Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. In literatura de specialitate, alaturi ori concomitent cu termenul de aprovizionare, se mai folosesc si altii. Identificati in
textele de mai jos varianta ce contine toti acesti termeni.
a. asigurare, aprovizionare, contractare;
b. achizitionare, asigurare, aprovizionare;
c. achizitionare, asigurare, alimentare;
d. alimentare, aprovizionare, contractare;
e. aprovizionare, contractare, furnizare.
2. Identificati in formularile de mai jos punctul care nu se incadreaza la elementele pe care le asigura desfacerea.
Desfacerea asigura:
a. satisfacerea unor nevoi personale si sociale;
b. reluarea procesului de productie, cat si resursele materiale destinate pentru aprovizionarea firmelor consumatoare,
firmele aparand intr-o dubla ipostaza: de producator-furnizor si de cumparator;
c. recuperarea cheltuielilor de productie si resursele materiale necesare pentru aprovizionarea beneficiarilor;
d. realizarea si cresterea eficientei economice, a profitului firmei producatoare prin punerea in miscare a parghiilor
economice, organizatorice si tehnice care sunt la indemana managerului firmei respective;
e. constituirea substantei materiale destinate largirii pietei si acoperirii nevoilor cumparatorilor.
3. In structura sa managementul aprovizionarii contine si o serie de elemente de ansamblu. Precizati care dintre
formularile de mai jos le contine pe toate:
a. conducere-coordonare, organizare, furnizare, gestionare, valorificare;
b. conducere-coordonare, organizare, programare-contractare, derulare efectiva, controlanaliza- evaluare;
c. organizare, programare-contractare, derulare efectiva, gestionare, valorificare;
d. furnizare, gestionare, valorificare, organizare, control-analiza-evaluare;
e. valorificare, organizare, control-analiza-evaluare, derulare efectiva, programarecontractare.
4. Identificati in textele de mai jos obiectivul principal al activitatii de desfacere.
Obiectivul principal al desfacerii il reprezinta:
a. elaborarea studiilor de marketing;
b. realizarea schimbului de produse;
c. vanzarea produselor din profilul propriu de fabricatie in conditii de eficienta;
d. prestarea de servicii in baza unui contract;
e. repartizarea produselor.
5. Aprovizionarea indeplineste mai multe roluri. Identificati in textele de mai jos formularea care le contine pe acestea:
a. sursa de informare strategica si subsistem de participare activa la elaborarea strategiilor de dezvoltare a
firmelor;
b. sursa de informare strategica si subsistem de conceptie si executie;
c. subsistem de participare activa la elaborarea strategiilor de dezvoltare a firmelor si sursa de venituri;
d. sursa de venituri si subsistem de conceptie si executie;
e. subsistem de participare activa la elaborarea strategiilor de dezvoltare a firmelor si subsistem de conceptie si executie.
6. Identificati in cadrul textelor de mai jos formularea ce nu reprezinta un element atribuit importantei activitatii de
desfacere.
Analiza continutului managementului desfacerii productiei conduce la concluzia ca aceasta activitate este importanta prin
faptul ca asigura:
a. baza motivationala pentru organizarea si desfasurarea fabricatiei de produse;
b. elementele pentru fundamentarea programelor de fabricatie;
c. conditiile in care urmeaza a se exploata sau utiliza produsele fabricate;
d. spatiul de derulare a activitatilor de marketing;
e. cerintele pe care trebuie sa le satisfaca productia pentru a raspunde comenzii sociale.
7. Aprovizionarea are si rolul de sursa de informare strategica; acest rol decurge din raporturile cu piata din amonte. Care
din informatiile colectate din amonte prezentate mai jos nu sunt adevarate:
a. cele privitoare la evolutia cererii si a ofertei de produse;
b. cele care privesc tendintele in evolutia viitoare a concurentei;
c. cele care se refera la strategia desfasurarii negocierilor;
d. cele care privesc evolutia preturilor;
a. a asigura satisfacerea prompta a clientilor, fapt ce asigura stabilitatea si extinderea vanzarilor de produse;
b. prospectarea pietei necesare desfacerii;
c. sporirea increderii cumparatorilor in produsele sau serviciile oferite;
d. mentinerea sau cresterea cifrei de afaceri pentru producator;
e. obtinerea unui profit mai mare, ca scop final al activitatii firmei.
15. Derularea activitatii de aprovizionare se realizeaza printr-o serie de metode specifice; precizati care dintre formulari
contine metodele adevarate:
a. metoda pasiva, metoda pas cu pas, metoda activa;
b. metoda pasiva si metoda activa;
c. metoda pasiva, metoda just in time si metoda activa;
d. metoda pasiva, metoda punctului de comanda si metoda activa;
e. metoda pasiva, metoda scrisa si metoda activa.
16. Expedierea produselor finite ca modalitate de organizare a activitatii de desfacere se organizeaza de catre producatori.
Identificati in formularile de mai jos varianta care nu se refera la ce asigura expedierea produselor finite:
a. inchirierea mijloacelor de transport;
b. transportul produselor finite la destinatari;
c. intocmirea formalitatilor de expeditie-transport;
d. predarea catre unitatea de transport a produselor;
e. depunerea documentatiei corespunzatoare la banca.
17. Precizati raspunsul corect ce se refera la: managementul aprovizionarii integreaza intr-un tot unitar fluxul si
controlul resurselor materiale din momentul:
a. initierii procesului de asigurare si pana la transformarea acestora in produse vandabile;
b. fundamentarii programelor de aprovizionare pana la controlul utilizarii resurselor in consum;
c. dimensionarii stocurilor pana la alimentarea sectiilor de productie;
d. alegerii furnizorilor pana la eliberarea pentru consum a resurselor materiale;
e. identificarii pe structura a resurselor materiale necesare firmei pana la controlul utilizarii acestora in consum.
18. Stocurile de desfacere se pot analiza cu ajutorul unor indicatori precum:
Identificati formularea ce nu contine indicator de analiza a stocului de desfacere.
a. nivelul fizic efectiv al stocului de produse finite, in raport cu limita stabilita;
b. volumul fizic si valoric al stocurilor peste necesar, cu miscare lenta sau fara miscare;
c. stocul mediu in raport cu productia marfa;
d. structura produselor aflate n stocul de desfacere;
e. greutatea specifica a stocului mediu valoric de desfacere in volumul total de mijloace circulante.
19. Fiecare compartiment al sistemului de aprovizionare trebuie sa aiba o organizare interna rationala, organizare ce va
influenta direct functionalitatea sistemului respectiv. Identificati in textele de mai jos varianta care nu contine elementele
ce trebuie sa asigure organizarea interna.
a. identificarea principalelor functii ale sistemului;
b. stabilirea criteriilor pe baza carora se va contura organizarea structurala;
c. precizarea rolului sistemului in cadrul organizarii structurale de ansamblu a firmei;
d. stabilirea gradului de centralizare-descentralizare;
e. legaturi continue, operative dintre beneficiari si furnizori.
20. Drept criterii de clasificare a tipologiei depozitelor se folosesc:
Identificati formularea ce nu reprezinta criteriu de clasificare a tipologiei depozitelor.
a. functia pe care o indeplineste;
b. locul pe care il ocupa in procesul de productie;
c. departarea fata de sectiile de productie;
d. nomenclatorul produselor;
e. gradul de mecanizare.
21. Identificati in textele de mai jos varianta care nu se constituie in factori ce influenteaza formele de organizare a
aprovizionarii:
a. volumul si diversitatea productiei ori a obiectivului activitatii economice;
b. adancirea procesului de specializare si diversificare a productiei;
29. Identificati in textele de mai jos afirmatiile care nu se refera la tipurile de relatii pe linia aprovizionarii:
a. relatii pe plan intern;
b. relatii pe plan extern;
c. relatii de subordonare;
d. relatii de colaborare pe diverse componente ale activitatii.
e. relatii de intrajutorare.
30. Identificati formularea din textele de mai jos care nu se incadreaza in unul din cele patru cadrane ale balantei
capacitatilor de depozitare:
a. necesar de capacitati de depozitare;
b. modificari realizate la inceputul anului pentru realizarea unor capacitati de depozitare mai mari;
c. existent de capacitati de depozitare, in functiune la inceputul anului;
d. modificari in cursul anului ale capacitatilor de depozitare (scoateri din functiune, intrari in functiune);
e. existent de capacitati de depozitare in functiune la sfarsitul anului.
31. Identificati in textul de mai jos compartimentul care nu este specific relatiilor pe plan intern in domeniul
aprovizionarii:
a. institutii de conjunctura mondiala;
b. compartimentul de desfacere a produselor;
c. compartimentul financiar-contabil;
d. compartimentul de control al calitatii;
e. compartimentul de conceptie-proiectare.
32. In practica ambalarii se utilizeaza o serie de categorii de materiale. Identificati in cele ce urmeaza categoria de
material ce nu se foloseste la ambalare:
a. lemnoase;
b. ceramice;
c. celulozice;
d. plastice;
e. metalice.
33. Precizati care este compartimentul nespecific relatiilor pe plan extern in cadrul aprovizionarii si prezentat in textele
de mai jos:
a. furnizorii de materiale;
b. unitatile de transport;
c. compartimentul de conceptie-proiectare (de creatie, de cercetare-dezvoltare);
d. unitati specializate in importul de materiale;
e. institutii de cercetare specializate.
34. Conceperea ambalajului cuprinde, pe langa alegerea tipului, stabilirea celorlalte elemente de constituire a sa.
Identificati in formularile de mai jos pe cea care nu contine aspecte cu privire la conceperea ambalajului:
a. protectia interioara;
b. sistemul de inchidere;
c. sistemul de ambalare;
d. sistemul de etichetare;
e. sistemul de marcare.
35. Relatiile de colaborare se stabilesc de catre compartimentul aprovizionare cu o serie de alte compartimente.
Idenficati-le in textele de mai jos si stabiliti compartimentul cu care nu realizeaza acest tip de relatie:
a. compartimentul productie;
b. furnizorii de materiale;
c. compartimentul desfacere;
d. depozitele de aprovizionare;
e. intre structurile proprii aprovizionarii.
36. Identificati, in formularile de mai jos, obiectivul care nu este urmarit prin tipizare:
a. simplificarea productiei pe calea reducerii numarului de tipuri constructive;
b. cresterea eficientei si longevitatii produselor;
c. cresterea productivitatii prin marirea seriilor de fabricatie;
44. Receptia calitativa a materialelor si produselor este mai pretentioasa si solicita mai multe cunostinte tehnice. Pentru
aceasta se stabilesc un anumit numar de probe in mod arbitrar, pe baza unor calcule statistice. Identificati in textele de
mai jos formularea ce nu se refera la situatiile in care se aplica metodele calitative de verificare cu probe:
a. materialele sunt fabricate in serie sau in masa continua si nu corespund prevederilor de calitate;
b. costul verificarilor este relativ ridicat fata de costul fabricatiei produselor;
c. verificarea articolelor din lot comporta incercari distructive;
d. este necesara determinarea mai multor marimi;
e. materialele si produsele sunt foarte solicitate sau au termene de garantie relativ scurte, necesitand o circulatie rapida.
45. Identificati in textele de mai jos formularea care nu reprezinta una din trasaturile procesului de stocare.
a. are caracter obiectiv si obligatoriu pentru toate unitatile economice;
b. corelarea constituirii, amplasarii si administrarii stocurilor cu indicatorii strategici si in
interdependenta cu rezultatele economico-financiare ale activitatii firmelor;
c. adaptarea sistematica a nivelului stocurilor la noi conditii economice, la cerintele desfasurarii procesului de
aprovizionare si asigurarii continuitatii fabricatiei, la structurile organizatorice noi ce s-au creat si la noul ritm al derularii
resurselor materiale intre furnizori si beneficiari, in cadrul ciclului economiei de piata;
d. utilizarea intensiva, cu maxima eficienta a capacitatilor de productie si a resurselor de munca, prin asigurarea
la timp si in totalitate a resurselor materiale necesare proceselor productive;
e. controlul stocurilor cu privire la respectarea nivelurilor si structurilor stabilite, depistarea cantitatilor care depasesc
aceste niveluri si devin amorfe, livrarea operativa catre unitatile economice care au nevoie de un volum mai mare de
resurse.
46. Identificati in textele de mai jos cazul (situatia) ce nu corespunde metodei controlului pe baza unei singure probe:
a. produsele respective sunt fabricate de unitatea in cadrul careia se face verificarea;
b. costul luarii probelor este relativ ridicat fata de cazul examinarii exemplarelor;
c. cand nu exista posibilitatea luarii probelor in mai multe etape din acelasi lot;
d. examinarea exemplarelor comporta incercari de lunga durata care se executa simultan pentru toate exemplarele probei,
iar verificarea pe baza de mai multe probe ar intarzia prea mult circulatia produsului;
e. cand personalul de verificare nu este familiarizat cu metodele de verificare pe baza de probe.
47. Evolutia stocului curent intre minim si maxim este determinata de ritmul consumului si cadenta cu care are loc
eliberarea materialelor din stoc pentru acoperirea cererilor de consum. Sub acest aspect consumul imbraca mai multe
forme. Identificati in textele de mai jos aceste forme.
a. consum specific si consum neritmic;
b. consum constant si consum periodic;
c. consum constant continuu si consum variabil;
d. consum uniform in timp si consum periodic;
e. consum ritmic si consum uniform.
48. Identificati in textele de mai jos formularea ce nu se constituie in directie de actiune pentru realizarea unui consum
economic:
a. fundamentarea tehnico-economica a indicatorilor de consum si valorificare a resurselor materiale;
b. evitarea impactului dur cu piata de materii prime, materiale si energie;
c. ridicarea nivelului tehnic calitativ al produselor;
d. modernizarea structurii productiei din profilul de fabricatie;
e. folosirea de inlocuitori pentru resursele materiale clasice
49. Identificati in textele de mai jos factorul care nu are influenta asupra nivelului stocurilor.
a. efortul de stocare;
b. gradul de utilizare a capacitatilor de productie la furnizor raportat asupra nivelului optim al stocurilor de materiale la
beneficiar;
c. frecventa livrarilor in functie de conditiile furnizorilor si ale consumatorilor;
d. normele minime de livrare;
e. distanta fata de furnizor.
50. Identificati in cadrul formularilor de mai jos varianta ce nu reprezinta functii ale indicatorilor de consum si
valorificare:
a. instrument tehnico-economic justificativ de baza;
b. instrumente determinante, stimulatoare si de cointeresare, pentru folosirea economica a resurselor materiale;
c. instrumente de mare eficienta practica destinate pentru urmarirea, controlul, analiza si evaluarea modului de folosire a
resurselor materiale la nivelul fiecarui punct de consum din organigrama firmelor;
d. instrumente pentru evidentierea modului de valorificare a resurselor materiale la nivelul firmei si al structurilor sale
interne;
e. reprezinta o baza de comparatie viabila pentru produsele din fabricatie proprie, in raport ce cele realizate de
firme similare.
51. Identificati in textele de mai jos formularea ce nu se constituie in obiectiv al conducerii procesului de stocare:
a. urmarirea sistematica a livrarilor programate pentru prevenirea intarzierilor, a expedierii unor resurse
necorespunzatoare calitativ;
b. formarea unor stocuri minime, asortate, care sa asigure desfasurarea normala, la parametrii proiectati, a activitatii de
ansamblu a firmelor prin alimentarea continua a punctelor de consum in conditiile unui efort de stocare cat mai mic;
c. mentinerea stocurilor efective in limitele estimate;
d. prevenirea fenomenelor de lipsa de resurse materiale in stoc si de suprastocare, de formare a stocurilor cu miscare
lenta sau fara miscare;
e. pastrarea integritatii cantitative, a caracteristicilor fizico-chimice a resurselor pe timpul stocarii.
52. Identificati care dintre formularile de mai jos nu se constituie in indicator de consum si valorificare:
a. normele de consum (consumurile specifice);
b. coeficientii tehnici de utilizare productiva a resurselor materiale;
c. coeficientii de valorificare a resurselor materiale noi si refolosibile;
d. coeficientii produs-material;
e. coeficientii de masa neta si specifica a produselor.
53. Precizati formularea care nu se refera la una din modalitatile de actiune pentru concretizarea obiectivelor conducerii
procesului de stocare:
a. folosirea in dimensionarea stocurilor a unor modele economico-matematice adecvate scopului urmarit, care tin seama
de factorii concreti ce le conditioneaza existenta si nivelul de constituire, de cheltuielile specifice pe care le antreneaza
procesul lor de formare;
b. alegerea furnizorilor a caror oferta prezinta cele mai avantajoase conditii economice si asigura certitudine in
livrarile viitoare;
c. aplicarea in procesul de urmarire-control a derularii proceselor de stocare, a evolutiei stocurilor efective fata de
limitele estimate, a unor metode si tehnici de mare eficacitate si utilitate practica, cu accentuat caracter preventiv pentru
fenomene dereglatoare sau stari irationale;
d. valorificarea intr-un timp scurt a stocurilor devenite disponibile pentru deblocarea operativa a fondurilor financiare
astfel imobilizate;
e. asigurarea unor conditii de depozitare-pastrare judicioase in scopul prevenirii degradarilor de materiale stationate in
stocuri.
54. Identificati in cadrul formularilor de mai jos pe cea care nu se refera la un criteriu de clasificare a normelor de
consum:
a. dupa elementele componente;
b. dupa destinatia de consum;
c. dupa locul ocupat in cadrul circuitului productiv;
d. dupa natura resurselor materiale;
e. dupa orizontul de timp de aplicare sau perioada de valabilitate.
55. Precizati modul corect de exprimare a stocurilor continut de enunturile urmatoare:
a. in unitati conventionale, calitative;
b. in unitati de productie, cantitative;
c. in unitati de masura proprii;
d. in unitati naturale, unitati valorice, zile;
e. in unitati de masa si volum.
56. Identificati in formularile de mai jos varianta ce nu se constituie in element pe baza caruia se determina normele
tehnice de consum de energie:
a. pe baza consumurilor de energie propriu-zise;
b. pe baza bilanturilor energetice de proiect;
c. pe baza documentatiilor de investitii aprobate;
d. pe baza bilanturilor energetice reale elaborate de firma;
10
11
77. Precizati care este formularea din textele de mai jos ce contine unul dintre elementele de care depinde pragul de
comanda-reaprovizionare:
a. durata de reaprovizionare;
b. durata de alimentare a sectiilor consumatoare;
c. durata de emitere a comenzii de reaprovizionare;
d. durata de pastrare a resurselor in stocuri in depozite si magazii;
e. durata de fabricatie a produselor.
78. Precizati care din variantele de text de mai jos se refera la principalii indicatori specifici ce definesc continutul
planului si programelor de desfacere:
a. stocul preliminat de produse finite la inceputul perioadei de gestiune; stocul preliminat de produse finite la sfarsitul
perioadei de gestiune; stocul de siguranta;
b. volumul desfacerilor; stocul preliminat de produse finite la sfarsitul perioadei de gestiune;
c. volumul desfacerilor; stocul de conjunctura; stocul preliminat de produse finite la sfarsitul perioadei de gestiune;
d. volumul desfacerilor; stocul preliminat de produse finite la inceputul perioadei de gestiune;
e. volumul desfacerilor; stocul preliminat de produse finite la inceputul perioadei de gestiune; stocul de produse
finite destinate desfacerii la sfarsitul perioadei de gestiune.
79. Precizati care dintre formularile de mai jos reprezinta metoda de calcul a stocului de siguranta:
a. metoda IMPACT;
b. metoda calculului indirect;
c. metoda devierii medii;
d. metoda abaterii mediei patratice;
e. metoda bazata pe timpul de reaprovizionare.
80. Pe timpul cat produsele finite se gasesc in stocul de desfacere acestea trebuie sa suporte o serie de operatii precum:
Identificati operatiile care nu se incadreaza la acest moment.
a. primirea si receptia produselor finite sosite de la sectiile de fabricatie;
b. inregistrarea in evidenta si incarcarea gestiunii;
c. se face egalitatea dintre stocul previzionat si stocul real apreciindu-se cu o valoare probabila;
d. sortarea produselor finite;
e. asamblarea, compunerea, efectuarea unor operatiuni de montaj;
81. Viteza de rotatie arata in ce masura fondurile materiale circula mai repede, parcurgand intr-un timp cat mai scurt
fazele circuitului economic; orice stationare de lunga durata a acestor fonduri conduce la realizarea unei productii
materiale mai mici. Se cunosc datele de mai jos:
- stocul mediu de productie in expresie valorica este de 625 uv;
- necesarul de consum exprimat valoric este de 5000 uv;
- numarul de zile din an este de 360.
Aplicand formula vitezei de rotatie a stocurilor identificati varianta corecta de raspuns din formularile
de mai jos:
a. 25;
b. 35;
c. 45;
d. 15;
e. 30.
82. Etapele pe care le parcurge un produs in decursul existentei sale sunt, in general, urmatoarele:
Precizati care dintre texte nu se constituie in etapa parcursa de catre produse in decursul existentei lor.
a. nasterea produsului;
b. cresterea vanzarilor;
c. orientarea catre produse noi;
d. maturitatea;
e. declinul.
83. Precizati care din textele de mai jos contin sistemele de indexare uzitate in nomenclatorul de materiale si echipamente
tehnice:
a. sistemul zecimal;
b. sistemul milenar;
c. sistemul centisimal;
12
13
90. Care dintre variantele din textul de mai jos nu reprezinta obiective ale strategiei in aprovizionarea materiala:
a. stabilirea pe structura a necesitatilor reale de resurse materiale pentru consum;
b. implementarea unui sistem informational simplu, cuprinzator, operativ, care sa permita evidentierea in timp
util a starii proceselor de aprovizionare-stocare si consum al resurselor materiale;
c. mentinerea ritmului aprovizionarilor programate, a dinamicii stocurilor efective in limitele maxime si minime estimate,
a consumurilor in limitele normate;
d. mentinerea ritmului aprovizionarilor programate, a dinamicii stocurilor efective in limitele maxime si minime
estimate, a consumurilor in limitele normate;
e. formarea unor stocuri minim necesare, care sa asigure acoperirea ritmica, completa si complexa a cererilor pentru
consum in conditiile antrenarii unor costuri minime de achizitionare, aducere si depozitare a resurselor materiale.
91. Precizati care din textele de mai jos nu reprezinta obiectiv al analizei gradului de indeplinire a planului de desfacere:
a. stabilirea gradului in care firma si-a indeplinit planul de livrari;
b. gradul de acoperire cu contracte a activitatii de desfacere;
c. nivelul imobilizarilor de produse finite in stocuri, in raport cu limitele normate;
d. ponderea produselor noi livrate in raport cu productia vanduta;
e. estimarile privind vanzarile suplimentare catre clientii potentiali.
92. Identificati in textele de mai jos varianta care nu reprezinta modalitati de realizare a strategiei de aprovizionare:
a. identificarea necesitatilor de consum pentru toate destinatiile de utilizare a resurselor materiale si evaluarea lor
folosind metode si modele adecvate;
b. mentinerea ritmului aprovizionarilor programate, a dinamicii stocurilor efective in limitele maxime si minime
estimate, a consumurilor in limitele normate;
c. alegerea anticipata a resurselor materiale oferite de piata, folosind o paleta extinsa de criterii de selectie;
d. aplicarea, cu prioritate, in dimensionarea stocurilor a unor modele care asaza nivelul acestora pe criterii economice;
e. folosirea in urmarirea si controlul dinamicii stocurilor efective a unor metode si tehnici eficiente si de utilitate practica.
93. Identificati in cadrul textelor de mai jos formularea care nu reprezinta etapa de parcurs in organizarea si concretizarea
relatiilor comerciale de desfacere:
a. studierea pietei de materiale si produse;
b. alegerea de catre viitorii clienti a preturilor;
c. alegerea beneficiarilor (furnizorilor);
d. alegerea modului de prezentare a produselor pe piata;
e. testarea credibilitatii.
94. Factorii care influenteaza strategiile in cumpararea de resurse materiale pot fi urmatorii:
Identificati formularea care nu se constituie in factori ce influenteaza strategiile in aprovizionare.
a. disponibilitatile de pe piata de cumparare;
b. numarul de furnizori;
c. varietatea produselor;
d. intelegerile intre furnizori;
e. costurile de intrare pe piata de cumparare.
95. Acordul de parteneriat trebuie sa rezolve urmatoarele probleme principale:
Identificati in cadrul variantelor de mai jos textul care nu se refera la ce probleme trebuie sa rezolve acordul de
parteneriat.
a. raspunderea asupra reusitei produsului sa revina subfurnizorului, evident in proportiile si limitele ce se vor stabili in
cadrul acordului;
b. repartitia riscurilor economice, care in prezent apasa unilateral, pe cei trei parteneri subfurnizor, furnizor, cumparator
(beneficiar);
c. accentuarea organizarii fabricatiei produselor pe linii de flux;
d. conceptia tehnica sa apartina si subfurnizorului, pentru partea lui de contributie la realizarea produsului, avandu-se in
vedere ca aceasta sa se incadreze in conceptia de ansamblu a produsului, sa fie functionala, utila si sa reprezinte un
proces tehnic cu avantaje economice nete fata de situatia anterioara;
e. subfurnizorul sa nu fie izolat de consumatorul final, ci sa aiba dreptul de a colabora cu acesta, favorizandu-se astfel
contributia la gasirea unor solutii mai bune si cu un profit mai mare in raport cu cele ale furnizorului principal.
96. Pozitia firmei in cadrul pietei, in calitate de producator-furnizor necesita evidentierea unor caracteristici speciale ale
acesteia. Caracterizarea furnizorilor se poate face dupa cum urmeaza:
14
15