor.
(lementele principale ale problemelor de croire sunt, n general, urmtoarele%
4. materiile prime care urmeaz a fi supuse procesului de croire, privite din punct de vedere
dimensional i al configuraiei'
5. reperele, piesele care urmeaz a se obine din materiile prime supuse croirii, privite, de
asemenea, ca form, dimensiune i cantitate'
6. condiiile tehnice i tehnologice n care se va realiza debitarea.
$n rezolvarea problemelor de croire se folosesc frecvent mai multe !noiuni specifice!, ntre care
amintim%
7 suportul pentru croire reprezentat de materialele supuse operaiei, definite prin dimensiunile
i formele specifice'
-planul de croire )reeta de croire* care indic o aezare posibil a reperelor pe suprafaa,
lungimea materialului )suport pentru croire*' pe baza acestuia se stabilete partea din suprafaa,
lungimea, volumul materialului care este efectiv folosit la obinerea reperelor croite i se calculeaz
coeficientul de utilizare productiv a materiei prime pentru etapa primar )se are n vedere folosirea n
continuare a prilor din material neacoperite cu reperele iniial luate n calcul*'
b. Metoda experimental se prezint n dou variante% de laborator i de producie.
Metoda experimental de laborator pornete n determinarea normelor de consum de
materii prime, materiale, combustibili, energie de la ncercri, probe, experiene, cntrire
efectuate asupra materialelor n sistemul de simulare n laborator a condiiilor de producie
obinuite. rin aceast metod se determin, n general, norma de consum tehnologic pentru
materialele care se depun pe produs prin pulverizare )consumul de vopsea pe unitatea de suprafa'
consumul de combustibil pe unitate de timp i pe unitate de putere etc.
c.Prin metoda statistic normele de consum se elaboreaz pe baza datelor privind consumurile
specifice realizate anterior i rezultate din evidena statistic. 8ormele de consum astfel stabilite au
deficien de fond pentru c prin ele se extrapoleaz nea-unsurile din perioada
anterioar, neinndu-se seama de condiiile noi intervenite, de perfecionrile aduse tehnologiilor de
fabricaie, organizrii produciei i a muncii
8.Modalitati concrete de calcul a inluentei reducerii normelor de consum
&nfluena asupra volumului de producie se prezint sub dou aspecte%
a. entru un volum de producie definit )care nu poate fi depit*, necesarul de resurse
materiale i energetice se reduce n mrime absolut n proporie direct cu diminuarea
consumurilor specifice pe produs. ,cest aspect este evideniat de relaiile%
8pl 0 9 x 8c si
n care%
8pl 0 necesarul de materiale pentru ndeplinirea volumului de producie estimat 9 )buc.*'
8c 0 norma de consum pe unitate de produs ):g/buc.*'
;8c 0 nivelul fizic de reducere a normei de consum ):g/buc.*'
9 x ;8c 0 economia fizic absolut obinut pe seama diminurii normei de consum.
.ensul de influen evideniaz faptul c astfel se asigur realizarea aceluiai volum de
produse, lucrri sau prestaii cu un efort financiar-valutar )buget de aprovizionare* mai mic,
antrenat la cumprarea-asigurarea de resurse materiale i energetice' aciunea se transmite i
asupra cheltuielilor materiale pentru realizarea volumului de producie estimat, n sensul diminurii
)implicit asupra costului aferent produciei respective*. <ltimul sens de influen va determina
sporirea sau meninerea aceleiai mar-e de profit, dup caz.
b. lecnd de la un volum definit de resurs material aprovizionat, prin reducerea normei de
consum se creeaz condiii pentru obinerea unui volum suplimentar de producie, aa cum
rezult din sistemul de relaii urmtor%
sau
n care%
9 0 volumul fizic de producie care se poate obine din materia prim asigurat )M* n
condiiile normei de consum 8c'
;9 0 sporul fizic de producie care se poate obine pe seama economiei fizice de material
)9 x ;8c* posibil de realizat prin reducerea normei de consum 8c cu ;8c.
$n final%
$n acest caz, influena creeaz condiii reale pentru a obine un volum mai mare de produse,
lucrri, prestaii cu acelai efort financiar-valutar )buget de aprovizionare* antrenat la
aprovizionarea cu resurse materiale i energetice. 2onsecina se transmite mai departe n acelai
sens specificat la pct.a. .emnificativ este faptul c procentul de cretere a produciei care se obine
din economia fizic de material este mai mare dect cel de reducere a normei de consum )deci
efectul este mai mare dect efortul*.
4.0omenclatorul de materiale si ec-ipamente te-nice
6entru aprovizionarea cu resurse materiale in cantitatile si structura necesara la momentele
calendaristice la ce se manifesta cererile pentru consum pe intreaga perioada de gestiune in vederea
indeplinirii astfel a planurilot de dezvoltare economica, se impune elaborarea anticipatica a unor planuri si
programe de asigurare, cu asemenea resurse.
.n sistemele computerizate de planificare a cererilor de materiale, un rol important revine
+nomenclatorului de materiale 'i echipamente tehnice+. Acesta reprezint$ o list$ (catalog) centralizatoare a
tuturor resurselor materiale, pieselor de schimb, subansamble, alte repere necesare unit$&ii economice,
ordonate dup$ anumite criterii, definite prin toate caracteristicile fizico"chimice, dimensional"configurative
'i de calitate, prin care se asigur$ individualizarea distinct$ a fiec$rui articol. >otodat$, %n cadrul
nomenclatorului se mai precizeaz$, pentru fiecare articol component, sursele de furnizare cunoscute,
pre&urile de ofert$, dup$ caz, 'i condi&iile de livrare"furnizare care sunt specificate %n oferte. 6e baza
acestui nomenclator se elaboreaz$ +fi'ierul de materiale 'i de echipamente tehnice+ care va fi actualizat
ori de c,te ori este nevoie pentru lucr$rile de prelucrare automat$ a datelor de genul: elaborare de planuri
strategice 'i programe de aprovizionare, stabilirea cantit$&ilor economice de comandat, studierea 'i
alegerea furnizorilor, alegerea substituen&ilor etc.
.n elaborarea nomenclatorului general de materiale, produse 'i echipamente tehnice sunt antrenate
toate compartimentele 'i subunit$&ile %ntreprinderii %n scopul identific$rii reale a tuturor resurselor necesare
pentru fiecare perioad$ de gestiune; totodat$, se folose'te o documenta&ie larg$ de informare care s$
eviden&ieze elementele 'i caracteristicile care prezint$ interes pentru a fi precizate %n cadrul
nomenclatorului: purt$torii de informa&ii existen&i %n unitatea economic$ care eviden&iaz$ clar 'i complet
resursele folosite curent %n cadrul acesteia (re&ete de fabrica&ie, listele cu cereri de materiale emise de
sec&ii, ateliere etc., fi'e de magazie '.a.), cataloage de S>AS"uri, cataloage comerciale, oferte ale
furnizorilor, prospecte, pliante etc. 6e aceast$ baz$ se define'te %n detaliu, p,n$ la ultimul element de
individualizare, fiecare +articol+. #e fapt, toate elementele de caracterizare permit %ntocmirea unei +cartele
informative+, sugestive pentru fiecare material, care s$ asigure informarea factorului de decizie 'i a celui
de aprovizionare, %n scopul identific$rii 'i formul$rii cererilor de resurse materiale, ca 'i %n asigurarea
acestora. #atele din nomenclator asigur$ vehicularea 'i comunicarea informa&iei tehnico"economice %ntr"
un +limba- comun+ %ntre utilizatorii din unitatea economic$ 'i %n rela&iile cu furnizorii resurselor prev$zute
pentru aprovizionare.
.n elaborarea nomenclatorului se succed dou$ etape. 6rima etap$ este cea de preg$tire a ac&iunii 'i
const$ %n str,ngerea purt$torilor de informa&ii (cataloage comerciale, S>AS"uri, liste cu norme de consum,
caiete de sarcini '.a.) din care se vor colecta datele necesare definirii con&inutului viitorului nomenclator,
ca 'i %n stabilirea formei de prezentare a acestui instrument. A doua etap$ are %n vedere elaborarea
propriu"zis$.
15. Metoda directa de determinare a necesarului de materiale
Metoda de calcul direct, care ia n calcul volumul fizic, pe structur, al produciei prevzute
pentru fabricaie )9p* i !consumul specific standard! stabilit prin proiect, reet de fabricaie etc.
care, n practic, este cunoscut sub denumirea de norm de consum )8c*' calculul se realizeaz cu
a-utorul relaiei%
8pl 0 9p x 8c
$n situaia cea mai frecvent, cnd, pentru fabricaia mai multor tipuri de produse sau
sortimente, variante constructive ale unui produs, se folosete aceeai materie prim, relaia de
calcul va fi%
8pl 0 ; 9pi x 8ci
n care volumul estimat al produciei 9 i norma de consum specific se refer la produsul
varianta constructiv i. Metoda de calcul direct se utilizeaz n dou variante, n funcie de
modul de exprimare a volumului de producie i a normei de consum specific, astfel%
a. metoda de calcul direct pe pies, caz n care necesarul de consum se determin cu a-utorul
relaiei%
8pl 0 9p x 8cp .au 8pl 0 =9pi x 8cpi
n care%
9pi 0 volumul estimat al produciei pentru fiecare pies i '
8cpi 0 norma de consum specific din documentaia tehnico-economic de execuie a
piesei i '
b. metoda de calcul direct pe produs, care prevede stabilirea necesarului cu a-utorul metodei%
8pl 0 9pr x 8cpr x )4 > ?* sau 8pl 0 =9pri x 8cpri x )4 > ?i*
n care%
9pri 0 volumul estimat al produciei pentru produsul i '
8cpri 0 norma de consum specific din documentaia tehnico-economic de execuie a
produsului i '
? 0 coeficient care exprim modificarea stocului de producie neterminat la produsul i.
!2oeficientul! ? se utilizeaz atunci cnd, la momentul calculului, nu se cunosc !fizic! stocurile
de producie neterminat de la nceputul i sfritul perioadei de gestiune, sau aceast form de
exprimare necesit un volum prea mare de munc )aa cum este cazul produselor care se fabric
ntr-o gam sortimental mare*. ,cest !coeficient! se determin pe baza metodei !indicatorilor
valorici!, care se prezint n dou variante, n funcie de elementele de calcul de care se dispune la
momentul stabilirii necesarului, astfel%
4. n cazul cunoaterii stocurilor de producie neterminat de la nceputul ).pn* i sfritul
perioadei de gestiune ).pns*, !coeficientul de corecie! a necesarului se calculeaz cu a-utorul
relaiei%
n care mf reprezint valoarea produciei-marf contractate i cea probabil'
5. dac, la momentul determinrii necesarului, nu sunt sau nu se pot preciza stocurile de
producie neterminat de la nceputul i sfritul perioadei de gestiune pentru care se face
determinarea coeficientului de corecie, se consider stocul de producie neterminat la
nceput egal cu cel de la sfritul perioadei curente ).pn 0 .pns@*. ,vnd n vedere c
producia neterminat se modific, de regul, proporional cu variaia volumului produciei
marf n perioada de gestiune urmtoare )mf* fa de cea de baz )mf@*, stocul la sfrit se
va stabili prin corectarea celui de la nceput cu procentul de modificare a produciei marf
)?A*, care se va calcula cu a-utorul relaiei%
iar%
.pns 0 .pn B )?A x .pn*
e baza elementelor astfel stabilite se procedeaz apoi la determinarea coeficientului de corecie ? cu
a-utorul relaiei de la varianta 4 sau raportnd )?A x .pn* la mf' )?A x .pn* reprezint, de fapt,
diferena ).pns - .pn*. Metoda de calcul a lui ?, folosind !indicatorii valorici! n ambele variante,
conduce la obinerea unor rezultate aproximative, pentru c nu se ia n considerare volumul fizic pe
structura real a produciei neterminate i a stadiului concret de execuie a produselor. (liminarea
acestui nea-uns se asigur n practic prin folosirea unor modaliti de calcul bazate pe !corelarea!
volumului i structurii fizice a produciei neterminate cu volumul i structura real de materii prime
necesare. ,adar, cnd se cunoate nivelul fizic al stocurilor de producie neterminat se apeleaz la
metoda !indicatorilor naturali! de calcul al necesarului de resurse aferent modificrii acestor stocuri
)+8*, sens n care se folosete relaia%
+8 0 ).pns - .pn* 8cpr
Celaia de calcul al !necesarului! pentru realizarea produciei estimate )deci, a necesarului de
consum* - 8pl - va fi, n acest caz, urmtoarea%
8pl 0 9pr x 8cpr > +8 sau 8pl 0 ; ) 9pri x 8cpri* > +8i
entru produsele cu ciclu lung de fabricaie, de peste un an, metoda de calcul direct se poate aplica
ntr-o variant specific care ine seama de stadiul execuiei acestora. ,stfel, dac produsul este de-a
n fabricaie, se stabilete !coeficientul de finisare tehnic! la care s-a a-uns n perioada anterioar i
cel care urmeaz a fi realizat n cea urmtoare. entru produsele care se lanseaz n fabricaie n
perioada de gestiune urmtoare, se va preciza coeficientul de finisare tehnic care se prevede a se
nregistra n etapa respectiv. entru desfurarea calculelor se folosesc relaiile%
8pl 0 ; 9i x 8ci x ?fi sau
8pl 0 ; 9i x 8ci B ).pns x ?f5 - .pn x ?f4* 8ci
n care%
?f 0 coeficientul de finisare tehnic care se prevede a fi asigurat n perioada de gestiune
urmtoare'
?f4 0 coeficientul de finisare tehnic care se preconizeaz s l nregistreze produsele la
nceputul acestei perioade'
?f5 0 coeficientul de finisare tehnic care se prevede s se obin la sfritul perioadei luate
n calcul'
.pns 0 stocul de producie neterminat la sfritul perioadei de gestiune'
.pn 0 stocul de producie neterminat la nceputul perioadei de gestiune.
,plicarea acestor relaii este condiionat de stabilirea exact a stadiului fabricaiei fiecrui produs i a
normelor de consum specifice elaborate pe baz de documentaie tehnic pe fiecare sortiment, reper,
pies - elemente absolut necesare, n special, n cazul produselor complexe cum sunt mainile,
utila-ele, instalaiile .a. +e altfel, metoda de calcul direct, n variantele prezentate, are n vedere
produsele complexe care, de obicei, au ciclul de fabricaie mai lung, cu prevederea execuiei n
interiorul sau peste perioada de gestiune luat n calcul. +e regul, metoda de calcul direct se
recomand cu prioritate pentru folosire la fundamentarea necesitilor )cererilor* de materiale'
aceasta pentru c rezultatele determinrilor matematice se concretizeaz, n final, n stabilirea unor
necesiti precise, reale, corespunztoare cerinelor concrete de consum ale produciei. +ar,
aplicabilitatea acestei metode presupune ca, la momentul stabilirii necesitilor de materiale, fiecare
unitate economic s i asigure !nominalizarea n expresie fizic!, pe structur, a ntregului plan de
producie i s aib elaborate normele de consum specific pe baz de documentaie tehnic pentru
toate produsele din profilul de fabricaie i pentru toate materialele care particip la obinerea lor -
aspect care, n economia de pia, este mai dificil de realizat.
11.Metodele indicelui global de consum si prin analogie de determinare a necesarului de materiale
Metoda indicelui global de consum la un milion de lei producie nominalizat se folose'te la
stabilirea necesarului de materiale c,nd unitatea economic$ nu are "nominalizat integral", la data
elabor$rii planului, produc&ia marf$ pe volumul 'i structura fizic$ prev$zute pentru fabrica&ie. 6rin aceast$
metod$, necesarul de consum se determin$ %n mai multe etape:
a. stabilirea necesarului de materiale aferent produciei fizice nominalizate (7n), folosind %n
acest sens metoda de calcul direct: 7n 8 ? @ni x 7ci
%n care n reprezint$ nominalizarea fizic$ a produselor i.
b. determinarea "indicelui mediu de consum" de materiale pentru fabricaia unui milion de
lei producie nominalizat (Igc) cu a-utorul rela&iei: Igc 8 7n < 6n x A milion
c. stabilirea necesarului de materiale aferent produciei nenominalizate (7nn) cu a-utorul
rela&iei: 7nn 8 6nn x Igc
%n care 6nn reprezint$ valoarea produc&iei nenominalizate, %n milioane lei;
d. determinarea necesarului de materiale pentru 6ndeplinirea planului la 6ntreaga structur
a produciei (7pl) prin %nsumarea celor dou$ categorii de necesar, folosind rela&ia: 7pl 8 7n 9 7nn
=etoda indicelui global de consum la un milion de lei produc&ie nominalizat$ conduce %ns$ la ob&inerea
unor rezultate de regul$ aproximative, deoarece +se extrapoleaz$+ consumul de materiale aferent
produc&iei fizice nominalizate asupra celei nenominalizate, f$r$ o fundamentare riguroas$
12. *ontinutul planului de aprovizionare, indicatori de fundamentare ai planului de aprovizionare si
relatia de ec-ilibru a planului
6entru aprovizionarea resurselor materiale in cantitatile si structura necesara la momentele
calendaristice la care se manifesta cererile pentru consum pe intreaga perioada de gestiune in vederea
indeplinirii astfel a planurilor de dezvoltare a unitatilor economice, se impune elaborarea anticipativa a
unor planuri si programe de asigurare a unor asemenea resurse. 6rin aceste planuri se raspunde la
intrebari precum: Ce trebuie aprovizionat si stocatB In ce cantitati sunt necesare resursele materialeB Ce
efort financiar este necesarB Etc
In general, structura acestor instrumente este complexa, cuprinzand o paleta extinsa de articole
diferite.
5esursele materiale necesare unei intreprinderi de productie se difernetiaza dupa anumite criterii:
a) #upa importanta intreprinderii:
- 5esurse materiale vitale
- 5esurse de o importanta foarte mare
- 5esurse de o importanta mare
- 5esurse de o importanta medie
- 5esurse de o importanta mica
b) #upa sfera de utilitate:
- 5esurse materiale de uz general destinate unei palete extinse de utilizatori
- 5esurse specifice destinate unuia sau unui nr restrans de utilizatori
c) #upa destinatia de consum:
- #estinate acitivitatii de baza
- Cu un consum auxiliar
d) #upa sursa de provenienta:
- 5eurse materiale care se asigura din economia nationala
- 5esurse importate
e) #upa forma de aprovizionare:
- 5esurse care se asigura direct de la producator
- 5esurse care se asigura de la intermediari
f) #upa stadiul tehnic de prelucrare
g) #upa potentialul de furnizare al pietei
h) #upa gradul de substituire
i) #upa efortul financiar
Analiza diferentierii resurselor de mai sus, evidentiaza gradul de complexitate al procesului de
aprovizionare. Cunoasterea unei asemenea clasificari serveste la elaborarea unor strategii eficiente in
aprovizionarea materiala in raport cu piata de furnizare, cu furnizorii.
1#.*ontinutul planului si al programelor de desfacere a produselor si activitatea de desfacere a
produselor
Strategia %n domeniul desfacerii se elaboreaz$ distinct pe categorii de produse. Aceasta se concretizeaz$
la nivelul fiec$rui an %ntr"un plan global care cuprinde v,nz$rile estimate a se realiza %ntr"un orizont de
timp definit
(valuarea, n cadrul planului global anual, a nivelului viitoarelor
vnzri )desfaceri* de produse se realizeaz cu a-utorul unor indicatori specifici, care definesc, n
acelai timp, coninutul acestuia i al programelor de desfacere ale unitii economice' acetia
sunt%
7 volumul desfacerilor )Dd*'
7 stocul preliminat de produse finite la nceputul perioadei de gestiune ).p*'
7 stocul de produse finite )de desfacere* la sfritul perioadei de gestiune ).sf*.
(xistena simultan a acestor indicatori, ca i modalitatea lor de calcul este condiionat de %
7 tipul de producie )individual, de serie mic, mi-locie sau mare, n mas*'
7 natura produselor )specifice, de utilitate general, cu ciclul lung de fabricaie, cu consum
sezonier etc.*'
7 stabilitatea probabil n fabricaie )determinat de gradul de uzur moral, de gradul specific
de nnoire etc.*'
7 stadiul n care se afl produsul )nou-prevzut pentru trecere n fabricaia de serie n perioada
de gestiune, se afl n fabricaie curent cu extensie i n viitor sau pentru care se prevede
ncetarea produciei n perioada de gestiune urmtoare - stadiu definit n funcie de faza n
care se afl produsul% lansare, dezvoltare, maturitate, declin*'
7 strategia adoptat de firm pe linia formrii i deinerii de stocuri .a.
Columul desfacerilor exprim$ cantitatea de produse care se prevede pentru livrare"v,nzare diferi&ilor
clien&i %ntr"o perioad$ de gestiune definit$ (an, semestru, trimestru, lun$).
Stocul la %nceputul perioadei de gestiune " Sp% " exprim$ cantitatea probabil$ de produse finite care se
prevede s$ existe la momentul respectiv, %n scopul satisfacerii cererilor, servirii clien&ilor %n primele zile ale
acesteia.
Stocul de produse finite la sf,r'itul perioadei de gestiune " +Ssf+ exprim$ cantitatea de produse finite
programat$ s$ existe la %ncheierea acestei perioade %n depozitele 'i magazinele unit$&ii produc$toare.
Activitatea operativ de desfacere (vnzare) a produselor-rocesul operativ de livrare-vnzare presupune
parcurgerea unui numr relativ mare de operaiuni specifice%
(liberarea produselor finite de ctre seciile de fabricaie
rimirea i recepionarea produselor finite
$nscrierea n eviden i trecerea n gestiune
+epozitarea i conservarea, marcarea, etichetarea, ambalarea etc
1ormarea stocurilor de produse finite )scriptic i faptic*
(liberarea dispoziiilor de livrare pe clieni
1ormarea loturilor de livrare pe ci de distribuie
3rganizarea expediiei produselor finite
(xpedierea la clieni a produselor finite
!". #tape in organizarea si concretizarea relatiilor comerciale de aprovizionare-desacere.
Contractul comercial
$n economia de pia, n care cererea i oferta definesc rolul factorilor participani la procesul de
schimb, asigurarea material i vnzarea produselor se realizeaz, de regul, numai prin nelegeri
bilaterale ntre furnizori i beneficiari' prin aceste nelegeri se contureaz toate elementele care
nlesnesc vnzarea-cumprarea de materiale i produse, executarea de lucrri sau prestaia de servicii
etc. entru a se a-unge la un consens pe aceast linie, se parcurg mai multe etape %
4..tudierea pieei de materiale i produse' aciunea se desfoar, pe de o parte, de ctre productori
furnizori n scopul informrii potenialilor cumprtori asupra produselor destinate vnzrii, iar pe de
alt parte, de ctre consumatori n vederea identificrii potenialilor furnizori ai resurselor materiale
necesare
5.,legerea de ctre viitorii clieni, dup analiza resurselor oferite spre vnzare de ctre furnizori )deci
existente pe pia*, a preurilor, a celorlalte condiii de livrare )n raport cu caracteristicile necesitilor
proprii* - a materialelor, produselor i echipamentelor tehnice care sunt cele mai potrivite scopului
)destinaiilor de folosire* i mai avanta-oase economic sau/i din alte puncte de vedere
4. ,legerea furnizorului n baza condiiilor precizate n oferte sau rezultate din alte investigaii.
5. Eestarea credibilitii furnizorilor, dup caz i poziie, a clienilor
6. 8egocierea condiiilor viitoare de vnzare-cumprare, etap complex care implic o strategie
bine definit i elaborat de ctre fiecare factor de pe poziia de furnizor sau cumprtor'
F. +erularea efectiv a activitilor de livrare )vnzare* G aprovizionare )achiziionare-aducere* a
resurselor materiale i produselor n concordan cu elementele stabilite prin negociere
finalizat
H. ,naliza, pe parcursul derulrii, la anumite intervale, a livrrilor )vnzrilor* de materiale i
produse n raport cu elementele prestabilite, evaluarea diferitelor stri de fapt i adoptarea
msurilor care se impun, dup caz% impulsionarea partenerului pentru respectarea obligaiilor
asumate, adaptarea contractelor, a unor clauze din cadrul lor )actualizri ale preurilor,
modernizri ale produsului etc.*, rezolvarea litigiilor, rezilierea contractelor, renunri la
cantitile nelivrate la termen .a.
Contractul commercial 1inalizarea negocierilor n procesele de vnzare-cumprare )achiziionare*
se concretizeaz, atunci cnd se a-unge la un acord ntre partenerii de tratative, n ntocmirea i
ncheierea unor instrumente )contracte, comenzi etc.* n cadrul crora se menioneaz toate
elementele care intereseaz prile i asupra crora s-au neles. $n cele mai frecvente cazuri,
instrumentul principal folosit n concretizarea viitoarelor relaii de vnzare-cumprare este contractul
economic.
2ontractul economic de vnzare-cumprare este un acord de voin ntre dou pri, n virtutea
cruia, cel care vinde se oblig s transmit celui care cumpr dreptul de proprietate asupra unui
obiect )materie prim, pies, subansamblu etc.*, n schimbul unui pre pe care-l pltete cel din urm.
rin definiie, contractul de vnzare-cumprare exprim%
- un acord bilateral, care d natere la obligaii pentru ambele pri )vnztorul este obligat s predea
lucrul vndut, iar cumprtorul s plteasc preul*'
- un acord cu titlu oneros, ceea ce nseamn c fiecare dintre pri urmrete realizarea unui folos
patrimonial n schimbul prestaiei la care se oblig )vnztorul urmrete primirea preului pentru
produsul dat, iar cumprtorul s intre n posesia acestuia pentru preul achitat*'
- un acord de voin, adic se ncheie numai n momentul n care s-a realizat acordul ntre vnztor i
cumprtor cu privire la bunul care se vinde i preul care se pltete n schimb - fr alte formaliti
necesare.
!$.Modelele de determinare a necesarului de materiale pentru productie pe baza
sortimentului tip si pe baza coeicientilor dinamici
16.Planul de aprovizionare,obiectivul de baza si obiectivele derivate, clasificarea resurselor materiale
care formeaza obiectivul planului de aprovizionat.
14 7 Stocul final de produse finite1 definire, metode de determinare
.tocul de produse finite )de desfacere* la sfritul perioadei de gestiune ).sf*
exprim$ cantitatea deproduse finite programat$ s$ existe la %ncheierea acestei perioade %n depozitele 'i
magazinele unit$&ii produc$toare. Este, de fapt, stocul de produse finite care se formeaz$ %n perioada de
gestiune sub forma +stocului de desfacere+ %n scopul servirii continue, ritmice a clien&ilor. El este o
consecin&$ a necesit$&ii efectu$rii opera&iilor pe care trebuie s$ le suporte produsele finite %naintea livr$rii
sau v,nz$rii lor.
.n dimensionarea stocurilor de desfacere se pot folosi, dup$ caz: metoda direct$ (de calcul
analitic) 'i metoda statistic$.
=etoda direct$ sau analitic$ presupune calculul nivelului stocului de desfacere, cu a-utorul rela&iei:
Sd 8 ? tpli x Dmz
%n care:
?tpli 8 suma duratelor de timp prev$zute pentru execu&ia opera&iilor specifice depozitelor de produse finite
de p,n$ la distribu&ia acestora la magazinele proprii de v,nzare, la angrosi'ti sau clien&ilor finali, inclusiv
%ntocmirea documenta&iei de livrare"v,nzare;
Dmz 8 produc&ia (ritmul) medie zilnic$.
#urata timpilor care se iau %n calcul se poate stabili prin metode ale studiului muncii (=>=, cronometrare,
observare instantanee, fotografiere '.a.). 6roduc&ia medie zilnic$ (sau ritmul mediu zilnic al produc&iei) se
determin$ prin raportarea produc&iei prev$zute pentru fabrica&ie @pl la num$rul de zile lucr$toare din
perioada de gestiune avut$ %n vedere (7zl):
.n cadrul elementului @pl se cuprinde at,t produc&ia pentru care s"au %ncheiat contracte 'i s"au emis
comenzi anticipate @c, c,t 'i produc&ia suplimentar$ destinat$ acoperirii unor cereri previzibile (Ds).
1olosirea metodei analitice se recomand$ cu prioritate.
=etoda statistic$ se bazeaz$ pe datele efective %nregistrate %n perioada de gestiune curent$
referitoare la stocurile fizice efective de produse finite sau la duratele efective desta&ionare a produselor %n
depozite (respectiv a intervalelor efective de desfacere). #up$ aceast$ metod$, stocul de desfacere se
stabile'te cu a-utorul rela&iei:
Sd 8 >s x E x Dmz
%n care:
>s 8 timpul mediu de stocare a produselor finite %n depozitul de desfacere, %n perioada
curent$ (considerat$ baz$ de calcul);
E 8 coeficient de corec&ie care exprim$ efectul eventualelor m$suri tehnico"organizatorice
care se prev$d pentru aplicare %n scopul reducerii perioadei de sta&ionare a produselor finite %n depozitul
de desfacere;
Dmz 8 produc&ia medie zilnic$ estimat$ pentru perioada de gestiune urm$toare.
>impul mediu de stocare (>s) se poate determina %n dou$ variante statistice:
pe baza stocului mediu efectiv de desfacere %nregistrat %n perioada curent$ (Sdm), care se
calculeaz prin nsumarea, pentru fiecare produs, sortiment, variant constructiv a acestuia, a
stocurilor efective din ultimele I-45 luni - .efi )se exclud cantitile existente n stoc care nu s-au
vndut din diferite motive, sau cele suprastocate peste o limit normal stabilit, de exemplu, peste
nivelul maxim al vnzrilor din stoc la un anumit moment* i raportarea totalului la numrul de zile
sau de intervale )Ji* pentru care stocurile efective .efi s-au luat n calcul'
KKKK
.tocul mediu !.dm! astfel determinat se raporteaz la producia medie zilnic din perioada
curent i rezult !Es!, astfel KKKK
b. pe baza timpilor efectivi de stocare )Eefi* nregistrai n perioada curent pentru efectuarea
operaiilor din depozitul de desfacere%
KKKK
n care ni reprezint numrul de asemenea timpi luai n calcul.
25 7 8olumul desfacerii (vanzarilor) 7 definire,modalitati de determinare
Columul desfacerilor exprim$ cantitatea de produse care se prevede pentru livrare"v,nzare diferi&ilor
clien&i %ntr"o perioad$ de gestiune definit$ (an, semestru, trimestru, lun$). Acest indicator se determin$ pe
fiecare tip, sortiment sau variant$ constructiv$ de produs 'i pe total produc&ie, fizic 'i valoric, pornind de la
raportul dintre cerere 'i ofert$. 6entru unit$&ile de produc&ie industrial$, volumul desfacerilor (v,nz$rilor)
reprezint$ indicatorul de baz$ care define'te nivelul +cifrei de afaceri+ al acestora.
6entru produsele comandate %n cantit$&i mici sau unicat, f$r$ repetabilitate a fabrica&iei, sau a c$ror
produc&ie %n cantit$&i mai mari dec,t cele comandate nu se -ustific$ economic, volumul de desfacere sau al
v,nz$rilor (Cd) se va dimensiona prin simpla %nsumare a cantit$&ilor comandate de clien&i pe tipuri,
sortimente 'i variante constructive de produse (@ci) cu a-utorul rela&iei:
8d 9 :;ci
.n cazul anumitor produse, cum sunt cele de sezon, sau pentru care se estimeaz$ v,nzarea unor cantit$&i
suplimentare (Ds) peste cele comandate, volumul desfacerilor se va calcula cu a-utorul rela&iei:
8d 9 :;c < =s
.n ambele cazuri volumul desfacerilor Cd astfel determinat va reprezenta element de calcul 'i
fundamentare a volumului produc&iei de fabricat (@f), astfel:
;f 9 8d 9 :;ci
sau:
;f 9 8d 9 :;ci < =s
#ac$ luarea %n calcul a lui Ds implic$ formarea de stocuri la %nceputul 'i sf,r'itul perioadei de gestiune,
atunci @f se va calcula cu a-utorul rela&iei:
;f 9 8d < Ssf 7 Sp6
At,t %n primul caz, c,t 'i %n cel de al doilea, +F@ci+ reprezint$ cantitatea total$ comandat$ sau<'i
contractat$ de clien&ii +i+ pentru un anumit produs sau sortiment.
In ceea ce prive'te +Ds+, acesta reprezint$ cantitatea suplimentar$ prev$zut$ pentru fabrica&ie 'i a c$rei
desfacere"v,nzare se apreciaz$ ca fiind probabil$. Gaza de estimare o constituie datele privind dinamica
cererilor pentru v,nz$rile de acest gen din perioade anterioare.
.n cazul %n care o parte din cantit$&ile de produse prev$zute pentru fabrica&ie urmeaz$ a se consuma %n
%ntreprinderea %n care se 'i produc " %nregistr,ndu"se sub forma consumului intern (Ci) " aceasta nu se va
cuprinde %n volumul desfacerilor sau %n stocurile de desfacere de la %nceputul sau sf,r'itul perioadei de
gestiune. .n aceast$ situa&ie, produc&ia de fabricat (@f) se va estima cu a-utorul rela&iei:
;f 9 8d < Ssf < *i 7 Sp6
A'a cum s"a ar$tat, modalit$&ile de calcul al volumului de desfacere prezentate mai sus sunt
specifice produselor a c$ror fabrica&ie este limitat$ de cerin&ele pie&ei
.n situa&ia %n care cererea este mai mare dec,t oferta (aspect eviden&iat anticipat prin studii de pia&$),
vizeaz$ produse de utilitate general$ pentru care fabrica&ia se organizeaz$ %n serie mare sau %n mas$
sensul de ac&iune %n estimarea volumului desfacerilor se modific$.
Astfel, %n prima faz$, se organizeaz$ fabrica&ia 'i se define'te poten&ialul de produc&ie, respectiv produc&ia
posibil$ de executat @f. .n faza urm$toare, se determin$ volumul desfacerilor
(Cd), av,ndu"se %n vedere situa&iile:
" produs nou a c$rui fabrica&ie %ncepe %n perioada de gestiune, cu extensie %n urm$toarele;
" produs %n fabrica&ie curent$, cu perspectiva extensiei 'i %n perioada de gestiune urm$toare;
" produs %n fabrica&ie curent$, cu extensie %n perioada de gestiune urm$toare c,nd produc&ia lui va
'i %nceta.
.n primul caz, volumul desfacerilor (Cd) se va estima cu a-utorul rela&iei:
8d 9 ;f + Ssf + *i
.n al doilea caz :
8d 9 ;f < Sp6 + Ssf + *i
.n al treilea caz:
8d 9 ;f < Sp6 + *i
%n care:
@f 8 produc&ia prev$zut$ pentru fabrica&ie (se estimeaz$ %n raport cu capacitatea de produc&ie sau, mai
corect, cu poten&ialul factorilor de produc&ie care pot fi antrena&i %n fabrica&ie);
Ssf 8 stocul de produse finite (de desfacere) la sf,r'itul perioadei de gestiune;
Sp% 8 stocul preliminat de produse finite la %nceputul perioadei de gestiune;
Ci 8 consumul intern al %ntreprinderii care 'i fabric$ produsul (dac$ este cazul).