Sunteți pe pagina 1din 84

MGM AN 3

MANAGEMENTUL APROVIZIONARII SI DESFACERII

MULTIPLE CHOICE

1. In literatura de specialitate, alaturi ori concomitent cu termenul de aprovizionare, se mai


folosesc si altii. Identificati in textele de mai jos varianta ce con tine toti acesti termeni.

a. asigurare, aprovizionare, contractare;


b. achizitionare, asigurare, aprovizionare;
c. achizitionare, asigurare, alimentare;
d. alimentare, aprovizionare, contractare;
e. aprovizionare, contractare, furnizare.
ANS: C

2. In structura sa managementul aprovizionarii contine si o serie de elemente de ansamblu.


Precizati care dintre formulari le contine.

a. conducere-coordonare, organizare, furnizare, gestionare, valorificare;


b. conducere-coordonare, organizare, programare -contractare, derulare efectiva,
control-analiza-evaluare;
c. organizare, programare-contractare, derulare efectiva, gestionare, valorificare
d. furnizare, gestionare, valorificare, organizare, control -analiza-evaluare;
e. valorificare, organizare, control -analiza-evaluare, derulare efectiva, programare -
contractare.
ANS: B

3. In cadrul activitatilor componente ale managementului aprovizionarii firmei se i mpune o


atentie sporita catre o serie de activitati. Aceste activitati se regasesc in textele de mai jos.
1. studierea pietei, a furnizorilor potentiali si reali;
2. activizarea politicilor nationale de protejare a resurselor materiale li -mitate si a
celor strategice;
3. elaborarea de strategii specifice gestiunii stocurilor;
4. urmarirea evolutiei pietei de furnizare, a structurii si potentialului de resurse, a
preturilor;
5. instabilitatea preturilor la materii prime si materiale clasice, de baza.
Avand in vedere combinatiile afirmatiilor de mai jos privitoare la activitatile
componente ale managementului aprovizionarii, alegeti pe cea corecta intre urmatoarele
variante de raspuns:

a. 1+3+4;
b. 1+2+4;
c. 2+3+5;
d. 1+2+5;
e. 1+2+5;
ANS: A
4. Obiectivul principal al activitatii de aprovizionare il constituie asigurarea firmei cu resurse
materiale, tehnice si energetice in volumul, structura, dina mica, la locul si termenele solicitate,
cu un efort financiar minim. Parte din activitatile ce conduc la realizarea acestui obiectiv sunt
formulate mai jos.
1. fundamentarea tehnico-economica a planului si programelor de apro -vizionare
materiala a firmei;
2. trecerea in consum a resurselor materiale aduse de la furnizori sau fabricate in
interiorul firmei;
3. dimensionarea corecta a consumurilor de resurse;
4. aducerea resurselor materiale din depozite la punctele de prelucrare -consum;
5. urmarirea si controlul derularii contractelor de aprovizionare.
Avand in vedere combinatiile afirmatiilor de mai jos privitoare la activitatile ce
contribuie la realizarea obiectivului principal al aprovizionarii, alegeti pe cea corecta intre
urmatoarele variante de raspun s:

a. 1+3+4;
b. 1+2+4;
c. 2+3+5;
d. 1+3+5;
e. 1+2+5.
ANS: D

5. Aprovizionarea indeplineste mai multe roluri. Identificati in textele de mai jos care sunt
acestea.

a. sursa de informare strategica si subsistem de participare activa la elaborarea


strategiilor de dezvoltare a firmelor;
b. subsistem de participare activa la elaborarea strategiilor de dezvoltare a firmelor si
sursa de venituri;
c. subsistem de participare activa la elaborarea strategiilor de dezvoltare a firmelor si
sursa de venituri;
d. sursa de venituri si subsistem de conceptie si executie;
e. subsistem de participare activa la elaborarea strategiilor de dezvoltare a firmelor si
subsistem de conceptie si executie.
ANS: A

6.
Aprovizionarea ca proces complex cu repercusiuni asupra costurilor totale ale
produselor si serviciilor oferite de catre firme are si rolul de sursa de informare strategica;
acest rol decurge din raporturile cu piata din amonte. Care din informatiile colectate din
amonte prezentate mai jos nu sunt adevarate:

a. a. cele privitoare la evolutia cererii si a ofertei de produse;


b. cele care privesc tendintele in evolutia viitoare a concu -rentei;
c. cele care se refera la strategia desfasurarii negocierilor;
d. cele care privesc evolutia preturilor;
e. cele care influenteaza volumul si structura productiei proprii.
ANS: E
7.
Aprovizionarea parcurge mai multe faze in cadrul carora are loc interdependenta dintre
productie, strategia de aprovizionare, strategia generala a firmei si dezvoltarea acesteia. Fazele
respective se regasesc specificate de mai jos:
1. faza de pasivitate;
2. faza de integrare;
3. faza de autonomie;
4. faza de negociere;
5. faza de participare.
Avand in vedere combinatiile afirmatiilor de mai jos privitoare la fazele aprovizionarii,
alegeti pe cea corecta intre urmatoarele variante de raspuns:

a. 1+3+4+5;
b. 1+2+4+5;
c. 2+3+4+5;
d. 1+2+3+5;
e. 1+2+4+5.
ANS: D

8. Specificati care dintre formularile de mai jos nu reprezinta factori ce influenteaza procesul de
aprovizionare.

a. instabilitatea preturilor la materii prime si materiale clasice, de baza;


b. activizarea politicilor nationale de protejare a resurselor materiale limitate si
a celor strategice;
c. realizarea unui nou cadru general de actiune bazat pe auto nomia agentilor
economici in asigurarea si gestionarea resurselor, in vanzarea rezultatelor
productiei;
d. frecvente schimbari, la intervale scurte de timp, in structura si dimen -siunea
cererilor pentru consum si in oferta de resurse materiale si energetice;
e. asigurarea conditiilor normale de primire -receptie a partizilor de materiale sosite
de la furnizori.
ANS: E

9.
Piata de aprovizionare reprezinta totalitatea relatiilor de vanzare -cumparare dintre
agentii economici furnizori si beneficiari, pentru asigurarea continuitatii proceselor lor de
productie. In acest context alegeti varianta de raspuns corecta ce se refera la „piata de
aprovizionare se particularizeaza prin”:

a. numarul cumparatorilor si al ofertelor, dependenta ei de politica de


investitii, deciziile de cumparare, cumparare efectiva
b. numarul cumparatorilor si al ofertelor, dependenta ei de politica de
investitii, cumparare efectiva, ofertanti si purtatori ai cererii;
c. dependenta ei de politica de investitii, deciziile de cumparare, cumparare
efectiva, ofertanti si purtatori ai cererii;
d. numarul cumparatorilor si al ofertelor, dependenta ei de poli tica de
investitii, deciziile de cumparare, cumparare efectiva, ofertanti si purtatori ai
cererii;
e. numarul cumparatorilor si al ofertelor, deciziile de cumparare, cumparare
efectiva, ofertanti si purtatori ai cererii.
ANS: D

10. Trasaturile produselor pe piata se manifesta in mod diferit de la o etapa la alta, in raport cu
mutatiile ce au loc in structura consumului, in cea a productiei materiale, in structura
potentialului resurselor materiale si energetice pe care le ofera surse le de furnizare, in
fluctuatiile de pret care au loc pe piata, in strategiile ce le adopta detinatorii de resurse,
furnizorii acestora, fata de evolutia cererilor. Identificati in textele de mai jos formularea ce nu
contine trasaturi ale produselor pe piat a.

a. conditioneaza intreaga activitate a firmei utilizatoare, functie de locul


ocupat in procesul de productie;
b. permanenta corelare cu indicatorii celorlalte activitati, astfel incat, in
diferite momente de elaborare, sa se obtina variante diferite ale planului
de aprovizionare, intr-un cadru permanent si complex de optimizare;
c. contureaza o piata cu o structura rigida si cu modificari relativ mai lente
decat in cazul bunurilor de consum;
d. au durata de intrebuintare diferentiata in raport de specificul procesului de
productie la care participa, precum si de intensitatea ori gradul de
solicitare la care sunt supuse;
e. forma, compozitia, caracteristicile, prezentarea, calitatea, utilizarea si randam entul
sunt strict definite sub raport tehnic, ceea ce face ca ele sa fie alese, incercate,
achizitionate in functie de acesti parametri.
ANS: B

11.
Sarcinile ce revin compartimentelor de aprovizionare, indiferent de forma lor de
organizare, sunt determinate de sarcinile generale ale activitatii economice a firmelor.
Identificati in textul de mai jos care sunt sarcinile specifice aprovizionarii.
1. intocmirea programului de aprovizionare pentru toate resursele materiale necesare
desfasurarii procesului de productie;
2. volumul si diversitatea productiei ori a obiectivului activitatii economice;
3. asigurarea de stocuri materiale necesare continuitatii procesului de productie
(fabricatie);
4. determinarea unui necesar real de m ateriale pentru realizarea planului de productie;
5. forma de alimentare utilizata in aprovizionarea sectiilor (sectoarelor) de fabricatie.
Precizati care din variantele enuntate le contin.

a. 1+2+4;
b. 2+3+4;
c. 3+4+5;
d. 1+3+4;
e. 2+3+5.
ANS: D
12.
Depozitele si magaziile de aprovizionare cu materii prime si materiale sunt o
componenta importanta in desfasurarea corespunzatoare a procesului de aprovizionare , avand
un rol activ in alimentarea la timp a productiei cu cantitatile si sortimentele necesare acesteia.
Identificati unele din principalele sarcini ale depozitelor (magaziilor) de aprovizionare
specificate mai jos:
1. aprovizionarea ritmica cu materii prime si materiale;
2. acumularea de stocuri de materiale destinate satisfacerii nevoilor de consum ale
diferitelor sectii sau ateliere;
3. receptionarea cantitativa si calitativa a materialelor primite in conformitate cu
comenzile si contractele economi ce incheiate, cu normele aprobate, cu natura specifica a
materialelor sau utilajelor sosite in depozite;
4. pastrarea si conservarea materialelor intrate in depozite;
5. asigurarea de stocuri materiale necesare continuitatii procesului de productie
(fabricatie).
Precizati care dintre combinatiile de mai jos sunt adevarate:

a. 1+2+3;
b. 2+3+4,
c. 3+4+5
d. 1+3+5
e. 2+4+5
ANS: B

13.
Sistemele de aprovizionare (alimentare) a sectiilor, atelierelor si sectoarelor de
productie presupun fie ca anterior activitatii de aprovizionare sa se stabileasca cantitatile de
materiale in volumul si structura necesara, urmand ca acestea sa fie elibera te de catre depozite
consumatorilor, fie sa asigure continuitate in procesul de aprovizionare in concordanta cu
sistemul de desfasurare a productiei, avand in vedere si posibilele schimbari de structura ce
pot interveni in programul de fabricatie; aceste s isteme se regasesc printre elementele de mai
jos:
1. sistemul pasiv;
2. sistemul cantitatilor limita;
3. sistemul continuu-operativ;
4. sistemul integrator;
5. sistemul limitei structurale.
Precizati care dintre variantele de mai jos sunt corecte:

a. 1+3;
b. 2+3;
c. 3+4;
d. 4+5;
e. 2+5.
ANS: B

14.
Derularea activitatii de aprovizionare se realizeaza printr -o serie de metode specifice;
precizati care dintre metodele enumerate mai jos sunt adevarate:

a. metoda pasiva, metoda pas cu pas, metoda activa;


b. metoda pasiva si metoda activa;
c. metoda pasiva, metoda „just in time” si metoda activa;
d. metoda pasiva, metoda punctului de comanda si metoda activa;
e. metoda pasiva, metoda scrisa si metoda activa.
ANS: B

15.
Precizati raspunsul corect ce se refera la: „ managementul aprovizionarii integreaza
intr-un tot unitar fluxul si controlul resurselor materiale din momentul”

a. initierii procesului de asigurare si pana la transformarea acestora in produse


vandabile;
b. fundamentarii programelor de aprovizionare p ana la controlul utilizarii resurselor
in consum;
c. dimensionarii stocurilor pana la alimentarea sectiilor de productie;
d. alegerii furnizorilor pana la eliberarea pentru consum a resurselor materiale;
e. identificarii pe structura a resurselor materiale necesare firmei pana la controlul
utilizarii acestora in consum.
ANS: A

16.
Aprovizionarea poate contribui la imbunatatirea performantelor tehnice si calitative ale
produselor fabricate in cadrul firm ei. Ea isi manifesta importanta si in cadrul modelelor de
reflexie strategica prin care se caracterizeaza mediul concurential general in care isi
desfasoara activitatea o firma. In consecinta semnificatia sa economica se poate evidentia
prin:

a. valoarea resurselor materiale stocate si prin cheltuielile aditionale pe care le


genereaza;
b. stabilirea celor mai indicate rute de transport intern;
c. utilizarea judicioasa a mijloacelor de transport;
d. organizarea rationala a procesului de pregatire-expediere a materialelor
catre sectii;
e. nivel scazut al productivitatii muncii.
ANS: A

17.
Procesul de aprovizionare presupune o serie de masuri si actiuni specifice. Oric e
deficienta in ritmul si structura aprovizionarii se resimte imediat si in productia de bunuri
materiale la firmele consumatoare, dar si asupra productiei la furnizori. Identificati in textele
de mai jos masurile si actiunile presupuse de procesul de apro vizionare:
1. intretinerea unor ample si multilaterale legaturi economice cu diverse alte unitati
economice (intreprinderi, firme), pentru procurarea resurselor materiale, tehnice si energetice;
2. amplasarea si organizarea in teritoriu a sectiilor si se ctoarelor de productie;
3. adancirea procesului de specializare si diversificare a productiei;
4. intocmirea programului de aprovizionare pentru toate resursele materiale necesare
desfasurarii procesului de productie;
5. o alimentare continua a locurilor d e munca (sectiilor, sectoarelor, atelierelor de
fabricatie) ce consuma continuu materiile prime si materialele aprovizionate.
Precizati care dintre variantele de raspuns de mai jos contin aceste masuri si actiuni.

a. 1+2;
b. 2+3;
c. 3+4;
d. 4+5;
e. 1+5.
ANS: E

18.
Derularea normala a procesului de aprovizionare necesita organizarea, in cadrul
structurii manageriale a firmei, a unor compartimente de specialitate constituite sub forma de
directii, departamente, servicii, birouri, in raport cu volumul si profilul de activitate, forma de
organizare si marime. Fiecare compartiment al sistemului trebuie sa aiba o organizare interna
rationala, organizare ce va influenta direct fun ctionalitatea sistemului respectiv. Identificati in
textele de mai jos varianta care nu contine elementele ce trebuie sa asigure organizarea
interna.

a. identificarea principalelor functii ale sistemului;


b. stabilirea criteriilor pe baza carora se va co ntura organizarea structurala;
c. precizarea rolului sistemului in cadrul organizarii structurale de an -samblu
a firmei;
d. stabilirea gradului de centralizare -descentralizare;
e. legaturi continue, operative dintre beneficiari si furnizori.
ANS: E

19.
Identificati in textele de mai jos varianta care nu contine factorii ce influenteaza
formele de organizare a aprovizionarii.

a. volumul si diversitatea productiei ori a obiectivului activitatii economice;


b. adancirea procesului de specializare si diversificare a productiei;
c. forma generala de organizare a firmei;
d. o mare mobilitate pentru adaptarea din mers la noile conditii care apar atat
in sistemul intern al firmei, cat si in mediul socio -economic in care
aceasta actioneaza;
e. perspectivele de dezvoltare ale firmei.
ANS: D

20.
Organizarea compartimentului de aprovizionare se diferentiaza prin modul cum se
repartizeaza si se prevede realizarea sarcinilor stabilite. Identificati in textele de mai jos
varianta care nu contine sistemele principale de organizare a aprovizionarii.
a. sistemul functional sau sistemul pe grupe de activitati distincte;
b. sistemul pe grupe sau sectoare de aprovizionare -depozitare-control;
c. sistemul pe departamente;
d. sistemul cantitatilor limita;
e. sistemul mixt.
ANS: D

21. Subordonarea compartimentului de aprovizionare denota urmatoarele tendinte precizate mai


jos:
1. mentinerea sistemului actual;
2. orientarea spre structuri mixte;
3. subordonarea organului de aprovizionare conducatorului direct al firmei;
4. organizarea pe departamente;
5. subordonarea serviciului de aprovizionare conducatorului productiei;
Care dintre combinatiile enunturilor de mai sus se constituie in afirmatii adevarate ale
tendintelor de subordonare a compartimentului de aprovizionare:

a. 1+3+5;
b. 2+4+5;
c. 1+2+4;
d. 1+4+5;
e. 1+2+3.
ANS: A

22.
Managerul firmei trebuie sa dispuna numai de unele date, unii indicatori sintetici, care
sa-i dea posibilitatea cunoasterii modului in care se desfasoara aproviz ionarea si, in acelasi
timp, sa ia decizii optime, operative, de imbunatatire a situatiei. In variantele de mai jos sunt
date o parte din aceste informatii.
1. situatia stocurilor de materiale din magazii si a consumului pe perioada urmatoare;
2. desfasurarea lucrului in locurile de munca in care se produc pierderi materiale;
3. situatia materialelor ce sunt de primit de la firmele furnizoare si perspectivele de
realizare a acestora;
4. reducerea consumurilor specifice;
5. situatia consumului resurse lor de materiale.
Care dintre combinatiile enunturilor de mai sus se constituie in informatii adevarate
din domeniul aprovizionarii:

a. 1+2+4;
b. 1+3+4;
c. 2+3+5;
d. 1+3+5;
e. 2+4+5.
ANS: D

23.
Scopul transferului fizic al produselor de la cel care le fabrica la cel care le consuma
este acela de a mari gradul de operativitate si a realiza actiunea in timpul cel mai scurt posibil.
Parte din factorii ce determina actiunea de transfer fizic al produ selor sunt precizati in cadrul
propozitiilor de mai jos:
1. modul de stabilire a relatiilor economico -contractuale;
2. amplasarea si organizarea in teritoriu a sectiilor si sectoarelor de productie;
3. forma de alimentare utilizata in aprovizionarea sec tiilor (sectoarelor) de fabricatie
cu materii prime si materiale;
4. distanta de la producator la consumator;
5. volumul operatiunilor de incarcare -descarcare.
Gasiti care sunt factorii ce determina actiunea de transfer fizic al produselor in cadrul
variantelor de mai jos:

a. 1+2+3;
b. 1+3+5;
c. 2+3+4;
d. 2+4+5;
e. 1+4+5;
ANS: E

24.
Numarul si structura pe functii a personalului din cadrul compartimentelor de
aprovizionare sunt diferite. Astfel, numarul este relativ mare daca firma efectueaza, in
principal, operatii de asamblare si relativ mic, daca este parte integrata a structurii pe
verticala. Structura de personal include:

a. directorul economic;
b. vicepresedinte responsabil cu aprovizionarea sau sef de serviciu, de birou;
c. grupele de agenti sau de achizitori;
d. analisti de aprovizionare;
e. dispeceri si experti in transporturi.
ANS: A

25. Pentru realizarea trecerii materialelor si produselor de la producator la consumator se


constituie canale de aprovizionare pe care le vom prezenta in textele de mai jos:

a. canale scurte (directe);


b. canale medii;
c. canale lungi (cu intermediari);
d. canale de alte tipuri;
e. canale de furnizori.
ANS: E

26.
Firmele organizate pe principiile societatilor comerciale, bazele de aproviziona re si
unitatile en gros sunt organe intermediare intre furnizori si beneficiari avand o dubla ipostaza:
aceea de beneficiari pentru materialele primite de la firmele furnizoare si de furnizori pentru
materialele ce se livreaza celor beneficiare. Organizare a aprovizionarii pe canale lungi (canale
cu intermediari) este influentata de o serie de factori conform celor specificate mai jos:
1. unele materiale se consuma de un numar mare de firme, dar in cantitati mici si din
acest motiv cheltuielile unitare pent ru comandare, contractare, transport si stocare sunt mai
mari;
2. caracteristicile productiei si consumului unor materiale si produse;
3. circuitul economic;
4. volumul si structura productiei si consumului;
5. capacitatea de depozitare si transport.
Precizati care dintre combinatiile de mai jos contin factori ce determina organizarea
aprovizionarii pe canale lungi.

a. 1+2;
b. 2+3;
c. 3+4;
d. 4+5;
e. 1+4.
ANS: A

27.
In cadrul organizarii aprovizionarii pe sectii consumatoare (functie de destinatia de
consum) se are in vedere ca firmele in cadrul carora sectoarele de activitate, prin profilul lor,
consuma materiale distincte pot constitui grupe de aprovizionare in functie de destinatarul
materialelor, respectiv in functie de sectorul (sectia) consumator. In acest caz sistemul
prezinta o serie de avantaje dintre care le reamintim pe urmatoarele:
1. asigura cunoasterea in detaliu de catre fiecare grupa a cerintelor sectiei ce o
alimenteaza;
2. creaza conditii pentru un control permanent si eficient asupra destinatiei in consum
a materialelor si a consumului propriu -zis;
3. asigura determinarea si fundamentarea necesarului de materiale;
4. efectueaza contractarea si indeplinirea planului de aprovizionare;
5. asigura indrumarea, coordonarea si gestionarea resurselor materiale.
Care dintre combinatiile enunturilor de mai sus se constituie in avantajele adevarate
ale acestui sistem:

a. 1+3;
b. 2+5;
c. 2+4;
d. 1+4;
e. 1+2.
ANS: E

28.
Adoptarea unuia sau altuia dintre canalele de aprovizionare este determinata de o serie
de factori enumerati mai jos:
a. crearea si dezvoltarea de noi firme industriale in diferite zone ale tarii;
b. caracteristicile productiei si consumului unor materiale si produse;
c. multiplicarea punctelor de productie si consum si cresterea volumului
circulatiei produselor;
d. apropierea productiei de locul consumului;
e. stabilirea unor zone de aprovizionare cat mai apropiate de beneficiari.
ANS: B

29. In procesul complex de aprovizionare materiala se instituie o serie de relatii intre participantii
la activitatea economica. Identificati in textele de mai jos a firmatiile care nu se refera la
tipurile de relatii.

a. relatii pe plan intern;


b. relatii pe plan extern;
c. relatii de subordonare;
d. relatii de colaborare pe diverse componente ale activitatii.
e. relatii de intrajutorare.
ANS: E

30.
In procesul complex de aprovizionare materiala relatiile pe plan intern se organizeaza
intre compartimentele de aprovizionare materiala si celelalte compartimente sau subunitati din
cadrul structurii organizato rice a unitatilor de productie. Identificati in textul de mai jos
compartimentul care nu este specific relatiilor pe plan intern in domeniul aprovizionarii:

a. institutii de conjunctura mondiala;


b. compartimentul de desfacere a produselor;
c. compartimentul financiar-contabil;
d. compartimentul de control al calitatii;
e. compartimentul de conceptie -proiectare.
ANS: A

31.
Relatiile pe plan extern pe linia aprovizionarii sunt relatii de colaborare pe d iverse
componente ale activitatii. Precizati care este compartimentul nespecific acestor relatii si
prezentat in textele de mai jos:

a. furnizorii de materiale pentru: achizitionarea de resurse, stabilirea conditiilor de


furnizare, incheierea de conventi i si contracte de livrare, derularea livrarilor,
acoperirea contravalorii resurselor cumparate, reconcilierea conditiilor de
furnizare;
b. unitatile de transport pentru: stabilirea conditiilor de aducere a resurselor d e la
furnizori, inchirierea de mijloace de transport;
c. compartimentul de conceptie -proiectare (de creatie, de cercetare -dezvoltare) caruia
ii pune la dispozitie informatii privind materiale, componente, echipamente tehnice
noi, aparute pe piata in amont e, care pot fi avute in vedere pentru modernizarea
produselor;
d. unitati specializate in importul de materiale pentru achizitionarea si aducerea de
resurse de la furnizorii externi;
e. institutii de cercetare specializate pentru elaborarea de studii de prognoza privind:
conjunctura mondiala a furnizarilor de resurse materiale; evolutia pietei de materii
prime si materiale, a preturilor; scadenta potentialului de resurse clasice; mutatiile
in structura consu-mului, in structura ofertei de resurse material e.
ANS: C

32.
Identificati care sunt afirmatiile adevarate din cadrul combinatiilor de text de mai jos
care se refera la scopul orientarii relatiilor interne si externe:
1. asigurarea integrala, la termenele, locul si momentele prevazute, cu cost minim, a
resurselor materiale, in volumul si structura strict corelate cu cea a consumului productiv si
neproductiv;
2. elaborarea programelor de fabricatie;
3. folosirea cu maxima eficienta a resurselor aprovizionate;
4. incadrarea in consumurile specifice din documentatiile tehnice;
5. valorificarea lor completa.
Precizati care dintre combinatii este adevarata.

a. 1+2+3;
b. 2+3+4;
c. 3+4+5;
d. 1+3+5;
e. 1+4+5.
ANS: E

33.

Relatiile de autoritate isi au izvorul in cadrul sistemului organizatorico -functional al


aprovizionarii. Identificati in textele de mai jos de unde rezulta acest tip de relatii.
1. subordonarea aprovizionarii unui factor ierarhic;
2. subordonarea aprovizionarii directorului economic;
3. natura competentelor si sarcinilor ce revin in cadrul procesului productiv;
4. subordonarea aprovizionarii directorului de productie;
5. competentele si sarcinile de indeplinit ale institutiei.
Precizati care dintre combinatii este adevarata:

a. 1+2;
b. 2+3;
c. 3+4;
d. 1+3:
e. 4+5.
ANS: D

34.
Relatiile de consultanta si coordonare sunt determinate de o serie de factori pe care ii
enumeram mai jos. Identificati acesti factori.
1. subordonarea aprovizionarii directorului de marketing;
2. ramura in care activeaza firma;
3. gradul de specializare;
4. gradul de dezvoltare a tehnologiei;
5. competentele compartimentelor de activitate ce compun sistemul de aprovizionare.
Precizati care dintre variantele de mai jos sunt adevarate:

a. 1+2+3;
b. 2+3+4;
c. 3+4+5;
d. 1+3+5;
e. 2+3+5.
ANS: E

35. Relatiile de colaborare se stabilesc de catre compartimentul aprovizionare cu o serie de alte


compartimente. Idenficati-le in textele de mai jos si stabiliti com partimentul cu care nu
realizeaza acest tip de relatie:

a. compartimentul productie;
b. furnizorii de materiale;
c. compartimentul desfacere;
d. depozitele de aprovizionare;
e. intre structurile proprii aprovizionarii.
ANS: B

36.
Elaborarea programelor de fabricatie se prezinta sub forma unei balante de incarcare
operativa a capacitatilor de productie din fiecare firma. Identificati cerintele unei balante a
capacitatilor de productie in textul de mai jos:
1. incarcarea completa a capacitatilor de productie existente in toate sectiile si
utilizarea lor intensiva, la nivelul performantelor pentru care au fost realizate;
2. ritmicitatea productiei, respectarea graficelor si programelor de fabricatie fac
necesar ca acestea sa aiba la dispozitie, in orice moment, in volumul si structura
corespunzatoare, resursele materiale necesare;
3. cuprinderea in calcul a tuturor capacitatilor noi ce urmeaza sa fie puse in functiune,
la parametrii ce vor fi atinsi in aceasta perioada;
4. stabilirea conditiilor de aducere a resurselor de la furnizori, inchirierea de mijloace
de transport;
5. realizarea unui ritm de derulare a livrarilor care sa raspunda atat rularii continue a
produselor fabricate, cat si a ritmici tatii optime a aprovizionarii beneficiarilor.
Care dintre combinatiile de mai jos este adevarata:

a. 1+2+3;
b. 2+3+4;
c. 3+4+5;
d. 1+3+5;
e. 2+4+5.
ANS: D
37. Programele de fabricatie evidentiaza legaturile existente intre diferite elemente specifice
sistemului de aprovizionare pe care le enuntam mai jos:
1. dintre productie si aprovizionare;
2. dintre aprovizionare si depozitare;
3. dintre firmele furnizoare si cele beneficiare;
4. dintre firmele de transport si cele de depozitare;
5. modul in care contractele economice actioneaza pentru realizarea acestor relatii.
Care dintre combinatiile de afirmatii de mai jos este adevarata:

a. 1+2+3;
b. 1+3+5;
c. 2+3+4
d. 2+3+5;
e. 3+4+5.
ANS: B

38. Unul din aspectele dezvoltate din punct de vedere teoretic si practic si care a cunoscut o
atentie deosebita din partea specialistilor in aprovizionare o constit uie problematica stocurilor.
Acestea includ o serie de probleme precum:
Precizati care dintre acestea nu se constituie in probleme ce le includ stocurile.

a. dimensionare;
b. modernizare;
c. depozitare;
d. conservare;
e. redistribuire
ANS: B

39. Continutul notiunii de stoc si aria sa de cuprindere se interfereaza si cu alte segmente


economice precum:
Identificati care dintre acestea nu se incadreaza la interferenta cu notiunea de stoc.

a. ritmicitatea aprovizionarii;
b. determinarea si utilizarea capacitatilor de depozitare;
c. formarea loturilor de expeditie si transport;
d. asigurarea capacitatii de a face fata fluctuatiilor neasteptate ale productiei
sau vanzarilor;
e. gestionarea operativa a bunurilor.
ANS: D

40. Fara stocuri nu se poate obtine utilizarea judicioasa a capacitatilor de productie, nu se pot
satisface cererile clientilor in concordanta cu pretentiile pe care le emit, nu se pot desfasura o
serie de operatii din sistemele de aprovizionare cu cheltuieli rezonabile. Identificati in textele
de mai jos care este rolul stocurilor.

a. efectele negative ale uzurii morale a materialelor stocate;


b. infaptuirea unor ritmuri ridicate de dezvoltare economic a;
c. a asigura conditii optime pentru desfasurarea, dupa un sistem rational, a
activitatii firmelor;
d. prelungirea duratei vietii produselor;
e. utilizarea resurselor secundare rezultate din procesul de productie si din
consum.
ANS: C

41.
Existenta unor stocuri judicios dimensionate, asortate corespunzator structurii
consumului si rational amplasate, asigura:
Identificati acea activitate care este asigurata de existenta unor stocuri judicios
dimensionate, asortate corespunzator si rational amplasate.

a. utilizarea intensiva, cu maxima eficienta a capacitatilor de productie si a


resurselor de munca;
b. o crestere a resurselor utilizabile direct in procesul de productie;
c. posibilitatea de a utiliza mijloacele pentru alte scopuri;
d. stocul de materiale sa poata asigura in permanenta aprovizionarea ritmica a
acestuia;
e. asigura desfasurarea normala, armonioasa a activitatii din firma, fara ca
productia sa fie lezata de lipsa la un moment dat a resurselor de care are nevoie.
ANS: A

42.
Procesul de stocare a bunurilor materiale influenteaza activitatea economica sub forma
unei actiuni contradictorii. Precizati care din textele de mai jos se refera la una din aceste
actiuni contradictorii.

a. diminueaza eficienta activitatii economice prin scoaterea din circuitul


economic, pentru anumite perioade, a unor cantitati de resurse materiale
ce ar putea permite cresterea productiei, sau realizarea unui volum mai
mare de produse in cadrul aceleasi perioade desemnate;

b. corelarea constituirii, amplasarii si administrarii stocurilor cu indicatorii


strategici si in interdependenta cu rezultatele economico -financiare ale activitatii
firmelor;
c. repartizarea judicioasa a stocurilor intre partenerii de relatii economice,
concentrarea stocurilor intr -o retea ce asigura parghii tactice si
strategice, posibilitati optime de elaborare a optiunilor si deciziilor
operative si de perspectiva;
d. totalitatea resurselor materiale destinate consumului productiv;
e. structura materiala a stocurilor de productie din care urmeaza a fi
alimentate structurile produ ctive.
ANS: A

43.
Detinerea de stocuri necesita o serie de actiuni si masuri cu efecte pozitive sau
negative. Identificati care din afirmatiile de mai jos nu fac parte din acestea.
a. spatii special amenajate si dotate;
b. cheltuieli de depozitare -pastrare;
c. mijloace de transport;
d. taxe de asigurare;
e. dobanzi pentru credite.

ANS: C

44.
Identificati in textul de mai jos care sunt cerintele ce au pus in actiune funct iile
indeplinite de stocuri :
1. necesitatea de a crea siguranta, certitudine, de a garanta alimentarea continua a
productiei;
2. utilizarea intensiva, cu maxima eficienta a capacitatilor de productie si a resurselor
de munca;
3. infaptuirea unor ritmuri ridicate de dezvoltare economica;
4. diminuarea continua a cheltuielilor de stocare;
5. necesitatea asigurarii unui stoc de conjunctura pentru unele materii prime obtinute
prin import, eficientizarea procesului de stocare prin elaborarea unor modele e conomico-
matematice cat mai variate si a unor solutii tehnico -economice avantajoase.

a. 1+2+3;
b. 1+3+5;
c. 2+4+5;
d. 2+3+4;
e. 2+3+4;
ANS: E

45.
In activitatea practica stocurile de aprovizionare indeplinesc anumite functii d enumite
principale; identificati care sunt acestea in textul de mai jos:

a. infaptuirea unor ritmuri ridicate de dezvoltare economica;


b. cresterea eficientei intregii activitati economice a firmei;
c. diminuarea eficientei activitatii economice prin scoaterea din circuit a unor
cantitati insemnate de resurse;
d. utilizarea intensiva, cu maxima eficienta a capacitatilor de productie si a
resurselor de munca;
e. sigurarea la timp si in totalitate a resurselor materiale necesare proceselor
productive.
ANS: B

46. Identificati in textele de mai jos formularea care nu reprezinta una din trasaturile procesului de
stocare.

a. are caracter obiectiv si obligatoriu pentru toate unitatile economice;


b. corelarea constituirii, amplasarii si administrarii stocurilor cu indicatorii
strategici si in interdependenta cu rezultatele economico -financiare ale
activitatii firmelor;
c. adaptarea sistematica a nivelului stocurilor la noi conditii eco nomice, la
cerintele desfasurarii procesului de aprovizionare si asigurarii continuitatii
fabricatiei, la structurile organizatorice noi ce s -au creat si la noul ritm al derularii
resurselor
d. utilizarea intensiva, cu maxima eficienta a capacitati lor de productie si a
resurselor de munca, prin asigurarea la timp si in totalitate a resurselor
materiale necesare proceselor productive;
e. controlul stocurilor cu privire la respectarea nivelurilor si structurilor
stabilite, depistarea cantitatil or care depasesc aceste niveluri si devin
amorfe, livrarea operativa catre unitatile economice care au nevoie de
un volum mai mare de resurse.
ANS: D

47.
Literatura de specialitate defineste o serie de tipuri de stocuri de productie. Precizati
care dintre afirmatiile de mai jos le contine pe toate:

a. curent, de siguranta, de pregatire sau conditionare, pentru transport intern, de iarna,


de anticipare, sezonier, in curs de transport, de conjunctura, strategice;
b. curent, de pregatire sau conditionare, pentru transport intern, de iarna, intermediar,
de anticipare, sezonier, in curs de transport, de conjunctura, strategice;
c. curent, de siguranta, pentru transport intern, de iarna, intermediar, de anticipare,
sezonier, in curs de transport, de conjunctura, strategice;
d. curent, de siguranta, de pregatire sau conditionare, pentru transport intern, de iarna,
intermediar, sezonier, in curs de transport, de conjunctura, strategice;
e. curent, de siguranta, de pregatire sau conditionare, pentru transport intern, de iarna,
intermediar, de anticipare, sezonier, in curs de transport, de conjunctura, strategice.
ANS: E

48.
Evolutia stocului curent intre minim si maxim este determinata de ritmul consumului
si cadenta cu care are loc eliberarea materialelor din stoc pentru acoperirea cererilor de
consum. Sub acest aspect consumul imbraca mai multe forme. Identificati in textele de mai
jos aceste forme.

a. consum specific si consum neritmic;


b. consum constant si consum periodic;
c. consum constant continuu si consum variabil;
d. consum uniform in timp si consum periodic;
e. consum ritmic si consum uniform.
ANS: C
49. Factorii care influenteaza nivelul de formare a stocurilor de productie actioneaza in mod
diferit, au putere de influenta mai mare sau mai mica, in raport de: na tura resursei materiale,
destinatia in consum si conditiile de asigurare -furnizare-conservare. Uneori, influenta acestor
factori poate fi conjugata. Comun lor este faptul ca actiunea se concretizeaza in cheltuieli sau
pierderi care se inglobeaza in costul produselor, lucrarilor, serviciilor, influentand nivelul
acestora si implicit rentabilitatea firmei. Identificati in textele de mai jos factorul care nu are
influenta asupra nivelului stocurilor .

a. efortul de stocare;
b. gradul de utilizare a capacitatilor de productie la furnizor raportat asupra
nivelului optim al stocurilor de materiale la beneficiar;
c. frecventa livrarilor in functie de conditiile furnizorilor si ale
consumatorilor;
d. normele minime de livrare;
e. distanta fata de furnizor.
ANS: E

50. Conducerea proceselor de stocare se manifesta in mod diferit, in functie de conditiile in care
au loc acestea. Identificati in textele de mai jos formularea ce n u se constituie in obiectiv al
conducerii procesului de stocare.

a. urmarirea sistematica a livrarilor programate pentru prevenirea intar -


zierilor, a expedierii unor resurse necorespunz atoare calitativ;
b. formarea unor stocuri minime, asortate, care sa asigure desfasurarea
normala, la parametrii proiectati, a activitatii de ansamblu a firmelor
prin alimentarea continua a punctelor de consum in conditiile unui efort
de stocare cat mai mic;
c. mentinerea stocurilor efective in limitele estimate;

d. prevenirea fenomenelor de lipsa de resurse materiale in stoc si de


suprastocare, de formare a stocurilor cu miscare lenta sau fara miscare;

e. pastrarea integritatii cantitative, a caracteristicilor fizico -chimice a


resurselor pe timpul stocarii.

ANS: A

51.
Modalitatile de actiune pentru concretizarea obiectivelor conducerii procesului de
stocare sunt specificate mai jos. Precizati formularea care nu se refera la un a din modalitatile
de actiune pentru concretizarea obiectivelor conducerii procesului de stocare.

a. folosirea in dimensionarea stocurilor a unor modele economico -matematice


adecvate scopului urmarit, care tin seama de factorii concreti ce le conditioneaz a
existenta si nivelul de constituire, de cheltuielile specifice pe care le antreneaza
procesul lor de formare;
b. alegerea furnizorilor a caror oferta prezinta cele mai avantajoase conditii
economice si asigura certitudine in livrarile viitoare;
c. aplicarea in procesul de urmarire -control a derularii proceselor de sto -care,
a evolutiei stocurilor efective fata de limitele estimate, a unor metode si tehnici de
mare eficacitate si utilitate practica, cu accentuat caracter preventiv pentru
fenomene dereglatoare sau stari irationale;
d. valorificarea intr-un timp scurt a stocurilor devenite disponibile pentru
deblocarea operativa a fondurilor financiare astfel imobilizate
e. asigurarea unor conditii de depozitare -pastrare judicioase in scopul preveniri i
degradarilor de materiale stationate in stocuri.
ANS: B

52.
Elementele functionale ce asigura caracterizarea proceselor de stocare si care
contribuie la dimensionarea stocurilor sunt prezentate in textele de mai jos. Iden tificati-le si
precizati care dintre acestea nu se incadreaza la acest capitol.

a. cererea pentru consum;


b. lotul de livrare;
c. tipul de contract;
d. parametrii de timp;
e. costurile.
ANS: C

53.
Stocurile se pot exprima in mod diferit, in functie de corelatiile in care acestea se
gasesc cu celelalte sectiuni ale programului de dezvoltare economico -sociala al firmei, precum
si de functiile lor in cadrul planului de aprovizionare. Precizati modul co rect de exprimare a
stocurilor continut de enunturile urmatoare:

a. in unitati conventionale, calitative;


b. in unitati de productie, cantitative;
c. in unitati de masura proprii;
d. in unitati naturale, unitati valorice, zile;
e. in unitati de masa si volum.
ANS: D

54. Identificati in textele de mai jos punctul ce nu reprezinta criteriu privind determinarea
nivelului si structurii stocurilor.

a. frecventa livrarilor pentru fiecare beneficiar, tinand seama si de timpul


de asortare a loturilor de livrare;
b. constituirea unor stocuri, in volumul si structura care sa asigure desfa -
surarea continua a procesului de productie, in ritmurile si proportiile
stabilite, in conditiile folosirii complete si intensive a capacitatilor de
productie, cresterii permanente a productivitatii muncii, utilizarii
judicioase a resurselor materiale, sporirii continue a profitului firmei;
c. adaptarea operativa a volumului si struct urii stocurilor la modificarile
intervenite in: structura productiei si a consumului; tehnologiile de
fabricatie; asimilarea de noi materiale si produse cu caracteristici
superioare; imbunatatirea calitatii produselor; tipizarea materialelor;
reducerea dispersiei lor pe un numar prea mare de sortotipodimensiuni;
d. asigurarea realizarii unui raport optim intre nivelul stocurilor de
materiale si dinamica profitului, exprimat in volumul stocurilor la 1.000
lei profit realizat;
e. dimensionarea stocurilor si perioada lor de asigurare sa poata contribui
la: accelerarea vitezei de rotatie a fondurilor circulante; readucerea in circuitul
economic a stocurilor cu miscare lenta sau fara miscare; eliminarea stocurilor
nenecesare, a pierderilor si degradarilor pe timpul depozitarii si stocarii.
ANS: C

55.
Identificati in textele de mai jos punctul ce nu reprezinta caracteristicile elementelor de
calcul ale structurii stocurilor.

a. cererea de consum;
b. cantitatea de aprovizionat;
c. lotul cu care se face aprovizionarea;
d. parametrii de timp care intervin in procesele de stocare;
e. cererea variabila.
ANS: E

56.
Gestiunea economica a stocurilor asigura aprovizionarea continua a procesului de
productie cu resursele materiale necesare, existenta acestora in depozitele firmei, acumularea
lor prealabila, astfel incat, la primirea comenzii, sa se poata alimenta imediat sectiile de
fabricatie, locurile de munca, cu materiale in cantitatile si sortimentele solicitate. Identificati
in textele ce urmeaza formularea care nu se incadreaza in tipuri de gestiune diferentiata a
stocurilor.

a. gestiunea cu cerere constanta, la i ntervale egale ;


b. gestiune cu cerere imediata, slab crescatoare ;
c. gestiunea cu cerere variabila, la intervale egale ;
d. gestiunea cu cerere variabila, la intervale inegale ;
e. gestiunea de tip sau cu doua depozite.
ANS: B

57.
Literatura de specialitate surprinde o gama vasta de metode si tehnici de urmarire a
existentei si miscarii stocurilor in depozite si pe baza carora s -au generalizat o serie de
sisteme. Identificati in textele de mai jos formularea care nu c ontine unul din aceste sisteme.

a. sistemul ABC;
b. metoda minim-maxim;
c. metoda comenzilor periodice;
d. metoda abaterii medii patratice;
e. controlul grafic al stocurilor.
ANS: D
58.
Identificati in textele de mai jos punctul ce reprezinta momentul cand are loc lipsa de
stoc.

a. depozitarea si conservarea conduc la scaderea calitatii produselor;


b. modificarea structurii productiei;
c. nu este economic sa se constituie stocuri de materiale la un articol;
d. se comanda materiale in formate si dimensiuni diferite de cele reale;
e. are loc transferul de sarcini altei firme productive.
ANS: C

59.
Evolutia stocurilor nu este o linie continua ci inregistreaza variatii, diferite ca marime,
determinate de ritmul intrarilor si iesirilor din stoc a materialelor, de volumul si structura
acestor intrari si iesiri. Faptul determina ca in unele momente sau p erioade stocurile efective
sa se situeze peste nivelul stabilit. Identificati in textele de mai jos ce reprezinta suprastocarea.

a. acumulari de resurse materiale care depasesc nevoile firmei pentru


perioada respectiva;
b. livrarea de catre furnizori a materialelor in neconcordanta cu termenele
stabilite prin contracte;
c. livrarea de catre furnizori a unor materiale in sortotipodimensiuni
diferite de cele prevazute in comenzile primite de la beneficiari;
d. depozitarea si conservarea in conditii necorespunzatoare a materialelor;
e. ca urmare a activitatii de productie, pe parcursul desfasurarii ei, apare un
consum mai mare la un articol ce conduce spre lipsa lui din stoc.

ANS: A

60.
Stocurile fara miscare constituie un "balast" cu serioase consecinte pentru activitatea
economica. Identificati in textele de mai jos formularea care nu reprezinta consecinte ale
detinerii unor astfel de stocuri pentru firma.

a. cheltuieli mari pentru intretinerea, depozitarea si conservarea materialelor;


b. supradimensionarea necesarului de materii prime si materiale;
c. dobanzi penalizatoare pentru creditele acordate;
d. blocarea spatiilor de depozitare;
e. degradarea, demodarea sau dezasortarea materialelor depozitate o perioada
mai indelungata de timp.
ANS: B

61.
Stocurile cu miscare lenta atrag aceleasi consecinte negative ca si cele nenecesare,
datorita perioadei lungi de stocare, pana la epuizarea lor prin darea in consum. Identificati in
textele de mai jos ce includ stocurile cu miscare lenta.

a. acele materiale care se consuma treptat si in cantitati mici, depasind, de


regula, necesarul anului pentru care au fost aprovizionate;
b. inlocuirea unor materiale sau sortimente cu cele existente in stoc si
utilizarea lor pentru alte lucrari sau pentru alte produse ;
c. acele materiale care sunt destinate viitoarelor procese de productie
pentru alimentarea sectiilor de fabricatie;
d. materialele ce se consuma pentru fabricarea produselor prevazute in
plan;
e. alte materiale care sunt necesare procesului de productie si care se
asigura prin contracte suplimentare.
ANS: A

62.
Identificati in textele de mai jos una dintre masurile pentru eliminarea efectelor
negative generate de imobilizarea materialelor.

a. desfasurarea unei ample actiuni de informare a potentialilor clienti de pe


piata;
b. apelarea unor unitati special izate in studiul pietei, a unor agenti comerciali
cu experienta si sfera de actiune mare;
c. participarea la bursele de resurse materiale si produse, la targuri si
expozitii;
d. folosirea resurselor materiale respective, devenite disponibile, chiar in
cadrul firmei ;
e. urmarirea permanenta a evolutiei stocurilor.
ANS: A

63.
Atunci cand au aparut fenomene de imobilizare a resurselor in stocuri este necesar ca
problema sa fie solutionata prin diferite cai. In textele de mai jos identi ficati formularea care
nu reprezinta cale de solutionare.

a. folosirea resurselor materiale respective, devenite disponibile, chiar in


cadrul firmei, dar pe alte destinatii de consum decat cele initiale si daca
se justifica economic;
b. inlocuirea unor materiale sau sortimente cu cele existente in stoc si
utilizarea lor pentru alte lucrari sau pentru alte produse;
c. asigurarea unor conditii optime pentru activizarea resurselor materiale
blocate fara scop economic in stocuri disponibile;
d. contractele economice se adapteaza la noile conditii, tinandu -se cont de
gradul de acoperire al sarcinilor de plan cu resursele materiale existente
in stoc;
e. desfasurarea unei ample actiuni de informare a potentialilor clienti de pe
piata asupra resurselor materiale si produselor disponibile pentru
vanzare, folosind in acest sens toate mijloacele posibile care se justifica
economic.
ANS: C

64.
Cheltuielile de stocare, cuprind cheltuielile efectuate cu:
Identificati formularea care contine raspunsul corect cu privire la ce cuprind
cheltuielile de stocare.

a. transportul intern, manipularea, depozitarea propriu -zisa, conservarea, paza,


evidenta, sau eventuale deteriorari; imobilizarea fondurilor financiare;
b. stationarea resurselor materiale in stoc; primirea -receptia; transportul
intern, manipularea, depozitarea propriu -zisa, conservarea, paza, evidenta, sau
eventuale deteriorari; imobilizarea fondurilor financiare;
c. stationarea resurselor materiale in stoc; primirea -receptia; imobilizarea
fondurilor financiare;
d. stationarea resurselor materiale in stoc; primirea -receptia; transportul
intern, manipularea, depozitarea propriu -zisa, conservarea, paza, evidenta, sau
eventuale deteriorari;
e. stationarea resurselor materiale in stoc; transportul intern, manipularea,
depozitarea propriu-zisa, conservarea, paza, evidenta, sau eventuale deteriorari.
ANS: B

65.
Efortul direct de stocare este constituit din cheltuielile legate de mentinerea stocului de
materiale bine determinate si localizate in spatiu pentru a le conserva proprietatile fizico -
mecanice si chimice, integritatea, a le depozita, adm inistra, manipula si elibera din stoc in
raport de cerinte. Indicati in formularile de mai jos afirmatia care nu are tangenta cu marimea
efortului direct de stocare:

a. cheltuieli cu salariile muncitorilor si personalului administrativ care


deservesc depozitele, inclusiv cotele pentru asigurari sociale aferente;
b. cheltuieli pentru energie electrica, combustibili, carburanti, abur, destinate
desfasurarii proceselor tehnologice de manipulare - depozitare - conservare;
c. cheltuieli cu amortismentele mijloacelor fixe, respectiv pentru constructii, utilaje,
mecanisme si alte mijloace de inventar ale depozitelor;
d. cheltuielile ocazionate de formarea si detinerea stocurilor;
e. cheltuieli pentru intretinerea si repararea instalatiilor si echipamen telor.
ANS: D

66.
Amplasarea eficienta a stocurilor de materiale se poate realiza folosind unele strategii
specifice. Precizati care din combinatiile de texte de mai jos sunt considerate strategii de
amplasare eficienta a stocurilor de materiale:
1. stocul sa fie constituit la utilizatorii respectivi;
2. stocul sa se constituie la unitatile en -gros sau de aprovizionare apropiate;
3. stocul sa se constituie la nivelul depozitelor si magaziilor sectiilor consumatoare de
resurse materiale;
4. stocul sa se constituie la depozitele centrale ori intermediare pentru a se putea
realiza aprovizionarea ritmica, oportuna a productiei;
5. stocurile sa se constituie la nivelul zonei, pe resurse materiale, in volum si structura
adecvata viitoarelor activitati productive ale firmei.
a. 1+3;
b. 2+3;
c. 1+4;
d. 2+5;
e. 1+2.
ANS: E

67.
Stocurile peste necesar sau suprastocarea reprezinta acumulari de resurse materiale
care depasesc nevoile firmei pentru perioada respectiva; aceasta situatie se datoreaza unor
cauze obiective. Precizati care este formularea din textele de mai jos ce nu contine aceste
cauze:

a. folosirea resurselor materiale respective, devenite disponibile, chiar in


cadrul firmei, dar pe alte destinatii de consum decat cele initiale si daca se justifica
economic;
b. specificarea si comandarea materialelor in formate, dimensiuni, compozitii, calitati
diferite de cele reale, necesare in procesul de productie;
c. livrarea de catre furnizori a unor materiale in sortotipodimensiuni diferite de cele
prevazute in comenzile primite de la beneficiari si in contractele economice
incheiate cu acestia;
d. modificarea pe parcursul anului a structurii productiei, fara adaptarea
corespunzatoare a planului de aprovizionare;
e. livrarea de catre furnizori a materialelor in neconcordanta cu termenele stabilite
prin contracte sau expedierea unor loturi mai mari decat cele care au stat la baza
dimensionarii stocurilor.
ANS: A

68.
Precizati care este formularea din textele de mai jos ce nu contine una dintre metodele
de calcul a stocurilor de productie.

a. metoda calculului direct;


b. metoda minim-maxim;
c. metoda calculului indirect;
d. metode ce iau in calcul cheltuielile antrenate de procesele de aprovizionare -
stocare;
e. metoda statistica.
ANS: B

69.
Factorul de indisponibilitate, de penurie sau de lipsa de resursa in stoc este
 = 0,952, iar p ( r  s ) reprezinta probabilitatea cumulata a cererii pentru consum; specificati
care din raspunsuri este corect pentru stabilirea stocului optim, respectiv nivelul maxim de
incadrare al lui "" cunoscandu-se datele din tabelul urmator.

s r p (r) p (r  s)
2 2 0,000 0,000
4 4 0,850 0,850
6 6 0,100 0,950
8 8 0,030 0,980
10 10 0,020 1,000
 12  12 0,000 1,000

a. s = 2;
b. s = 4;
c. s = 6;
d. s = 8;
e. s = 10.
ANS: D

70.
Precizati care este formularea din textele de mai jos ce contine unul dintre elementele
de care depinde pragul de comanda -reaprovizionare.

a. durata de reaprovizionare;
b. durata de alimentare a sectiilor consumatoare;
c. durata de emitere a comenzii de reaprovizionare;
d. durata de pastrare a resurselor in stocuri in depozite si magazii;
e. durata de fabricatie a produselor.
ANS: A

71.
Situatiile in care are loc stabilirea pragului de comanda -reaprovizionare sunt formulate
in textele de mai jos:
1. durata de comanda-reaprovizionare este mai mica decat intervalul de timp dintre
doua reaprovizionari succesive;
2. au loc devieri de la termenele de livrare;
3. durata de comanda-reaprovizionare este mai mare decat intervalul de timp dintre
doua reaprovizionari succesive;
4. la momentul sosirii de la furnizor, receptiei si trecerii in stoc a unui lot;
5. cresterea continua a stocurilor de sigur anta.
Identificati care dintre variantele de mai jos este adevarata cu privire la situatiile in
care are loc stabilirea pragului de comanda -reaprovizionare.

a. 1+2+3;
b. 2+3+4;
c. 3+4+5;
d. 1+3+4;
e. 2+4+5.
ANS: D

72. Precizati care dintre formularile de mai jos reprezinta metode de calcul a stocului de siguranta.

a. metoda IMPACT;
b. metoda calculului indirect;
c. metoda devierii medii;
d. metoda abaterii mediei patratice;
e. metoda bazata pe timpul de reaprovizionare.
ANS: B

73. Analiza stocurilor de materii prime si materiale evidentiaza o serie de aspecte precum cele din
formularile prezentate mai jos.. Identificati formularile corecte cu privire la ce evidentiaza
analiza stocurilor de materii prime si materiale.
1. daca ele s-au mentinut in limitele normale;
2. daca ele au fost depozitate corespunzator;
3. daca s-au manifestat lipsuri in gestionarea stocurilor;
4. daca au manifestat tendinta de crestere sau de diminuare fata de normele stabilite;
5. daca au fost identificate conditiile de mediu necesare pastrarii lor.
Precizati care dintre variantele de mai jos include cele doua componente specifice
necesare a fi evidentiate prin analiza stocurilor.

a. 1+2;
b. 2+3;
c. 3+4;
d. 4+5;
e. 1+4.
ANS: E

74. Analiza stocurilor in expresie fizica foloseste o serie de indicatori pe care ii prezentam mai
jos.
1. gradul de incadrare a stocurilor in limitele normate ;
2. gradul de incarcare a suprafetei de depozitare;
3. volumul fizic al stocurilor peste necesar;
4. volumul stocurilor disponibile;
5. gradul de aprovizionare cu materii prime si materiale.
Identificati indicatorii folositi in analiza stocurilor in expresie fizica si precizati care
dintre variantele de mai jos ii include.

a. 1+2+3;
b. 1+3+4;
c. 2+3+4;
d. 2+3+5;
e. 3+4+5;
ANS: B

75. Viteza de rotatie arata in ce masura fondurile materiale circula mai repede, parcurgand intr -un
timp cat mai scurt fazele circuitului economic; orice stationare de lunga durata a acestor
fonduri conduce la realizarea unei productii materiale mai mici. Se c unosc datele de mai jos:
- stocul mediu de productie in expresie valorica este de 625;
- necesarul de consum exprimat valoric este de 5000;
- numarul de zile din an este de 360.
Aplicand formula vitezei de rotatie a stocurilor identificati varianta corect a de raspuns
din formularile de mai jos.

a. 25;
b. 35;
c. 45;
d. 15;
e. 30.
ANS: C

76. Nomenclatorul de materiale si echipamente tehnice este rezultatul colaborarii in tre toate
compartimentele firmei. Ca orice document ce se doreste a fi util si valorificat are o serie de
scopuri bine definite. Precizati care dintre variantele de text de mai jos nu sunt scopuri ale
nomenclatorului:

a. elaborarea cererilor de resurs e materiale si energetice pentru a solicita


ofertele de la furnizori;
b. cunoasterea caracteristicilor si structurii materialelor destinate
consumului firmei;
c. cunoasterea sistemului de clasificare;
d. cunoasterea preturilor de oferta ale furnizorilor de resuse materiale si
energetice;
e. cunoasterea in permanenta si in detaliu a stocurilor din firma, din
depozite sau din sectii de fabricatie.
ANS: C

77.
Datele din nomenclator asigura comunicarea intr -un limbaj comun intre toti
utilizatorii din cadrul firmei, dar si in relatiile acesteia cu furnizorii. Materialele se prezinta pe
grade diferite de detaliere in functie de interesele utilizatorului si nivelu l ierarhic caruia i se
adreseaza informatia, de scopul si destinatia de utilizare a informatiei. in elaborarea
specificatiilor de materiale si emiterea comenzilor se utilizeaza un anumit tip de clasificare, iar
pentru raportari statistice altul. Care dintr e subdiviziunile de clasificare a resurselor materiale
specificate mai jos nu fac parte din aceasta categorie:

a. grupa;
b. familia;
c. clasa;
d. articolul;
e. sortimentul.
ANS: D

78.
Codificarea materialelor, pieselor de schimb, a altor repere este actiunea prin care,
folosind un anumit sistem de indexare, se atribuie fiecarui articol un simbol in scopul
substituirii denumirii acestuia. Precizati care din textele de mai jos contin sist emele de
indexare uzitate in nomenclatorul de materiale si echipamente tehnice:
a. sistemul zecimal;
b. sistemul milenar;
c. sistemul centisimal;
d. sistemul alfa - numeric si numeric;
e. sistemul combinat.
ANS: D

79. In activitatea practica se folosesc mai multe criterii de clasificare a produselor din
nomenclator. Precizati care dintre variantele de raspuns de mai jos nu se incadreaza la criterii
de clasificare.

a. tehnologia de fabricatie;
b. importanta in consum;
c. structura materialelor ;
d. elasticitatea cererii;
e. natura resurselor.
ANS: C

80.
In elaborarea nomenclatorului se succed o serie de etape. Identificati care dintre texte
reprezinta etape de elaborare a nomenclatorului de materiale si echipamente tehnice.
1. pregatirea actiunii;
2. intocmirea listei centralizatoare a resurselor materiale;
3. restructurarea si rearanjarea articolelor;
4. elaborarea propriu-zisa;
5. codificarea materialelor, pieselor de schimb, a altor repere.
Specificati care dintre variantele de mai jos reprezinta etape de elaborare a
nomenclatorului de materiale si echipamente tehnice

a. 1+2;
b. 2+3;
c. 3+4;
d. 1+4;
e. 4+5.
ANS: D

81. Nomenclatorul de resurse materiale si echipamente trebuie sa raspunda unor cerinte.


Identificati in textele de mai jos formularea ce nu reprezinta cerinta.

a. sa cuprinda toate articolele de care are nevoie firma, pe toate subsistemele


componente, pe intreaga perioada de gestiune;
b. sa prevada pozitii de rezerva pentru includerea ulterioara in cadrul acestuia
a noi articole neprevazute sau neidentificate initial;
c. sa asigure o ordonare stricta a materiilor prime si materialelor;
d. sa cuprinda fiecare articol distinct la o singura pozitie si sa ii corespunda un
singur numar de cod;
e. sa fie completat la zi.
ANS: C

82.
Planul de aprovizionare materiala este definit de o serie de indicatori specifici.
Identificati in cadrul propozitiilor de mai jos acesti indicatori.
1. indicatori specifici nevoilor firmei;
2. necesarul de materiale pentru indeplinirea planului propriu al firmei;
3. necesarul de resurse materiale pentru reparatii curente;
4. stocul de resurse existent in depozite si magazii;
5. indicatori specifici surselor de acoperire a necesarului de consum.
Precizati care dintre variantele de mai jos ii contine.

a. 1+2;
b. 2+3;
c. 3+4;
d. 4+5;
e. 1+5
ANS: E

83.
Indicatorii specifici nevoilor firmei pentru o anumita perioada de timp (ce se g asesc in
prima parte a balantei materiale) sunt:
Precizati care dintre formulari nu se refera la indicatorii specifici nevoilor f irmei.

a. necesarul de resurse materiale si energetice pentru indeplinirea propriului


program de productie;
b. necesarul de resurse materiale pentru produsele pe care le executa in
calitate de subfurnizor;
c. necesarul de resurse materiale pentru repara tii curente, reparatii capitale,
revizii periodice, materiale de intretinere a masinilor si instalatiilor, pentru incalzit
si iluminat, pentru lucrari administrative si birotica etc.;
d. in ce cantitate urmeaza a fi aprovizionata resursa materiala pentru perioada
de timp avuta in vedere (an, semestru, trimestru);
e. cantitatile de materiale care vor trebui sa se gaseasca in stoc in depozitul firmei la
finele perioadei de gestiune pentru a se asigura continuitatea productiei in
intervalul dintre doua livrari consecutive sau pentru trecerea de la un an la altul
ANS: D

84.
Indicatorii specifici surselor de acoperire a necesarului de consum sunt specificati mai
jos.
1. cantitatile de resurse materiale de care dispune firma si pe care le poate folosi din
nou, resurse rezultate din productia proprie anterioara sub forma de resturi,
straifuri, capete, margini, rebuturi, deseuri, piese sau subansambluri rezultate din
demontari, dezmembrari, casari etc.;
2. cantitatile de materiale care vor trebui sa se gaseasca in stoc in depo -zitul firmei la
finele perioadei de gestiune pentru a se asigura continuitatea productiei in
intervalul dintre doua livrari consecutive sau pentru trecerea de la un an la altul;
3. cantitatile de resurse materiale pe care firma le primeste din afara, de la furnizorul
general, pentru productia pe care o executa acestuia in conditiile prevazute prin
contract si in relatiile de parteneriat;
4. resursele materiale pentru situatii conjunctur ale de piata, de preturi;
5. cantitatile de materiale ce vor exista in stoc in depozitele firmei sau in sectiile de
fabricatie, la inceputul perioadei de gestiune.
Avand in vedere formularile respective precizati care dintre variantele de mai jos
contin indicatorii specifici surselor de acoperire a necesarului de consum.

a. 1+2+3;
b. 2+3+4;
c. 3+4+5;
d. 1+3+5;
e. 2+4+5.
ANS: D

85. Caile prin care se realizeaza egalitatea celor doua capitole -parti ale balantei materiale a firmei
sunt:
Identificati varianta de raspuns care nu contine cale de realizare a egalitatii celor doua
capitole-parti ale planului de aprovizionare.

a. reanalizarea si imbunatatirea proiectelor tehnice pentru principalele


produse ce determina ponderea principala a consumului respectiv, a
indicilor de utilizare, cresterea gradului de scoatere si de valorificare a
materialelor;

b. necesarul de resurse materiale si energetice pentru indeplinirea propriului


program de productie;

c. realizarea si imbunatatirea structurii consumului, a activitatilor ce solicita


materialul pentru care se elaboreaza;

d. inlocuirea materialului respectiv pentru unele produse si activitati, cu un alt


material;
e. reanalizarea volumului productiei, in sensul cresterii acestuia pe seama
utilizarii superioare a capacitatilor de productie, a timpului de lucru, a
cresterii productivitatii muncii.
ANS: B

86.
Procesul de elaborare a planului si a programelor de aprovizionare materiala are la
baza o serie de elemente pe care le prezentam in continuare.

a. asigurarea unei stricte corelari intre necesitatile de consum cu potentialul pe


structura de resurse materiale care pot fi asigurate, in scopul indeplinirii
obiectivelor de ansamblu ale activitatii firmei;
b. modificarile de ordin tehnic, tehnologic si organizatoric ce au loc in cadrul
firmelor;
c. imbunatatirea structurii materiale;
d. determinarea necesarului de resurse materiale, materii prime si energetice
destinate realizarii activitatii de baza a firmei, respectiv fabricatiei de
produse, executarii de lucrari sau de prestatii de servicii, denumit
generic necesar de consum;
e. tendintele si mutatiile ce se inregistreaza pe piata interna si externa de
materii prime.
ANS: D

87. Metodele si tehnicile de calcul cu cea mai larga aplicabilitate sunt ur -matoarele:
Identificati care dintre formulari nu face parte dintre metodele d e calcul a necesitatilor
de materiale si echipamente tehnice.

a. calculul direct;
b. calculul pe baza de analogie;
c. calculul direct pe produs;
d. calculul indicelui global de consum;
e. calculul coeficientilor dinamici.
ANS: C

88. Metoda coeficientilor dinamici are caracter statistic si presupune extrapolarea datelor privind
consumul de materiale din perioada de baza pentru anul urmator. Aplicarea me todei este
conditionata de indeplinirea simultana a urmatoarelor conditii:
1. mentinerea unei structuri constante a productiei viitoare in raport cu cea fabricata
in anul de baza;
2. stabilirea necesarului de materiale cand firma nu are nominalizata integ ral, la data
elaborarii planului, productia marfa pe volumul si structura fizica prevazute pentru
fabricatie;
3. cresterea in ritm si proportii relativ egale a fiecarei componente a structurii
productiei (in anul urmator, ponderea fiecarui produs in volumu l total al productiei
trebuie sa fie aproximativ aceeasi cu cea realizata in anul de baza);
4. determinarea procentului reducerii consumului in etapa urmatoare pentru fiecare
material si produs, pe baza analizei dinamicii consumurilor speci -fice efective
inregistrate pe anii anteriori, a influentei generate de noile conditii de productie
prevazute a fi asigurate in perioada respectiva;
5. consumurile specifice din documentatia produselor asemanatoare, fabricate
anterior sau aflate in paralel in fabricatie c urenta.
Identificati conditiile necesare aplicarii metodei coeficientilor dinamici si precizati
care dintre variantele de raspuns de mai jos este cea adevarata.

a. 1+2+3;
b. 2+3+4;
c. 3+4+5;
d. 1+3+4;
e. 2+4+5.
ANS: D

89.
Metoda de calcul al necesarului de materiale pentru sarja se foloseste, cu precadere, in
industria siderurgica, chimica, materialelor de constructii, acolo unde in cadrul proceselor de
productie participa mai multe materiale simultan si in proportii difer ite la realizarea retetelor
de fabricatie. Ea se desfasoara parcurgand o serie de etape astfel:
1. se stabileste necesarul de materiale aferent productiei nenominalizate;
2. se determina indicele mediu de consum de materiale;
3. se stabileste volumul de material bun turnat;
4. se determina necesarul global pe sarja;
5. se calculeaza necesarul pentru fiecare materie prima.
Identificati etapele necesare aplicarii metodei de calcul a necesarului de materiale
pentru sarja si precizati care dintre variantele de raspuns de mai jos este cea adevarata.

a. 1+2+3;
b. 2+3+4;
c. 3+4+5;
d. 1+3+4;
e. 2+4+5.
ANS: C

90.
Necesarul de mijloace de transport intern se determin a in raport de:
1. dotarea cu aparatura si dispozitive de masura si control permanent a consumului ;
2. cantitatea de materiale ce urmeaza a fi transportata;
3. capacitatea medie de incarcare a mijlocului de transport;
4. numarul de curse ce pot fi efectuate;
5. distanta de parcurs.
Identificati formularile in raport de care se determina necesarul de mijloace de
transport intern si precizati care dintre variantele de raspuns de mai jos este cea adevarata.

a. 1+2+3;
b. 2+3+4;
c. 3+4+5;
d. 1+3+5;
e. 2+3+5.
ANS: B

91.
Indicatorii de evaluare a resurselor destinate acoperirii nevoilor de consum ale firmei
reliefeaza resursele, pe surse de provenienta, ce pot fi actionate pentru acoperirea necesitatilor
de materiale. Acesti indicatori se estimeaza in mod anticipat perioadei la care se refera si se
adapteaza ulterior in functie de conditiile concrete de evolutie.Indicatorii respectivi se refera
la:
1. stocul preliminat la inceputul anului;
2. stocul de rezerva;
3. resurse interne diferite;
4. resurse refolosibile;
5. necesarul de aprovizionat.
Identificati formularile cu privire la indicatorii de evaluare a resurselor destinate
acoperirii nevoilor de consum si precizati care d intre variantele de raspuns de mai jos este cea
adevarata.

a. 1+2+3;
b. 2+3+4;
c. 3+4+5;
d. 2+4+5;
e. 1+3+5.
ANS: E

92.
Mediul economic in care functioneaza firma se defineste ca relatii de piata pe care si le
creeaza in raport cu ceilalti participanti la realizarea activitatii economice generale.
Caracteristicile pietei de aprovizionare sunt:
Precizati care dintre afirmati i nu reprezinta o caracteristica a pietei de aprovizionare.

a. stabilitatea sau fluctuatia preturilor, mai frecvent in sensul cresterii, la


materiile prime de baza;
b. stabilirea pretului la nivelul intersectiei dintre cerere si oferta;
c. manifestarea fenomenului de penurie la anumite resurse de materii prime si
materiale clasice de baza;
d. cresterea sau scaderea concurentei dintre furnizori si intre consumatori;
e. extinderea numarului de ofertanti prin aparitia de noi furnizori pe piat a cu
aceleasi resurse, fapt ce conduce la cresterea concurentei;
ANS: B

93.
Mecanismul pietei concurentiale consta in:
1. tendinta de scadere a preturilor;
2. o foarte atenta si controlata gestiune asupra costurilor de productie;
3. o tendinta de comprimare a profitului maxim;
4. stabilirea pretului la nivelul intersectiei dintre cerere si oferta;
5. cresterea sau descresterea cererii si ofertei determin a schimbarea pretului, care, la
randul sau, cere si schimbarea, in sens invers a celorlalte componente.
Identificati formularile in care se prezinta in ce consta mecanismul pietei concurentiale
si precizati care dintre variantele de raspuns de mai jos este cea adevarata.

a. 1+2;
b. 2+3;
c. 3+4;
d. 4+5;
e. 1+3.
ANS: D

94.
Strategiile in cadrul procesului de aprovizionare cu resurse materiale au in atentie o
serie de obiective. Care dintre variantele din textul de mai jos nu reprezinta obiective ale
strategiei in aprovizionarea materiala:

a. stabilirea pe structura a necesitatilor reale de resurse materiale pentru consum;


b. implementarea unui sistem informational simplu, cuprinzator, operativ, care sa
permita evidentierea in timp util a starii proceselor de aprovizionare -stocare si
consum al resurselor materiale;
c. mentinerea ritmului aprovizionarilor programate, a dinamicii stocurilor efective in
limitele maxime si minime estimate, a consumurilor in limitele normate
d. mentinerea ritmului aprovizionarilor programate, a dinamicii stocurilor efective in
limitele maxime si minime estimate, a consumurilor in limitele normate;
e. formarea unor stocuri minim necesare, care sa asigure acoperirea ritmica, completa
si complexa a cererilor pentru consum in conditiile antrenarii unor costuri minime
de achizitionare, aducere si depozitare a resurselor materiale.
ANS: B

95.
Identificati in textele de mai jos varianta care nu reprezinta modalitati de realizare a
strategiei de aprovizionare:

a. identificarea necesitatilor de consum pentru toate destinatiile de utilizare a


resurselor materiale si evaluarea lor folosind metode si modele adecvate;
b. mentinerea ritmului aprovizionarilor programate, a dinamicii stocurilor efective in
limitele maxime si minime estimate, a consumurilor in limitele normate;
c. alegerea anticipata a resurselor materiale oferite de piata, folosind o paleta
extinsa de criterii de selectie;
d. aplicarea, cu prioritate, in dimensionarea stocurilor a unor mod ele care asaza
nivelul acestora pe criterii economice;
e. folosirea in urmarirea si controlul dinamicii stocurilor efective a unor metode si
tehnici eficiente si de utilitate practica.
ANS: B

96.
Pentru realizarea aprovizionarii materiale se utiliz eaza urmatoarele sisteme de
aprovizionare materiala:
1. sistemul cantitatilor limita;
2. sistemul continuu operativ;
3. sistemul de aprovizionare programata;
4. sistemul de aprovizionare dinamica;
5. sistemul de aprovizionare "just in time" (exact la timp).
Identificati formularile in care se prezinta sistemele de aprovizionare materiala si
precizati care dintre variantele de raspuns de mai jos este cea adevarata.

a. 1+2+3;
b. 2+3+4;
c. 3+4+5;
d. 1+3+5;
e. 2+4+5.
ANS: C

97.
Identificati in textele de mai jos varianta care nu reprezinta posibilitati de stabilire a
lotului optim de livrare:

a. stabilirea lotului de livrare luand in calcul capacitatea mijlocului de


transport;
b. stabilirea lotului optim de livrare in functie de costurile minime;
c. stabilirea lotului optim de livrare pe baza cheltuielilor de stocare
cele mai mici, de lansare si reaprovizionare determinate de lipsa
materialelor din stoc;
d. stabilirea lotului de livrare optim luand in calcul cheltuielile de
livrare a comenzii, cele de aprovizionare si cele generate de
imobilizarea materialelor in stoc;
e. stabilirea lotului optim de livrare in functie de cheltuielile unitare de transport,
cheltuieli conventional-constante si cheltuieli variabile.
ANS: B

98. Marimea lotului de livrare se poate calcula si in functie de frecventa livrarilor si a cheltuiel ilor
de aprovizionare. In acest caz se pot avea in vedere:
1. cheltuielile ocazionate de depozitarea loturilor;
2. volumul total al cheltuielilor de formare a loturilor;
3. cheltuielile de transport pe an la nivelul unui beneficiar;
4. cheltuielile de lansare a comenzilor;
5. functia costului total.
Identificati formularile in care se prezinta ce se are in vedere la stabilirea marimii
lotului de livrare in functie de frecventa livrarilor si a cheltuielilor de aprovizionare si
precizati care dintre variantele de raspuns de mai jos este cea adevarata.

a. 1+2+3;
b. 2+3+4;
c. 3+4+5;
d. 1+3+5;
e. 2+4+5.
ANS: D

99.
Strategiile in cadrul procesului de aprovizionare cu resurse materiale si energe tice au
in vedere: neutralizarea amenintarilor; exploatarea oportunitatilor; eliminarea punctelor slabe;
extinderea punctelor forte. Strategiile respective au in atentie obiective pe termene diferite
precum:
Identificati formularea care nu se constituie in obiective ale strategiei de aprovizionare
pe diferite termene.

a. acoperirea necesitatilor de consum in perspectiva imediata;


b. punerea in valoare a unor actiuni de crestere a profitabilitatii;
c. crearea de avantaje in asigurarea materiala prin stim ularea concurentei intre
furnizori;
d. desfasurarea unor negocieri previzionale;
e. participarea la fundamentarea unor decizii strategice referitoare la:
renuntarea la fabricarea unor produse, asimilarea altora noi, extinderea
cooperarii sau integrarii in productie, retehnologizari, actiunea mai
eficienta pe piata furnizorilor, imbunatatirea politicii in domeniul
stocurilor.
ANS: A

100.
Factorii care influenteaza strategiile in cumpararea de resurse materiale pot fi
urmatorii:
Identificati formularea care nu se constituie in factori ce influenteaza strategiile in
aprovizionare.

a. disponibilitatile de pe piata de cumparare;


b. numarul de furnizori;
c. varietatea produselor;
d. intelegerile intre furnizori;
e. costurile de intrare pe piata de cumparare.
ANS: C

101.
Alegerea materialului sau produsului de achizitionat -aprovizionat revine numai celui
care il foloseste; decizia de alegere va fi rezultatul analizei asupra criteriilor care definesc
cererea pentru consum; actiunea se incadreaza in strategia generala a aprovizionarii ce se
elaboreaza de catre compartimentul de specialitate, in colaborare cu celelalte compartimente
din firma si cu sectiile de fabricatie. Criteriile care se incadreaza in aceasta categorie sunt
urmatoarele:
Identificati formularea care nu se constituie in criterii de alegere a materialelor,
produselor si echipamentelor tehnice de aprovizionat.

a. sfera de utilitati;
b. gradul in care raspunde caracteristicilor cererii;
c. calitatea si pretul;
d. motivatia;
e. cantitatea de aprovizionat.
ANS: E

102.
Pozitia firmei in cadrul pietei, in calitate de producator -furnizor necesita evidentierea
unor caracteristici speciale ale acesteia. Caracterizarea furnizorilor se poate face dupa cum
urmeaza:
Identificati formularea care nu se constituie in criterii de caracterizarea a furnizorilor.

a. ca producatori;
b. prin resursele oferite;
c. prin facilitatile oferite consumatorilor;
d. prin calitatea managementului;
e. prin sistemul de preturi.
ANS: E

103. Capacitatile furnizorilor se materializeaza in:


1. capacitatea de a produce la un anumit nivel;
2. capacitatea de a utiliza eficient resursele de care dispun;
3. capacitatea de a vinde pe o piata concurentiala;
4. capacitatea de a intelege si de a rezolva eventualele probleme ce pot sa apara in
procesul de aprovizionare;
5. capacitatea de a-si alege clientii.
Identificati formularile in care se prezinta capacitatile furnizorilor si precizati care
dintre variantele de raspuns de mai jos este cea adevarata

a. 1+2;
b. 2+3;
c. 3+4;
d. 2+4;
e. 4+5.
ANS: D

104.
Metodele de evaluare si selectie a furnizorilor se pot materializa in:
1. metoda acordarii de puncte in functie de importanta si gradul de manifestare;
2. metoda aprecierii in functie de rezultatele obtinute;
3. metoda acordarii de puncte pe grade de importanta;
4. metoda acordarii de punte in functie de ritmul productivitatii muncii;
5. metoda aprecierii gradului de utilizare a mijloacelor productive.
Identificati formularile in care se prezinta metodele de evalu are si selectie a
furnizorilor si precizati care dintre variantele de raspuns de mai jos este cea adevarata

a. 1+2;
b. 1+3;
c. 2+4;
d. 3+4;
e. 4+5.
ANS: B

105.
Indicele de bonitate (solvabilitate, capacitatea de a plati un credit) reprezinta un
indicator sintetic practicat de firmele specializate in informarea economico -financiara, ce da o
imagine globala asupra unui agent economic, exprimat printr -o singura cifra (indice sau nota
de bonitate).
Fisa ce contine datele specifice posibilitatii de calcul a indicelui de bonitate este
urmatoarea:
Nr. Factori de risc Po
crt. n 1 2 3 4 5 6
de-
rea
1 Modul de plata 20 0,40
2 Recomandarea 25 0,50
privind creditul
3 Evolutia afacerilor 8 0,24
4 Situatia comenzilor 7 0,14
5 Forma de organizare 4 0,1
6
6 Ramura de activitate 4 0,12
7 Vechimea firmei 4 0,08
8 Volumul vanzarilor 3 0,06
9 Volumul vanzarilor 4 0,12
pe salariat
10 Numarul de salariati 2 0,0
8
11 Capitalul social 5 0,2
0
12 Comportarea in plati 5 0,05
a firmei
13 Comportarea in plati 5 0,10
a clientului
14 Conducerea firmei 4 0,12
15 TOTAL 10 0,05 1,28 0,60 0,4
0 4
Indicele de bonitate este:
a. 1,33 ;
b. 1,88 ;
c. 2,37 ;
d. 1,09 ;
e. 1,72.
ANS: C

106.
Politicile si oportunitatile principale in aprovizionarea materiala se pot materializa in:
1. politica de pret;
2. politica de credit;
3. politica de acordare-obtinere de servicii;
4. politica de a vinde;
5. politica de a cumpara.
Identificati formularile in care se prezinta politicile si oportunitatile principale in
aprovizionarea materiala si precizati care dintre variantele de raspuns de mai jos este cea
adevarata

a. 1+2+3;
b. 2+3+4;
c. 3+4+5;
d. 2+4+5;
e. 1+3+5;
ANS: A

107.
Etapele parcurse in organizarea si concretizarea relatiilor economice de aprovizionare
sunt urmatoarele:
Identificati formularile in care se prezinta etapele parcurse in organizarea si
concretizarea relatiilor de aprovizionare si precizati care dintre variantele de raspuns este cea
adevarata.

a. studierea pietei de aprovizionare;


b. alegerea preturilor si a celorlalte conditii de livrare;
c. alegerea furnizorilor;
d. testarea credibilitatii furnizorilor;
e. determinarea necesarului de resurse materiale necesare realizarii activitatii
de baza a firmei.
ANS: E

108.
Negocierea reprezinta totalitatea actiunilor si documentelor elaborate si prezentate intr -
un dialog dintre doi parteneri, desfasurat prin reprezentantii oficiali ai acestora, care conduce
la finalizarea unei tranzactii. Obiectul negocierilor este:.
Identificati formularile in care nu se prezinta obiectul negocierilor si precizati care
dintre variantele de raspuns este cea adevarata.

a. dublarea volumului vanzarilor;


b. vanzarea-cumpararea de produse finite sau semifabricate, materii prime,
echipamente tehnice, combustibil, energie, furnituri, alte marfuri;
c. cooperarea la realizarea unor produse;
d. executarea de lucrari de constructii -montaj, de reparatii si intretinere,
cercetare stiintifica;
e. prestarea de servicii de asistenta tehnica, service, informatica,
supraveghere.
ANS: A

109.
Negocierile in procesele de vanzare -cumparare se clasifica in mai multe forme dupa
cum urmeaza:
Identificati formularile in care nu se prezinta formele de negociere si precizati care
dintre variantele de raspuns este cea adevarata.

a. in scris, prin corespondenta;


b. telefonice;
c. prin intermediari;
d. intalniri directe;
e. mixte.
ANS: C
110.
Desfasurarea negocierilor necesita parcurgerea urmatoarelor etape:
Identificati formularile in care nu se prezinta etapele parcurse la negociere si precizati
care dintre variantele de raspuns este cea adevarata.

a. initierea actiunii prin transmiterea de oferte sau cereri de oferte;


b. pregatirea actiunii de negociere;
c. stabilirea si desfasurarea unor discutii preliminare;
d. realizarea contactului cu clientii;
e. negocierea propriu-zisa.
ANS: D

111. Identificati in textele de mai jos varianta care nu se constituie in criteriu obiectiv de apreciere
a furnizorilor reali:

a. modul de derulare a livrarilor anterioare;


b. modul de respectare a conditiilor referitoare la cantitatea comandata, cantitatea
livrata efectiv, sortimentatia prevazuta, calitatea solicitata;
c. preocuparea pentru a-si face cunoscute conditiile de livrare;
d. modul in care se procedeaza in cazul ma terialelor si produselor respinse la receptia
calitativa si cantitativa;
e. informarea clientilor despre modernizarile pe care le are in vedere furnizorul sau
produsele noi prevazute pentru fabricatie.
ANS: C

112.
Identificati in textele de mai jos activitatile nespecifice pregatirii desfasurarii
negocierilor:

a. formarea echipei de negociere, stabilirea responsabilitatilor si a rolului


fiecarui membru, a sefului coordonator;
b. elaborarea strategiei si tacticii f irmei in procesul negocierii;
c. intocmirea documentatiei pe baza careia se vor purta tratativele;
d. emiterea mandatului de reprezentare a firmei la negocieri;
e. analiza tranzactiilor si formularea concluziilor privind colaborarea partenerilor.
ANS: E

113.
Pornind de la faptul ca negocierea ca atare presupune o comunicare, se impun anumite
distante intre negociatori:
Identificati formularile in care nu se prezinta distantele intre negociatori si precizati
care dintre variantele de raspuns este cea adevarata.

a. distanta intima;
b. distanta rationala;
c. distanta personala;
d. distanta sociala;
e. distanta publica.
ANS: B

114. Desfacerea asigura:


Identificati in formularile de mai sus punctul care nu se incadreaza la elementele pe
care le asigura desfacerea.

a. satisfacerea unor nevoi personale si sociale;


b. reluarea procesului de productie, cat si resursele materiale destinate pentru
aprovizionarea firmelor consumatoare, firmele aparand intr -o dubla ipostaza: de
c. recuperarea cheltuielilor de productie si resursele materiale necesare pentru
aprovizionarea beneficiarilor;
d. realizarea si cresterea eficientei economice, a profitului firmei producatoare
prin punerea in miscare a parghiilor economice, organizatorice si
tehnice care sunt la indemana managerului firmei respective;
e. constituirea substantei materiale destinate la rgirii pietei si acoperirii
nevoilor cumparatorilor.
ANS: E

115.
In prospectarea pietei se pot folosi drept cai:
1. contributia pe care firma o aduce la constituirea substantei materiale destin ate
largirii pietei si acoperirii nevoilor cumparatorilor;
2. organizarea de expozitii permanente sau sezoniere in centrele mari consumatoare
sau la beneficiarii cu o pondere mare in consum, in scopul prezentarii produselor noi sau a
celor modernizate;
3. intocmirea si difuzarea de pliante, prospecte, cataloage comerciale care sa cuprinda
toate elementele de identificare a produselor si a conditiilor de livrare, astfel incat
consumatorii traditionali sau potentiali sa cunoasca nomenclatorul si structura p roductiei,
modul de realizare tehnica a produselor, calitatile, utilitatea lor;
4. realizarea si cresterea eficientei economice;
5. reclama produselor prin demonstratii de functionare, probe, care sa puna in evidenta
caracteristicile ce intereseaza pe ben eficiari, sondaje, consultari etc.
Identificati combinatiile corecte ce se refera la caile folosite in prospectarea pietei:

a. 1+3+4;
b. 1+4+5;
c. 2+3+4;
d. 2+3+5;
e. 3+4+5.
ANS: D

116. Prin notiunea de desfacere se intelege un proces complex in cadrul caruia are loc vanzarea
produselor finite si efectul acestei actiuni. Alaturi de termenul de desfacere literatura de
specialitate mai foloseste si alti termeni precum:
1. vanzare;
2. livrare;
3. distributie;
4. cumparare;
5. furnizare.
Care dintre variantele de mai jos contine termenii folositi de literatura de specialitate
concomitent cu cel de desfacere.

a. 1+2+3;
b. 2+3+4;
c. 3+4+5;
d. 4+5+1
e. 5+1+2.
ANS: A

117. Obiectivul principal al desfacerii il reprezinta:


Identificati in textele de mai sus obiectivul principal al activitatii de desfacere.

a. elaborarea studiilor de marketing;


b. realizarea schimbului de produse;
c. vanzarea produselor din profilul propriu de fabricatie in conditii de
eficienta;
d. prestarea de servicii in baza unui contract;
e. repartizarea produselor.
ANS: C

118.
Managementul desfacerii produselor este o componenta a functiunii comerciale a
firmei si pentru aceasta se desfasoara o serie de activitati specifice. Precizati care dintre
activitatile enumerate mai jos nu se incadreaza in context:

a. colectarea comenzilor emise de clienti si constituirea portofoliului de comenzi,


incheierea de contracte comerciale in stricta concordanta cu cererile clientilor si
capacitatile de productie disponibile;
b. elaborarea planului strategic si a programelor de livrare -vanzare a produselor
contractate pe sortimente si pe caile de distributie -vanzare stabilite;
c. stabilirea cailor, formelor si modalitatilor prin care urmeaza a fi vandute produsele
fabricate si a pietelor care pot constitui sfera de desfacere;
d. urmarirea stadiului executiei produselor, prevenirea realizarii de produse
necorespunzatoare calitativ, impulsionarea factorilor de productie pentru
respectarea programelor de fabricatie;
e. crearea sau modernizarea si extinderea retelelor proprii de desf acere a
produselor pe piata interna si externa.
ANS: C

119.
Analiza continutului managementului desfacerii productiei conduce la concluzia ca
aceasta activitate este importanta prin faptul ca asigura:
Identificati in cadrul textelor de mai sus formularea ce nu reprezinta un element
atribuit importantei activitatii de desfacere.
a. baza motivationala pentru organizarea si desfasurarea fabricatiei de
produse;
b. furnizeaza elementele pentru fundamentare a programelor de fabricatie;
c. conditiile in care urmeaza a se exploata sau utiliza produsele fabricate;
d. spatiul de derulare a activitatilor de marketing;
e. cerintele pe care trebuie sa le satisfaca productia pentru a raspunde
comenzii sociale.
ANS: D

120.
Apreciind modul in care este influentata, intr -o forma sau alta, structura organizatorica
a firmei si activitatea de desfacere a produselor de catre o serie de elemente specifice, s -a
considerat ca acestea se constituie in factori determina nti. Identificati in formularile de mai jos
varianta de raspuns ce nu se refera la factorii care influenteaza organizarea desfacerii:

a. volumul productiei si volumul vanzarilor;


b. structura productiei si structura livrarilor;
c. numarul si diversitatea beneficiarilor carora li se livreaza produsele
respective ca urmare a relatiilor contractuale;
d. marimea firmei;
e. structura de personal.
ANS: E

121.
Este de remarcat faptul ca orice deficienta in ritmul si structura fabricatiei produselor
destinate pietei se vor resimti imediat in procesul de cumparare al acestora. Are loc aici un
proces complex de transmitere in lant a consecintelor. De aceea organiza rea structurala interna
proprie subsistemului activitatii de desfacere trebuie sa aiba in vedere o serie de activitati
specifice. Identificati care din textele de mai jos nu se refera la ce trebuie sa aiba in vedere
organizarea structurala interna proprie activitatii de desfacere:

a. identificarea principalelor functii ale sistemului;


b. definirea criteriilor pe baza carora se va contura organizarea structurala;
c. stabilirea gradului de centralizare descentralizare;
d. definirea precisa a functiilor ca element esential al eficientei.
e. coordonarea actiunii de formare a loturilor complexe si complete de livrare.
ANS: E

122. Organizarea structurala interna a activitatii de desfacere va trebui sa prezinte o mare


mobilitate in scopul adaptarii din mers la noile conditii care apar atat in sistemul intern al
firmei, cat si in mediul socio -economic in care aceasta actioneaza. In acest context
compartimentul de desfacere se poate organiza si pe grupe de activit ati care sa asigure
anumite functionalitati precum:
Care dintre aceste enunturi nu se incadreaza in categoria functionalitatilor
acestei organizari.

a. omogenitatea si operativitatea in desfasurarea diferitelor activitati specifice;


b. urmarirea derularii operative a livrarilor catre clienti, a realizarii contractelor
incheiate, a evolutiei stocurilor de desfacere;
c. conducerea si coordonarea unitara a intregului proces de livrare -vanzare;
d. sporirea responsabilitatii lucratorilor din com partiment in satisfacerea prompta a
tuturor cerintelor si solicitarilor emise de clienti, rezolvarea reclamatiilor si
colectarea sugestiilor, propunerilor transmise de partenerii reali si potentiali, de
cumparatorii si utilizatorii produselor;
e. crearea de conditii pentru aplicarea unui control permanent si riguros al modului
cum isi indeplineste fiecare angajat atributiile, ca si o conlucrare buna intre grupele
constituite.
ANS: B

123. Sistemul de organizare obisnuit al activitatii de desfacere in m ajoritatea statelor dezvoltate


este cel al organizarii acesteia pe produsele prevazute in nomenclatorul de fabricatie -vanzare
al firmelor, folosind pentru aceasta sistemul directorilor de produs.
Acest tip de organizare are in atentie urmatoarele:
1. activitatea de desfacere-livrare-vanzare trebuie sa permita o actiune eficienta in
sistemul concurential specific economiei de piata;
2. directorii de produs raspund de: prospectarea pietei; transmiterea ofertelor;
negociere; analiza de pret; publicitate s i reclama; marca firmei; contractarea si
vanzarea produselor; urmarirea comportamentului produselor la utilizatori;
acordarea serviciilor asociate;
3. vanzatorii produselor sunt cooptati in cadrul sistemului de desfacere -livrare a
produselor fabricate;
4. directorul responsabil cu desfacerea raspunde de intreaga problematica, inclusiv de
marketing;
5. directorii de produs sunt repartizati pe zone geografice.
Identificati in cadrul variantelor de mai jos pe cea care se refera la ce are in atentie
organizarea pe produse din nomenclator.

a. 1+2;
b. 2+3;
c. 3+4;
d. 4+5;
e. 2+4.
ANS: A

124. In scopul desfasurarii in foarte bune conditii a activitatii de desfacere se pot folosi si alte
forme de organizare specifice. Identificati in textele de mai jos care dintre variante nu se
incadreaza la alte forme de organizare a activitatii de desfacere:

a. pe structuri coordonate de catre directorul de desfacere (precum cele de


vanzari, distributie, reclama si publicitate);
b. pe structuri specifice ale directiilor de trafic si distributie (transport,
controlul stocurilor, grupe operative de distributie);
c. in functie de volumul productiei si al vanzarilor;
d. in functie de structura productiei si livrarilor;
e. in functie de marimea stocurilor de productie existente in firma.
ANS: E
125. Pentru efectuarea activitatii de desfacere firmele concentreaza un volum importa nt de sarcini
si atributii dupa cum urmeaza:
Care dintre aceste enunturi nu se incadreaza in categoria sarcinilor si atributiilor
activitatii de desfacere.

a. prospectarea pietei, a cerintelor beneficiarilor, pentru a cunoaste volumul si


structura consumului si a-si adapta productia la nevoile pietei;
b. evitarea imobilizarii capitalului investit si a blocarii spatiilor de depozitare;
c. incheierea de contracte economice in calitate de producator si furnizor in
concordanta cu prevederile din portofoliul de comenzi si cu programul
sau de productie;
d. efectuarea la timp a lucrarilor de determinare a nivelului stocurilor de
desfacere;
e. corelarea termenelor din contractele economice de livrare a produselor
finite cu cele de lansare in fabricatie.
ANS: B

126.
Depozitele de desfacere, constituite in cadrul firmelor, au rolul de a efectua, in
conditiile stabilite, livrarea produselor finite catre consumatori, baze de aprovizionare etc.
Identificati care din textele de mai jos nu se refera la sarcinile depozitelor de desfacere:

a. primirea si receptionarea produselor;


b. pastrarea si conservarea produselor finite;
c. asortarea produselor si pregatirea loturilor de livrare;
d. reducerea cheltuielilor de depozitare;
e. marketing, achizitionare si desfacere de produse.
ANS: E

127.
In sistemul depozitelor de desfacere un rol important il ocupa firmele en gros.
Principalele activitati desfasurate de unitatile de gros sunt:
1. marketing, achizitionare si desfacere de produse;
2. inchirieri, concesiuni, consulting;
3. asortarea produselor si pregatirea loturilor de livrare;
4. reducerea cheltuielilor de depozitare;
5. relatii economico-financiare si juridice, factoring.
Identificati varianta corecta de raspuns ce priveste principalele activitati desfasurate de
unitatile de gros din cadrul combinatiilor urmatoare:

a. 1+2+3;
b. 2+3+4;
c. 1+2+5;
d. 2+4+5;
e. 1+3+5.
ANS: C
128. Identificati in cadrul textelor de mai jos scopul final al infiintarii, organizarii si functionarii
unitatilor specializate in comercializarea de produse in sistem en gros:

a. organizeaza activitatea de informare asupra modului de comportare a


evolutiei produselor fabricate, de urmarire la beneficiari a acestora, de
remediere a defectiunilor sesizate si de eliminare a lor, in functie de
sugestiile utilizatorilor;
b. organizeaza si urmareste sistematic colaborarea cu celelalte firme
producatoare pentru realizarea sarcinilor de cooperare in contextul
problemelor si raspunderilor ce revin furnizorului general pentru aceste
produse;
c. obtinerea de profit, pe cat posibil mai mare, din activitatea specifica pe care
o desfasoara;
d. corelarea termenelor din contractele economice de livrare a produselor
finite cu cele de lansare in fabricatie;
e. incheierea de contracte economice in calitate de beneficiar si furnizor.
ANS: C

129.
Oricare ar fi forma sau sistemul de organizare a activitatii acestea trebuie sa asigure
derularea procesului de desfacere in stransa corelare cu necesitatea realizarii obiectivului de
baza al firmei si al desfacerii. in organizarea conducerii desface rii se impune orientarea catre
sisteme deschise, usor adaptabile la noile conditii ce apar in cadrul relatiilor de vanzare -livrare
si distributie pe piata. Identificati in textele ce urmeaza pe acela care nu se refera la principiile
structurii specifice de personal pe linia desfacerii.

a. repartizarea pe posturi si functii a atributiilor si responsabilitatilor in cadrul


compartimentului de desfacere;
b. incarcarea rationala cu sarcini a fiecarui post, pe toate nivelurile ierarhice din
structura sa;
c. corelarea volumului de munca cu gradul de complexitate al acesteia;
d. asigurarea conditiilor necesare managementului sistemului desfacerii;
e. selectia personalului se face pe baza unui examen profesional si psihologic al
candidatilor aspiranti la dife rite posturi si functii, in raport de natura
acestora, pe principiul competentei.
ANS: D

130.
Transferul fizic al produselor de la cel care le fabrica la cel ce le consuma tr ebuie sa se
realizeze operativ, in timpul cel mai scurt. Acest transfer depinde de o serie de factori.
Identificati in textele mai jos formularea ce nu reprezinta factor de influenta al transferului
fizic.
a. crearea sau modernizarea si extinderea retelelo r proprii de desfacere a
produselor pe piata interna si externa;
b. distanta existenta intre producator si consumator;
c. timpul destinat operatiunilor de incarcare -descarcare, asezare in mijloacele
de transport a produselor;
d. efectuarea transportului fara pierderi, degradari si deteriorari calitative;
e. timpul aferent intocmirii actelor necesare.
ANS: A

131. Pentru realizarea activitatii de desfacere se folosesc o serie de canale specifice care se
constituie in adevarate retele. Identificati in cadrul formularilor de mai jos aceste tipuri de
canale specifice desfacerii.
1. canalele directe dintre producator si consumator;
2. canalele lungi, cu magazine specializate;
3. canalele scurte cu magazine proprii;
4. canalele medii prin care se realizeaza desfacerea produselor prin propriile
magazine sau terte;
5. canalele cu intermediari.
Precizati care dintre variantele urmatoare contine aceste canale.

a. 1+2+3;
b. 1+4+5;
c. 2+3+4;
d. 2+4+5;
e. 3+4+5.
ANS: B

132. Relatiile pe linia desfacerii produselor, pe plan intern, se manifesta, initiaza si desfasoara intre
compartimentul de profil si alte structuri dupa cum urmeaza:
1. compartimentul de marketing care, prin studiile de piata, asigura informatii
referitoare la produsele ce se cer;
2. unitati organizatoare de targuri si expozitii permanente sau periodice in scopul
inlesnirii si stabilirii conditiilor de participare la asemenea manifestari cu produsele proprii;
3. compartimentul de aprovizionare in scopul asigurarii ambalajelor si materialelor de
ambalat pentru produsele destinate clientilor;
4. institutii de conjunctura mondiala pentru informare privind evolutia pietei
produselor similare, a conditiilor de pret si de livrare, tendinte in politicile de furnizare din
partea unor firme, a unor tari;
5. subunitatile de productie pentru: urmarirea stadiului executiei produselor; lansarea
in fabricatie a produselor in concordanta cu programele de livrare; innoirea structurii de
fabricatie etc.
Identificati in cadrul combinatiilor de variante de mai jos raspunsul corect cu privire la
compartimentele ce realizeaza relatii pe plan intern in cadrul activitatii de desfacere.

a. 1+3+4;
b. 1+2+5;
c. 2+3+4;
d. 1+3+5;
e. 2+4+5.
ANS: D

133.
Activitatea de desfacere a produselor finite cuprinde un lant de relatii complex, cu
multiple verigi. Relatiile externe pe linia desfacerii se realizeaza intre firma respectiva si:
1. compartimentul tehnic, de cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologi ca;
2. unitatile de transport pentru expedierea produselor la clienti sau la magazinele
proprii de desfacere, cu mijoace inchiriate;
3. centre de calcul, pentru prelucrarea automata a datelor si informatiilor referitoare la
desfacerea produselor;
4. compartimentul de control tehnic de calitate;
5. unitati bancare pentru rezolvarea problemelor financiar -valutare generate de livrarea
sau desfacerea produselor catre clienti.
Identificati varianta corecta de raspuns ce priveste stabilirea relatiilor extern e pentru
desfacerea produselor din cadrul combinatiilor urmatoare :

a. 2+3+4;
b. 1+4+5;
c. 2+3+5;
d. 1+3+5;
e. 3+4+5
ANS: C

134.
Relatiile ce se stabilesc, atat pe plan intern cat si pe plan extern, pe linia d esfacerii au
ca roluri:
a. a asigura satisfacerea prompta a clientilor fapt ce asigura stabilitatea si extinderea
vanzarilor de produse;
b. prospectarea pietei necesare desfacerii;
c. sporirea increderii cumparatorilor in produsele sau serviciile oferite;
d. mentinerea sau cresterea cifrei de afaceri pentru producator;
e. obtinerea unui profit mai mare, ca scop final al activitatii firmei.
Identificati varianta de raspuns ce nu reprezinta rol al desfacerii pe plan intern sau
extern.

a. a asigura satisfacerea prompta a clientilor fapt ce asigura stabilitatea si


extinderea vanzarilor de produse;
b. prospectarea pietei necesare desfacerii;
c. sporirea increderii cumparatorilor in produsele sau serviciile oferite;
d. mentinerea sau cresterea cifrei de afaceri pentru producator;
e. obtinerea unui profit mai mare, ca scop final al activitatii firmei.
ANS: B

135.
Ca sisteme de desfacere-livrare se pot folosi:
1. expedierea produselor finite;
2. eliberarea produselor finite;
3. desfacerea din depozitele centrale;
4. desfacerea direct de la sectiile (sectoarele) de fabricatie;
5. expedierea produselor, descarcarea din gestiune, efectuarea operatiunilor de
incarcare in mijlocul de transport p rogramat.
Identificati in combinatiile enuntate in continuare raspunsul corect cu privire la
sistemele de defacere-livrare existente.
a. 1+2;
b. 1+3;
c. 3+4;
d. 2+5;
e. 3+5.
ANS: C

136.
Ca modalitati de organizare a desfacerii produselor fabricate se pot folosi:
1. expedierea produselor finite;
2. desfacerea din depozitele centrale;
3. eliberarea produselor finite;
4. exportul produselor finite;
5. desfacerea direct de la sectiile (sectoarele) de fabricatie.
Identificati in cadrul variantelor urmatoare pe cea care cuprinde modalitatile de
organizare a desfacerii.

a. 1+2;
b. 1+3;
c. 2+4;
d. 2+5;
e. 3+4.
ANS: B

137.
Expedierea produselor finite ca modalitate de organizare a activitatii de desfac ere se
organizeaza de catre producatori. Identificati in formularile de mai jos varianta care nu se
refera la ce asigura expedierea produselor finite:

a. inchirierea mijloacelor de transport;


b. transportul produselor finite la destinatari;
c. intocmirea formalitatilor de expeditie -transport;
d. predarea catre unitatea de transport a produselor;
e. depunerea documentatiei corespunzatoare la banca.
ANS: B

138.
Produsele finite sunt stocate in depozitele de desfacere. Pe timpul cat produsele finite
sunt stocate in depozitele de desfacere acestea trebuie sa parcurga o serie de activitati si
operatiuni ce se compun din:;
Identificati formularea ce nu contine activ itati si operatiuni specifice pe care
trebuie sa le parcurga produsele finite pe timpul cat acestea se gasesc in depozitele
de desfacere.

a. primirea produselor finite si receptionarea lor;


b. inregistrarea in evidenta si incarcarea gestiunii;
c. depunerea documentatiei corespunzatoare la banca;
d. sortarea produselor finite si depozitarea lor conform tehnologiilor stabilite;
e. asamblarea, compunerea, efectuarea unor operatiuni de montaj
ANS: C

139.
Stocurile de desfacere se pot analiza cu ajutorul unor indicatori precum:

a. nivelul fizic efectiv al stocului de produse finite, in raport cu limita


stabilita;
b. volumul fizic si valoric al stocurilor peste necesar, cu miscare lenta sau fara
miscare;
c. stocul mediu in raport cu productia marfa;
d. structura produselor aflate in stocul de desfacere;
e. greutatea specifica a stocului mediu valoric de desfacere in volumul total de
mijloace circulante.
ANS: D

140.
Depozitul este, de obicei, punctul in care firma reuseste sau nu sa -si respecte
promisiunile de aprovizionare si desfacere (vanzare). Activitatea de depozitare reprezinta,
pentru majoritatea firmelor, ultima sansa de corectare semnificativa a neajunsuri lor. Scopul
initial al depozitului a fost acela de a depozita marfuri sau bunuri. Astazi, conducerea firmelor
recunoaste ca el reprezinta mult mai mult decat atat, tehnicile de tip " just in time " putand
reduce semnificativ sarcina depozitarii.
Notiunea de depozit are si ea, la randul ei, mai multe semnificatii astfel:
1. ergonomica;
2. tehnica;
3. practicista;
4. economica;
5. modernista.
Identificati in cadrul variantelor de raspuns de mai jos formularea care se refera la
semnificatiile depozitului.

a. 1+2;
b. 2+3;
c. 2+4;
d. 3+4;
e. 4+5.
ANS: C

141.
Depozitul este o notiune complexa amplasata la confluenta productiei si consumul ui,
livrarilor-primirilor de materiale si produse, finalizand un proces de productie si sprijinind
inceperea altuia. Principalele functii ale depozitului pot fi sintetizate in urmatoarele actiuni si
directii:
1. preluarea comenzilor, care include adesea si transportul de la locul de depozitare la
locul de incarcare a materialelor, efectuarea unor verificari suplimentare si a
ambalarii lor;
2. expedierea marfurilor, ce include, adesea, stivuirea sau depozitarea intermediara
ori ambalarea materialelor;
3. investitii minime in stocuri si in unitatile ce constituie depozite si, in plus, un cost
minim de operare;
4. receptie, care include functii de tipul verificarii calitatii si cantitatii materialelor;
5. conditioneaza efectuarea livrarilor de realizarea unor operatiuni strict necesare.
Precizati care din variantele urmatoare includ numai functii ale depozitului.

a. 1+3+5;
b. 1+2+4;
c. 1+4+5;
d. 2+3+4;
e. 3+4+5.
ANS: B

142.
Fluxul circulatiei materialelor si produselor de la furnizor la consumator cuprinde, ca
moment necesar, activitatea de depozitare. Aceasta se datoreaza faptului ca produsele finite nu
pot fi livrate imediat ce s-a terminat ultima faza de fabricatie, iar la consumator materialele
primite nu pot intra din "vagon" direct in procesul de productie. Atat la furnizor cat si la
consumator necesitatea depozitarii produselor este determinata de doi factori: un factor tehnic
si un factor economic. Specificul factorulu i tehnic consta in:

a. conditioneaza efectuarea livrarilor de realizarea unor operatiuni strict necesare


(ambalarea, etichetarea, marcarea, lotizarea, expedierea) pentru produsele
finite;
b. conditioneaza efectuarea livrarilor si de alte operatiuni (dez ambalarea,
curatirea, debavuarea, sortarea, receptionarea, pregatirea) pentru produsele
destinate consumului productiv;
c. operatiunile respective necesita un anumit timp de realizare;
d. operatiunile respective necesita un anumit loc - depozitul;
e. operatiunile necesita un anumit volum de munca.
ANS: E

143.
Specificul factorului economic consta in urmatoarele:
1. realizeaza activitatea de vanzare -cumparare a produselor;
2. denota sincronizarea intrarilor de materiale cu ritmul consumului;
3. denota mentinerea stocurilor in volumul si structura necesara pentru asigurarea
continuitatii productiei;
4. realizeaza decuplarea momentelor fluxului de circulatie;
5. denota modul in care se realizeaza activitatea de productie.
Identificati in textele respective formularea ce nu se constituie in specific al factorului
economic si precizati care este varianta corecta de raspuns in combinatiile de mai jos.

a. 1+2+3;
b. 2+3+4;
c. 3+4+5;
d. 1+4+5;
e. 2+3+5.
ANS: B

144. Drept criterii de clasificare a tipologiei depozitelor se folosesc:


Identificati formularea ce nu reprezinta criteriu de clasificare a tipologiei depozitelor.

a. functia pe care o indeplineste;


b. locul pe care il ocupa in procesul de productie;
c. departarea fata de sectiile de productie;
d. nomenclatorul produselor;
e. gradul de mecanizare.
ANS: C

145. In activitatea practica se intalneste o mare varietate de tipuri si feluri de de pozite de materiale
si produse care sunt constituite in raport de anumite criterii astfel:
1. depozit din sfera circulatiei;
2. depozite de aprovizionare;
3. depozite de materiale pentru productie si exploatare;
4. depozite de desfacere;
5. depozite de pastrare.
Identificati in cadrul variantelor de mai jos tipologia depozitelor in raport de functia pe
care o indeplineste acesta in cadrul circuitului economic.

a. 2+3+5;
b. 1+2+4;
c. 2+4+5;
d. 1+3+5;
e. 2+3+4.
ANS: C

146.
In functie de locul pe care il ocupa in procesul de productie depozitele se clasifica
astfel:
1. depozite din sfera productiei (depozite de aprovizionare);
2. depozite din sfera circulatiei (depozitele bazelor de aprovizionare si unitatilor en -
gros);
3. depozite mixte (depozitele de produse finite);
4. depozite de sector;
5. depozite de sectie sau atelier.
Identificati in cadrul variantelor de mai jos tipologia depozitelor in raport de locul pe
care il ocupa in procesul de productie.

a. 1+2+3;
b. 2+3+4;
c. 3+4+5;
d. 1+3+5;
e. 2+4+5.
ANS: A

147.
Raportat la destinatia in consum a materialelor si produselor depozitele pot fi:
1. de materiale pentru productie si exploatare;
2. baze, pentru preparare sau semipreparare, debitare, croire, asamblare, setare,
macerare, omogenizare etc.
3. de materiale pentru investitii, constructii, reparatii capitale;
4. de produse pentru fondul pietei;
5. magazii, pentru preparare sau semipreparar e, debitare, croire, asamblare, setare,
macerare, omogenizare etc.
Identificati in cadrul variantelor de mai jos tipologia depozitelor in raport cu destinatia
in consum a materialelor si produselor.

a. 1+2+3;
b. 2+3+4;
c. 3+4+5;
d. 1+3+4;
e. 2+4+5.
ANS: D

148.
Dupa gradul de mecanizare a activitatii in cadrul depozitelor acestea sunt:
1. depozite mecanizate, cu operatiuni manuale;
2. depozite de sector cu operatiuni automate si semiautomate;
3. depozite cu slaba mecanizare;
4. depozite in care se lucreaza cu ajutorul unor mijloace rudimentare;
5. depozite mecanizate si automatizate.
Identificati in cadrul variantelor de mai jos tipologia depozitelor in raport cu gradul de
mecanizare a activitatii in cadrul acestora.

a. 1+2+3;
b. 2+3+4;
c. 3+4+5;
d. 1+3+5;
e. 2+4+5.
ANS: D

149.
Dupa apropierea de principalele cai de comunicatie depozitele se grupeaza in:
1. cu racord direct la calea ferata;
2. apropiate de caile publice de comunicatie;
3. cu linie de garaj;
4. departate de caile publice de comunicatie;
5. fara linie de garaj.
Identificati in cadrul variantelor de mai jos tipologia depozitelor dupa apropierea de
principalele cai de comunicatie.
a. 1+2;
b. 2+4;
c. 3+4;
d. 3+5;
e. 4+5.
ANS: B

150.
Pastrarea materialelor si produselor se face in raport de influenta unui larg camp de
factori climatici dintre care cei mai importanti ii consideram a fi:
1. temperatura medie anuala;
2. umiditatea relativa;
3. forta si directia vanturilor;
4. modul de iluminare a depozitului;
5. modul de incalzire a depozitului.
Identificati in cadrul combinatiilor urmatoare care sunt factorii climatici ce
influenteaza pastrarea materialelor in depozite.

a. 1+2+4;
b. 1+3+5;
c. 2+3+4;
d. 2+4+5;
e. 1+2+3.
ANS: E

151.
In proiectarea unui depozit se au in vedere o serie de elemente interdependente
precum si posibilele restrictii carora trebuie sa li se faca fata precum:
1. suprafata de teren existenta;
2. conducerea si personalul;
3. finantarea disponibila;
4. preferinta managerului;
5. metodele si procedurile de operare.
Care din urmatoarele variante de combinatii reprezinta restrictii si se iau in
consideratie la proiectarea depozitelor.

a. 1+3+5;
b. 2+3+4;
c. 3+4+5;
d. 1+3+4;
e. 2+4+5.
ANS: D

152.
Care din urmatoarele operatii fac parte din fluxul operatiilor la furnizor, ce s e
efectueaza inaintea livrarii, in depozitul de produse finite al firmei producatoare:

a. primirea de la sectiile de fabricatie;


b. sortare, selectare;
c. asezare, stivuire;
d. conservare;
e. incarcare in mijloacele de transport
ANS: A

153.
Care din urmatoarele operatii nu fac parte din fluxul operatiilor la beneficiar, ce se
efectueaza dupa depozitarea materialelor:

a. asezare, stivuire;
b. sortare, selectare;
c. conservare;
d. revizuire periodica;
e. scoaterea din depozite si lotizarea in vederea eliberarii in consum
ANS: B

154.
Care din urmatoarele afirmatii fac parte din caile pentru realizarea unei eficiente
ridicate in efectuarea operatiunilor de depozitare atat la furnizor cat si la beneficiar:

a. masurile ce sunt necesare pentru imbunatatirea coeficientului de folosire a


suprafetei de depozitare;
b. imbunatatirea fluxului de circulatie a materialelor;
c. apropierea de principalele cai de comunicatie;
d. modul de depozitare si de pastrare a diferitelor materiale in depozit;
e. gradul de incarcare a capacitatilor de depozitare existente.
ANS: B

155.
Analiza folosirii suprafetelor de depozitare evidentiaza urmatoarele elemente de fond.
Identificati in textele de mai jos elementele care nu sunt evidentiate in cazul analizei
suprafetelor de depozitare.

a. daca suprafata depozitului a fost integral folosita;


b. factorii care au influentat cresterea sau scaderea folosirii suprafetei de
depozitare;
c. daca depozitul este bine amplasat geografico -economic;
d. daca modul de depozitare a materialelor a fost cel mai corespunzator pentru
folosirea rationala a suprafetei de depozitare;
e. care au fost consecintele unei utilizari nerationale a suprafetei depozitului.
ANS: C

156.
Elementele ce se au in vedere la analiza suprafetelor de depozitare sunt urmatoarele:
1. suprafetele de depozitare, pe intreg depozitul si pentru fiecare material in parte;
2. daca suprafata depozitului a fost integral folosita;
3. care au fost consecintele unei utilizari nerationale a suprafetei depozitului;
4. rulajul de materiale;
5. modul de depozitare si de pastrare a diferitelor materiale in depozit.
Identificati in cadrul formularilor de mai jos combinatia ce cuprinde elementele ce se
iau in calcul la analiza suprafetelor de depozitare.

a. 1+2+3;
b. 2+3+4;
c. 1+4+5;
d. 3+4+5;
e. 2+4+5.
ANS: C

157.
Pe timpul depozitarii se analizeaza factorii urmatori:
1. utilizarea unor mijloace mecanizate;
2. posibilitatea consolidarii fundatiei sau pardoselii pentru a putea depozita o cantit ate
mai mare de materiale pe m 2;
3. imbunatatirea modului de asezare si de stivuire a materialelor;
4. stocul maxim al unui material;
5. posibilitatea mecanizarii operatiilor de stivuire si incarcare.
Care din urmatoarele variante contin factorii ce se ana lizeaza pe timpul depozitarii.

a. 1+2+3;
b. 2+3+4;
c. 2+3+5;
d. 1+3+5;
e. 3+4+5.
ANS: C

158.
Elementele necesare elaborarii balantei capacitatilor de depozitare sunt:
Identificati in textele de mai sus elementul nespecific necesar elaborarii balantei
capacitatilor de depozitare.

a. nomenclatorul de materiale ce se deruleaza prin depozite;


b. conditiile de manipulare, depozitare, conservare solicitate de fiecare tip de
material in parte;
c. tehnologiile de manipulare-depozitare utilizate;
d. gradul de incarcare al depozitului;
e. volumul de activitate (rulaj zilnic, stoc maxim estimat, stoc mediu estimat).
ANS: D

159.
Pe baza balantei capacitatilor de depozitare se pot determina urmatoarele elemente:
1. coeficientul de utilizare a suprafetei de depozitare existente;
2. coeficientul de utilizare a materialelor refolosibile;
3. gradul de incarcare a capacitatilor de depoz itare existente, stabilit la nivel global si
pe tipuri de depozit;
4. gradul de asigurare cu resurse destinate alimentarii;
5. dimensiunea si structura capacitatilor de depozitare suplimentare necesare.
Care dintre variantele de mai jos se incadreaza la e lementele ce se determina pe baza
balantei capacitatilor de depozitare.

a. 1+2+3;
b. 2+3+4;
c. 1+3+5;
d. 3+4+5;
e. 2+4+5.
ANS: C

160. Balanta capacitatilor de depozitare este alcatuita din patru cadrane ce contin p atru seturi de
informatii diferite. Identificati formularea din textele de mai jos care nu se incadreaza in unul
din cele patru cadrane ale balantei capacitatilor de depozitare.

a. necesar de capacitati de depozitare;


b. modificari realizate la inceputul anului pentru realizarea unor capacitati de
depozitare mai mari;
c. existent de capacitati de depozitare, in functiune la inceputul anului;
d. modificari in cursul anului ale capacitatilor de depozitare (scoateri din
functiune, intrari in functiune);
e. existent de capacitati de depozitare in functiune la sfarsitul anului.
ANS: B

161.
Indicatorii balantei capacitatilor de depozitare sunt:
1. stocul mediu de materiale pe anul respectiv;
2. stocul maxim pentru un an;
3. stocul de resurse destinat alimentarilor;
4. total stocuri din materialul "j" la fiecare tip de depozit;
5. stocul materialului "j" in depozitul "i".
Care dintre variantele de mai jos contine indicatorii balantei capacitatilor de
depozitare.
a. 1+2+3;
b. 2+3+4;
c. 1+3+5;
d. 3+4+5;
e. 1+4+5.
ANS: E

162.
In urma analizei balantei capacitatilor de depozitare se poate decide pentru fiecare material
nivelul la care se planifica cele doua tipuri de indicatori:
1. coeficientul de utilizare productiva;
2. coeficientul de utilizare a suprafetei;
3. coeficientul de siguranta;
4. gradul de incarcare pe m 2 suprafata utila;
5. coeficientul de spatiu.
Care dintre variantele de mai jos includ cei doi indicatori specifici fiecarui material
depozitat.

a. 1+2;
b. 2+4;
c. 3+4;
d. 4+5;
e. 1+3.
ANS: B

163. Ambalarea trebuie sa reduca la minim riscurile de paguba la manipulare, incarcare -descarcare,
transport, transbordare, stivuire, precum si cele cauzate de factori at mosferici, fizici,chimici,
biologici. Ambalajul poate fi:
1. ambalaj de transport;
2. ambalaj destinat exportului;
3. ambalaj de desfacere;
4. ambalaj pentru produse fragile;
5. ambalaj destinat mijloacelor de protectie.
Care dintre variantele de mai jos c ontine cele doua tipuri de ambalaj consacrate.

a. 1+3;
b. 2+3;
c. 3+4;
d. 4+5;
e. 2+4.
ANS: A

164. Conceptia de folosire a ambalajelor trebuie sa cuprinda o serie de directii de a ctiune.


Identificati care dintre formularile de mai jos se constituie in directii de actiune in conceptia
de folosire a ambalajelor.
1. livrarea fara ambalaj, in special pe plan local, a marfurilor a caror calitate poate fi
pastrata si in stare neambalata;
2. asigurarea ambalarii produselor cu materiale corespunzatoare;
3. asigurarea prioritara a ambalarii produselor destinate exportului, in corelare si cu
cerintele pietei externe;
4. livrarea produselor in containere sau alte mijloace specifice;
5. protejarea prin ambalare a bunurilor materiale, cu precadere a celor cu grad avansat de
prelucrare sau perisabile.
Precizati care dintre variantele de mai jos contine directiile de actiune in conceptia de
folosire a ambalajelor.

a. 1+3+5;
b. 2+4+5;
c. 1+3+4;
d. 3+4+5;
e. 1+3+4.
ANS: A
165.
In practica ambalarii se utilizeaza o serie de categorii de materiale. Identificati in cele
ce urmeaza categoria de material ce nu se foloseste la ambalare.

a. lemnoase;
b. ceramice;
c. celulozice;
d. plastice;
e. metalice.
ANS: B

166.
Conceperea ambalajului cuprinde, pe langa alegerea tipului, stabilirea celorlalte
elemente de constituire a sa. Identificati in formularile de mai jos pe cea car e nu contine
aspecte cu privire la conceperea ambalajului.

a. protectia interioara;
b. sistemul de inchidere;
c. sistemul de ambalare;
d. sistemul de etichetare;
e. sistemul de marcare.
ANS: A

167.
Tipizarea ambalajelor constituie un mijloc de rationalizare si urmareste o serie de
obiective. Identificati obiectivul care nu este urmarit prin tipizare in formularile de mai jos.

a. simplificarea productiei pe calea reducerii numarului de tipuri constructive;


b. cresterea eficientei si longevitatii produselor;
c. cresterea productivitatii prin marirea seriilor de fabricatie;
d. aplicarea pe scara larga a corelarilor dimensionale;
e. stabilirea de prescriptii de executie si metode de verificare de n atura sa
garanteze buna comportare in exploatare.
ANS: B

168. Productia de ambalaje trebuie sa se realizeze respectand un set de cerinte specifice. Identificati
in cadrul formularilor de mai jos pe cele ce se constituie in cerintele realizarii productiei de
ambalaje.
1. respectarea prescriptiilor tehnice de calitate stabilite prin documentul de
standardizare al ambalajului respectiv;
2. dotari cu mijloace tehnice adecvate productiei de ambalaje respective;
3. respectarea sortotipodimensiunilor stabilite prin plan;
4. folosirea in cadrul productiei de ambalaje a resurselor materiale inlocuitoare;
5. flux de fabricatie stabilizat, de natura sa confere fiecarui exemplar din productia
curenta aceleasi caracteristici tehnice cu ce lelalte exemplare.
Stabiliti care dintre variantele de mai jos contin cerintele realizarii productiei de
ambalaje.
a. 1+2+5;
b. 2+3+4;
c. 3+4+5;
d. 1+3+4;
e. 1+4+5.
ANS: A

169.
In afluirea ambalajelor se impun unele tehnici specifice. Identificati in textele
urmatoare tehnica ce nu se refera la afluirea ambalajelor.

a. tehnica autoportanta, specifica mijloacelor de transport, dar aplicata si altor


marfuri similare;
b. tehnica dispunerii marfurilor pe coloane si siruri in scopul manipularii lor
mai usoare;
c. tehnici specifice marfurilor lichide neambalate, incluzand transportul prin
conducte si cu cisternele;
d. tehnici specifice marfurilor solide in vrac;
e. tehnici specifice marfurilor cu gabarit mare, caracterizate prin operatii de
incarcare-descarcare efectuate cu utilaje cu carlig;
ANS: B

170.
Exigentele unui bun ambalaj sunt prezentate in continuare. Identificati formularea ce
nu se refera la acestea.

a. sa fie depozitat corect pentru a nu -si pierde caracteristicile fizico -chimice;


b. sa nu fie exagerat de mare pentru un continut minor;
c. sa nu fie luxos pentru un continut modest;
d. sa-si indeplineasca obligatia de baza cu privire la protejarea produsului;
e. sa-si indeplineasca obligatia de baza cu privire la protejarea produsului;
ANS: A

171.
Receptia cantitativa se realizeaza prin masuratori directe pentru determinarea v alorii
marfii si indirecte atunci cand lipsesc mijloacele de masurare directa sau cand acestea nu sunt
corespunzatoare materialelor si produselor supuse receptiei. Identificati in cadrul formularilor
de mai jos metoda care nu se constituie in metoda direct a folosita la receptia cantitativa.

a. metoda compararii;
b. metoda susbstitutiei;
c. metoda pas cu pas;
d. metoda diferentiala;
e. metoda coincidentei.
ANS: C

172.
Receptia calitativa a materialelor si produselor este mai pretentioasa si solicita mai
multe cunostinte tehnice. Pentru aceasta se stabilesc un anumit numar de probe in mod
arbitrar, pe baza unor calcule statistice.Verificarile cu probe se aplica atunci ca nd:

a. materialele sunt fabricate in serie sau in masa continua si nu corespund


prevederilor de calitate;
b. costul verificarilor este relativ ridicat fata de costul fabricatiei produselor;
c. verificarea articolelor din lot comporta incercari distructive;
d. este necesara determinarea mai multor marimi;
e. materialele si produsele sunt foarte solicitate sau au termene de garantie
relativ scurte, necesitand o circulatie rapida.
ANS: D

173.
Metoda controlului pe baza unei singure probe se aplica intr -o serie de cazuri.
Identificati in textele de mai jos cazul ce nu corespunde metodei controlului pe baza unei
singure probe.

a. produsele respective sunt fabricate de unitatea in cadrul careia se face


verificarea;
b. costul luarii probelor este relativ ridicat fata de cazul examinarii
exemplarelor;
c. cand nu exista posibilitatea luarii probelor in mai multe etape din acelasi
lot;
d. examinarea exemplarelor comporta incercari de lunga durata care se
executa simultan pentru toate exemplarele probei, iar verificarea pe
baza de mai multe probe ar intarzia prea mult circulatia produsului;
e. cand personalul de verificare nu este familiari zat cu metodele de verificare
pe baza de probe.
ANS: A

174.
Functionalitatea firmei are in vedere, in primul rand, eficienta economica a activitatii
desfasurate. Ea se manifesta ca urmare a existentei fenomenului concuren tial specific
economiei de piata ce stimuleaza si impulsioneaza firmele in aplicarea masurilor si deciziilor
ce contribuie la realizarea produselor, executarea lucrarilor si prestatiilor la un nivel cat mai
mic al costurilor. in acest context, amplificarea profitului ocupa un rol tot mai important.
Identificati in textul de mai jos una din caile ce conduce la cresterea profitului:

a. evitarea impactului dur cu piata de materii prime, materiale si energie;


b. fundamentarea tehnico-economica a indicatorilor de consum si valorificare a
resurselor materiale;
c. realizarea activitatii de baza cu cheltuieli cat mai mici in raport cu firmele de profil
similar;
d. realizarea unui control eficient asupra modului de folosire a resurselor materia le la
fiecare punct de prelucrare-consum;
e. alimentarea ritmica, completa si complexa cu materiale a tuturor punctelor de
consum.
ANS: C

175.
Testul nr. 181
Identificati in textele de mai jos formularea ce nu se constituie in directii de actiune
pentru realizarea unui consum economic:

a. fundamentarea tehnico-economica a indicatorilor de consum si valorificare


a resurselor materiale;
b. evitarea impactului dur cu piata de materii prime, materiale si energie;
c. ridicarea nivelului tehnic calitativ al produselor;
d. modernizarea structurii productiei din profilul de fabricatie;
e. folosirea de inlocuitori pentru resursele materiale clasice
ANS: B

176.
Identificati in cadrul formularilor de mai jos varianta ce nu reprezinta functii ale
indicatorilor de consum si valorificare:

a. instrument tehnico-economic justificativ de baza;


b. instrumente determinante, stimulatoare si de cointeresare, pentru folosirea
economica a resurselor materiale;
c. instrumente de mare eficienta practica destinate pentru urmarirea, controlul,
analiza si evaluarea modului de folosire a resurselor materiale la nivelul
fiecarui punct de consum din organigrama firmelor;
d. instrumente pentru evidentierea modului de valorificare a resurselor
materiale la nivelul firmei si al structurilor sale interne;
e. reprezinta o baza de comparatie viabila pentru produsel e din fabricatie
proprie, in raport ce cele realizate de firme similare.
ANS: E

177.
Cerintele indicatorilor de consum si valorificare au in vedere realizarea functiilor
specifice a acestora. Identificati in textele de mai jos formularea ce nu se constituie in cerinta
a indicatorilor de consum si valorificare:

a. revizuirea si imbunatatirea sistematica a conditiilor in care are loc consumul;


b. servesc drept instrumente in analiza comparata a conditiilor materiale in
care sunt realizate produsele de catre o firma in raport cu unitati
similare de profil;
c. adaptarea permanenta la noile conditii tehnice, tehnologice si
organizatorice pe care rezultatele cercetarilor stiintifice din domeniu le
ofera pentru aplicare;
d. luarea in consideratie a mutatiilor in structura materiala, oferta de produse,
dotarea tehnica, tehnologie si organizarea productiei;
e. asigurarea unei bune fundamentari tehnice si economice in dimensionarea
acestor indicatori.
ANS: B
178.
Identificati in textele de mai jos formularile ce se constituie in efectele actiunii
indicatorilor de consum si valorificare:
1. contribuie la reducerea cheltuielilor materiale si, deci, la o sporire a rentabilitatii in
fabricatia produselor;
2. determina, in mod direct, diminuarea volumului de resurse materiale ce trebuie
aprovizionate si, indirect, reducerea stocurilor de materiale;
3. sporirea competitivitatii rezultatelor muncii depuse in raport cu alti ofertanti,
aspect ce asigura stabilitatea in funct ionare, extinderea vanzarilor, aderenta mai
mare la clienti, garantie si viabilitate in actiunile intreprinse;
4. asigurarea unui nivel mobilizator si stimulator pentru lucratorii antrenati in
aplicarea si respectarea normelor si indicatorilor de consum si valorificare;
5. sa exprime, intr-o forma concentrata, analitica si/sau sintetica, in mod real,
aspectele de ansamblu si/sau de detaliu ale modului de folosire a resurselor
materiale.
Precizati care dintre combinatiile de mai jos include cele trei efecte ale actiunii
indicatorilor de consum si valorificare :

a. 1+3+5;
b. 2+3+4;
c. 1+2+3;
d. 3+4+5;
e. 2+4+5.
ANS: C

179.
Sistemul indicatorilor de consum si valorificare se coreleaza si interconditionea za cu
cei specifici diferitelor sectiuni ale planului strategic de dezvoltare economica a firmei.
Identificati care dintre formularile de mai jos nu se constituie in indicator de consum si
valorificare:

a. normele de consum (consumurile specifice);


b. coeficientii tehnici de utilizare productiva a resurselor materiale;
c. coeficientii tehnici de utilizare productiva a resurselor materiale;
d. coeficientii produs-material;
e. coeficientii de masa neta si specifica a produselor.
ANS: D

180.
Identificati in cadrul formularilor de mai jos pe cea ce nu se include in structura
materiala a normei de consum:

a. materii prime, materiale, combustibil, energie, piese de schimb noi


provenite din procesul aprovizionarii de pe piata externa firmei;
b. materii prime, materiale, combustibili, energie, piese de schimb noi ce sunt
produse de firma respectiva si pe care le si consuma;
c. materii prime, materiale, combustibili, energie, piese de schim b refolosibile
aprovizionate din afara firmei care le consuma;
d. materii prime, materiale, energie, combustibili, piese de schimb refolosibile
rezultate in cadrul altor firme;
e. materii prime, materiale, energie, combustibili, piese de schimb refolosib ile
rezultate in cadrul firmei respective.
ANS: D

181.
Identificati formularile ce contin elementele componente ale normei tehnice de
consum:
1. norma de consum tehnologic;
2. norma de consum net sau util;
3. norma de recuperare a materialelor refolosibile si de pierderi in fazele
netehnologice;
4. norma de recuperare a materialelor refolosibile in fazele netehnologice;
5. norma de pierderi netehnologice.
Precizati care dintre combinatiile de mai jos contin cele doua elemente componente ale
normei tehnice de consum;

a. 1+2;
b. 1+3 ;
c. 2+3 ;
d. 3+4 ;
e. 4+5.
ANS: A

182. Normele de consum se elaboreaza de catre compartimentul tehnic al firmei prin colaborarea
dintre acesta cu cel de aprovizionare si cel de planificare a productiei.
Identificati in cadrul formularilor de mai jos pe cea care nu se refera la un criteriu de
clasificare a normelor de consum:

a. dupa elementele componente;


b. dupa destinatia de consum;
c. dupa locul ocupat in cadrul circuitului productiv;
d. dupa locul ocupat in cadrul circuitului productiv;
e. dupa orizontul de timp de aplicare sau perioada de valabilitate.
ANS: C

183.
Normele tehnice de consum de energie reprezinta cantitatea maxima admisa a fi
consumata pe baza de documentatie tehnico -economica elaborata in conditiile incarca rii la
parametri prevazuti a instalatiilor, agregatelor, respectarii stricte a prescriptiilor tehnice si
tehnologice de lucru, precum si aplicarii masurilor ce conduc la cresterea randamentului
energetic, organizarii optime a proceselor de productie, recup erarii resurselor energetice
refolosibile de la utilajul sau procesul tehnologic care le -a generat. Ele se iau in calcul in
fundamentarea planului si programelor de aprovizionare cu carburanti, combustibili, energie
electrica si energie termica, precum si a planului costurilor de productie.
Identificati in formularile de mai jos varianta ce nu se constituie in element pe baza
caruia se determina:
a. pe baza consumurilor de energie propriu -zise;
b. pe baza bilanturilor energetice de proiect;
c. pe baza documentatiilor de investitii aprobate;
d. pe baza bilanturilor energetice reale elaborate de firma;
e. pe baza programelor de masuri de economisire a energiei.
ANS: A

184. Coeficientul tehnic de utilizare productiva a resurselor materiale se mai denumeste:


1. coeficient de scoatere;
2. coeficient de valorificare a resurselor materiale ;
3. coeficient de extractie ;
4. coeficient de reprezentare a substantei utile ;
5. coeficient de masa neta.
Identificati formularile ce contin acesti coeficienti si precizati care dintre combinatiile
de mai jos sunt adevarate :

a. 1+2+3 ;
b. 2+3+4 ;
c. 3+4+5 ;
d. 1+3+4 ;
e. 1+2+4.
ANS: D

185.
Coeficientii de valorificare a resurselor materiale sunt de natura sintetica si oglindesc,
intr-o forma concentrata, aspectele de ansamblu ale actiunii complexe de valorificare a
materialelor in general. Identificati in formularile de mai jos propo zitiile care contin referiri la
coeficientii de valorificare a resurselor materiale:
1. coeficientul material-produs;
2. coeficientul produs-material;
3. coeficientul de marja neta;
4. coeficientul acumulare-cheltuieli materiale;
5. coeficientul de scoatere.
Precizati care dintre variantele de combinatii de mai jos contine coeficientii de
valorificare a resurselor materiale.

a. 1+2+3;
b. 1+2+4;
c. 2+3+4;
d. 3+4+5;
e. 2+4+5.
ANS: B

186.
Coeficientii de masa neta exprima cantitatea neta de resurse materiale incorporata in
produsul finit, raportata la caracteristica fundamentala a acestuia. in raport cu unitatile de
masura caracteristice produselor acestia se prezinta sub forma de:
1. consum specific net;
2. suport net;
3. greutate (masa) neta;
4. lungime neta;
5. volum net.
Precizati care dintre combinatiile de mai jos contine toti coeficientii de masa neta de
resurse incorporata in produsul finit.

a. 1+2+3;
b. 2+3+4;
c. 3+4+5;
d. 1+3+5;
e. 1+2+5.
ANS: C

187.
Coeficientii de recuperare si valorificare a resurselor materiale refolosibile asigura
stabilirea gradului in care firmele isi indeplinesc sarcinile de valorif icare stabilite prin planul
aprobat, precum si stabilirea destinatiilor de utilizare si formelor de regasire a resurselor
materiale introduse in prelucrare cu ocazia definitivarii normelor de consum, a bilanturilor
materiale. Obiectivele urmarite prin stab ilirea coeficientilor de recuperare a materialelor
refolosibile sunt:

a. identificarea nivelului pierderilor tehnologice de materiale si stabilirea


cailor de actiune in vederea reducerii la minim a acestora;
b. asezarea pe baze reale a actiunilor de recu perare a materialelor refolosibile
si valorificarea completa a resurselor materiale aprovi -zionate;
c. limitarea cantitatilor de aprovizionat la nivelul necesarului real;
d. utilizarea lor ca materie prima sau prin reconditionari in cadrul firmei care
le-a produs ori prin vanzarea la terti;
e. compararea nivelului consumurilor specifice inregistrate dupa realizarea
programelor de activitate cu cel al normelor de consum estimate anterior.
ANS: E

188. Metodele de baza utilizate in determinarea indicatorilor de consum de materiale sunt:


1. calculul direct pe produs;
2. calculul tehnico-analitic;
3. metodele experimentale;
4. metodele statistice;
5. calculul indirect.
Identificati cele trei metode specifi ce si precizati care dintre combinatiile de mai jos le
contine:
a. 1+2+3;
b. 2+3+4;
c. 3+4+5;
d. 1+3+5;
e. 2+4+5.
ANS: B
189.
Identificati in formularile de mai jos notiunile care se folosesc in rezolvarea
problemelor de croire sunt:
1. suportul de croire;
2. planul de croire;
3. volumul de croit;
4. restul de la croire;
5. volumul de material de croit.
Precizati care dintre combinatiile urmatoare se refera la toate notiunile folosite in
rezolvarea problemelor de croire.

a. 1+2+3;
b. 2+3+4;
c. 3+4+5;
d. 1+2+4;
e. 2+4+5.
ANS: D

190.
Identificati in cadrul formularilor de mai jos textul care nu se refera la factorii de
influenta ai procesului de croire:

a. caracteristicile dimensionale ale materialelor si reperelor;


b. volumul materialului care este efectiv folosit;
c. tipul productiei si tehnica ori tehnologia folosite in debitarea -decuparea reperelor;
d. varietatea dimensional-configurativa a reperelor obtinute dintr -un suport definit
poate conduce la o croire simpla sau complexa;
e. forma si structura interna a mat erialului de croit.
ANS: B

191.
Identificati in textele urmatoare formularea ce nu se incadreaza la caile si sursele prin
care se realizeaza recuperarea si recircularea materialelor refolosibile:

a. colectarea si valorificarea materialelor, pieselor si subansamblelor


reutilizabile;
b. recuperarea, reconditionarea si refolosirea pieselor, subansamblelor si
reperelor;
c. colectarea, prelucrarea si valorificarea materialelor refolosibile;
d. identificarea, strangerea si depozitarea materialelor;
e. recuperarea si refolosirea pieselor de echimb, subansamblelor reutilizabile
rezultate din dezmembrari.
ANS: D

192.
Identificati in textele urmatoare principalele operatii specifice recuperarii si
valorificarii materialelor refolosibile.
1. identificarea, strangerea si depozitarea materialelor;
2. selectarea si sortarea pieselor;
3. pregatirea prin balotare, brichetare , maruntire, macinare a materialelor;
4. realizarea unui nivel ridicat al productivitatii muncii lucratorilor din acest
domeniu;
5. dinamizarea desfasurarii operatiilor de colectare si valorificare a materialelor
refolosibile.
Precizati care dintre combina tiile de mai jos contin toate operatiile specifice
recuperarii si valorificarii.

a. 1+2+3;
b. 2+3+4;
c. 3+4+5;
d. 1+3+5;
e. 2+4+5.
ANS: A

193.
Firmele vor trebui sa asigure desfasurarea in conditii de eficienta economica a tuturor
activitatilor destinate procesului de recuperare si valorificare a materialelor apeland la unele
masuri tehnico-organizatorice. Identificati in textele urmatoare fo rmularea ce nu se constituie
in masura tehnico-organizatorica.

a. realizarea unui nivel ridicat al productivitatii muncii lucratorilor din acest


domeniu;
b. folosirea oportuna a solutiilor de croire rationala in cadrul proceselor de
fabricatie;
c. mecanizarea complexa a operatiilor;
d. dinamizarea desfasurarii operatiilor de colectare si valorificare a
materialelor refolosibile;
e. reducerea cheltuielilor atrase de acest proces.
ANS: B

194.
Identificati in textele urmatoare etapele parcurse in elaborarea analizei consumurilor
integrate.
1. analiza principalelor produse;
2. ponderea consumului de manopera integrata pentru productia anuala, exprimata in
procente din consumul total pe economie;
3. consumul integrat de materii prime si produse importate in toate treptele de
fabricatie;
4. clasificarea productiei si a produselor;
5. determinarea indicelui complex de oportunitate.
Precizati care dintre combinatiile de mai jos contin cele trei etape ale elaborarii
analizei consumurilor integrate.

a. 1+2+3;
b. 2+3+4;
c. 1+4+5;
d. 3+4+5;
e. 1+3+5.
ANS: C

195. Desfacerea produselor prezinta deosebite semnificatii si are multiple implicatii dupa cum
urmeaza:
1. asigura satisfacerea unor nevoi sociale sau personale, intrucat activitatea insasi a
fost dictata cu acest scop;
2. asigura nu numai recuperarea cheltuielilor de productie si resursele necesare pentru
aprovizionarea beneficiarilor, dar si realizarea si cre sterea continua a eficientei
economice, a profitului firmei producatoare;
3. asigura competitivitatea firmei in raport cu alti participanti la circuitul economic;
4. asigura nu numai reluarea si continuarea procesului de productie la furnizor, dar si
resursele materiale pentru aprovizionarea productiei la firmele consumatoare;
5. asigura existenta benefica a circuitului economic normal.
Identificati formularile ce contin semnificatiile si implicatiile desfacerii produselor si
precizati care dintre combinati ile de mai jos le contin:

a. 1+2+3;
b. 2+3+4;
c. 3+4+5;
d. 1+2+4;
e. 2+4+5.
ANS: D

196. In cadrul activitatilor desfasurate de catre firma in vederea stabilirii necesar ului de produse si
acoperirii nevoilor reale ale pietei se procedeaza la prospectarea acesteia printr -o multitudine
de cai. Identificati in cadrul formularilor de mai jos textul care nu se refera la aceste cai.

a. organizarea de expozitii permanente sau sezoniere in centrele mari


consumatoare sau la beneficiarii cu pondere mare in consum, pentru
prezentarea produselor noi sau a celor modernizate care sunt mai putin
sau deloc cunoscute;
b. intocmirea si difuzarea de pliante, prospecte, cataloage come rciale care
sa cuprinda toate elementele de identificare a produselor si a conditiilor
de livrare, astfel incat consumatorii traditionali sau potentiali sa
cunoasca nomenclatorul si structura productiei, modul de realizare
tehnica a produselor si de prezen tare a lor;
c. activitatea de reclama a produselor si de prezentare a lor, punand in
valoare caracteristicile care intereseaza cel mai mult pe beneficiari;

d. organizarea de discutii bilaterale si multilaterale, de sondaje, consultari,


de adoptare a unor sugestii pe care beneficiarii le fac cu privire la
comportamentul produselor, la necesitatea modernizarii lor, la largirea
sferei de utilitati;

e. satisfacerea unor nevoi reale care trebuie sa fie acoperite in conditiile impuse de
cerere.
ANS: E

197. Identificati in cadrul textelor de mai jos formularea care nu se constituie in factor ce
influenteaza strategia de desfacere:

a. profilul de activitate al firmei;


b. numarul de utilizatori potentiali;
c. caile de prospectare a pietei;
d. gradul de complexitate al produselor si serviciilor;
e. numarul de producatori sau prestatori de servicii de un anumit tip.
ANS: C

198.
Strategia odata elaborata se adapteaza sistematic in raport cu noile conditii care apar si
care le modifica pe cele avute initial in vedere. Strategia activitatii de desfacere se afla in
stransa interdependenta cu:

a. organizarea activitatii de servire -vanzare, livrare-expeditie a produselor;


b. potentialul de productie sau de absorbtie care se poate pune in evidenta prin
estimare;
c. organizarea si modernizarea retelelor de distributie si de service;
d. oferirea si asigurarea serviciilor asociate produselor;
e. urmarirea comportamentului produselor la utilizatori.
ANS: B

199.
Elaborarea planului strategic si a programelor de desfacere a produselor pe cana lele
prevazute sau pe destinatari vizeaza urmatoarele activitati (actiuni):

a. informarea larga a potentialilor utilizatori asupra produselor si serviciilor


care se pot oferi pentru comercializare directa sau prin intermediari;
b. studiul pietei in vederea identificarii cererilor dimensional -structurale ale
viitorilor cumparatori-utilizatori;
c. evaluarea previziunilor in vanzari;
d. intocmirea portofoliului de comenzi si incheierea de contracte economice;
e. expedierea produselor pe canalele de distributie stabilite.
ANS: E

200. In activitatea de desfacere a produselor firma poate adopta urmatoarele tipuri de strategii:

a. strategii in investigarea pietei;


b. strategii interstitiale;
c. strategii in domeniul produsului;
d. strategii in domeniul publicitatii si promovarii vanzarilor;
e. strategii in domeniul distributiei.
ANS: B
201.
Ca strategii de produs tipice s -au evidentiat urmatoarele:
Identificati formularea ce nu reprezinta strategie de desfacere in domeniul produselor.

a. penetratia produsului pe o piata existenta, prin valorificarea completa a


posibilitatilor de desfacere, in cazul cand piata respectiva este
insuficient de saturata;
b. desfacerea produsului existent pe piete noi, prin identificarea unor noi
consumatori care ar putea utiliza produsul respectiv;
c. stabilirea tintei acolo unde nu exista nimic;
d. extinderea desfacerii produsului pe piata existenta, prin modernizari si
imbunatatiri ale caracteristicilor si performantelor, fara insa a i se
modifica destinatia initiala;
e. diversificarea produsului prin lansarea de noi produse cu noi functii si destinatii
care, fiind adresate unor noi consumatori, creeaza noi piete de desfacere.
ANS: C

202.
La nivel international, practica a sistematizat urmatoarele tipuri de strategii ale
firmelor:
Identificati formularea ce nu reprezinta tip de strategie de desfacere in domeniul
produselor la nivel international.

a. strategia ofensiva;
b. strategia defensiva;
c. strategia imitativa;
d. strategia dependenta;
e. strategia de promovare.

ANS: E

203.
In activitatea economica s -au sedimentat si conturat urmatoarele strategii de ti p
antreprenorial care au condus la realizarea succesului economic:
Identificati formularea ce nu reprezinta tip de strategie de desfacere in domeniul
produselorde tip antreprenorial.

a. utilizarea tuturor resurselor de care dispune firma sau antreprenoru l;


b. stabilirea tintei acolo unde nu exista nimic;
c. descoperirea si ocuparea unei brese ecologice;
d. crearea unui climat favorabil cumpararii;
e. schimbarea caracteristicilor economice ale unui produs, ale unei piete de
desfacere sau ale unui domeniu.
ANS: D
204. Oportunitatea strategiilor promotionale este conditionata de tendintele cererii. Pe baza acestor
considerente se pot mentiona urmatoarele strategii promotionale:
Identificati formularea ce nu reprezinta tip de strategie de desfacere in domeniul
promovarii produselor.

a. stimularea cererii directe prin care se urmareste realizarea de vanzari


imediate, prin convingerea consumatorilor potentiali sa cumpere
anumite produse de utilitate urgenta;
b. crearea unui climat favorabil cumpararii;
c. stimularea vanzarilor in perioadele cu cerere slaba este o strategie
promotionala caracteristica pentru produsele cu specific sezonier;
d. promovarea selectiva a vanzarilor prin actiuni publicitare concentrate
asupra unui numar limitat de consumatori, care formeaza un anumit
segment de piata;
e. utilizarea tuturor resurselor de care dispune firma sau antreprenorul.
ANS: E

205.
Ca strategii specifice de distributie se pot enumera:
1. distributia directa prin reteaua proprie existenta;
2. distributia directa printr-o noua retea proprie se recomanda cand se pune problema
cresterii volumului de desfacere sau a lansarii pe piata a un or produse noi, iar
reteaua existenta se dovedeste a fi insuficienta;
3. distributia prin reteaua intermediarilor se impune cand producatorul nu dispune de
retea proprie, cand aceasta nu mai corespunde volumului desfacerii, iar construirea
unei retele ar fi prea costisitoare, sau cand se lanseaza produse noi pe piete noi;
4. promovarea extensiva a vanzarilor prin actiuni publicitare in cadrul mai multor
segmente de piata;
5. sistemul de preturi care da posibilitatea consumatorului sa plateasca ceea ce
cumpara si nu ceea ce produce furnizorul.
Identificati formularile ce contin strategii in domeniul distributiei si precizati care
dintre combinatiile de mai jos le contin:

a. 1+2+3;
b. 2+3+4;
c. 3+4+5;
d. 1+2+4;
e. 2+4+5.
ANS: A

206. Activitatea de vanzare a produselor se poate efectua pe urmatoarele cai:


1. pe baza de contract comercial incheiat anticipat la cererea clientului;
2. pe baza de comanda anticipata ferma, urmata sau nu de onorarea imediata a
acesteia;
3. la cererea neprogramata, dar previzibila, din magazinele si depozitele proprii sau
ale retelei comerciale publice;
4. cu ajutorul modalitatilor practicate de producator -furnizor pentru desface-rea
produselor sale;
5. prin actiunile de promovare, de informa re a viitorilor utilizatori despre
caracteristicile produselor, a conditiilor de executie si de desfacere.
Identificati aceste cai si precizati care dintre combinatiile de mai jos le contine.

a. 1+2+3;
b. 2+3+4;
c. 3+4+5;
d. 1+3+5;
e. 2+4+5.
ANS: A

207. Sfera de cuprindere a serviciilor se poate materializa in:


Identificati formularea ce nu reprezinta sfera de cuprindere a serviciilor.

a. servicii care contribuie la conceperea si fabricatia unor produse;


b. serviciile care inlesnesc comercializarea produselor;
c. asistenta in domeniul organizarii si conducerii productiei;
d. modalitatile practicate de producator -furnizor pentru desfacerea produselor
sale.
e. asistenta in domeniul organizarii si conducerii activitatii de desfacere;
ANS: D

208.
Identificati in cadrul variantelor de mai jos textele care nu se refera la functiile
serviciilor.

a. de inlesnire a comercializarii produselor;


b. de sporire a volumului si eficientei vanzarilor;
c. de imbunatatire a calitatii ofertei;
d. de retroinformare;
e. de stabilizare si permanentizare a relatiilor cu partenerii.
ANS: A

209.
Precizati care din variantele de text de mai jos se refera la principalii indicatori
specifici ce definesc continutul planului si programelor de desfacere sunt:

a. stocul preliminat de produse finite la inceputul perioadei de gestiune; stocul


preliminat de produse finite la sfarsitul perioadei de gestiune; stocul de
siguranta;
b. volumul desfacerilor; stocul preliminat de produse finite la sfarsitul
perioadei de gestiune;
c. volumul desfacerilor; stocul de conjunctura; stocul preliminat de produse
finite la sfarsitul perioadei de gestiune;
d. volumul desfacerilor; stocul preliminat de produse finite la inceputul
perioadei de gestiune;
e. volumul desfacerilor; stocul preliminat de produse finite la inceputul
perioadei de gestiune; stocul de produse finite destinate desfacerii la
sfarsitul perioadei de gestiune.

ANS: E

210.
Existenta simultana a indicatorilor si modalitatea lor de calcul sunt conditionate de:
Identificati formularea ce nu reprezinta conditionare a existentei simultane a
indicatorilor si modalitatea lor de calcul.

a. tipul de productie (individuala, de serie mica, mijlocie sau mare, in masa);


b. natura produselor (specifice, de utilitate generala, cu ciclu lung de
fabricatie, cu consum sezonier);
c. stabilitatea probabila in fabricatie (determinata de gradul de uzura morala,
de gradul specific de innoire);
d. stocul preliminat de produse finite la inceputul perioadei de gestiune
e. stadiul in care se afla produsul (nou prevazut, productie curenta, cu extensie
si in viitor sau pentru care se prevede incetarea productiei, stadiu de
lansare, dezvoltare, maturitate, declin);
ANS: D

211.
Dimensionarea stocului de desfacere se realizeaza prin urmatoarele metode:
1. metoda directa;
2. metoda indirecta;
3. metoda calculului stoichiometric;
4. metoda bazata pe timpul de lansare a comenzilor;
5. metoda statistica.
Precizati care dintre combinatiile de mai jos contin cele doua metode specifice de
dimensionare a stocurilor de desfacere.

a. 1+5;
b. 2+3;
c. 3+4;
d. 4+5;
e. 2+5.
ANS: A

212.
Pe timpul cat produsele finite se gasesc in stocul de desfacere acestea trebuie sa
suporte o serie de operatii precum:
Identificati operatiile care nu se incadreaza la acest moment.

a. primirea si receptia produselor finite sosite de la sectiil e de fabricatie;


b. inregistrarea in evidenta si incarcarea gestiunii;
c. se face egalitatea dintre stocul previzionat si stocul real apreciindu -se cu o
valoare probabila;
d. sortarea produselor finite;
e. asamblarea, compunerea, efectuarea unor operatiuni de mon -taj;
ANS: C

213.
Pentru realizarea conditiei de minim a timpului total de stocare se va actiona in
urmatoarele directii:
Identificati directiile care nu se incadreaza la realizarea conditiei de minim a timpului
total de stocare.

a. efectuarea unor operatiuni pe parcursul desfasurarii procesului de


fabricatie;
b. descarcarea din gestiune, efectuarea operatiilor de incarcare in mijocul de
transport programat si expedierea produselor;
c. mecanizarea, automatizarea si robotizarea operatiunilor care se efectueaza
in depozitele de desfacere;
d. elaborarea si organizarea in depozite a unor fluxuri tehnologice si de
circulatie rationale;
e. simplificarea si automatizarea prelucrarii evidentelor tehnico -operative;
ANS: B

214.
Activitatea de optimizare a stocurilor de desfacere se bazeaza pe principii
asemanatoare pentru o buna parte din produsele finite si conditiile de stocare. Ca ur mare, se
pot folosi, ca si in cazul stocurilor de materiale, modelele cercetarii operationale dupa cum
urmeaza:
Identificati textul care nu se incadreaza la modelele cercetarii operationale specifice
optimizarii stocurilor de desfacere.

a. pentru produsele ce se fabrica in serie se iau in calcul cheltuielile de lansare


a unei comenzi destinata sa asigure reintregirea stocului de desfacere
precum si a celor de stocare;
b. fabricatia pe tot parcursul anului a unui produs a carui desfacere se
realizeaza numai intr-o secventa sau doua a acestuia;
c. luarea in considerare a nivelului cantitatii economice de comandat si a
factorului de indisponibilitate, atunci cand se pune problema evitarii
fenomenului de penurie;
d. optimizarea stocului de desfacere se poate efectua si daca se are in vedere
raportul in care se afla ritmul mediu al productiei pe zi si cel al
desfacerii medii pe aceeasi unitate de timp;
e. nivelul de comanda se stabileste in functie de timpul de comanda -
fabricatie-receptie a lotului de completare a stocului de desfacere si
desfacerea medie zilnica.
ANS: B

215.
Etapele pe care le parcurge un produs in decursul existentei sale sunt, in general,
urmatoarele:
Precizati care dintre texte nu se constituie in etapa parcursa de catre produse in
decursul existentei lor.

a. nasterea produsului;
b. cresterea vanzarilor;
c. orientarea catre produse noi;
d. maturitatea;
e. declinul.
ANS: C

216.
Nasterea produselor are in componenta sa urmatoarele momente principale:
Precizati care dintre texte nu se constituie in momente ale nasterii produsului.

a. exploatarea sau cercetarea ideilor, adica informatii, culegere de date, idei in


actiunea de prospectare si de analiza a conjuncturii pietei;
b. trierea ideilor realizabile;
c. creerea conditiilor ca viata produsului sa fie cat mai lunga;
d. organizarea in vederea fabricatiei;
e. dezvoltarea sau trecer ea la aplicarea in practica, sub forma unitatilor pilot.
ANS: C

217.
Cauzele care pot conduce la incetinirea ritmului de crestere a vanzarilor si de
dezvoltare a produsului lansat sunt urmatoarele:
Precizati care dintre texte nu se constituie in cauze ale incetinirii ritmului de crestere a
vanzarilor si de dezvoltare a produsului.

a. produsul nu raspunde din punct de vedere calitativ cerintelor


cumparatorilor;
b. a considera produsul patruns pe piata ca vechi, din care cauza va trebui ca,
odata ce perioada de crestere s -a terminat, sa se orienteze catre alte
produse noi;
c. piata nu este prospectata corespunzator ceea ce conduce la o saturare
timpurie a ei, la lipsa de cerere, la restrangerea zonelor de consum;
d. reclama, publicitate, prezentare slabe, ce nu sustin in suficienta masura
ritmul asteptat al vanzarilor;
e. aparitia unui produs similar imbunatatit, sau a unui produs cu totul nou care
cuprinde in gama utilizarilor lui si utilizarile produsului lansat anterior
pe piata.
ANS: B

218.
Pentru a se evita incetinirea ritmului productiei si scaderea vanzarilor producatorul este
obligat sa ia unele masuri cum ar fi:
Precizati care dintre texte nu se constituie in masura luata in scopul evitarii incetinirii
ritmului productiei si micsorarii vanzarilor.
a. inviorarea reclamei si publicitatii;
b. perfectionari aduse produsului pe parcurs;
c. imbunatatirea retelei de desfacere;
d. prospectarea de noi piete de desfacere
e. scoaterea unui sortiment nou.
ANS: E

219.
Pentru a se prelungi cat mai mult viata produselor si a le mentine un timp mai
indelungat in maturitate, producatorul ia urmatoarele masuri:
1. sa invioreze reclama si prezentarea produsului astfel incat sa atraga din nou atentia
cumparatorilor;
2. o anumita nevoie poate fi satisfacuta de mai multe bunuri sau produse si invers;
3. notiunii de utilitate obiectiva a produsului i se adauga utilitatea subiectiva;
4. sa aduca imbunatatiri tehnice si tehnologice produsului in cauza, sa extinda gama
calitatilor si utilitatilor lui;
5. sa scoata pe piata un produs nou, care chiar daca este d in aceeasi grupa de produse
si cu aceeasi destinatie, sa marcheze aparitia oponentului produsului existent.
Identificati aceste masuri si precizati care dintre combinatiile de mai jos le contine.

a. 1+2+3;
b. 2+3+4;
c. 3+4+5;
d. 1+3+5;
e. 1+4+5.
ANS: E

220.
Accentuarea tendintei de reinnoire a produselor are la baza influente multiple.
Identificati in cadrul formularilor de mai jos textul care nu se constituie in in fluenta ce
conduce la reinnoirea produselor.

a. cresterea continua a nevoilor de consum si diversificarea lor;


b. sporirea gradului de asigurare cu materii prime si materiale destinate
procesului de productie;
c. revolutia tehnico-stiintifica contemporana, materializata in procese
tehnologice noi, in materii prime fabricate pentru prima data;
d. intensificarea procesului de urbanizare si a procesului de denaturalizare a
consumului, in contextul mai larg al schimba rilor modului de viata.
e. cresterea gradului de instruire si cultura al populatiei;
ANS: B

221.
Procesul de reinnoire a produselor se desfasoara in conditiile unor factori de i nfluenta
variati. Identificati in textele de mai jos formularea ce nu reprezinta factor de influenta al
procesului de reinnoire a produselor.

a. populatia consumatoare si consumatorii din diverse domenii de activitate;


b. puterea de cumparare;
c. comportamentul cumparatorilor;
d. gradul de asigurare cu produse a pietelor;
e. actiunile competitive ce exista intre producatori.
ANS: D

222.
Identificati in textele urmatoare formularea care nu se refera la stilurile de consum
cunoscute.
a. rigorist;
b. ascetic;
c. globalizat;
d. necritic;
e. hedonist.
ANS: C

223.
Stilul elitist se caracterizeaza prin:
Identificati textul care nu se refera la caracteristicile stilului elitist.

a. tendinta de dotare medie sau mare;


b. criteriul predominant in decizia de achizitie este calitatea pentru care se
accepta si preturi ridicate;
c. accepta numai obiecte de nivel tehnic inalt, cu forme si stiluri variind de la
clasic la modern.
d. interes atat pentru cresterea cal itatii activitatilor casnice, cat si pentru
scurtarea duratei lor;
e. au o imagine eterogena, mergand de la lipsa de interes, pana la conceptia de
avangarda asupra activitatilor si obiectelor casnice, in special cele de bucatarie.
ANS: D

224.
Produsele noi sunt una din principalele surse de crestere a beneficiilor firmei. Pentru a
mari succesul in dezvoltarea de produse noi se stabilesc urmatoarele coordonate si alternative:
Identificati textul care nu se refera la coordonate si alternative in dezvoltarea de
produse noi.

a. organizatiile mari si bugetele importante de cercetare si dezvoltare dau


proportii mai mari de succes produselor noi;
b. acordarea unei mari importante criteriului estetic solicitandu -se semne
formale apartinand anumitor st iluri, cat si criteriul calitativ;
c. produsele noi sunt un rezultat natural al unui efort de cercetare si
dezvoltare
d. organizarea trebuie sa aiba o baza functionala sau de proiect pentru
dezvoltarea eficienta a produsului nou;
e. dezvoltarea produsului nou este un proces continuu;
ANS: B
225.
Precizati care dintre textele de mai jos nu reprezinta functie pe care o indeplinesc
marcile:

a. indica originea produsului;


b. garanteaza calitatea produsului;
c. tendinta de a crea o varietate de presiuni;
d. stimuleaza solicitarea si cumpararea produsului;
e. contribuie la desfasurarea unei concurente loiale deoarece inlatura
posibilitatea de a confunda un produs fabricat de o firma cu acelasi
produs facut de alta firma.
ANS: C

226.
Identificati in textele de mai jos formularea care nu se refera la clasificarea marcilor.

a. marci verbale;
b. marci nonverbale;
c. marci figurale;
d. marci combinate;
e. marci prezentate sonor.
ANS: B

227.
Marcile combinate sunt rezultatul combinarii mai multor elemente, toate acestea fiind
infatisate intr-una sau mai multe culori. Precizati care dintre textele de mai jos nu reprezinta o
astfel de combinatie:

a. cuvinte;
b. peisaje;
c. litere;
d. cifre;
e. reprezentari grafice.
ANS: B

228. Marcile vizeaza activitati distincte ca:


1. sectorul producatorilor de bunuri materiale;
2. sectorul firmelor private;
3. sectorul financiar-bancar;
4. sectorul circulatiei marfurilor de larg consum;
5. sectorul prestatiilor de servicii.
Identificati textele corecte privitoare la activitatile vizate de catre marci si precizati
care dintre combinatiile de mai jos le contin :.

a. 1+2+3;
b. 2+3+4;
c. 3+4+5;
d. 1+4+5;
e. 1+3+5.
ANS: D

229. Identificati si precizati care dintre formularile de mai jos reprezinta interdictii privind alegerea
marcilor:

a. coincizia si eufonia pentru marcile verbale, scurte, usor de pronuntat si


memorat;
b. claritate pentru a putea fi citite repede si usor;
c. nu se deosebesc de alte marci pentru acele produse, lucrari sau servicii identic e
sau similare, inregistrate sau ocrotite in baza unor conventii internationale;
d. simplitate, mai ales la marcile figurale;
e. sugestivitatea si armonia la marcile combinate.
ANS: C

230.
Identificati si precizati care dintre formularile de mai jos reprezinta conditii ce trebuie
indeplinite de marci:

a. constituie copierea, imitarea sau traducerea unei marci din alt stat, notoriu
cunoscute pentru produse, lucrari sau servicii identice sau similare;
b. cuprind denumiri care sunt sau au devenit uzuale, necesare sau generice
pentru acele produse, ori se refera exclusiv la modul, timpul si locul
fabricatiei, sau la natura, destinatia, pretul, calitatea, cantitatea si
greutatea marfurilor;
c. cuprind, fara autorizatia organelor in drept, nume sau portrete de
conducatori de partid sau de stat in viata, reproduceri sau imitatii de
steme, drapele, medalii, embleme si insigne, semne oficiale de marcare,
verificare sau control;
d. cuprind elemente prevazute la alineatul anterior apartinand altor state sau
organizatii internationale, interguvernamentale, daca folosirea lor este
interzisa de conventiile la care tara este parte;
e. sugestivitatea si armonia la marcile combinate.
ANS: E

231.
Precizati textul care nu reprezinta factor al eficientei comerciale a unei marci pe piata
externa:

a. originalitatea;
b. numarul punctelor de vanzare ;
c. garantia;
d. gradul de patrundere si de cunoastere de catre consumatori;
e. buna dispozitie a produsului pe piata.
ANS: B

232.
Precizati care dintre formularile de mai jos nu reprezinta mod de realizarea a
publicitatii:

a. anunturi;
b. afise;
c. studii cantitative;
d. pliante;
e. prospecte.
ANS: C

233.
Identificati in cadrul textelor de mai jos formularea ce nu se incadreaza la clasificarea
publicitatii dupa modul de efectuare.

a. publicitate directa;
b. publicitate axata pe furnizor;
c. publicitatea indirecta;
d. publicitatea de sprijin;
e. publicitatea in randul reprezentantilor comerciali.
ANS: B

234. Precizati care din textele de mai jos nu reprezinta cale de realizare a publicitatii intensive:

a. inchirierea intre anumite ore de maxima audienta a unor pasaje de timp la radio
si televiziune sau redarea in casete video ori audio a unor anunturi
publicitare asupra unui produs;
b. inchirierea unor spatii in ziarele si revistele de mare tiraj pe ntru prezentarea si
reclama produselor;
c. afise peste tot unde este posibil, la locuri vizibile si de mare acces;
d. invitarea producatorilor si consumatorilor prin diferite canale de informare in
masa, la expozitii cu vanzare, organizate in scopuri publicitare;

e. firme luminoase si sonore, cu repetitie obsedanta, cu intermitente care bat la ochi,


devin obsesive, revin in minte.
ANS: D

235.
Precizati care din textele de mai jos nu reprezinta restrictie publicitara:

a. publicitatea in randul reprezentantilor comerciali;


b. anunturile publicitare nu trebuie sa insele;
c. textele cu critici aspre sunt interzise si orice referire la concurenti , fie ca
persoane, fie ca grup, este interzis;
d. impedimente pentru anumite categorii de produse ce trebuie cunoscute
(produse de tutun, farmaceutice);
e. esantioanele separate nu pot fi mai mari decat este necesar spre a permite o
incercare adecvata a produsului.
ANS: A
236.
Precizati care din textele de mai jos nu se incadreaza la activitatea operativa de
desfacere a produselor:
a. organizarea minutioasa a operatiunilor de pregatire a produselor pentru livrare;
b. formarea loturilor complete si complexe, unitare pentru livrare;
c. intocmirea documentelor de expeditie;
d. pregatirea pietei cu privire la aparitia unor noi produse;
e. derularea propriu-zisa a actiunii.
ANS: D

YES/NO

1. Raspundeti afirmativ sau negativ prin „DA” sau „NU” daca textul urmator este/nu este
adevarat: „Desfacerea produselor reprezinta, in acceptiunea cu cea mai larga audienta,
trecerea bunurilor materiale dintr -o sfera in alta, realizarea lor ca marfa in cadru l relatiei
productie-consum.”

ANS: Y

2.
Raspundeti afirmativ sau negativ prin „DA” sau „NU” daca textul urmator este/nu este
adevarat: „Eficienta activitatii de desfacere se masoara nu numai cantitativ prin gradul in care
oferta satisface cererea, ci si calitativ, prin contributia pe care firma o aduce la constituirea
substantei materiale destinate largirii pietei si acoperirii nevoilor cumparatorilor.”

ANS: Y

3.
Raspundeti afirmativ sau negativ prin „DA” sau „NU” daca textul urmator este/nu este
adevarat: „…raporturile dintre furnizori si beneficiari trebuie sa reflecte gradul si modul in
care productia se adapteaza, cantitativ si calitativ, nevoilor de consum ale solicitantilor.”

ANS: Y

4.
Raspundeti afirmativ sau negativ prin „DA” sau „NU” daca textul urmator este/nu este
adevarat: „Desfacerea produselor incheie circuitul economic al firmei”

ANS: Y

5.
Raspundeti afirmativ sau negativ prin „DA” sau „NU” daca textul urmator este/nu este
adevarat: „Analiza folosirii suprafetelor de depozitare trebuie sa evidentieze factorii care au
influentat cresterea sau scaderea valorii suprafetei de depozitare realizate fata de suprafata de
depozitare prevazuta in plan, precum si schimbarile pe care le -au suferit in cursul realizarii
planului si modul cum s-au rasfrant asupra folosirii suprafetei de depozitare.”

ANS: Y
6.
Raspundeti afirmativ sau negativ prin „DA” sau „NU” daca textul urmator este/nu este
adevarat: „Ambalarea produselor este unica modalitate de a armoniza interese le producatorilor
cu cele ale consumatorilor in privinta parametrilor calitativi ai produselor.”

ANS: N

7.
Raspundeti afirmativ sau negativ prin „DA” sau „NU” daca textul urmator este/nu este
adevarat: „Pe aceste cai furnizorul are posibilitatea sa i ntre in contact direct si permanent cu
cumparatorii produselor, asigurandu -se astfel ca produsele lui, oferta sa, reprezinta
satisfacerea unor nevoi reale care trebuie sa fie acoperite in conditiile impuse de cerere si ca
ambele, cererea si oferta, sunt fa ctori de manifestare a obligatiilor ce decurg pentru firma din
necesitatea indeplinirii sarcinilor de plan cele revin.”

ANS: Y

8.
Raspundeti afirmativ sau negativ prin „DA” sau „NU” daca textul urmator este/nu este
adevarat: „Vanzarea produselor repr ezinta actul prin care se asigura valorificarea rezultatelor
productiei, este un moment al activitatii de desfacere ce finalizeaza toate actiunile pe care le
face firma producatoare, agentul de vanzari, pentru ca produsul propriu sa fie solicitat si
acceptat de clienti; prin aceasta se realizeaza recuperarea cheltuielilor facute cu fabricatia si
pregatirea produsului pentru vanzare si obtinerea unui profit.”

ANS: Y

9.
Raspundeti afirmativ sau negativ prin „DA” sau „NU” daca textul urmator este/nu este
adevarat: „Previzionarea cererii nu asigura conditii pentru reducerea ciclului intre primirea
comenzii din partea clientilor si livrarea produselor, si nici pentru o servire mai buna a
acestora. in acelasi timp, prin productia anticipata (pe stoc) nu se poa te programa lansarea in
fabricatie a unor loturi economice a caror marime sa se calculeze cu ajutorul modelelor
economico-matematice ale cercetarii operationale.”

ANS: N

10.
Raspundeti afirmativ sau negativ prin „DA” sau „NU” daca textul urmator este/nu este
adevarat: „Vanzarile complexe sunt o forma speciala de desfacere a produselor compusa din
ansamblul de livrari de produse si servicii aferente intre care se creaza legaturi de antrenare,
interconditionare, interdependenta, coordonate sau efectuate de un singur furnizor in
beneficiul unui singur utilizator. Ele reprezinta componenta antrenanta in penetrarea si
extinderea desfacerilor pe pietele interna si externa.”

ANS: Y

11.
Raspundeti afirmativ sau negativ prin „DA” sau „NU” daca textul urmator este/nu este
adevarat: „Marcile au rolul de a facilita individualizarea cu usurinta a unui produs fabricat de
o firma si a-l deosebi de alt produs similar, realizat de una sau mai multe firme.”

ANS: Y

12.
Raspundeti afirmativ sau negativ prin „DA” sau „NU” daca textul urmator este/nu este
adevarat: „Emblema este reprezentata printr -un ansamblu de figuri, o compozitie mai mult sau
mai putin artistica de linii ori un desen, fara un subiect determinat, dar car e nu se repeta, de
regula, la alte marci; ele sunt expresia sintetica a marcii produsului.”

ANS: N

13.
Raspundeti afirmativ sau negativ prin „DA” sau „NU” daca textul urmator este/nu este
adevarat: „Vinieta este marca produsului reprezentata printr -un sistem figurativ simplu, este blazonul
marcii, expresia figurativa a marcii firmei sau retelei comerciale. ”

ANS: N

14.
Raspundeti afirmativ sau negativ prin „DA” sau „NU” daca textul urmator este/nu este
adevarat: „Publicitatea reprezinta totalitatea actiunilor si mijloacelor, altele decat cele de
propaganda personala, folosite pentru a face cunoscute si apreciate de catre consumatori,
produsele sau serviciile propuse spre vanzare sau pentru formarea unei a titudini favorabile
fata de o idee, actiune deosebita, teorie.”

ANS: Y