Sunteți pe pagina 1din 9

Foametea si saracia in programul de

asistenta al tarilor in curs de dezvoltare


Oamenii se nasc egali in fata lui Dumnezeu srcia si foametea nu ne
sunt date de Dumnezeu. Saracia si foametea pot fi stapanite si eliminate prin
eforturile comune ale societatii umane.
Prin saracie se intelege un sistem de viata inmpus sau acceptat
inconsitent de un segment al societatii umane , prin care indivizii care
formeaza societatea respective nu dispun sau nu are acces spre acele resurse
care sa le asigure valorile minime ale existentei fizice si sociale. Fara
indoiala ca saracia se coreleaza cu boli si alte elemente sociale si da nastere
la o serie intreaga de fenomene negative care bantuie societatea planetara.
Saracia, ca fenomen ce afecteaza atat tarile dezvoltate, cat si tarile in
curs de dezvoltare, naste in continuare multe controverse, desi baza teoretica
in studierea ei sa pus inca din a doua !umatate a secolului trecut. "n ciuda
progresului considerabil din teoria si practica masurarii si analizei saraciei,
studiile realizate pe aceasta tema in #uropa si in lume, continua sa faca
obiectul unor ample dispute intre specialistii din domeniu.
$nul din motivele pentru care criza alimentara nu este tratata cu
atentia care i se acorda altadata este ca notiunea de foamete a fost redefinita.
%lta data foametea era localizata geografic, acum avand in vedere
globalizarea pietei cerealelor si capacitatea de a le transporta, foametea este
concentrate mai putin in anumite regiuni geografice si mai mult in anumite
grupuri cu venituri scazute.
&riza alimentara transpune acum, in cresterea preturilor la nuvel
mondial, cresterea care afecteaza populatiile cu un venit scazut, fortand pe
multi sa a!unga, c'iar sub limita de subzistenta.
(

Foametea ar putea fi )tragedia umana definitorie pentru acest secol),
pe masura ce sc'imbarile climatice dau peste cap anotimpurile si distrug
culturile, avertizeaza luni un raport al grupului nonguvernamental Oxfam
"nterantional, adresat tarilor din *+.
,aportul arata ca pe masura ce clima se sc'imba, milioane de oameni
din zone afectate de foamete si saracie vor trebui sa renunte la culturile
traditionale, ceea ce ar putea duce la sc'imbari sociale ma!ore ca migratiile
(
-ester ,. .ro/n, depasind resursele planetei, redefinind securitatea, pag (012 ed. 3e'nica
,.ucuresti,45567
(
in masa sau posibile conflicte in ceea ce priveste resursele de apa, arata
%ssociated Press.
Foametea este un fenomen 8n care o mare parte a popula iei unei
regiuni sau unei ri este at9t de prost 'rnit, 8nc9t moartea prin inani ie
devine un fenomen obi nuit. :n ciuda resurselor foarte mari economice i
te'nologice ale lumii moderne, foametea mai love te numeroase regiuni ale
planetei, 8n special rile 8n curs de dezvoltare unde domne te srcia.
Foametea este de asociat 8n mod natural cu recoltele proaste din perioadele
de secet, ploi abundente, epidemii, lips de provizii i 8n mod artificial cu
rzboiul i genocidul. :n ultimele c9teva decenii, a aprut o interpretare mult
mai nuan at care leag foametea de condi iile economice i politice dintro
anumit zon. %gen iile umanitare apreciaz gravitatea strii de foamete
conform unei scri a foametei.
;ulte zone care au suferit de foamete 8n trecut sau autoprote!at prin
msuri te'nologice i organizatorice.
#xista in lume mult prea multe organizatii, conferinte la niveluri
diferite pe aceste teme, insa sunt mult prea putine implementarii reale in
practica planetara.
);ecanismele internationale existente sunt evident insuficiente pentru
lupta impotriva saraciei si foametei), a declarat <ose -uis ,odriguez
=apatero, la desc'iderea colocviului cu privire la criza alimentara mondiala,
organizat de Partidul socialist spaniol 2PSO#7, la ;adrid, citat de %FP.
)Daca toate tarile fac acest lucru, vom reusi sa indeplinim obiectivele
;ileniului. "nsa nici acest lucru nu mi se par suficient, avand in vedere ca
este vorba despre foamete si saracie), a declarat =apatero.
4
Obiectivele
;ileniului 2O;D7, stabilite de O>$ in 4555, vizeaza reducerea la !umatate
pana in 45(6 2in raport cu anii ?157 a proportiei celor care traiesc cu mai
putin de un dolar pe zi si a celor care sunt afectati de foamete.
(,( miliarde de persoane din lume sufer de foamete. &u to@ii am
cunoscut mcar o dat senza@ia de crampe stomacale din cauza foamei 8ns
am cunoscut foametea prelungitA #ste ceea ce 8ndur zilnic numeroase
persoane din @rile 8n curs de dezvoltare, iar multe altele sufer de efectele
malnutri@iei, deoarece pur Bi simplu nu 8Bi permit s cumpere suficiente
fructe, legume Bi carne din care s ob@in proteinele, vitaminele Bi minerale
de care avem cu to@ii nevoie. Foametea reprezint adesea un efect al
srciei, iar a fi srac nu 8nseamn doar lipsa banilor. >a@iunile $nite afirm
c CSrcia constituie o violare a demnit@ii umane. #a semnific
4
'ttpDEE///.ziare.comEinternationalEstiriexterneEpremierulspaniolefortulinternationalinsuficientin
luptaimpotrivasaraciei
4
incapacitatea de a se implica 8n mod eficace 8n societate, ceea ce, prin
defini@ie, poate 8nsemnaD
lipsa resurselor suficiente pentru alimente sau 8mbrcminteF
lipsa accesului la o Bcoal sau clinicF
lipsa terenului pentru cultivarea de alimenteF
lipsa accesului la ap curat sau canalizareF
lipsa unui loc de munc pentru c9Btigarea existen@ei.
%sigurarea mi!loacelor necesare astfel 8nc9t oamenii sBi satisfac nevoile
de baz.
0

Doua din cele mai importante probleme globale din secolul GG" ar fi
foametea si saracia in tarile in curs de dezvoltare. $ltima !umatate a
secolului GG si inceputul secolul GG" sau infruntat cu asa zisa era
cresterii. Popula@ia total a planetei va creBte, 8n 05 de ani, de la Base
miliarde de locuitori la nou miliarde.
Oamenii, animalele Bi c'iar motoarele maBinilor vor necesita un
consum suplimentar , 8n condi@iile 8n care suprafe@ele cultivabile ale
Pm9ntului nu prea mai pot creBte. Din anul (165 Bi p9n astzi, suprafe@ele
arabile au crescut doar cu (5 la sut, 8n timp ce popula@ia sa dublat. %cest
decala!, precum Bi creBterea nivelului de trai 8n @ri suprapopulate 2&'ina7.
:nclzirea global Bi temperaturile extreme vor produce, 8n plus,
secete sau inunda@ii. >evoia de 'ran sa multiplicat odata cu cresterea
populatiei. :n ciuda succeselor 8nregistrate 8n unele pr@i ale lumii, exist
vaste regiuni unde foametea Bi malnutri@ia fac legea. Problema va deveni din
ce 8n ce mai grav p9n 8n 4565, c9nd se preconizeaz o creBtere a popula@iei
cu o treime. &u excep@ia #uropei, unde natalitatea va fi negativ Bi nevoile
de 'ran astfel diminuate, la nivel global, produc@ia alimentar va trebui s
se dubleze, iar 8n %frica, un continent niciodat autosuficient 8n ceea ce
priveBte m9ncarea, alimentele vor trebui s se multiplice de cinci ori. -a
momentul acesta, din cele Base miliarde de locuitori ai planetei.
(,( miliarde sunt at9t de sraci 8nc9t triesc cu mai pu@in de un dolar
pe zi. Pe de alt parte, datorit medicinii avansate, educa@iei Bi unei
alimenta@ii mai bune, speran@a de via@ a multora a crescut.
Prin urmare, popula@ia creBte constant. $nele @ri precum "ndia Bi
&'ina au 8ncercat s reduc aceast creBtere demografic printro politic
sever ce interzicea naBterea mai multor copii. "ar, 8n %fricaturnul babel al
saraciei, deBi dezastrele naturale, rzboaiele, foametea, S"D% contribuie la
creBterea mortalit@ii, popula@ia continu s creasc foarte mult, iar
necesitatea alimentar, de asemenea.
0
'ttpDEE///.ifig'tpovertH.euEroEt'inIEgoal(
0
"nclzirea global va face ca, p9n 8n 4565, (05 milioane de asiatici s
sufere de foame, iar %frica s rm9n fr rezerve de gr9u, conform unui
raport publicat de Organiza@ia >a@iunilor $nite.
:n %sia, circa (55 milioane de persoane vor fi afectate de inunda@ii. :n
&'ina Bi 8n .anglades', culturile de orez Bi gr9u vor scdea cu aproximativ
(4 la sut p9n 8n 4565.
Peste toate acestea, p9n 8n 4545, peste 65 de milioane de persoane nu
vor avea m9ncare suficient, una dintre cauze fiind creBterea demografic. :n
plus, oamenii de Btiin@ au avertizat c, din cauza 8nclzirii globale,
ecosistemele din %merica -atin se vor confrunta cu secete 8ndelungate, dar
Bi cu inunda@ii severe, situa@ie 8n care peste J5 de milioane de oameni vor
rm9ne fr ap potabil. De asemenea, 8n raportul respectiv se face referire
la continentul african ca fiind 8n continuare cel mai vulnerabil la sc'imbrile
climatice. 3emperaturile extreme, inunda@iile Bi izbucnirea unor noi epidemii
vor agrava problemele cu care se confrunt Bi acum cea mai srac regiune
din lume.
:n #tiopia, 8n urma secetei 8nregistrate, popula@ia se confrunt cu o
criz alimentar agravat. %nul trecut, Organiza@ia >a@iunilor $nite pentru
%limenta@ie Bi %gricultur a avut nevoie de (+,6 milioane de dolari pentru
opera@iuni de securitate Bi de reabilitare 8n #tiopia. De asemenea, mai mult
de un milion de somalezi au avut nevoie, 8n cursul anului trecut, de a!utor
alimentar. >ici 8n unele pr@i din %sia, lucrurile nu stau mai bineD 8n
%fganistan, o mare parte a popula@iei sufer de foame, iar 8n .anglades', din
cele (K4 milioane de locuitori, K0 de milioane sunt malnutri@i. De asemenea,
decimat de o foamete teribil 8n anii L15, &oreea de >ord se confrunt Bi
astzi cu o criz alimentar cronic. >umai (J la sut din teritoriul nord
coreean este arabil, iar muncile agricole se fac 8nc manual
K
.
),e eaua sistemelor de averizare timpurie 8mpotriva foametei) a
acordat =imbab/ei 8n anul 4555, statutul de urgen , Sudanul 8n anul 4550
>igerului 8n iulie 4556, ca i altor ri precum #tiopia, Somalia, Menia de
nordest 8n 455N. :n zilele noastre, foametea love te cel mai greu 8n %frica,
dar, 8n ciuda eforturilor interna ionale, foametea continu s fie o problem
global, milioane de indivizi suferind sau murind de foame. Principalele
cauze care zdrnicesc eforturile de a!utorare ale popula iei aflate 8n nevoie
suntD rzboaiele zonale, rzboaiele interne i instabilitatea economic.
Dup o cre tere de 0JO 8n 455NE455J, 8n ani 455JE455+ au crescut
conformD Food and %griculture Organisation, pre urile pltite la
importurile de alimente 8n statele cele mai srace cu 6NO. &onform
K
Secolul GG" va fi secolul crizei alimentare , articol de Francisca ;.&atan 2455J(5407
K
organiza iei, la finele lui martie 455+, pre urile la gr8u i orez erau la nivel
dublu fa de nivelurile din martie 455J, 8n vreme ce la porumb erau cu o
treime mai mari. .anca ;ondial avertizeaz, 8n sc'imb, c 00 de state ale
lumii pot avea probleme politice i dezordine social din cauza cre terii
pre urilor la alimentele de baz. ;otivul acestori cre teri esteF 8n special
cre terea popula iei, pre uriilori de carburan i i cultivrii suprafe elori
agricole pentru produsele de biocarburan i i fura!e animaliere. :n lume
exist 8n acest moment +65 de milioane de oameni malnutri i, din care 455
milioane de copii, 8n cre tere cu (5O fa de (11+, potrivit Food and
%griculture Organisation din cadrul Organiza iei >a iunilor $nite.
Se mai crede 8nc 8n sor ii de izb9nd a ,evolu iei Perzi 8n lupta cu
foametea. ),evolu ia Perde) a 8nceput 8n la sf9r itul secolului al GGlea cu
folosirea de 'ibrizi de 8nalt productivitate. %ce ti 'ibrizi contribuie nu
numai la ob inerea unor recolte mari, dar pot deasemenea stabiliza
produc iile 8n timp. &riticile aduse atrag aten ia asupra faptului c odat cu
8nceperea folosirii acestui sistem, este nevoie de tot mai mul i fertilizatori
c'imici i pesticide, care pot avea ca rezultat final degradarea mediului. De
aceea, aceasta este doar una dintre op iunile posibile pentru na iunile 8n curs
de dezvoltare care sufer de foamete, iar aceste culturi pot fi folosite
conform condi iilor din fiecare ar.
&ulturile foarte productive ar face te'nic posibil 'rnirea lumii i
eliminarea foametei. #le pot fi dezvoltate s asigure nutri ia
corespunztoare, iar propor ia popula iei dezvoltate corespunztor ar cre te.
Se mai afirm c problemele foametei i ale subnutri iei sunt rezultatul
dilemelor etice asupra folosirii te'nologiilor incomplet verificate pe care le
avem la dispozi ie, dar sunt i rezultatul diferen elor culturale i de clasa.
6

Fondul "nternational pentru Dezvoltare %gricola2F"D%7 a fost 8nfiin@at 8n
(1JJ, ca urmare a &onferin@ei ;ondiale a %limenta@iei din (1JK, fiind
principalul rezultat al acesteia. #a a fost rspunsul @rilor lumii la criza
alimentar declanBat la 8nceputul anilor QJ5 Bi care a afectat in principal
tarile sa'ariene ale %fricii.
:n cadrul conferin@ei sa 'otr9t c trebuie 8nfiin@at imediat un fond
care s finan@eze dezvoltarea proiectelor agricole 8n primul r9nd pentru
creBterea produc@iei agricole 8n @rile 8n curs de dezvoltare.
Programul *lobal de %gricultura si Securitate %limentara se va baza
pe KJ6 de milioane de dolari din partea S$%, 405 de milioane de la &anada,
16 de milioane de la Spania, 65 de milioane din partea &oreii de Sud si 05
de milioane oferite de fundatia magnatului din domeniul informaticii.
6
R 'ttpDEEro./iIipedia.orgE/iIiE
6
%nuntul a fost facut cu ocazia unui eveniment care a avut loc la
Sas'ington, la care au participat printre altii ministrii economiei din Spania
#lena Salgado, &anada <ames Fla'ertH si din &oreea de Sud Toon
<eungUHun, .ill si ;elinda *ates, dar si presedintele .ancii ;ondiale
2.;7, ,obert =oellicI.
Fondul a fost creat ca raspuns la solicitarea lansata de liderii *45, cu
ocazia summitului de la Pittsburg' 2Pensilvania7, la adresa .ancii ;ondiale,
pentru a lucra cu donatorii interesati in lansarea unei initiative care sa a!ute
la strangerea, prin intermediul programelor, a unei parti din cele 44 de
miliarde de dolari, prin contributii ce fusesera promise de liderii *+, cu
ocazia reuniunii de la -?%Vuila 2"talia7.
S$% au contribuit de!a cu suma de NJ de milioane de dolari la acest
fond, solicitand in plus suma de K5+ milioane pentru bugetul din anul fiscal
45((, care inca trebuie sa fie aprobat de &ongres, a indicat Departamentul de
3rezorerie.
%ceste contributii sunt un )element c'eie) al initiativei %dministratiei
lui .aracI Obama pentru imbunatatirea securitatii alimentare, sporirea
veniturilor in zonele rurale si promovarea stabilitatii in tarile in curs de
dezvoltare.
N
Pentru a putea impiedica foametea un prim pas ar fi eradicarea
saraciei ce implica mult mai mult decat derulare unor programe
internationale de a!utorare. Pentru mai multe tari in curs de dezvoltare,
subvantiile agricole din tarile ce le acorda a!utor si scutirea de datorii pot fi
c'iar mai importante. &and sectorul agricol este orientat catre export si este
unul de export si este unul de scucces W care profita de costurile scazute cu
forta de munca si de )dotarile) naturale in ceea ce priveste pamantul, apa si
clima, pentru a dezvolta.
:n acest context, F"D% a fost creat pentru a mobiliza fonduri 8n
programe destinate eradicrii srciei 8n mediul rural Bi s 8mbunt@easc
nutri@ia. Spre deosebire de alte institu@ii interna@ionale care au o larg gam
de obiective, fondul are un mandat forte specific W combaterea foametei
rurale Bi a srciei 8n @rile 8n curs de dezvoltare. Pentru aBi 8ndeplini
mandatul, obiectivul principal al F"D% este de a mobiliza resurse adi@ionale
pentru programe concepute 8n scopul creBterii economice a zonelor rurale.
:n acord cu scopul principal al F"D% de eradicare a srciei 8n @rile 8n
curs de dezvoltare, marea ma!oritate a resurselor sale sunt puse la dispozi@ia
@rilor cu venit sczut 8n termeni foarte avanta!oBiD perioada de rambursare
N
'ttpDEE///.ziare.comEbillgatesEmelindagatesEbillgatessipatrutaridoneaza++5demilioanededolari
impotrivafoametei
N
de peste K5 de ani, cu perioada de gra@ie de (5 ani Bi un comision de serviciu
de numai 5,J6O pe an.
Orice stat care face parte din >a@iunile $nite ori din una din agen@iile
sale specializate, ori din %gen@ia "nterna@ional pentru #nergie #lectric,
poate fi membru F"D%. &ea mai mare autoritate a Fondului o reprezint
&onsiliul *uvernatorilor 8n care toate cele (N( de state membre sunt
reprezentate de ctre un *uvernator Bi un Pice *uvernator. Sesiunile
&onsiliului *uvernatorilor au loc anual Bi pot fi convocate sesiuni speciale
ori de c9te ori este necesar.
J
"n incercarea de eradicare a foametei sau creat mai multe organizatii
internationale pentru a gasi solutii impotirva saraciei si foametei, cateva din
ele au fost mentionate mai sus, dar as mai putea mentiona catevaF OGF%; ,
$>"&#F, &%,#, "nstitutul pentru politici in domeniul dezvoltarii si
asigurarii 'ranei, etc.
Potrivit Oxfam, sc'imbarile climatice influenteaza de!a modul in care
fermierii isi planifica atat recoltele cat si culturile, din moment ce o crestere
a temperaturilor cu un grad &elsius face imposibila mentinerea culturilor
traditionale. ;ai mult, precipitatiile 'aotice fac din agricultura o adevarata
ruleta ruseasca.
);ai putin de N5O din potentialul de agricultura al lumii este
exploatat la acest momentD inca exista suficiente terenuri agricole pentru a
'rani pe toata lumea, c'iar daca se va atinge, asa cum prezice O>$, o
populatie de 1,4 miliarde de persoane in 4565), arata raportul Oxfam.
Pe masura ce pamantul agricol si apele nepoluate devin mai rare, ne
putem astepta la o intensificare a competitiei pentru resurse vitale in randul
societatilor, in special intre cei bogati si cei care sunt saraci. ;icsorarea per
persoana a resurselor de mentinere a vietii ce insoteste cresterea populatiei
ameninta cu scaderea nivelului de trai la milioane de oameni sub nivelul de
supravietuire. %sa ceva ar putea conduce la tensiuni sociale imposibil de
gestionat, care sar traduce in conflicte la scara larga.
+
)
;icsorarea pamantului agricol pe persoana nu numai ca ameninta
mi!loacele de traiF in societatile in care se traieste la nivelul de subzistenta,
ea reprezinta o amenintare pentru viata insasi. 3ensiunule din cadrul
comunitatilor incep sa apara pe maura ce aria pamantului detinut se
micsoreaza sub valoarea necesara pentru supravietuire. =ona sa'eliana din
J
;%# X Politica extern X Organiza@ii interna@ionale X "nstitu@ii financiare X Fondul "nterna@ional pentru
Dezvoltare %gricol F"D%
+
;arI smit' -and Smit', in $SD% %gricultural ,esources and #nvironmental "ndicators
45502Sas'ington, D&D 45507, sectiunea N.4 actualizare in dec 455, p.(KF $SD%, #conomic ,esearc'
Service, %gri#nvironmental policH at t'e &rossroadsF *uideposts on a &'anging -andscape, %gricultural
#conomic ,eport nr.J1K2 Sas'ington, D&D ianuarie 455(7
J
%frica, una dintre regiunile globului in care populatia creste cel mai rapid,
este, de asemenea, o zona de imprastiere a conflictelor.
1

Pentru a putea impiedica foametea un prim pas ar fi eradicarea
saraciei ce implica mult mai mult decat derulare unor programe
internationale de a!utorare. Pentru mai multe tari in curs de dezvoltare,
subvantiile agricole din tarile ce le acorda a!utor si scutirea de datorii pot fi
c'iar mai importante. &and sectorul agricol este orientat catre export si este
unul de export si este unul de scucces W care profita de costurile scazute cu
forta de munca si de )dotarile) naturale in ceea ce priveste pamantul, apa si
clima, pentru a dezvolta.
$n exemplu concludent privind problem asaraciei si foametei in
societatea contemporana il reprezinta un studiu facut de .anca !aponeza
>omuracitat de %ntena 0, plaseaz ,om9nia pe locul (4 8n topul @rilor cu
cel mai mare risc de foamete. 3unisia, @ara care sa confruntat 8n ultimele
luni cu revolte cauzate, dincolo de regimul dictatorial, de creBterea pre@ului
alimentelor, se situeaz pe locul (+, o pozi@ie mai bun dec9t cea a @rii
noastre. Pe primul loc 8n topul foametei se situeaz .anglades', urmat de
trei state din %frica W >igeria, ;aroc Bi %lgeria.
,evolte legate de foamte au avut loc de!a 8n unele @ri. De altfel,
preBedintele >icolas SarIozH, a crui @ara de@ine preBedin@ia *45, a avertizat
cu privire la protestele cauzate de creBterea pre@urilor la alimente. Dac nu
facem nimic, riscm s ne confruntm cu proteste cauzate de foamete 8n
@rile srace Bi, de asemenea, cu un impact nefavorabil asupra creBterii
economiei mondiale.
#xper@ii spun c situa@ia la nivel mondial se va 8nrut@i 8n 45((, iar
pre@urile alimentelor de baz vor creBte 8n continuare, fapt ce ar putea duce
la o criz alimentar de propor@ii. Potrivit unui raport al .ncii &entrale
#uropeane, pre@ul gr9ului a crescut cu 1(O, cel a porumbului cu 6JO, iar
cele ale za'arului Bi soia au crescut cu 04 la sut Bi respectiv 00 la sut.
,aportul .&# arat c pre@urile alimentelor au crescut din cauza recoltelor
agricole sub aBteptri din 45(5, creBterea cererii din &'ina Bi "ndia Bi
reorientarea culturilor ctre produc@ia de biodiesel.
(5
$na din cele mai importante concluzii care au fost deduse se
refer la faptul c foametea Bi insecuritatea alimentar nu se datoreaz
neaprat proastei produc@ii agricole, ci 8n primul r9nd problemelor
1
-ester ,. .ro/n, 3'e S'ort Pat' to Oil "ndependenceD *as#lectric UHbrids and Snid Po/er Offer
Sinning &ombination, #co#conomH $pdate 2Sas'ington, D&D #art' PolicH "nstitute7, (0 octombrie
455KF Senator <osep' -ieberman, comentarii pregatite pentru &onferinta -oe/H de la $niversitatea
*eorgeto/n 2Sas'ington, D&F J octombrie 45567
(5
///.promptmedia.ro
+
structurale legate de srcie Bi faptului c ma!oritatea popula@iei srace din
@rile 8n curs de dezvoltare se concentreaz 8n zonele rurale.
Bibliografie:
(. -ester ,. .ro/n, Depasind resursele planetei, redefinind securitatea, ed. 3e'nica ,
.ucuresti, 4556
4. -ester ,. .ro/n, Planul ..45 , ed 3e'nica, .ucuresti , 455N
0. -ester ,. .ro/n, 3'e S'ort Pat' to Oil "ndependenceD *as#lectric UHbrids and
Snid Po/er Offer Sinning &ombination, #co#conomH $pdate 2Sas'ington,
D&D #art' PolicH "nstitute7
K. ;arI smit' -and Smit', in $SD% %gricultural ,esources and #nvironmental
"ndicators 45502Sas'ington, D&D 45507, sectiunea N.4 actualizare in dec 455,
p.(KF $SD%, #conomic ,esearc' Service, %gri#nvironmental policH at t'e
&rossroadsF *uideposts on a &'anging -andscape, %gricultural #conomic ,eport
nr.J1K
6. ;%# X Politica extern X Organiza@ii interna@ionale X "nstitu@ii financiare X
Fondul "nterna@ional pentru Dezvoltare %gricol W F"D%
N. Secolul GG" va fi secolul crizei alimentare , articol de Francisca ;.&atan 2455J
(5407
J. 'ttpDEE///.fao.orgE
+. 'ttpDEE///.oxfam.orgE
1. 'ttpDEE///.ifad.orgE
(5. ///.promptmedia.ro
((. 'ttpDEEro./iIipedia.orgE/iIiE
(4. 'ttpDEE///.ziare.comEbillgatesEmelindagatesEbillgatessipatrutaridoneaza
++5demilioanededolariimpotrivafoametei
(0. 'ttpDEE///.ziare.comEinternationalEstiriexterneEpremierulspaniolefortul
internationalinsuficientinluptaimpotrivasaraciei
(K. 'ttpDEE///.ifig'tpovertH.euEroEt'inIEgoal(
1