1.

Enumerati 5 elemente comune focalizate de met JIT, MRP, TQM, si Six Sigma Focalizarea de la inceputul procesului managerial pana la momentul evaluarii performantelor clientului care este centrul structurii organizationale. Focalizarea procesului care creaza si adauga valoare penru clienti. Managementul se bazeaza pe fapte , cifre si nu aprecieri arbitrare Managementul are un caracter proactiv si nu reactiv Colaborarea pe scara larga intre toti membri organizatiei 2. Standardul de aprecierea a eficientei si eficacitatii MOP se stabileste compehtorii de clasa medie sau de clienti ? Standardul de aprecierea a eficientei si eficacitatii MOP asigura satisfacerea tuturor clientilor pe intervale relativ reduse si minimizeaza intervalul aflat in procesare. 3. Prezentati 5 elemente comune de analiza comparative pentru JIT si MRP. MRP se bazeaza pe BOM, documentele inventar JIT are ca element component tehnica KANBAN, programul master Din punct de vedere al obiectivului MRP tehnici de planificare, programare si control JIT se doreste imbunatatirea continua, diminuarea sau chiar eliminarea pierderilor. Din punctul de vedere al implicarii in procese MRP pasiva, fara a face eforturi de schimbare JIT activa, urmareste imbunatatirea si schimbarea sistemului, reducerea inventarelor. Din punct de vedere al informatiilor necesare metodei MRP necesita informatii detaliate JIT informatii reduse, exista tendinta de vizualizare a necesitatilor Din punct de vedere al operationalizarii MRP grad mai ridicat de informatizare pentru a putea sa fie realizat JIT simplu, se face un control manual 4. Analizati comparativ urmatoarele instrumente deprogramare : Graficul Gannt, ciclograma si PERT-CPM. Ciclograma de produs se elaboreaza in special pentru productia de serie mica si individuala cu scopul determinarii devansarilor calendaristice pe faze de fabricare a produsului respectiv fata de termenul de livrare. Dezavantajele ciclogramei sunt : -gradul de detaliere redus -posibilitati minime de adaptare in cazul aparitie factorilor perturbatori -stabilirea concomitenta a duratelor de executie si a aborescentei produselor Graficul Gannt permite sa se vizualizeze avansarea lucrarilor, componenta cu previziunile. PERT este o metoda de optimizare care permite sa se minimizeze timpul total de realizare a proiectului si sa se puna in evidenta rezervele de timp a unor activitati necritice.CPM poate fi folosita mai eficient la lucrarile executate pe baza de proiect-tip pentru care s-a calculat norme de munca exacte pe cand PERT la lucrari de unicat unde factorii pertubatori ce actioneaza in procesele pde productie nu permit determinarea exacta a duratei activitatii. Pentru a controla timpul sunt folosita in general 2 metode : Gannt si PERT. 5. In ce consta unitatea metodelor MOP?

Continutul unei metode MOP e identic sau asemanator la nivelul fiecarei functii manageriale. Astfel la nivelul fct de programare, procesarea unor produse complexe cu cicluri mari presupune pogramarea pe baza metodelor devansarilor calendaristice. In cadrul MOP, tehnicile si metodele se diferentiaza de la o unitate la alta in functie de tipul de productie, procesul de fabricatie, etc, in timp ce instrumentele manageriale au caracter unitar. Astfel, functia de organizarea presupune constituirea grupelor omogene de masini cellule flexibile de fabricatie sau linile de productie polivalene. Coordonarea determina durata ciclului de fabricatie pe baza devansarilor si se calculeaza parametrii de management operational. Antrenarea asigura declansarea procesului de fabricatie la nivelul subunitatilor, lucrarile cu complexitate ridicata fiind desemnate executatntilor cu inalta calificare. Momentele de lansare in fabricatie se determina pe baza de devansari, regasite in reprezentarile grafice, iar controlul presupune verificarea datelor inscrie in programele de productie sau grafice de executie pentru 2 niveluri: programat si executat. 6.Cu ce se identifica antrenarea in procesele MOP ? Antrenarea in procesele operationale consta in transmiterea de catre subiectul conducator obiectului condus a sarcinilor ce urmeaza a fi executate. Acest proces se realizeaza prin lansarea in executie care desemneaza eleborarea, multiplicarea si difuzarea documentelor economice care asigura declansarea executiei pe baza datelor calendaristice sau prioritatiilor determinate in cadrul functiei de programare. 7. Comparati marimea numerica de prioritate cu regula de prioritatepag.76 Regula de prioritate ne permite determinarea ordinei de lansare in fabricatie dar nu si a momentului pe cand marimea numerica de prioritate reprezinta o data calendaristica exacta in functie de care putem determina ordinea de lansare in fabricatie. 8. Care sunt cerintele unei productii ritmice ?pag.19 Cerinele produciei ritmice sunt: a) producia programat (Pp) trebuie s asigure utilizarea superioar a mrimii capacitii de producie (Cp), ceea ce se poate exprima astfel: Pp tinde Cp b) producia obinut (R) s fie cel puin egal cu cea programat: R > Pp c) meninerea aceleai variaii a indicelui de ndeplinire a programului: dR /dt=C unde: t = reprezint variabila timp, iar C = 0 sau C = ax + b n care mrimea ax + b definete dreapta de variaie a ndeplinirii programului de producie, Ip(t). Aceste cerine definesc o producie ritmic n condiiile ndeplinirii ntocmai a planului (programului), dar i n situaia depirii acestuia. 9. Perioada de repetare in executie egala cu durata ciclului de procesare a unui lot. Cu cine este egala marimea stocului ? DCF=R Is=L*nL nL= DCF/R nL=1 Is=L nL este numarul mediu de loturi sub forma de producie neterminata. L este marimea unui lot. Is marimea stocului. Deci, rezulta ca marimea stocului este egala cu marimea unui lot.

10. Perioada de repetare < decat durata ciclului de procesare a unui lot. Cu cine este egala marimea inventarului (stocul). R<DCF In aceasta situatie se identifica cea mai mare imobilizare a activelor Is=L*nL L= Is/nL L=Is*R/DCF nL= DCF/R DCF este durata ciclului de procesare R est eperioada de repetare Is este marimea stocului L este marimea unui lot nL este numarul mediu de loturi sub forma de producie neterminata 11. Enumerati cerintele unui program calendaristic MASTER (eficient)pag.62 Cerintele programului calendaristic MASTER sunt : - determinarea produselor programate - cantitatil programate din fiecare produs - prioritatea ce trebuie acordata fiecarei cantitati de produse programate - termenele de livrare - valorea productiei marfa programate Programul calendaristic prin prezentarea sarcinilor de fabricatie constituie o sursa de informare pentru compartimentul de aprovizionare, cu privire la calculul necesarului de materii prime. 12. Care este esenta armonizarii resurselor cu obiectivele de productie ? Da-ti exemple pentru fiecare resursa.pag 59 Armonizarea resurselor cu obiectivele de productie trebuie sa asiguare desfasurarea ritmica a fabricatiei. Pentru a realiza insa o defalcare, care sa creeze premisele unei desfasurari ritmice a productiei, este necesar sa se reexamineze acesta defalcare in functie de valoarea productiei repartizata pe perioadele de programare. Acesta presupune evaluarea productiei cu ajutorul pretului pe unitatea de produs, astfel : Xi=xi*Qi, in care : Xi - reprezinta valoarea productiei in planul anual al intreprinderii din tipul de produs xi pretul pe unitatea de produs i Qi cantitatea anuala planificata din tipul de produs i 13. In procesul de programare calendaristica se foloseste conceptul PULL sau PUSH? Explicati optiunea; (care sunt efectele)? In sistemul Push, produsul este impins pe parcursul procesului de fabricatie, in loturi suficient de mari pentru a:
Satisface cererile prezente si viitoare Compensa problemele aparute pe parcursul procesului. Lansarea in productie se planifica pe baza comenzilor existente si estimate.

In sistemul Pull produsul este tras pe parcursul procesului de productie, in ritmul impus de cererea clientului; produsele finite se realizeaza printr-o serie de stocuri tampon tactice (kanban), care ofera

control asupra stocului de productie neterminata. Lansarea in productie se face la achizitia produselor de catre client. In procesul de programare calendaristica alegem sistemul pull deoarece este un program de productie generat de cerere, iar strategiile programarii se refera la urmarirea cererii. Efectele acestui sistem sunt urmatoarele : -reducerea duratei ciclului de productie -reducerea nivelului cheltuielilor operationale( nu se mai comanda la fel de multe materiale ca inainte, nu se mai stocheaza atat de multe produse finite) - imbunatatiri ale calitatii produselor (defectele nu mai sunt multiplicate la nivel de lot de productie si sunt mai usor de observat) -imbunatatiri in ergonomie (cosurile cu piese sunt mai mici si mai putin numeroase, devenind mai usor de transportat) -imbunatatiri in ceea ce priveste siguranta proceselor 14. Analizati comparativ cererea dependenta cu cea independenta in procesele MOP In procesul MOP ,nivelul inventarului de produse aflate in procesare si in mod deosebit al celor dintre subunitatile structurale de fabricatie este influentat direct de caracterul independent sau dependent al cererii finale sau intermediare. Cererea dependenta este rezultatul direct al necesitatilor pentru alte produse din care acestea fac parte. Cererea independenta nu este corelata cu nicio o alta cantitate dorita sau determinate separate. 15. Enumerati functiile obiectiv intr-un proces de ordonantare(pag. 75) Functiile obiectiv intr un proces de ordonantare sunt: minimizarea timpului total, at knd lucrarile asteapta sa fie executate, a timpului scurs intre inceperea primei lucrari si terminare ultimei lucrari. minimizarea costului de intretinere a produselor in stoc. minimizarea intarzierii totale; intarzierea este diferenta intre timpul necesar realizarii unui produs si timpul programat pt acel produs, at knd primul termen este mai amre dekt al doilea, iar intarzierea totala este suma tuturor intarzierilor; minimizarea costului intarzierii, 16. Principii comune ale metodelor de control cantitativpag.244 Urmarirea si controlul cantitativ al productiei se poate face pe baza de: program-grafic, documente si stocuri. Principii comune: a) Consemnarea stadiului de executie a produselor la un loc de munca sau alta subunitate structurala de fabricatie; b) In raport de nivelul programat; c) Pe acelasi raport informational (document, grafic etc.); d) In raport de variabila de timp.

17. In ce consta controlul cantitativ pe verticla, dar cel pe orizontala?pag.244

Urmarirea pe orizontala are ca obiect un produs indiferent de unitatea structurala de productie (sectie,atelier) in care se afla .Urmarirea pe veriticala are ca obiect o singura unitate structurala de productie (sectie,atelier) si o multitudine de produse.Alegerea uneia sau alteia din cele 2 forme se face pe baza conditiei de fabricatie (tipul de productie ,procesul tehnologic,nomenclatura de fabricatie).

18. a.. Varianta de programare agregat pura ce conduce la cel mai mic cost? Efecte?pag.51 b. Varianta de programare agregat pura ce conduce la cel mai mare cost? Efecte? Modelul general al programarii agregat se fundamenteaza pe baza a 3 variabile principale: Cantitatea produsa in perioada t; Nivelul cererii de produse in perioada t; Nivelul stocului de produse finite(inventarul) la sfarsitul perioadei t.

Variabilele modelului implica mai multe categorii de costuri, care au un continut tipic (le putem define extracosturi): a) Costul de intretinere a stocului de produse finite; b) Costul de supramunca; c) Costul de inactivitate; d) Costul deficitului de produse; e) Costul angajarii si demiterii.

Raspunsul la intrebarile a si b sunt: - a) Strategia de tip A - b) Strategia de tip B Intre multiplele strategii de planificare agregat, care pot fi modelate, se evidentiaza doua strategii de baza denumite si strategii pure, acestea fiind: A. strategii de urmarirea cererii, unde productia trimestriala programata este identica cu cererea estimata pt aceeasi perioada. Aceasta se poate realiza prin: Ore suplimentare, cand se depaseste posibilitatea de productie, sau nefolosirea integrala a fortei de munca (timp de inactivitate) Anagajari sau concedieri de personal in functie de cresteeasi respectiv, de scaderea cererii

Avantejele constau in lipsa inventarului de produse finite, cu exceptia celor de siguranta si in acoperirea integrata a cererii in functie de fiecare trimestru (inexistenta pierderilor din cauza deficitului de produse)

B. Strategia de programare a unei productii trimestriale constante, egala cu cererea trimestriala medie. Acesta se realizeaza prin acoperirea cererii din stocurile de produse finite normate in trimestrele in care productia constanta programata a fost mai mare decat cererea , sau prin amanarea satisfacerii cererii pt o parte sau toate produsele. In cazul in care se amana satisfacerii cererii pt o parte sau toate produsele, productia constanta programata este mai mica decat cererea iar stocurile de produse finite formate anterior sunt insuficiente sau inexistente. Dezavantajul consta in in faptul ca acesta strategie este influentata de si de momentul (trimestru) in care intreprinderea patrunde pe piata, prin implicatiile asupra evolutiei stocurilor de produse finite.

19. Prezinta 3 variante de programare agregat ce se pot aplica in practica.pag.48 Cele 3 variante sunt: a) Costul de supramunca; b) Costul deficitului de produse; c) Costul angajarii si demiterii.

Costul angajarii si demiterii apare atunci cand managerii hotarasc corelarea stricta intre cerere, productia programata si numarul de muncitori. El cuprinde cheltuielile pe care le presupune organizare activitatii de recrutare si cheltuielile care privesc organizarea activitatii de formare a noilor angajati, taxele de somaj suportate de intreprindere etc. Costul de angajare si de concediere, pe care il presupune realizarea unei strategii, se calculeaza conform urmatoarei formule, dupa ce s-a estimat costul trimestrial unitar (pe muncitor) de angajare si de concediere. Ct = ct x Nmt Nmt = (QtS + QtD) / Qm 20. Ordonantarea comenzii intr-un program master se face pe baza unui calcul matriceal. Se poate inlocui cu metoda ELECTRE?

Stabilirea prioritilor comenzilor, n scopul ordonrii cerinelor pieei, se face prin calcule care au la baz teoria deciziilor multicriteriale. Aceasta se bazeaz pe teoria utilitilor, utilitatea fiind o funcie ce ia valori n intervalul [0,1]. Plecndu-se de la considerentul c deciziile de fabricaie se iau ntr-un mediu care implic riscul i incertitudinea, se impune ca numrul criteriilor decizionale utilizate de manageri s fie ct mai mare. Din mulimea acestor criterii se pot enumera: profitul, clienii, costul, valoarea comenzilor, ncrcarea centrelor de producie, adaptabilitatea, pieele poteniale etc.

Se stabilesc coeficienii de importan pentru fiecare criteriu (suma acestora trebuie s fie egal cu unitatea), apoi se elaboreaz matricea utilitilor i se determin vectorul de prioritate a comenzilor (produselor), ale crui componente se ordoneaz n ir descresctor.

Problema generala de ordonantare este stabilirea unei succesiuni a produselor-activitati, care este de ordinul n!, la nivelul celor m executanti , in conditiie restrictiilor tehnologice si ale respectarii criteriilor de performanta. Practic se pune problema unei decizii multicriteriale. ELECTRE reprezinta o familie de metode de Analiza Multicriteriala a Deciziei avand ca scop rezolvarea de probleme legate de sortare ordonantare precum si de alegere. Metodologia ELECTRE poate fi utilizata pentru problematica ordonantarii comenzii intrucat presupune corelarea unor seturi de criterii, in functie de importanta unor anumiti factori. Importanta unui criteriu precum si influenta lui asupra altuia se realizeaza prin intermediul unei functii de influenta (numita weight function de tipul w:A R+ ) Fiind data o serie de valori ce prezinta o eterogenitate a componentelor sale, cum este practic o problema de ordonantare, metoda ELECTRE prin intermediul aparatului sau matematic poate furniza decizia optima de adoptat.

21. In domeniul MOP exista reprogramare si nu programare, afirma un manager de subunitate structurala. Are dreptate? De ce?
In sistemul activitatilor de productie un loc central il ocupa fabricatia produselor. Arborele motor al fabricatiei, care asigura si managementul operational al principalelor activitati productive de baza, este programarea, pregatirea si urmarirea productiei.

Sistemul de programare a productiei se constituie ca o unitate de 3 subsisteme, programare propriuzisa, lansare si control. Ultimul subsistem asigura reprogramarea continua, ca urmare a stabilirii abaterilor ( ) fata de standardele initiale. In aceste conditii termenul practic este de reprogramare si nu programare. Aceasta conceptie este conturata de mediul turbulent, specific si proceselor de productie. Abordarea managementului operational pe baza turbulentei mediului conduce la constientizarea faptului ca modelele propuse sunt supuse mediului de afaceri in care evolueaza firma.
Concluzia rezultata este ca prima cerinta ce se impune managementului operational este flexibilitatea.

Managerul de subunitate structurala nu are dreptate. Afirmatia sa sugereaza faptul ca programarea, realizarea programului de productie, nu se poate respecta in timp datorita multitudinilor de schimbari ce pot surveni. Contrar credintelor acestuia, programul de productie calendaristic coordonator este constituit de asemenea natura incat permite actualizari ale planului initial si armonizari agregate ale comenzilor facute de clienti cu resursele de productie. Actualizarile se fac pe baza factorilor perturbatori externi unitatii. Masurile ce pot fi luate sunt de natura urgentarii, reesalonarii ale progarmului de aprovizionare sau poate imbrca forma demiterii anagajarii reevaluarii de personal. Totodata subunitatile structurale trebuie sa dispuna , pt buna desfasurare activitatii, de programe de productie proprii acestea din urma fiind elaborate pe baza principiului obiect de fabricatie ori celui tehnologic. O buna realizare a programarii va lua in considerea factorii perturbatori externi unitatii precum va prevede si mijloacele de armonizarea a acestora cu agrenajul proceselor efectate de intreprindere.
22. Fie afirmatia: cea mai eficienta marime a lotului este egala cu 1. Este corecta? De ce?

Comensurarea lotului optim presupune evaluarea rationala a elementelor componenete (costul de pregatire-incheiere, programul de productie generat de cerere, imobilizarea activelor circulante in productie). Productia in loturi este prea lenta pentru a satisface termenele de livrare cerute de client, determina stocuri prea mari si nu permite detectarea defectelor intr-o faza initiala a procesului de productie. Daca lotul de produse este egal cu unu vom putea comesura, optimiza, evalua urmatorii factori: costul materiilor prime pe produs, costul salarial pe produs, costul fix pe produs, costul de pregatire-incheiere, pierderea din imobilizarea activelor circulante. Din aceste considerente se recomanda productia in flux continuu (productia in loturi de un produs).

23. Programarea agregata. Extracostul. In procesul de programare agregata extracostul cu intretinerea de inventar este o variabila constanta. Ce cuprinde acest extracost?pag.48 Extracostul total de intretinere a stocului in trimestrul t (sau extracostul intretinerea de inventar) se calculeaza dupa cum urmeaza: C1 = c1t ( QSt QDt + St 1 ) , unde QSt QDt = St C1 se determina doar daca St + St 1 > 0, altfel daca c + St 1 = 0 rezulta C1 = 0 Elementele constitutive a acestui extracost sunt dupa cum urmeaza: c1t = cost unitar de intrtinerea stocului pe unitatea de produs echivalent; QSt = productia programata in trimestrul t comform strategiei alese; QDt = cererea etimata in trimestrul t; St 1 = stocul de produse finite la sfarsitul trimestrului anterior; St = stocul de produse finite la sfarsitul trimestrului t ;

24. Strategii de programare agregata pag.51 Strategii de urmarire a cererii productia trimestriala programata este identica cu cererea estimata pentru aceeasi perioada. Poate fi realizata prin : 1. ore suplimentare efectuate de muncitori atunci cand a. cererea depaseste posibilitatile de productie b. nefolosirea integrala a fortei de munca in situatia inversa (timp de inactivitate) 2. angajari/concedieri de personal in functie de cresterea sau scaderea cererii Avantaje : - lipsa inventarului de produse finite, exceptie cel de siguranta

- inexistenta pierderilor din cauza deficitului de produse Strategia de programare a unei productii trimestriale constante, egala cu cererea trimestriala medie este influentata de momentul patrunderii firmei pe piata, prin implicatiile asupra evolutiei stocurilor de produse finite. Modalitati de actiune practica a strategiilor agregat - se prevede un nivel al productiei constant, iar marimea stocului de produse finite asigura satisfacerea cererii in cazul abaterii fabricatiei de la marimea acesteia - se prevede o productie cu un nivel fluctuant, in raport cu cererea, iar marimea minima a stocului corecteaza greselile de previziune in domeniul cererii - se prevede un program mixt, deoarece asigura cheltuieli obisnuite de productie si cheltuieli minime de : o angajare sau demitere a lucratorilor o de plata a timpului suplimentar lucrat o de reorientare a personalului 25. Caracteristicile unui program calendaristic centralizator master. Se elaboreaza pe o perioada de la 1 la 3 luni,incepand cu subunitatea finalizatoare si tinand seama de activitatea centrelor de productie situate in amonte Se bazeaza pe ritmul de productie pe t lung, impartit pe fiecare an, luna si zi lucratoare Urmareste stabilirea uniforma a programelor Incarcarea uniforma a centrelor se face dc ac asigura asamblarea finala Succesiunea finala tb sa conduca la costuri de trecere cat mai apropiate de zero. Se transmite centrelor de productie si furnizorilor In fiecare zi / subunit de timp, prevede o cant exacta ce nu poate fi modificata ( dc cota zilnica este d 7 ore , productia este oprita, dc prod este in urma se practica supramunca/ ore suplimentare) Se bazeaza pe sistemul de circulatie de tip Pull ( atragere , preluare) - obiectele muncii s misca in sis d prod ca rasp la cererea de la centrul op urmator Intocmit pe baza cererilor constante, asigura golirea munctii centrelor de prod si furnizorilor ( exista un niv min de inventar, pt ca prod nu e instantanee)

Programele calendaristice eficiente sunt de tip multiobiect si nu monoobiect,opereaza cu loturi discrete si nu economice,iar nivelul programului e nivelat pe intervale relativ reduse.productia multiobiect este mai eficienta decat cea monoobiect deoarece asigura satisfacerea cererii la un numar mare de clienti indiferent de perioada.loturile de marimi discrete sunt de marimi reduse iar marimea ideala este 1.productia nivelata urmareste folosirea rationala in cadrul unei organizatii.

26. Criterii de repartizare a sarcinilor de productie pe executanti directi pag.71 Un rol important in programarea si urmarirea productiei in cadrul sectiilor de fabricatie il are modul de repartizare a sarcinilor de productie pe executanti directi. Aceasta trebuie sa se realizeze dupa urmatoarele criterii: 1.Crit tehnologic 2.Crit organizatoric 3.Crit economic 1. cuprinde : felul prelucrarii, gradul de precizie. Acest crit impune repartizarea sarcinilor de fabricatie astfel incat ciclul de fabricatie a produsului respectiv sa fie cat mai mic 2.Impune corelarea categ muncitorului cu cea a lucrarii 3. Impune repartizarea sarcinilor de fabricatie astfel incat timpul de asteptare a produsului si a utilajelor pe fluxul de fabricatie sa fie cat mai mic. Cuprinde : obtinerea unui timp de executie global minim ; Imobilizarea minima mijloacelor circulante ; Incarcarea rationala a utilajelor ; Obtinerea unui cost minim de prelucrare ; 27. 28. Programarea productiei individuale in cadrul sectiilor de fabricatie se desfasoara pe baza mai multor metode care se stabilesc in raport de rezultatele testului preferential tip ABC. PAG.105 Testul ABC Cele 3 zone au urmatoarele caracteristici : Zona A a testului preferential de tip ABC se refera la situatia in care 75% dintre elementele din nomenclator corespund la 15% din volumul productiei. Zona B a testului preferential de tip ABC se refera la situatia in care 20% dintre elementele din nomeclator corespund la 35% din volumul produtiei. Zona C a testului preferential de tip ABC se refera la situatia in care 5% dintre elementele din nomenclator corespund la 50% din volumul productiei. - zona A pentru programarea sarcinilor se utilizeaza metode fundamentale pe date calendaristice (aplicam marimile numerice de prioritate). Reperele conducatoare sunt caracterizate prin cicluri si costuri mari. - zona B componentele produselor se programeaza pe baza de prioritati ce desemneaza ordinea, succesiunea de lansare in fabricatie a produselor. Piesele sau reperele sunt caracterizate prin costuri si cicluri de fabricatie medii. - zona C reprele cu dimensiuni reduse, costuri mici si cicluri scurte, se programeaza pe baza de stocuri la punctul comenzii. 29. Metode de determinare a tipologiei de productie. Pag 120 Managementul operativ al activitatii de productie si, in primul rand, a celei de fabricatie, este puternic influentata de tipul de productie existent in cadrul fiecarei unitati structurale de fabricatie. Aceasta impune determinarea tipului de productie pentru fiecare loc de munca, atelier, sectie, pentru a alege metoda de management cea mai eficienta.

Literatura de specialitate formuleaza mai multe metode care se pot grupa in metode cantitative si metode calitativ-cantitative. Criteriul principal folosit de metodele cantitative pentru aprecierea tipului de productie se refera la indicatorul numarul de obiective-operatie (No) ce se executa la un loc de munca. In raport cu marimea acestui indicator, determinat in mod experimental, sistemul de productie este apreciat dupa cum urmeaza: No=1 tip de productie de masa 2<No<6 tip de productie de serie mare 6<No<10- tip de productie de serie mijlocie 10<No<20 tip de productie de serie mica No>20 tip de productie individuala. O astfel de metodologie masoara exact tipul de productie numai in doua cazuri: a) Cand la un loc de munca se executa continuu unu singur obiect-operatie;
b) Cand la un loc de munca se executa mai multe obiecte-operatii ale caror volume de munca sunt

repartizate uniform pe timpul maxim diponibil. n afara acestor dou cazuri, n practic poate fi ntlnit i cazul referitor la executarea pe un loc de munc a mai multor obiecte-operaii, ale cror volume de munc sunt repartizate neuniform n fondul su de timp maxim disponibil. n aceste situaii, cu o mai mare frecven n practic, indicatorul numr de obiecteoperaie nu mai permite o apreciere exact a tipului de producie. nlturarea acestor deficiene impune utilizarea unui indicator sintetic, care, incluznd toate cazurile particulare, s permit o caracterizare unitar a tipului de producie. Determinarea tipului de producie se face n funcie de limitele coeficientului tipului de producie determinat cu relaiile de mai sus, astfel: 0,0000 Ktp < 0,2864 - tip de producie de mas; 0,2864 Ktp < 2,5872 - tip de producie de serie mare; 2,5872 Ktp < 3,3220 - tip de producie de serie mijlocie; 3,3220 Ktp < 4,3220 - tip de producie de serie mic; Ktp > 4,3220 - tip de producie individual. n timp, tipul de producie se poate schimba, datorit creterii volumului de produse care deplaseaz tipul de producie spre cel de mas,ct i datorit scderii timpilor de operaie, ca urmare a specializrii utilajelor, introducerii tehnicilor noi, etc., care acioneaz n sensul deplasrii tipului de producie ctre producia de serie mic. Din acest motiv, periodic, este necesar recalcularea tipului de producie, pentru a alege formele i metodele adecvate de organizare a produciei i pentru a modifica utilajele, echipamentele tehnologice, regimurile de lucru, etc. 30. Definiti lotul de fabricatie Lotul de fabricatie reprezinta cantitatea de produse identice lansate simultan in fabricatie, care se prelucreaza pe aceleasi locuri de munca si care consuma un singur timp de pregatire incheiere. 31. Factorii care influenteaza marimea lotului de fabricatie 1. factori externi intreprinderii - realizarea unui volum de productie intr-o perioada determinata, potrivit cerintelor pietei - nivelul si formele de specializare si cooperare ale intreprinderii - situatia aprovizionarii tehnico-materiala

2. factori interni intreprinderii a. actori de natura tehnica b. factori de natura organizatorica factori de natura financiara 32. Criterii de dimensionare a marimii optime a loturilor de fabricatie. Criteriu economic Dimensionare loturilor de fabricatie dupa criteriul economic consta in stabilirea unei astfel de marimi a lotului, denumita marime optima, care conduce la costul unitar minim.

Criteriul tehnico-economic Acest criteriu se utilizeaza in fabricatie acelor produse pentru care timpul de pregatire-incheiere (unde o pondere mai mare o are timpul de reglare a utilajelor) inregistreaza valori ridicate. Este cazul prelucrarii produselor la masini automate si semiautomate, cazul matritarii la prese prevazute cu matrite complicate etc. Esenta acestui criteriu este stabilirea unor raporturi intre timpul de pregatire-incheiere si timpul de lucru al utilajui.

Criteriul disponibil Determinarea marimii loturilor de fabricatie dupa acest criteriu se aplica in cazul proceselor care necesita un timp de pregatire-incheiere si de lansare in fabricatie rellativ redus. Criteriul tehnologic Marimea lotului indicate de acest criteriu este egala cu numarul de produse prelucrate intre doua reascutiri successive ale sculelor. Acest criteriu este folosit pentru productia de serie mare si de masa. Criteriul financiar Marimea lotului este data in acest caz de un nivel acceptabil al mijloacelor circulante imobilizate in productia nedeterminata. Criteriul se aplica oricarui tip de productie , intrepinderea stabilind prin planul sau financiar, cota de mijloace care poate fi imobilizata, iar apoi se va determina pentru loturile de fabricatie periodicitatea care va mentine o cota sub cea stabilita. Criteriul findului de timp Utilizand acest criteriu, intreprinderea studiaza timpii de pregatire-incheiere a fabricatiei si apoi detremina o perioada de repetare in fabricatie suficient de mare, asigurandu-se astfel fondul de timp necesar indeplinirii programelor de productie. Pe baza periodicitatii se determina marimea

lotului. Se aplica produse care se fabric ape utilaje si masini cu unu numar strict de ore de functionare. Criteriul seriilor standard Marimea loturilor este, in cazul acestui criteriu, este egala cu o fractiune fixa (1/1; ; ; 1/8 etc.) din planul de productie annual. Acest criteriu se aplica productiei repetitiva de serie mica pentru a nu impiedica continuitatra procesului de fabricatie. Criteriul perioadei contabile Marimea lotului determinata in aces caz este egala cu cantitatea de produse ce se poate fabrica intro perioada contabila ( luna, trimestru, semestru) Criteiul periodictatii Dimensiunea lotului data de acest criteriu este egala cu cantitatea de produse ce se executa in intervalul de timp dat de perioada se repetare in fabricatie. Se recomanda acest criteriu in caul acelei productii care se livreaza si se consuma cu o ritmicitate prestabilita. Criteriul transferului Loturile de fabricatie determinate pe baza creteriului transferului se mai numesc si loturi cilcice. Un astfel de lot poate fi prelucrat in mod succesiv la un numar de operatii tehnologice. Urmarind reducerea ciclului de fabricatie si, implicit, a produtiei nedeterminate imobilizate, este indicat ca trecerea produselor de la o operatie la alta sa se faca inainte de terminarea lucrarii intergale a lotului ciclic care poate trece imediat la operatiunea urmatoare din procesul tehnilogic.

33. Periodicitatea lansarii loturilor in fabricatie Periodicitatea lansarii loturilor in fabricatie reprezinta un parametru al managementului operational al productiei de serie care desemneaza intervalul de timp dintre doua lansari consecutive in fabricatie. Avand continutul prezentat, acest parametru poate caracteriza, in buna masura, ritmicitatea fabricatiei in cadrul productie respective. Periodicitatea lansarii loturilor in fabricatie se determina ca un raport intre fondul de timp aferent producerii loturilor (T) si nr de loturi (nL) : R=T/nL . Numarul de loturi se determina astfel : nL=N/Lo, unde N-reprezinta programul anual pentru produsul caruia ii calculam periodicitatea; si Lo- marimea optima a lotului de fabricatie. Periodicitatea lansarii loturilor in fabricatie se poate afla, in raport de marimea ciclului de fabricatie Tc, in urmatoarele situatii: a) R=Tc , b) R>Tc, c) R<Tc. In cazulin care programul de fabricatie este diferit de la o perioada la alta, este necesar a se lua in calcul acel interval de timp (T) pentru care este valabila expresia : dN/dT=0, in care N reprezinta programul de

fabricatie in cadrul perioadei T de timp; pentru respectarea conditie , N trebuie sa fie constant in intervalul T. Pentru a urmari si respecta ritmicitatea fabricatiei cu ajutorul perioadei de repetare in fabricatie, este necesar sa se stabileasca in mod riguros momentul lansarii loturilor. 34. Documentele utilizate in lansarea in fabricatie Modulele subsistemului de lansare in fabricatie suunt in principal urmatoarele: Bonuri de materiale sau fisele limita . Au ca scop stabilirea cantitatilor de materii prime si materiale necesare executarii articolelor cuprinse in programele de productie operative. Informatiile de intrare necesare provin in principal din : o Subsitemul de elaborarea a programelor de productie si , in special, din modul programul operativ, referitoare la cantitatile programate, termenele de incepere si terminare etc; o Activitatea de pregatire tehnica, referitoare la caracteristicile materiilor prime, consumuri specific pe articole. In urma prelucrarii acestor informatii rezulta purtatorii de informatii: bonuri de materiale sau fise limita, ce curpind informatii referitoare la cantitatile de materii prime necesare exectarii programelor de productie. Fisele de insotire si dispozitiile de lucru. Se elaboreaza cu scopul informarii executantilor asupra operatiilor ce urmeaza a se executa, ale operatiilor SDV-urilor necesare formatiei de lucru, categoria de incadrare etc. Informatiile cu intrare porvin din : o Modulul program operativ, referitoare la cantitatile programate, termenele de incepere si terminare etc; o Activitatea de pregatire tehnica referitoare la: caracteristicile tehnice ale produselor, tehnologiei de fabricatie etc. In urma prelucrarii, rezulta purtatorii de informatii fisa de insotire si dispozitiile de lucru, cu informatii de iesire necesare executantilor directi. 35. Obiectivele lansarii in fabricatie Lansarea in fabricatie desemneaza ansamblul lucrarilor cu privire la elaborarea, multiplicarea si difuzarea documntelor, in vederea declansarii executiei sarcinilor de productie, la nivelul centrelor efectorii (locuri de munca). Se atribuie lansarii in fabricatie urmatoarele obiective: Stabilirea cheltuielilor normate cu material prima si manopera pe unitatea de produs si total produse cuprinse in programele de fabricatie; Asigurarea esalonata, in functie de cerintele subactivitatii de programare, a tuturor informatiilor necesare locurilor de muncapentru exectia produselor; Rationalozarea documentatiei economice care circula la executantii directi;

Reducerea deplasarii executantilor directi pentru procurarea si restituirea documentatiei; Utilizarea unor sisteme modern de lansare a produselor in fabricatie care sa asigure reducerea costului de productie si cresterea operativitatii in asigurarea informatiilor necesare executiei si dimensionarii cheltuielilor de productie.

36. Algoritmi de ordonantare Algoritm de ordonantare NEXT BEST - NB cu origine fixa dat fiind primul reper care se executa, se va alege urmatorul reper acela care corespunde celui mai mic timp de reglare a utilajului, dupa executarea reperului anterior - NB cu origine variabila conform careia se va considera ca primul reper se prelucreaza oricare dintre cele ce urmeaza a fi fabricate pe utilajul respectiv, iar pentru celelalte urmandu-se procedura de la NB cu origine fixa - NB cu reducerea coloanelor presupune stabilirea in cadrul matricei a timpului minim de pe fiecare coloana si scaderea acestuia din toate elementele coloanei respective Algoritmul de ordonantare JOHNSON - se va lansa primul reper in fabricatie, acela care are timpul de prelucrare pentru un lot sau pentru intreg consumul de productie minim pe primul utilaj - se repeta pasii pana la stabilirea ordinii de lansare in fabricatie a tuturor reperelor care se prelucreaza pe cele doua utilaje 37. Controlul calitativ - al indeplinirii programelor de productie - consta in culegerea, prelucrarea si transmiterea informatiilor primare cu privire la functionarea utilajelor si desfasurarea procesului de productie, in scopul de a evidentia stadiul in care sarcinile de productie lansate in fabricatie au fost executate - al sarcinilor de productie reflecta concret modul in care se executa si programeaza productia programata si lansata in fabricatie Pentru realizarea obiectivelor de baza este necesar a compara continuu sarcinile programate cu cele realizate. 38. Evolutia sistemului MRP MRP are posibilitatea de a : - planifica necesarul de materiale - programa si controla capacitatea de productie - planifica toate resursele utilizate de o firma Niveluri de aplicare : - ca un sistem de control al stocurilor - ca un sistem de control al productiei si stocurilor - ca un sistem de planificare si programare a resurselor pentru activitati de productie si a capacitatii de productie Detalierea MRP se fundamenteaza pe : - programarea agregat - programarea cererii - comenzile firmei de la clienti

Functiile MRP: - planul indistrial si comercial - programul director de productie - calculul incarcarilor globale - calculul nevoilor dependente - calculul incarcarilor detaliate - urmarirea si controlul fluxului incarcarii - controlul executiei - buclele de reglaj