Tema de control 1

1. Enumerai conceptele care arat cum se organizeaz un sistem de management.

2. Comentai noiunile de resurs i efect.

1. Concepte care arat cum se organizeaz un sistem de management :

- Obiectivul
- Resursele
- Efectele
- Procesul
- Optimizarea
2. Noiunile de resurs i effect
Resursele rspund la ntrebrile Cu ce?, Cu cine se atinge obiectivul? si se defines ca un
potential material, financiar, informational, uman, stiintific de care dispune compania la un
moment dat. Utilizarea rationala a acestora reprezinta conditia fundamentala de succes si progres
a oricarei organizatie.
Clasificarea resurselor :
1. Dupa durata de consum:
- Resurse de moment
- Resurse de durata
2. Dupa sursa de provenienta :
- Resurse proprii
- Resurse imprumutate
- Resurse atrase
3. Dupa natura economica:
- Resurse avansate
- Resurse ocupate
- Resurse consumate
Omenirea a progresat pe linia cutrii, cunoaterii i atragerii de noi resurse n circuitul
economic. Raritatea resurselor i bunurilor privit calitativ i cantitativ reprezint o caracteristic
generala a economiei. Legea raritii resurselor const n aceea c volumul, structurile i calitatea
resurselor economice i a bunurilor se modific mai ncet dect volumul, structurile i
intensitatea nevoilor umane. Deci, resursele sunt relativ limitate, rare n comparaie cu nevoile.
Efectele sunt rezultatul unor aciuni, activiti sau procese. Ele pot fi de natura sociala sau
economica.

Din punct de vedere al naturii lor identificm trei tipuri de efecte economice:
- efecte de natura sporului cifrei de afaceri (produciei fizice sau valorice);
- efecte de natura economiilor de resurse;
- efecte de natura sporului de venit net (profit, impozite, taxe, TVA etc.).
Echivalarea ca natur a efectelor economice se face prin exprimarea tuturor tipurilor de efecte
ntr-un singur tip de efect i nsumarea lor ntr-un efect total. Regula generala pentru calcularea
efectului total este transformarea sporului de producie i a economiilor de resurse n venit net i
apoi nsumarea lor directa.

Tema de control 2
1. Evideniai implicaiile caracteristicilor serviciilor asupra managementului acestora.
2. Exemplificai cteva seciuni de servicii din Clasificarea Activitilor din Economia
Naional (CAEN).

1. a) Forma nematerial - majoritatea serviciilor nu se concretizeaz n bunuri materiale,

ci mbrac forma unor activiti sau faze ale unor procese economico-sociale. Aceasta
caracteristica implica efortul managementului in special in zona decizionala aferenta
cercetarii stiintifice. Efectuarea de studii de piata, intocmirea de statistici, cautarea a noi
solutii de optimizare a costurilor de productie, precum si a noi tehnologii menite sa
imbunatateasca produsul din punct de vedere calitativ si ecologic. De asemenea aceasta
caracteristica determina managementul unei organizatii sa ia decizii de profesionalizare
corespunzatoare a personalului pentru a oferi cel mai bun support consumatorilor.
b) Intangibilitatea serviciilor - exprim faptul c ele nu pot fi percepute sau evaluate cu
ajutorul simurilor omeneti (auz, miros, vz, gust etc.) nainte de a fi cumprate sau chiar
consumate. De asemenea este nevoie de studii de piata precum si de o analiza a raportului
cerere/oferta ce sunt declansate la decizia managementului. Personalul calificat
corespunzator are de asemenea o importanta foarte mare pentru succesul produsului. O
calificare corespunzatoare este asigurata prin programe de invatare create la initiative
managementului. Nu in ultimul rand, aceasta caracteristica determina nevoia derularii
unor campanii de marketing adecvate care sa duca la sensibilizarea cumparatorilor la
calitatile de baza ale produsului. O alta strategie elaborate de management poate fi
reprezentata de campanii agresive de pret ce pot atrage cumparatorii altor produse.
c) Inseparabilitatea n timp i spaiu (simultaneitatea) serviciilor se concretizeaz n
faptul c producerea (prestarea) i consumul serviciilor au loc n acelai timp.

Faptul ca aceasta caracteristica presupune participarea consumatorului la furnizarea

serviciului determina managementul sa declanseze studii cu privire la cea mai buna
metoda de utilizare precum si prezentarea acesteia intr-o forma cat mai ergonomica.
Metodele pot fi directe - prin utilizarea echipamentelor ce furnizeaza un astfel de serviciu
in locatiile furnizorului, sau indirecte prin intermediul internetului spre exemplu. Astfel
de studii au ca tinta optimizarea interfetelor de utilizare a serviciului astfel incat o plaja
cat mai larga de utilizatori sa le poata accesa oricand cu usurinta. De asemenea este
important ca suportul tehnic acordat clientilor in utilizarea serviciilor cu astfel de
caracteristica trebuie sa fie in masura sa resolve potentialele probleme aparute in timpul
utilizarii. Astfel managementul trebuie sa asigure o pregatire corespunzatoare
personalului insarcinat cu deservirea clientilor pe partea de support tehnic.
d) Variabilitatea serviciilor const n imposibilitatea repetrii acestora n mod identic de
la o prestaie la alta deoarece ele depind de persoana care le presteaz, de dispoziia
acesteia, de loc, de moment etc. Pentru a evita pe cat posibil neplacerile cauzate de
dispozitia de moment a prestatorilor de servicii, angajati ai furnizorului, managementul
recurge la standardizarea proceselor de furnizare sub forma de proceduri ce trebuiesc
respectate de personalul calificat. De asemenea este imperativa existenta mecanismelor
de feedback din partea clientului ce pot imbunatati in timp aceste proceduri.
2. Seciuni de servicii din Clasificarea Activitilor din Economia Naional (CAEN) :
- Sectiunea A
- Agricultura, silvicultura si pescuit
- Sectiunea E (40) - Energie Electrica si Termica, Combustibili Gazosi Distribuiti si
Apa
- Sectiunea H (55) - Hoteluri si Restaurante
- Sectiunea I (60) - Servicii de Transport, Depozitare si Telecomunicatii
- Sectiunea J (65) - Servicii de Intermediere Financiara
- Sectiunea L(75) - Servicii de Administratie Publica si Aparare; Servicii de Asigurari
Sociale din Sistemul Public
- Sectiunea M (80) - Servicii de Invatamant
- Sectiunea N (85) - Servicii de Sanatate si Asistenta Sociala
- Sectiunea O (90) - Alte Servicii Colective, Sociale si Personale

Tema de control 3
1. Explicai noiunea de stat providen i criticile aduse acestuia.
2. Identificai n literatura de specialitate un exemplu de parteneriat
public-privat i comentai cauzele succesului sau insuccesului acestuia.
1. Notiunea de stat providenta are menirea de a pune n micare
acele prghii economico-sociale care s permit utilizarea raional a
capitalului uman concomitent cu creterea economic i cu justeea

social. Practica a demonstrat ns c datorit utilizrii ineficiente a

acestor prghii se pune tot mai frecvent problema limitrii rolului
statului n economie.
Criticile aduse au n vedere creterea cheltuielilor publice, creterea
numrului de funcionari (birocraia) i povara excesiv a prelevrilor
obligatorii, att pentru populaie, ct i pentru agenii economici.
2. Un exemplu de pareteneriat public-privat constitutie contractul de asociere in
participatiune incheiat in cadrul Consiliului Local al comunei Topliceni, judetul Buzau pe
de o parte si SC Rompetrol Downstream SA ,cu sediul in Bucuresti, pe de alta parte, in
calitate de asociat. Obiectul parteneriatului il reprezinta asocierea in vederea constituirii
si exploatarii unei statii de distributie carburanti. Asocierea este independenta, fara
personalitate juridica, desfasurandu-si acitivitatea potrivit principiului independentei
juridice si financiare a fiecarui asociat si principiului acordarii prioritatii in prestarea de
servicii pentru realizarea scopului asociatiunii. Contributiile (aporturile) fiecaruia dintre
parti nu constituie capital al asocierii,neavand ca obiect constituirea unui patrimoniu
distinct de cel al partilor. Consiliul Local participa in realizarea obiectului contractului cu
folosinta unui teren situat in intravilanul comunei in scopul construirii de catre asociat a
obiectivului contractului,iar SC Rompetrol Downstream SA contribuie cu folosinta unui
container, reprezentand statia mobila precum si cu fonduri financiare si alte bunuri
necesare exploatarii statiei. Asocierea se desfasoara pe durata a cinci ani, dupa care la
incheierea acesteia bunurile ce formeaza obiectul asocierii vor fi repartizate intre
parteneri dupa cum urmeaza:
- Consiliul Local va reintra in posesia deplina a terenului aportat in asociere;
- SC Rompetrol Downstream SA va dispune in mod liber de proprietatea asupra statiei si
asupra tutror bunurilor ce se vor gasi in statie la data incheierii contractului.
Cauzele succesului parteneriatului :
-

Impartirea riscurilor intre parti

Resursele financiare private vor completa efortul administratiilor publice
Dezvoltare economica rapida si sanatoasa in Romania
Realizarea n timp real a obiectivelor
Recunoasterea de catre parteneri a obiectivelor si sistemelor de control si managament,
prin prisma acordurilor contactuale ncheiate.

Tema de control 4

1. Comentai urmtoarea afirmaie a lui William Daley, secretar la Camera de Comer a

SUA: tehnologia acioneaz ca un catalizator: ea modific economia, afacerile i
consumatorii. Deja nu mai este vorba de comer electronic, de e-mail, de afaceri
electronice sau de fiiere electronice. Este vorba de acel E din oportunitate
economic.
2. Exemplificai aseriunile dumneavoastr.

1. Afirmatia de mai sus,facuta de William Dalley in 1998, a fost facuta sa atraga atentia
asupra beneficiilor si potentialului urias pe care il are E-comertul. Este vorba de acel E
din oportunitate economic. Aceasta fraza ne arata viziunea lui Dalley asupra
posibilitatilor pe care le-am avea, folosind aceasta forma de afaceri, asupra afacerilor,
prestatorilor,consumatorilor si economiei fiecarei tari. Dalley, previzionar, anunta o mare
schimbare in toate domeniile in care se va folosi la maxim potentialul internetului.

2.
-

Datorita internetului putem avea beneficii multiple :

Baze de date si stocare online si in Cloud
Posibilitatea achizitionarii de bunuri si servicii online
Afaceri derulate online, care presupun o diminuare semnificativa a costurilor cu resursele
Plata online la comercinati prin intermediul cardului bancar
Efectuarea de plati online catre prestatorii de servicii generale.
Platformele online de invatare de care beneficiaza foarte multi student si nu numai.