Sunteți pe pagina 1din 10

Studiu de caz

7.1.1 S-95 Metal SRL


Sedinta operative de dispecerizare a productiei s-a incheiat la ora 8:30.
Concluziile din finalul intrunirii sefilor de sectii si a dispecerilor au conturat
situatia cu privire la loturile nefinalizate si stabilirea de noi termene de fabricatie
pentru repere procesate in uzinaj.
Dobre I., dispecerul coordinator, este nemultumit de activitatea
programatorilor sai, care stabilesc termene de executie in mod global, fara calculi
detaliate.
Situatia capacitatilor de productie, a bazei de materii prime, precum si a
experientei lucratorilor sunt bune, totusi, termenele finale de executie si apoi
cele de livrare sunt systematic inculcate.
Analiza tocmai declansata de Dobre I. este intrerupta de telefonul
managerului general, care il convoaca in biroul acestuia.
Este ora 9.00 si in cabinetul managerului general Vasilescu T. se afla si
contabilul-sef al unitatii, Teodorescu V., care prezinta o informare despre
penalitatile platite de unitate noului beneficiar de produse A si B care a
contractat, nu de mult, 50% din productia unitatii.
In acest moment al discutiei apare Dobre I., care este invitate printru-un
gest neprotocolar la masa discutiilor. Politicos, asculta si nu intervine, stiind ca
ceva este in neregula cu propriul colectiv de munca.
“In plus, domnul manager general, spune Teodorescu V., am fost informat
telephonic ca beneficiarul nostrum doreste sa treaca la forme superioare de
organizare a productiei pe criteriile metodei ”just in time” (JIT), ceea ce inseamna
ca nerespectarea livrarilor (in medie doua pe o zi lucratoare) va conduce la
ruperea relatiilor cu noul nostrum partener, de care se leaga imbunatatirea
situatiei noastre financiare.”
In acest moment, Vasilescu T., un om calm, dar hotarat, spune: “Domnule
Dobre, ati participat luna trecuta la un curs de perfectionare continua pe tema
managementului operational al productiei. Cunosti starea nefavorabila in care se
afla programarea fabricatiei pentru produsele A si B. La prima intalnire a
Comitetului directorial de saptamana viitoare, prezentati un proiect de
reprogramare cu obiectivul zero penalitati si imobilizari minime pe fluxul de
fabricatie. Nu mai putem tolera aceste pierderi!
Abatut, Dobre I. se intoarce in biroul sau si recapituleaza starile de lucruri.
Sectia cu pricina este organizata pe baza obiectivului de fabricatie si
dispune de urmatoarele utilaje-cheie si locuri de munca manuale:
-utilaje de tip 1 (U1) = doua buc.
-utilaje de tip 2 (U2) = trei buc.
-utilaje de tip 3 (U3) = patru buc.
-locuri de montaj = 12 locuri individuale
Toate utilajele sunt relative noi si performante.
Se lucreaza in regim de doua schimburi, numai in zilele lucratoare, cu
singur muncitor la fiecare utilaj si loc de munca manual.
Documentatia tehnica pentru cele doua produse A si B este stapanita, iar
arborescenta constructiva este simpla.
Figura 7.1
Loturile ciclice de marime standard pe care le-am adoptat, de comun acord
cu clientul, sunt formate din cinci produse A si trei produse B. S-a propus si s-a
acceptat ca livrarea sa fie facuta in loturi alternative 5A, 3B, 5A si asa mai
departe.
Timpii de prelucrare din documentatia tehnologica au fost respectati si s-
au prezentat astfel:

Tabelul 7.1
Timpul de Timpul de
Reper Operatia procesare Reper Operatia procesare
(ore) (ore)
U2 5 U1 4
r2 r1
U3 3 U2 2
U1 2 U2 4
r3 r2
U3 1 U3 3
U1 4 U1 4
r1 r3
U2 3 U3 3
Loc de Loc de
a munca 5 b munca 7
manual manual
Loc de Loc de
A munca 9 B munca 27
manual manual

La nivelul sectorului mechanic s-a utilizat imbinarea succesiva a operatiilor


tehnologice, iar in cel de asamblare, montajele s-au facut in paralel la toate
produsele dintr-un lot ciclic.
Prima livrare ceruta de beneficiar a fost pe data de 23 noiembrie pe
perioada programata.

Subactivitatea de programare a productiei


Din documentatia de fabricatie, programatorul foloseste nomenclatorul de
repere si consumul de materii prime si material pe produs, graficul de analiza
generala a procesului, gama de operatii, fisa de operatii, etc., in vederea stabilirii
ciclurilor de fabricatie pe repere si operatii. Astfel, pentru un lot de cinci produse
A s-au stability urmatoarele devansari, calcultate pe baza ciclurilor de fabricatie.
Pentru un lot de trei produse B devansarile de fabricatie sunt redate in
tabelul 7.2

Tabelul 7.2.a
Total timp Durata
Timpul de Numarul de
pe lot devansarii
Reperul Operatia prelucrare bucati pe
In In
(ore) lot Ore zile
ore zile
U2 5 5 25 1,56 54 3,37
r2
U3 3 5 15 1,93 29 1,81
U1 2 5 10 0,62 29 1,81
r3
U3 1 5 5 0,31 19 1,18
U1 4 5 20 1,25 44 2,75
r1
U2 3 5 15 0,93 24 1,5
Montaj
a 5 5 0,31 14 0,87
individual
Montaj
A 9 9 0,56 9 0,56
individual

Tabelul 7.2.b.
Total timp Durata
Timpul de Numarul de
pe lot devansarii
Reperul Operatia prelucrare bucati pe
In In
(ore) lot Ore zile
ore zile
U1 4 6 24 1,5 70 4,37
r1
U2 2 6 12 0,75 46 2,87
U2 4 3 12 0,75 55 3.43
r2
U3 3 3 9 0,56 43 2,68
U1 4 3 12 0,75 55 3,43
r3
U3 3 3 9 0,56 43 2,68
Montaj
b 7 7 0,43 34 2,12
individual
Montaj
B 27 27 1,68 27 1,68
individual

Loturile A si B constituie din produse A si trei produse B s-au considerat


arbitrar loturi standard. In cazul programarii reale, marimea loturilor se stabileste
conform criteriilor cunoscute din teoria lotizarii fabricatiei.
Ciclulde fabricatie al lotului reprezinta durata cumulate a trecerii lotului
prin operatii successive stabilite in documentatia tehnica. Cumularea se va face
in sistemul numaratorii inverse, timpul zero fiind momentul predarii produselor
finite.

FIGURA 7.2
Pentru stabilirea tactului de livrare, se determina mai intai fondul de timp
disponibil afferent utilajelor si locurilor de montaj in cadrul unei zile:
u1= 2 buc. * 16 ore/zi=32 ore/zi
u2= 3 buc* 16 ore/zi= 48 ore/zi
u3= 4 buc.*16 ore/zi=64 ore/zi
Locuri de montaj= 12*16 ore/zi= 192 ore/zi
Total ore disponibile/zi =336 ore

Se calculeaza apoi volumul de munca necesar pentru fabricarea unui lot de


produse “A”, dupa cum urmeaza
u1: 3 *5=15 ore
r1 u2: 2*5= 10 ore
u3 = 0 ore
Total 25 ore
u1= 0 ore
r2 u2: 6*5= 30 ore
u3: 4*5= 20 ore
Total 50 ore

u1: 3*5= 15 ore


r3 u2=0
u3: 2*5=10 ore
Total 25 ore
Iar subansamblul a si ansamblul A:
a: 9*5= 45 ore
A: 13*5= 65 ore

Timpul necesar executarii unui lot de produse A este deci:


25+50+25+45+65=210

Pentru stabilirea tactului de livrare se raporteaza volumul total de munca


necesar fabricarii unui lot A, la fondul de timp disponibil pe o zi de munca:
TL=TnL/Tdzi=210/336 = 0,62 zile, in care:
TnL- volumul total de munca necesar fabricarii unui lot A;
Tdzi- timp disponibil pe o zi de munca.

Calculul tactului de livrare pentru produsul B este urmatorul:


-timpul necesar pentru executarea reperelor este
u1: 3 *6=18 ore
r1 u2: 2*6= 12 ore
u3 = 0 ore
Total 30 ore

u1= 0 ore
r2 u2: 5*5= 25 ore
u3: 4*3= 12 ore
Total 37 ore

u1: 3*3= 9 ore


r3 u2=0
u3: 1*3=3 ore
Total 12 ore
Iar subansamblul b si ansamblul B:
b: 12*3= 36 ore
B: 33*3= 99 ore

Timpul necesar executarii unui lot de produse B este


deci:30+37+12+36+99=214 ore
Tactul de livrare pentru un lot de produse B este:214/336=0,63 zile
Termenele de livrare pentru loturile care se vor expedia dupa data de 27
se determina prin cumularea ritmica, alternative la loturile A si B a tactului de
0,62 zile, respective de 0,63 zile, la momentul care semnifica livrarea ultimului
lot de produse astfel:

Tabelul 7.3
Termenul de Termenul de
Lotul Lotul
livrare livrare
A1 327 A3 329
B1 327.53 B3 329.53
A2 328 A4 330
B2 328.53 B4 330.53

TLhn=DLh-1,n-1 + TLh
Unde:
Tlhn- termenul de livrare pentru produsele de tipp h din lotul n;
DLh-1,n-1- termenul de livrare a produselor de tip h-1 din lotul n-1;
TLh- tactul de livrare a unui lot de produse de tip h.

Subactivitatea de lansare in fabricatie


Folosind ciclurile de fabricatie si termenele de livrare calculate in cadrul
subactivitatii de programare, in subactivitatea de lansare se stabilesc prioritati pe
loturi, in vederea intrarii in fabricatie a reperelor componente.
Prioritatea se exprima printr-un numar si se inscribe pe “itinerarii”(fise de
insotire) in dreptul fiecarei operatii din fluxul tehnologic al fiecarui obiect sau lot
de obiecte aflat in fabricatie.
Prioritatile se calculeaza pe baza relatiei prezentate pentru cele patru loturi
de produse A si patru loturi de produse B conform metodologiei. Ac estea sunt
redate in tabelele 7.4-7.5.
Prioritatile odata stabilite sunt trecute de lansator in fisele de insotire sau
itinerarii. Pentru ilustrare, se prezinta trei modele de itinerarii pentru reperele
2,3,1 ale lotului 3 din produsul A (tabelele 7.6-7.9)
Lista complete a prioritatilor pentru fiecare dintre cele trei tipuri de utilaje
(u1, u2 si u3) este prezentata in tabelele 7.10-7.12.
Tabelul 7.4
Durata Loturi si A1 A2 A3 A4
de termene
Reper Operatie devans de 327.
are livrare 328.11 329.22 330.33
00
(zile) (-)
323,
u2 3.37 324,63 325,63 326,63
63
r2
325,
u3 1.81 326,19 327,19 328,19
19
r3 325,
u1 1,81 326,19 327,19 328,19
19
u3 1,18 325, 326,82 327,82 328,82
82
324,
u1 2,75 325,25 326,25 327,25
25
r1
325,
u2 1,5 326,5 327,5 328,5
5
Montaj
326,
a subansam 0,87 327,13 328,13 329,13
13
blu
Montaj
326,
A subansam 0,56 327,44 328,44 329,44
44
blu

Tabelul 7.5

Loturi B1 B2 B3 B4
Durata
si
de
termen
Reper Operatie devans
e de 327,55 328,66 329,77 330,88
are
livrare
(zile)
(-)
r1 u1 4,37 323,16 324.16 325.16 326.16
u2 2,87 324,66 325.66 326.66 327.66
u2 3,43 324,1 325.1 326.1 327.1
r2
u3 2,68 324,85 325.85 326.85 327.85
r3 u1 3,43 324,1 325.1 326.1 327.1
u3 2,68 324,8 325.8 326.8 327.8
b - 2,12 325,41 326.41 327.41 328.41
B
- 1,68 325,85
326.85 327.85 328.85

Fise de insotire ale reperelor pe lotul “a3” (itinerarii)


Tabelul 7.6
5r2-pentru lotul A3
Operatia Prioritatea Durata prelucrarii (zile)
u2 325,63 1,56
u3 327,19 0,93

Destinatia =montaj subansamblu


Tabelul 7.7
5r3-pentru lotul A3
Operatia Prioritatea Durata prelucrarii (zile)
U1 327,19 0,62
U3 328,82 0,31

Destinatia =montaj subansamblu


Tabelul 7.8
5r1-pentru lotul A3
Operatia Prioritatea Durata prelucrarii (zile)
U2 326,25 1,25
U2 327,5 0,93

Destinatia =montaj general

Tabelul 7.9
Lotul A3
Operatia Prioritatea Durata prelucrarii (zile)
A 328,13 0,31
A 328,44 0,56

Destinatia =Mag. Prod. Finite

Gruparea reperelor pe utilaje in ordinea crescatoare a numarului de


prioritate. Prioritatile pentru repere prelucrate pe utilajul u1:
Tabelul 7.10
Durata prelucrarii
Nr. Crt. Reperul Prioritatea
(zile)
1 R1B1 323,16 1,5
2 R3A1 325,19 0,62
3 R1B2 324,16 1,5
4 R3B1 324,1 0,75
5 R1A1 324,25 1,25
6 R3A2 326,19 0,62
7 R1B3 325,16 1,5
8 R3B2 325,1 0,75
9 R1A2 325,25 1,25
10 R3A3 327,19 0,62
11 R1B4 326,6 1,5
12 R3B3 326,1 0,75
13 R1A3 326,25 1,25
14 R3A4 328,19 0,62
15 R3B4 327,1 0,75
16 R1A4 327,25 1,25

Prioritatile pentru reperele prelucrate pe utilajul u2:


Tabelul 7.11
Durata prelucrarii
Nr. Crt. Reperul Prioritatea
(zile)
1 R2A1 323,63 1,56
2 R2B1 324,1 0,75
3 R2A2 324,63 1,56
4 R2B2 325,1 0,75
5 R1B1 323,16 1,5
6 R2A3 325,63 1,56
7 R2B3 326,1 0,75
8 R1B2 324,16 1,5
9 R1A1 324,25 1,25
10 R2A4 326,63 1,56
11 R2B4 327,1 0,75
12 R1B3 325,16 1,5
13 R1A2 324,25 1,25
14 R1B4 326,16 1,5
15 R1A3 325,25 1,25
16 R1A4 327,25 1,25

Prioritatile pentru reperele prelucrate pe utilajul u3:


Tabelul 7.12
Durata prelucrarii
Nr. Crt. Reperul Prioritatea
(zile)
1 R2B1 324,1 0,75
2 R2A1 323,63 1,56
3 R3A1 325,19 0,62
4 R3B1 324,1 0,75
5 R2B2 325,1 0,75
6 R2A2 324,63 1,56
7 R3A2 326,19 0,62
8 R3B2 325,1 0,75
9 R2B3 326,1 0,75
10 R2A3 325,63 1,56
11 R3A3 327,19 0,62
12 R3B3 326,1 0,75
13 R2B4 327,1 0,75
14 R2A4 326,63 1,56
15 R3A4 328,19 0,62
16 R3B4 326,1 0,75

Simularea procesului de fabricatie


Simularea s-a realizat prin transpunerea pe hartie milimetrica a procesului
de fabricatie ce se desfasoare conform sistemului de programare continua a
productiei, fara alta interventie a programatorului.
Desfasurarea fabricatiei, pe operatii, a loturilor 1-4 din produsele “A” si “B”
se prezinta in figura 7.4. In vederea stabilirii coeficientilor Ki(i=1,2,3,….,n), unde
n reprezinta numarul de loturi care tin seama de asteptari pe flux, s-au analizat
comparative ciclurile programate, fata de ciclurile realizate (tabelul 7.13).

K
Tabelul 7.13

Calculul coeficientilor Ki
Ciclul realizate (prin simulare) Ciclul programat (tehnologic) Coeficien
Intrarea in Predare Ciclul Intrarea in Predare Ciclul de t de
fabricatie produse de fabricatie a produse fabricati prod. Ki
a primului finite fabricat primului finite e (zile)
reper ie (zile) reper

Rep Dat Lot Dat l Rep Data Lot Dat


er a ul a er ul a

Urmarirea si controlul desfasurarii fabricatiei


In scopul ilustrarii faptului ca prin sistemul propus se realizeaza un
autoreglaj in desfasurarea programului s-a intocmit o diagram de
autoreglaj pentru reperul 2 din lotul B4 (r2B4).
Pentru realizarea diagramei de autoreglaj s-a tinut seama de
urmatoarele date:
-ciclul tehnologic – calculate initial pentru operatiunile u2, u3, b si B se
prezinta astfel:
U2- durata prelucrarii:
U3- durata prelucrarii:
B4- durata prelucrarii:
B4- durata prelucrarii:
Durata ciclului total, de la intrarea reperului 2 in prelucrare

Calculul ciclului pentru reperul 2 realizat prin simulare


Ciclul pentru reperul 2 aflat pe utilajul u2 este de . Ciclul pentru
reperul 2 aflat pe utilajul u3 este:

Ciclul pentru reperul 2 aflat la locul de montaj individual pentru


constituirea subansamblului b4 este:

Ciclul pentru reperul 2 aflat la locul de montaj individual pentru


constituirea ansamblului B4 este:

Ciclul realizat total, conform simularii, este:


Analiza finala:
In simularea prezenta nu s-a tinut seama de necesitatea existentei
unei structure echilibrate a capacitatilor de productie, pe tipuri de utilake,
ceea ce a determinat existent unor fire de asteptare sau a unor capacitate
disponibile la unele utilaje.
Aceasta face ca utilizarea capacitatii de productie a unitatii de
fabricatie sa nu fie integrala. In cazul de fata, gradul de utilizare a
capacitatii de productie este de 67%.
Pentru stabilirea acestui coefficient, s-a luat in considerare
intervalul de timp intre livrarile loturilor A2 si B4, perioada in care se
execute 5 loturi.
Livrarea lotului A2 este prevazute pe data care reprezinta a 329,20-a
zi de la inceputul anului, iar cea a lotului B4 pe data care reprezinta a
333,30-a zi de la inceputul anului; rezulta ca intervalul de timp dintre
livrarile de mai sus este:

Analiza datelor pune in evident necesitatea existentei unui raport de


marime constanta, intre necesarul de timp pentru executia produselor si
disponibilul de timp, la nivelul tuturor verigilor structural de fabricatie
( utilaje de tip U1, U2, U3 montaj)