NR1

1.Controlul cantitativ

A controla cantitativ productia inseamna a controla fluxul de fabricatie ceea ce presupune

programe detaliate pana la nivelul operatiilor.

2. Algoritmi de ordonontare

Algoritm de ordonantare NEXT BEST

- NB cu origine fixa – dat fiind primul reper care se executa, se va alege urmatorul reper acela care
corespunde celui mai mic timp de reglare a utilajului, dupa executarea reperului anterior
- NB cu origine variabila – conform careia se va considera ca primul reper se prelucreaza oricare
dintre cele ce urmeaza a fi fabricate pe utilajul respectiv, iar pentru celelalte urmandu-se
procedura de la NB cu origine fixa
- NB cu reducerea coloanelor – presupune stabilirea in cadrul matricei a timpului minim de pe
fiecare coloana si scaderea acestuia din toate elementele coloanei respective
Algoritmul de ordonantare JOHNSON

- se va lansa primul reper in fabricatie, acela care are timpul de prelucrare pentru un lot sau pentru
intreg consumul de productie minim pe primul utilaj
- se repeta pasii pana la stabilirea ordinii de lansare in fabricatie a tuturor reperelor care se
prelucreaza pe cele doua utilaje
In practica ordonatarii folosim algoritmi euristici (de ordonantare).Exemplu algoritmul
Johnson care se utilizeaza cand avem mai multe activitati si 2 resurse sau Next Best care se
utilizeaza cand avem mai multe activitati si o singura resursa.Acesta poate fi:cu origine
fixa,variabila sau cu reducere de coloane si ordonatarea “inainte si inapoi”care se utilizeaza cand
avem mai amulte activ si mai multe resurse.

3.Care este diferenta intre marimea numerica de prioritate si regula de prioritate.In ce conditii sunt
identice.

Regula de prioritate ne permite determinarea ordinei de lansare in fabricatie dar nu si a momentului pe

cand marimea numerica de prioritate reprezinta o data calendaristica exacta in functie de care putem
determina ordinea de lansare in fabricatie.

7. Un component al unui produs se executa intr-un lot de 300 buc. Acesta este atras catre sectia
de montaj care va livra produsele finite in cea de-a 340-a zi de la inceputul perioadei programate.
Timpul unitar de executie a reperului este 82 de minute. Subunitatea in cadrul careia se executa
este formata din patru utilaje identice, care pot prelua in egala masura reperul produsului finit.
Cele patru utilaje functioneaza un singur schimb pe zi lucratoare. Marimea numerica de prioritate
si semnificatia acesteia sunt:

a) 325, 145 – rezerva de timp;

 b) 327, 188 – succesiunea de executie;

c) 330, 162 – avansul in fabricatie;

d) 331, 175 – intarzierea in executie;

e) 326, 198 – atentie in fabricatie.

8. Linia tehnologica “I” atrage produsele de la linia tehnologica “I-1”. Linia “I“ are un program de
productie zilnic de 1000 de produse. Intre cele doua linii, inventarul (stocul), format din 50 de
produse s-a consumat si trebuie inlocuit in totalitate. Linia “I-1” da in mod constant un rebut
tehnologic de 1% din cantitatea lansata in executie. Doua produse executate in linia “I-1” intra in
componenta unui singur produs din linia'I'. Cantitatea de produse care constitue programul liniei
“I-1” este:

a) 2050 produse;

b) 2200 produse;

c) 2071 produse;

d) 2100 produse;

e) 2255 produse.

NR.2

1.Documentele de lansare in fabricatie:

 Bonuri de materiale sau fisele limita . Au ca scop stabilirea cantitatilor de materii prime
si materiale necesare executarii articolelor cuprinse in programele de productie operative.

Informatiile de intrare necesare provin in principal din :

o Subsitemul de elaborarea a programelor de productie si , in special, din modul

“programul operativ”, referitoare la cantitatile programate, termenele de incepere
si terminare etc;
o Activitatea de pregatire tehnica, referitoare la caracteristicile materiilor prime,
consumuri specific pe articole.
 In urma prelucrarii acestor informatii rezulta purtatorii de informatii: “bonuri de materiale” sau
“fise limita”, ce curpind informatii referitoare la cantitatile de materii prime necesare exectarii
programelor de productie.

 Fisele de insotire si dispozitiile de lucru. Se elaboreaza cu scopul informarii executantilor

asupra operatiilor ce urmeaza a se executa, ale operatiilor SDV-urilor necesare formatiei
de lucru, categoria de incadrare etc.
Informatiile cu intrare porvin din :
o Modulul “program operativ”, referitoare la cantitatile programate, termenele de
incepere si terminare etc;
o Activitatea de pregatire tehnica referitoare la: caracteristicile tehnice ale
produselor, tehnologiei de fabricatie etc.
In urma prelucrarii, rezulta purtatorii de informatii “fisa de insotire” si “dispozitiile de lucru”, cu
informatii de iesire necesare executantilor directi.

2.Particularitatile programului Master :

- Se elaboreaza pe o perioada de la 1 la 3 luni,incepand cu subunitatea finalizatoare si tinand
seama de activitatea centrelor de productie situate in amonte
- Se bazeaza pe ritmul de productie pe t lung, impartit pe fiecare an, luna si zi lucratoare
- Urmareste stabilirea uniforma a programelor
- Incarcarea uniforma a centrelor se face dc ac asigura asamblarea finala
- Succesiunea finala tb sa conduca la costuri de trecere cat mai apropiate de zero.
- Se transmite centrelor de productie si furnizorilor
- In fiecare zi / subunit de timp, prevede o cant exacta ce nu poate fi modificata ( dc cota zilnica
este d 7 ore , productia este oprita, dc prod este in urma se practica supramunca/ ore
suplimentare)
- Se bazeaza pe sistemul de circulatie de tip “Pull “ ( atragere , preluare) - obiectele muncii s
misca in sis d prod ca rasp la cererea de la centrul op urmator
- Intocmit pe baza cererilor constante, asigura “golirea” munctii centrelor de prod si furnizorilor
( exista un niv min de inventar, pt ca prod nu e instantanee)
Programele calendaristice eficiente sunt de tip multiobiect si nu monoobiect,opereaza
cu loturi discrete si nu economice,iar nivelul programului e nivelat pe intervale relativ
reduse.productia multiobiect este mai eficienta decat cea monoobiect deoarece asigura
satisfacerea cererii la un numar mare de clienti indiferent de perioada.loturile de marimi discrete
sunt de marimi reduse iar marimea ideala este 1.productia nivelata urmareste folosirea rationala
in cadrul unei organizatii.

3.Care este diferenta intre marimea numerica de prioritate si regula de prioritate.In ce conditii sunt
identice.
Regula de prioritate ne permite determinarea ordinei de lansare in fabricatie dar nu si a momentului pe
cand marimea numerica de prioritate reprezinta o data calendaristica exacta in functie de care putem
determina ordinea de lansare in fabricatie.

NR.4

1.Criterii de rapartizare a productiei pe executanti directi:

Un rol important in programarea si urmarirea productiei in cadrul sectiilor de fabricatie il are modul de
repartizare il are modul de repartizare a sarcinilot de repartizare a sarcinilor de productie pe executanti
directi .Aceasta trebuie sa se realizeze dupa urmatoarele criterii:

1.Crit tehnologic

2.Crit organizatoric

3.Crit economic

1.Acest crit impune repartizarea sarcinilor de fabricatie astfel incat ciclul de fabricatie a produsului
respectiv sa fie cat mai mic

2.Impune corelarea categ muncitorului cu cea a lucrarii

3.Impune repartizarea sarcinilor de fabricatie astfel incat timpul de asteptare a produsului si a utilajelor
pe fluxul de fabricatie sa fie cat mai mic

2. Algoritmi de ordonontare

Algoritm de ordonantare NEXT BEST

- NB cu origine fixa – dat fiind primul reper care se executa, se va alege urmatorul reper acela care
corespunde celui mai mic timp de reglare a utilajului, dupa executarea reperului anterior
- NB cu origine variabila – conform careia se va considera ca primul reper se prelucreaza oricare
dintre cele ce urmeaza a fi fabricate pe utilajul respectiv, iar pentru celelalte urmandu-se
procedura de la NB cu origine fixa
- NB cu reducerea coloanelor – presupune stabilirea in cadrul matricei a timpului minim de pe
fiecare coloana si scaderea acestuia din toate elementele coloanei respective
Algoritmul de ordonantare JOHNSON

- se va lansa primul reper in fabricatie, acela care are timpul de prelucrare pentru un lot sau pentru
intreg consumul de productie minim pe primul utilaj
- se repeta pasii pana la stabilirea ordinii de lansare in fabricatie a tuturor reperelor care se
prelucreaza pe cele doua utilaje
In practica ordonatarii folosim algoritmi euristici (de ordonantare).Exemplu algoritmul
Johnson care se utilizeaza cand avem mai multe activitati si 2 resurse sau Next Best care se
utilizeaza cand avem mai multe activitati si o singura resursa.Acesta poate fi:cu origine
fixa,variabila sau cu reducere de coloane si ordonatarea “inainte si inapoi”care se utilizeaza cand
avem mai amulte activ si mai multe resurse.
3.Care este diferenta intre marimea numerica de prioritate si regula de prioritate.In ce conditii sunt
identice.

Regula de prioritate ne permite determinarea ordinei de lansare in fabricatie dar nu si a momentului pe

cand marimea numerica de prioritate reprezinta o data calendaristica exacta in functie de care putem
determina ordinea de lansare in fabricatie.

NR.6

1.Controlul cantitativ
A controla cantitativ productia inseamna a controla fluxul de fabricatie ceea ce presupune
programe detaliate pana la nivelul operatiilor.
2.Programarea productiei individuale in cadrul sectiilor de fabricatie: – se desfasoara pe baza
mai multor metode care se stabilesc in raport de rezultatele testului preferential tip ABC.

Testul ABC

Cele 3 zone au urmatoarele caracteristici :

Zona A a testului preferential de tip ABC se refera la situatia in care 75% dintre elementele din
nomenclator corespund la 15% din volumul productiei.

Zona B a testului preferential de tip ABC se refera la situatia in care 20% dintre elementele

din nomeclator corespund la 35% din volumul produtiei.

Zona C a testului preferential de tip ABC se refera la situatia in care 5% dintre elementele din
nomenclator corespund la 50% din volumul productiei.

- zona A – pentru programarea sarcinilor se utilizeaza metode fundamentale pe date calendaristice

(aplicam marimile numerice de prioritate). Reperele conducatoare sunt caracterizate prin cicluri si costuri
mari.
- zona B – componentele produselor se programeaza pe baza de prioritati ce desemneaza ordinea,
succesiunea de lansare in fabricatie a produselor. Piesele sau reperele sunt caracterizate prin costuri si
cicluri de fabricatie medii.
- zona C – reprele cu dimensiuni reduse, costuri mici si cicluri scurte, se programeaza pe baza de
stocuri la punctul comenzii.

3.Care este diferenta intre marimea numerica de prioritate si regula de prioritate.In ce

conditii sunt identice.
Regula de prioritate ne permite determinarea ordinei de lansare in fabricatie dar nu si a momentului
pe cand marimea numerica de prioritate reprezinta o data calendaristica exacta in functie de care
putem determina ordinea de lansare in fabricatie.