Universitatea VALAHIA din Târgovişte

Facultatea de Inginerie Electrică, Electronică și Tehnologia Informației

Master: Automatică Avansată, Productică și Informatică Industrială

PROIECT LA DISCIPLINA
INGINERIA ÎNTREPRINDERII ASISTATĂ DE
CALCULATOR
~ Diagrama GANTT ~
Anul I, semestrul I
Anul universitar: 2012 - 2013
 Cuprins

Introducere.......................................................................................................................................3
Ingineria fabricației..........................................................................................................................4
Etapele procesului de fabricație.......................................................................................................5
1. Planificarea...........................................................................................................................5
2. Ordonanțarea operațiilor.......................................................................................................6
3. Lansarea în execuție.............................................................................................................6
Diagrama GANTT...........................................................................................................................7
1. Descriere...............................................................................................................................7
2. Etapele realizării unei diagrame Gantt.................................................................................8
3. Avantaje................................................................................................................................8
Exemplu – realizare rețea informatică.............................................................................................9
1. Descrierea problemei............................................................................................................9
2. Lista de activități..................................................................................................................9
3. Realizarea diagramei Gantt.................................................................................................10
Concluzii........................................................................................................................................14
Bibliografie....................................................................................................................................14

~2~
 Introducere

Economia de piaţă, cu rigorile şi exigenţele ei, face necesară trecerea de la cantitate la

calitate, iar accentul trebuie pus pe abordarea domeniilor de vârf ale ştiinţei, pe tehnologia
avansată şi pe metodele manageriale eficiente.
Industrializarea rapidă, diversificarea pieței, creșterea consumului de bunuri și servicii,
introducerea automatizării și calculatoarelor în toate domeniile de activitate au constituit
premizele dezvoltării accelerate a sistemelor de producție la nivel industrial.
Industria manufacturieră trebuie să reacționeze rapid la schimbările pieței și să utilizeze
la maxim resursele disponibile, resurse ce pot fi materiale, economice, umane sau de timp.
Metodele şi mijloacele de producţie ale industriei sunt influenţate de prezenţa
calculatoarelor, roboţilor, automatelor programabile, comenzilor numerice etc.
După apariţia maşinilor-unelte cu comandă numerică, evoluţiile au fost în principal
marcate de dezvoltarea într-un ritm accelerat a tehnicii de calcul, centrelor de prelucrare,
tehnologiilor de grup, sistemelor DNC (Direct Numerical Control), senzorilor, tehnicilor de
modelare geometrică şi procesare grafică a datelor, simulării, sistemelor CAD/CAM (Computer-
Aided Design/Computer-Aided Manufacturing), sistemelor şi tehnicilor de diagnosticare,
limbajelor de programare de nivel înalt, sistemelor expert și inteligenţei artificiale.
Tehnologiile hardware, îmbinate cu noile realizări software fac posibile proiectarea și
fabricația asistată de calculator, modelarea și simularea proceselor de producție înainte de
lansare, cu scopul optimizării fluxului de fabricație și creșterii calității produsului finit.

~3~
 Ingineria fabricației

Ingineria reprezintă o activitate cheie într-un sistem de fabricaţie. Ea determină funcţiile

şi modul de proiectare a produsului, având o influenţă majoră asupra procesului de fabricaţie în
sine.
Odată ce produsul a fost proiectat, 70% din costul fabricaţiei este fixat. Din acest motiv,
trebuie să existe o colaborare strânsă între inginerie şi fabricaţie. Ingineria se bazează pe
manuale, standarde, cataloage, baze de date de produs, programe de simulare şi suport CAD.
O sursă importantă de cunoaştere pentru ingineria produsului este marketing-ul, controlul
calităţii şi studiul comenzii beneficiarului. Aceste activităţi trebuie să fie monitorizate permanent
pentru produsele noi în scopul evitării reclamaţiilor beneficiarului. Ingineria fabricaţiei concepe,
proiectează şi testează produsul.
Ingineria întreprinderii reprezintă o ramură a Ingineriei sistemelor, ce aplică cunoștințele
și metodele celei din urmă în dezvoltarea unei afaceri.
Această ramură a ingineriei examinează fiecare aspect al întreprinderii, incluzând
procesele afacerii, fluxul de informații și structura organizațională. Ea se poate axa, fie pe
dezvoltarea întreprinderii ca întreg, fie doar pe dezvoltarea și integrarea unor anumite
componente ale afacerii.
În domeniul ingineriei și-a făcut apariția o formă mai generală a ingineriei întreprinderii,
ce îmbină cunoștințele și principiile unor ramuri precum analiza, proiectarea și implementarea cu
metodele de operare ale elementelor asociate unei întreprinderi.
În esență, această disciplină se află la intersecția dintre mai multe domenii, ce îmbină
ingineria sistemelor cu managementul strategic, în încercarea de a dezvolta întreaga întreprindere
în ceea ce privește produsele, procesele și operațiunile afacerii.

~4~
 Etapele procesului de fabricație

Etapele generale ale unui proces de fabricație sunt:

 Planificarea producției și a resurselor de fabricație;
 Ordonanțarea lucrărilor;
 Lansarea în execuție.

1. Planificarea

Planificarea reprezintă procesul prin care se decide ce și cum se face. Planul poate fi
simplu sau elaborat, dar el trebuie să conțină etapă cu etapă detaliile activităților de producție. Se
stabilește planul optim de fabricație luând în considerare cererile și capacitățile de producție
existente.
Planificarea procesului de producţie reprezintă transformarea procesului de producţie în
instrucţiuni pentru producerea unui anumit produs. Faza de planificare asigură toate detaliile
necesare etapelor de fabricaţie.
Planificarea este și ea împărțită în mai multe etape:
1. Planificarea de ansamblu se face pentru o perioadă de timp cuprinsă, în general, între 6
luni și 2 ani. Aici se stabilește cantitatea de produse ce trebuie realizată în intervalul de
timp și se determină volumul de resurse și materiale necesare.
2. Planificarea detaliată este cea de-a doua etapă a planificării și se întinde pe o perioadă
de timp mai scurtă, de până la 6 luni, fiind divizată pe săptămâni. În această etapă se
determină cantitatea de produs finit ce trebuie lansată în fabricație în fiecare perioadă
considerată, având ca scop satisfacerea cererilor clienților. Rezultatul acestei etape este
un document numit Planul Director de Producție (PDP).
3. Planificarea resurselor de fabricație se referă la alocarea acestora în timp, în funcție de
ordinele de fabricație.
4. Planificarea necesităților materiale este etapa în care se stabilesc cantitățile din fiecare
materie primă, piesă sau componentă, ce trebuie procurate sau produse cu scopul de a
îndeplini Planul Director de Producție, stabilit în etapa 2. Această etapă se întinde pe un
interval cuprins între o zi și câteva zile.

~5~
 2. Ordonanțarea operațiilor

Ordonanțarea reprezintă repartiţia temporală a lucrărilor/operaţiilor de fabricaţie pe

resursele sistemului de fabricaţie (maşini, roboţi, posturi de lucru, ateliere, secţii). Pentru această
etapă, intervalul de timp este mult mai redus și poate varia de la minute sau ore, până la zile sau
săptămâni.
În această etapă este stabilită cu precizie data de începere a lucrărilor şi data de sfârşit a
acestora. Documentul care rezultă după implementarea acestei etape este calendarul de
fabricaţie sau programul de producţie (PP).
Tot în această etapă se stabileşte secvenţierea operaţiilor, adică ordinea în care acestea
sunt executate pe fiecare post sau maşină de lucru. Această etapă induce un rezultat direct în
minimizarea costurilor de fabricaţie, în reducerea stocurilor şi în maximizarea ratei de utilizare a
resurselor de fabricaţie.
O problemă de ordonanţare a producţiei are în vedere patru elemente: operaţiile,
resursele, restricţiile şi criteriile de optimizare.
Operaţia sau sarcina de fabricaţie are alocată o anumită durată de desfăşurare şi la
rândul ei este alocată unei resurse.
Resursa este un mijloc tehnic sau uman de a realiza o anumită operaţie. Ea este
caracterizată printr-o disponibilitate sau o capacitate limitată.
Restricţiile se aplică variabilelor decizionale. Luarea lor în consideraţie permite o
ordonanţare realizabilă. Restricţiile sunt legate direct de sistemul de producţie şi de
performanţele sale. Ele pot fi restricţii temporale sau de capacitate.
Criteriile de optimizare luate în considerare în procesul ordonanţării sunt: costul, data de
livrare a produsului si calitatea acestuia.

3. Lansarea în execuție

După parcurgerea primelor două etape, se trece la lansarea în execuție conform caietului
de sarcini și a calendarului de fabricație. Lansarea în fabricaţie reprezintă acea etapă în care se
transmite unităţilor de producţie documentaţia referitoare la materiile prime, materialele
tehnologice, cheltuielile de muncă vie pe operaţii, produs și comenzi ce vor sta la baza realizării
planului de producție.

~6~
 Diagrama GANTT
Diagrama Gantt este un instrument important în analiza și planificarea unor proiecte
complexe. Aceasta:
 Ajută la planificarea sarcinilor ce trebuie duse la bun sfârșit;
 Întocmește un program referitor la perioada în care aceste sarcini vor fi îndeplinite;
 Planifică distribuirea resurselor necesare proiectului;
 Ajută la depășirea momentelor critice ale unui proiect, atunci când acesta trebuie finalizat
până la o anumită dată.
În timpul desfășurării unui proiect, diagrama Gantt ajută la monitorizarea proiectului
respectiv și arată dacă acesta se încadrează în plan.
Principalul obiectiv al diagramei Gantt este stabilirea timpului necesar desfășurării unui
proiect și stabilirea ordinii în care trebuie să se desfășoare sarcinile.
Întrucât diagramele Gantt sunt ușor de înteles și realizat, ele sunt utilizate de majoritatea
managerilor de proiect în proiectele complexe. Pot fi folosite în planificarea de proiecte și
stabilirea perioadei de desfășurare a proiectelor (exemplu: construirea unui spital, implementarea
unui soft etc.).

1. Descriere

Diagrama Gantt este un tabel care prezintă pe axa verticală lista activităților de efectuat.
Fiecare linie conține o singură activitate identificată de obicei prin nume și un număr. Axa
orizontală prezintă durata estimată a activității.
Folosit ca instrument de control al producţiei, diagrama a fost dezvoltată în 1917 de către
Henry L. Gantt, un inginer şi sociolog american.
Utilizată adesea în managementul proiectelor, diagrama Gantt oferă ilustrarea grafică a
unui orar, care ajută la planificarea, coordonarea, urmărirea anumitor sarcini ale unui proiect şi
stabilirea orarelor. Aceasta permite estimarea duratei unui proiect, resursele necesare şi ordinea
în care trebuie îndeplinite sarcinile.
În timpul unui proiect, diagramele Gantt sunt utile în monitorizarea progresului făcut. Se
pot observa imediat obiectivele ce trebuiau atinse la un moment dat şi, de aceea, pot fi luate
măsuri ca proiectul să reintre în cursul prestabilit. Acest lucru e esenţial pentru succesul şi
implementarea profitabilă a proiectului.

~7~
 2. Etapele realizării unei diagrame Gantt

Pentru a realiza o diagramă Gantt, trebuie urmați anumiți pași:

 Se face o listă cu toate activitățile incluse în plan. La fiecare sarcină în parte, se arată
data de început, durata estimată și dacă este paralelă sau urmează după alta.
 Se notează perioada până la finalizarea proiectului;
 Introducerea sarcinilor. Se inserează sarcinile în diagramă, arătând care este data la
care poate începe. Ea se desenează sub forma unor bare orizontale, a căror lungime
reprezintă durata sarcinii.
 Împărțirea activităților. Se planifică activitățile, repartizându-le în așa fel încât ele să
se desfășoare în ordine.
 Prezentarea analizei. Ultimul pas este acela de a realiza varianta finală a diagramei
Gantt, care va arăta când va începe și când se va termina proiectul.

La întocmirea unei diagrame Gantt, este recomandată limitarea la un număr de 15 – 20 de

activități, astfel încât diagrama să încapă pe o singură pagină.
Această metodă nu arată dependența dintre sarcini și nu oferă posibilitatea observării
modului în care o sarcină rămasă în urmă le va afecta pe celelalte.

3. Avantaje

 Ilustrează limpede stadiul unui proiect;

 Poate fi adaptată des, pentru a ilustra stadiul actual al sarcinilor;
 Ajută la rezolvarea interdependenței temporale a sarcinilor;
 Diagrama îi obligă pe membrii grupului să vadă clar ce au de făcut pentru a-și
atinge scopul;
 Softul poate simplifica redactarea și aducerea la zi a unei astfel de diagrame.

~8~
 Exemplu – realizare rețea informatică

1. Descrierea problemei

Să se întocmească o diagramă Gantt care să descrie etapele realizării rețelei informatice și

conectării la Internet a Campusului Universitar Valahia, din cartierul micro VI.
Scopul este acela de a creea condiții moderne de studiu, comunicare și informare, cu
posibilități multiple de transfer de informații.
Campusul Universitar este format din 3 clădiri, având un număr total de 100 de stații de
lucru.

2. Lista de activități

Codul Durata estimată Activităţi

Denumirea activităţii
activităţii [săptămâni] precedente
1 Lansarea proiectului 1 –
2 Proiectarea reţelei interioare 2 1
3 Proiectarea reţelei exterioare 1 1, 2
Obţinerea avizelor de construcţie,
4 2 2, 3
racordare şi amplasament
Aprovizionarea cu materiale şi
5 7 2, 3
echipamente
Cablarea, montarea prizelor de reţea şi
6 4 4
realizarea conexiunilor
Instalarea şi configurarea switch-urilor în
7 1 6
punctele de distribuţie
Realizarea legăturii între Campus şi nodul
8 3 4
Internet de fibră optică
Lipirea segmentului de fibră optică şi
9 1 8
conectarea media-convertoarelor
10 Instalarea şi configurarea serverului Web 2 7, 9
11 Verificarea transmisiei de date în reţea 1 10
12 Finalizarea proiectului 1 11

~9~
 3. Realizarea diagramei Gantt

Pentru a realiza diagrama Gantt, am utilizat soft-ul Microsoft Visio Professional 2007,
inclus în pachetul Microsoft Office 2007.
Deschidem Microsoft Visio, iar din lista de template-uri situată în partea stângă, vom
alege Categoria Schedule, iar din lista care se afișează alegem template-ul Gantt Chart, ca în
figura de mai jos:

Fig. 1: Alegere template

După ce am selectat template-ul, apăsăm butonul Create din partea dreaptă a ferestrei, în
urma căruia ni se deschide o fereastră cu două meniuri.
În meniul Date stabilim numărul de sarcini, formatul intervalului de timp (ore, zile,
săptămâni, etc.), datele de început și de final ale proiectului și unitățile de timp. În meniul
Format există opțiuni care permit alegerea a ceea ce dorim să se afișeze pe barele orizontale ale
etapelor. Cele două meniuri se pot observa în imaginea de mai jos:

~ 10 ~
 Fig. 2: Selectare opțiuni

După ce am terminat de selectat opțiunile, dăm click pe butonul OK și în fereastră apare

schema diagramei, pe care va trebui să o completăm.

Fig. 3: Schema de început

~ 11 ~
 Începem să edităm diagrama, scriind mai întâi lista de sarcini pe care le avem de
îndeplinit pentru a duce la bun sfârșit proiectul.
După ce am terminat de editat lista de sarcini, stabilim intervalul de timp pe care se
întinde fiecare etapă și planificăm fiecare etapă, astfel încât ele să se desfășoare în ordinea arătată
în tabelul ce conține lista de activități și dependențele dintre ele.
Pentru a realiza interdependențele dintre etape, se selectează etapa precedentă, apoi
sarcina care vine după respectiva etapă și se dă click pe butonul Link Tasks din celula Gantt
Chart situată, după cum se observă în figura 4, în partea din dreapta jos a ferestrei de lucru.

Fig. 4: Stabilire interdependențe în diagrama Gantt

~ 12 ~
 Diagrama Gantt în variantă finală ne arată când poate începe proiectul, data la care va fi
finalizat, etapele prin care se va realiza proiectul, durata acestora și ordinea în care se vor
desfășura. Varianta finală a diagramei este prezentată în imaginea de mai jos:

Fig. 5: Diagrama Gantt – variantă finală

~ 13 ~
 Concluzii

Dezvoltarea unui plan de acțiune eficient depinde de înțelegerea detaliată a activităților

componente, de estimarea realistă a duratei fiecărei activități, de stabilirea corectă a relațiilor
dintre activități și a ordinii în care urmează să fie efectuate.
De asemenea, mai trebuie determinat necesarul de resurse, astfel încât fiecărei activități
să îi fie alocate resursele necesare conform principiului eficienței.
Diagrama Gantt are ca principal obiectiv stabilirea timpului necesar desfășurării unui
proiect și a ordinii în care trebuie să se desfășoare sarcinile. Metoda este ușor de înțeles și
realizat, prin urmare ea este utilizată de majoritatea managerilor de proiect pentru planificarea
proiectelor complexe.

Bibliografie
1. Ion Florin Popa, Luminița Duță, “Sisteme flexibile de fabricație”, editura Agir, București,
2007;
2. “Diagrama Gantt,”
http://improhealth.tnuni.sk/fileadmin/Documents/Improvement_tools_RO/Gantt_chart_R
O_.pdf, accesat la data 20.01.2013;
3. “Managementul proiectelor”, http://www.scribd.com/doc/54989014/Managementul-
Proiectelor, accesat la data 20.01.2013;
4. Codrin Paveliuc Olariu, “Diagrama Gantt”,
http://codrinpaveliuc.finantare.ro/2009/03/02/diagrama-gannt-for-dummies/, accesat la
data 20.01.2013.

~ 14 ~