Studiu de caz

7.1.1 S-95 Metal SRL

Sedinta operative de dispecerizare a productiei s-a incheiat la ora 8:30. Concluziile din finalul
intrunirii sefilor de sectii si a dispecerilor au conturat situatia cu privire la loturile nefinalizate si
stabilirea de noi termene de fabricatie pentru repere procesate in uzinaj.
Dobre I., dispecerul coordinator, este nemultumit de activitatea programatorilor sai, care
stabilesc termene de executie in mod global, fara calculi detaliate.
Situatia capacitatilor de productie, a bazei de materii prime, precum si a experientei
lucratorilor sunt bune, totusi, termenele finale de executie si apoi cele de livrare sunt systematic
inculcate.
Analiza tocmai declansata de Dobre I. este intrerupta de telefonul managerului general, care
il convoaca in biroul acestuia.
Este ora 9.00 si in cabinetul managerului general Vasilescu T. se afla si contabilul-sef al
unitatii, Teodorescu V., care prezinta o informare despre penalitatile platite de unitate noului
beneficiar de produse A si B care a contractat, nu de mult, 50% din productia unitatii.
In acest moment al discutiei apare Dobre I., care este invitate printru-un gest neprotocolar la
masa discutiilor. Politicos, asculta si nu intervine, stiind ca ceva este in neregula cu propriul colectiv
de munca.
“In plus, domnul manager general, spune Teodorescu V., am fost informat telephonic ca
beneficiarul nostrum doreste sa treaca la forme superioare de organizare a productiei pe criteriile
metodei ”just in time” (JIT), ceea ce inseamna ca nerespectarea livrarilor (in medie doua pe o zi
lucratoare) va conduce la ruperea relatiilor cu noul nostrum partener, de care se leaga imbunatatirea
situatiei noastre financiare.”
In acest moment, Vasilescu T., un om calm, dar hotarat, spune: “Domnule Dobre, ati
participat luna trecuta la un curs de perfectionare continua pe tema managementului operational al
productiei. Cunosti starea nefavorabila in care se afla programarea fabricatiei pentru produsele A si
B. La prima intalnire a Comitetului directorial de saptamana viitoare, prezentati un proiect de
reprogramare cu obiectivul zero penalitati si imobilizari minime pe fluxul de fabricatie. Nu mai putem
tolera aceste pierderi!
Abatut, Dobre I. se intoarce in biroul sau si recapituleaza starile de lucruri.
Sectia cu pricina este organizata pe baza obiectivului de fabricatie si dispune de urmatoarele
utilaje-cheie si locuri de munca manuale:
-utilaje de tip 1 (U1) = doua buc.
-utilaje de tip 2 (U2) = trei buc.
-utilaje de tip 3 (U3) = patru buc.
-locuri de montaj = 12 locuri individuale
Toate utilajele sunt relative noi si performante.
Se lucreaza in regim de doua schimburi, numai in zilele lucratoare, cu singur muncitor la
fiecare utilaj si loc de munca manual.
Documentatia tehnica pentru cele doua produse A si B este stapanita, iar arborescenta
constructiva este simpla.
Figura 7.1

Loturile ciclice de marime standard pe care le-am adoptat, de comun acord cu clientul, sunt
formate din cinci produse A si trei produse B. S-a propus si s-a acceptat ca livrarea sa fie facuta in
loturi alternative 5A, 3B, 5A si asa mai departe.
Timpii de prelucrare din documentatia tehnologica au fost respectati si s-au prezentat astfel:

Tabelul 7.1
Timpul de Timpul de
Reper Operatia procesare Reper Operatia procesare
(ore) (ore)
U2 5 U1 4
r2 r1
U3 3 U2 2
U1 2 U2 4
r3 r2
U3 1 U3 3
U1 4 U1 4
r1 r3
U2 3 U3 3
Loc de Loc de
a munca 5 b munca 7
manual manual
Loc de Loc de
A munca 9 B munca 27
manual manual

La nivelul sectorului mechanic s-a utilizat imbinarea succesiva a operatiilor tehnologice, iar in
cel de asamblare, montajele s-au facut in paralel la toate produsele dintr-un lot ciclic.
Prima livrare ceruta de beneficiar a fost pe data de 23 noiembrie pe perioada programata.

Subactivitatea de programare a productiei

Din documentatia de fabricatie, programatorul foloseste nomenclatorul de repere si
consumul de materii prime si material pe produs, graficul de analiza generala a procesului, gama de
operatii, fisa de operatii, etc., in vederea stabilirii ciclurilor de fabricatie pe repere si operatii. Astfel,
pentru un lot de cinci produse A s-au stability urmatoarele devansari, calcultate pe baza ciclurilor de
fabricatie.
Pentru un lot de trei produse B devansarile de fabricatie sunt redate in tabelul 7.2

Tabelul 7.2.a
Total timp pe Durata
Timpul de
Numarul de lot devansarii
Reperul Operatia prelucrare
bucati pe lot
(ore) In ore In zile Ore zile
U2 5 5 25 1,56 54 3,37
r2
U3 3 5 15 1,93 29 1,81
U1 2 5 10 0,62 29 1,81
r3
U3 1 5 5 0,31 19 1,18
r1 U1 4 5 20 1,25 44 2,75
 U2 3 5 15 0,93 24 1,5
Montaj
a 5 5 0,31 14 0,87
individual
Montaj
A 9 9 0,56 9 0,56
individual

Tabelul 7.2.b.
Total timp pe Durata
Timpul de
Numarul de lot devansarii
Reperul Operatia prelucrare
bucati pe lot
(ore) In ore In zile Ore zile
U1 4 6 24 1,5 70 4,37
r1
U2 2 6 12 0,75 46 2,87
U2 4 3 12 0,75 55 3.43
r2
U3 3 3 9 0,56 43 2,68
U1 4 3 12 0,75 55 3,43
r3
U3 3 3 9 0,56 43 2,68
Montaj
b 7 7 0,43 34 2,12
individual
Montaj
B 27 27 1,68 27 1,68
individual

Loturile A si B constituie din produse A si trei produse B s-au considerat arbitrar loturi
standard. In cazul programarii reale, marimea loturilor se stabileste conform criteriilor cunoscute din
teoria lotizarii fabricatiei.
Ciclulde fabricatie al lotului reprezinta durata cumulate a trecerii lotului prin operatii
successive stabilite in documentatia tehnica. Cumularea se va face in sistemul numaratorii inverse,
timpul zero fiind momentul predarii produselor finite.

FIGURA 7.2
Pentru stabilirea tactului de livrare, se determina mai intai fondul de timp disponibil afferent
utilajelor si locurilor de montaj in cadrul unei zile:
u1= 2 buc. * 16 ore/zi=32 ore/zi
u2= 3 buc* 16 ore/zi= 48 ore/zi
u3= 4 buc.*16 ore/zi=64 ore/zi
Locuri de montaj= 12*16 ore/zi= 192 ore/zi
Total ore disponibile/zi =336 ore

Se calculeaza apoi volumul de munca necesar pentru fabricarea unui lot de produse “A”,
dupa cum urmeaza
u1: 3 *5=15 ore
r1 u2: 2*5= 10 ore
u3 = 0 ore
Total 25 ore

u1= 0 ore
r2 u2: 6*5= 30 ore
u3: 4*5= 20 ore
Total 50 ore

u1: 3*5= 15 ore

r3 u2=0
u3: 2*5=10 ore
Total 25 ore
Iar subansamblul a si ansamblul A:
a: 9*5= 45 ore
A: 13*5= 65 ore

Timpul necesar executarii unui lot de produse A este deci: 25+50+25+45+65=210

Pentru stabilirea tactului de livrare se raporteaza volumul total de munca necesar fabricarii
unui lot A, la fondul de timp disponibil pe o zi de munca:
TL=TnL/Tdzi=210/336 = 0,62 zile, in care:
TnL- volumul total de munca necesar fabricarii unui lot A;
Tdzi- timp disponibil pe o zi de munca.

Calculul tactului de livrare pentru produsul B este urmatorul:

-timpul necesar pentru executarea reperelor este
u1: 3 *6=18 ore
r1 u2: 2*6= 12 ore
u3 = 0 ore
Total 30 ore

u1= 0 ore
r2 u2: 5*5= 25 ore
u3: 4*3= 12 ore
Total 37 ore

u1: 3*3= 9 ore

r3 u2=0
u3: 1*3=3 ore
Total 12 ore
Iar subansamblul b si ansamblul B:
b: 12*3= 36 ore
B: 33*3= 99 ore

Timpul necesar executarii unui lot de produse B este deci:30+37+12+36+99=214 ore

Tactul de livrare pentru un lot de produse B este:214/336=0,63 zile
 Termenele de livrare pentru loturile care se vor expedia dupa data de 27 se determina prin
cumularea ritmica, alternative la loturile A si B a tactului de 0,62 zile, respective de 0,63 zile, la
momentul care semnifica livrarea ultimului lot de produse astfel:

Tabelul 7.3
Lotul Termenul de livrare Lotul Termenul de livrare
A1 327 A3 329
B1 327.53 B3 329.53
A2 328 A4 330
B2 328.53 B4 330.53

TLhn=DLh-1,n-1 + TLh
Unde:
Tlhn- termenul de livrare pentru produsele de tipp h din lotul n;
DLh-1,n-1- termenul de livrare a produselor de tip h-1 din lotul n-1;
TLh- tactul de livrare a unui lot de produse de tip h.

Subactivitatea de lansare in fabricatie

Folosind ciclurile de fabricatie si termenele de livrare calculate in cadrul subactivitatii de
programare, in subactivitatea de lansare se stabilesc prioritati pe loturi, in vederea intrarii in
fabricatie a reperelor componente.
Prioritatea se exprima printr-un numar si se inscribe pe “itinerarii”(fise de insotire) in dreptul
fiecarei operatii din fluxul tehnologic al fiecarui obiect sau lot de obiecte aflat in fabricatie.
Prioritatile se calculeaza pe baza relatiei prezentate pentru cele patru loturi de produse A si
patru loturi de produse B conform metodologiei. Ac estea sunt redate in tabelele 7.4-7.5.
Prioritatile odata stabilite sunt trecute de lansator in fisele de insotire sau itinerarii. Pentru
ilustrare, se prezinta trei modele de itinerarii pentru reperele 2,3,1 ale lotului 3 din produsul A
(tabelele 7.6-7.9)
Lista complete a prioritatilor pentru fiecare dintre cele trei tipuri de utilaje (u1, u2 si u3) este
prezentata in tabelele 7.10-7.12.
Tabelul 7.4
Loturi si A1 A2 A3 A4
Durata de
termene
Reper Operatie devansare
de livrare 327.00 328.11 329.22 330.33
(zile)
(-)
u2 3.37 323,63 324,63 325,63 326,63
r2
u3 1.81 325,19 326,19 327,19 328,19
u1 1,81 325,19 326,19 327,19 328,19
r3
u3 1,18 325,82 326,82 327,82 328,82
u1 2,75 324,25 325,25 326,25 327,25
r1
u2 1,5 325,5 326,5 327,5 328,5
Montaj
a 0,87 326,13 327,13 328,13 329,13
subansamblu
Montaj
A 0,56 326,44 327,44 328,44 329,44
subansamblu
 Tabelul 7.5

Loturi si B1 B2 B3 B4
Durata de termene
Reper Operatie devansare de
(zile) livrare 327,55 328,66 329,77 330,88
(-)
r1 u1 4,37 323,16 324.16 325.16 326.16
u2 2,87 324,66 325.66 326.66 327.66
u2 3,43 324,1 325.1 326.1 327.1
r2
u3 2,68 324,85 325.85 326.85 327.85
r3 u1 3,43 324,1 325.1 326.1 327.1
u3 2,68 324,8 325.8 326.8 327.8
b - 2,12 325,41 326.41 327.41 328.41
B
- 1,68 325,85
326.85 327.85 328.85

Fise de insotire ale reperelor pe lotul “a3” (itinerarii)

Tabelul 7.6
5r2-pentru lotul A3
Operatia Prioritatea Durata prelucrarii (zile)
u2 325,63 1,56
u3 327,19 0,93

Destinatia =montaj subansamblu

Tabelul 7.7
5r3-pentru lotul A3
Operatia Prioritatea Durata prelucrarii (zile)
U1 327,19 0,62
U3 328,82 0,31

Destinatia =montaj subansamblu

Tabelul 7.8
5r1-pentru lotul A3
Operatia Prioritatea Durata prelucrarii (zile)
U2 326,25 1,25
U2 327,5 0,93

Destinatia =montaj general

 Tabelul 7.9
Lotul A3
Operatia Prioritatea Durata prelucrarii (zile)
A 328,13 0,31
A 328,44 0,56

Destinatia =Mag. Prod. Finite

Gruparea reperelor pe utilaje in ordinea crescatoare a numarului de prioritate. Prioritatile

pentru repere prelucrate pe utilajul u1:
Tabelul 7.10
Nr. Crt. Reperul Prioritatea Durata prelucrarii (zile)
1 R1B1 323,16 1,5
2 R3A1 325,19 0,62
3 R1B2 324,16 1,5
4 R3B1 324,1 0,75
5 R1A1 324,25 1,25
6 R3A2 326,19 0,62
7 R1B3 325,16 1,5
8 R3B2 325,1 0,75
9 R1A2 325,25 1,25
10 R3A3 327,19 0,62
11 R1B4 326,6 1,5
12 R3B3 326,1 0,75
13 R1A3 326,25 1,25
14 R3A4 328,19 0,62
15 R3B4 327,1 0,75
16 R1A4 327,25 1,25

Prioritatile pentru reperele prelucrate pe utilajul u2:

Tabelul 7.11
Nr. Crt. Reperul Prioritatea Durata prelucrarii (zile)
1 R2A1 323,63 1,56
2 R2B1 324,1 0,75
3 R2A2 324,63 1,56
4 R2B2 325,1 0,75
5 R1B1 323,16 1,5
6 R2A3 325,63 1,56
7 R2B3 326,1 0,75
8 R1B2 324,16 1,5
9 R1A1 324,25 1,25
10 R2A4 326,63 1,56
11 R2B4 327,1 0,75
12 R1B3 325,16 1,5
13 R1A2 324,25 1,25
14 R1B4 326,16 1,5
15 R1A3 325,25 1,25
16 R1A4 327,25 1,25
 Prioritatile pentru reperele prelucrate pe utilajul u3:
Tabelul 7.12
Nr. Crt. Reperul Prioritatea Durata prelucrarii (zile)
1 R2B1 324,1 0,75
2 R2A1 323,63 1,56
3 R3A1 325,19 0,62
4 R3B1 324,1 0,75
5 R2B2 325,1 0,75
6 R2A2 324,63 1,56
7 R3A2 326,19 0,62
8 R3B2 325,1 0,75
9 R2B3 326,1 0,75
10 R2A3 325,63 1,56
11 R3A3 327,19 0,62
12 R3B3 326,1 0,75
13 R2B4 327,1 0,75
14 R2A4 326,63 1,56
15 R3A4 328,19 0,62
16 R3B4 326,1 0,75

Simularea procesului de fabricatie

Simularea s-a realizat prin transpunerea pe hartie milimetrica a procesului de fabricatie ce se
desfasoare conform sistemului de programare continua a productiei, fara alta interventie a
programatorului.
Desfasurarea fabricatiei, pe operatii, a loturilor 1-4 din produsele “A” si “B” se prezinta in
figura 7.4. In vederea stabilirii coeficientilor Ki(i=1,2,3,….,n), unde n reprezinta numarul de loturi care
tin seama de asteptari pe flux, s-au analizat comparative ciclurile programate, fata de ciclurile
realizate (tabelul 7.13).

K
Tabelul 7.13

Calculul coeficientilor Ki
Ciclul realizate (prin simulare) Ciclul programat (tehnologic) Coeficient
Intrarea in Predare Ciclul de Intrarea in Predare Ciclul de de prod. Ki
fabricatie a produse fabricatie fabricatie a produse fabricatie
primului finite (zile) primului reper finite (zile)
reper

Reper Data Lotul Data l Reper Data Lotul Data

Urmarirea si controlul desfasurarii fabricatiei
In scopul ilustrarii faptului ca prin sistemul propus se realizeaza un autoreglaj in
desfasurarea programului s-a intocmit o diagram de autoreglaj pentru reperul 2 din lotul B4
(r2B4).
Pentru realizarea diagramei de autoreglaj s-a tinut seama de urmatoarele date:
-ciclul tehnologic – calculate initial pentru operatiunile u2, u3, b si B se prezinta astfel:
U2- durata prelucrarii:
U3- durata prelucrarii:
B4- durata prelucrarii:
B4- durata prelucrarii:
Durata ciclului total, de la intrarea reperului 2 in prelucrare

Calculul ciclului pentru reperul 2 realizat prin simulare

Ciclul pentru reperul 2 aflat pe utilajul u2 este de . Ciclul pentru reperul 2 aflat pe
utilajul u3 este:

Ciclul pentru reperul 2 aflat la locul de montaj individual pentru constituirea subansamblului
b4 este:

Ciclul pentru reperul 2 aflat la locul de montaj individual pentru constituirea ansamblului B4
este:

Ciclul realizat total, conform simularii, este:

Analiza finala:
In simularea prezenta nu s-a tinut seama de necesitatea existentei unei structure
echilibrate a capacitatilor de productie, pe tipuri de utilake, ceea ce a determinat existent
unor fire de asteptare sau a unor capacitate disponibile la unele utilaje.
Aceasta face ca utilizarea capacitatii de productie a unitatii de fabricatie sa nu fie
integrala. In cazul de fata, gradul de utilizare a capacitatii de productie este de 67%.
Pentru stabilirea acestui coefficient, s-a luat in considerare intervalul de timp intre
livrarile loturilor A2 si B4, perioada in care se execute 5 loturi.
Livrarea lotului A2 este prevazute pe data care reprezinta a 329,20-a zi de la
inceputul anului, iar cea a lotului B4 pe data care reprezinta a 333,30-a zi de la inceputul
anului; rezulta ca intervalul de timp dintre livrarile de mai sus este:
 Analiza datelor pune in evident necesitatea existentei unui raport de marime
constanta, intre necesarul de timp pentru executia produselor si disponibilul de timp, la
nivelul tuturor verigilor structural de fabricatie ( utilaje de tip U1, U2, U3 montaj)