ÎMBUNĂTĂȚIREA CALITĂȚII SERVICIILOR

TURISTICE ÎN SLĂNIC MOLDOVA

 SLĂNIC MOLDOVA
I. Prezentare generală
Scurt istoric:
Așezarea s-a dezvoltat datorită descoperirii
în anul 1801 a unui izvor cu apă minerală de
către Serdarul Mihalache Spiridon. Începând cu
anul 1808, 12 familii de țărani de la Ocnele de
Sare se stabilesc în Slănic Moldova. În anul 1825
numărul familiilor crește la 27, acestea urmând să
îngrijească izvoarele tămăduitoare.
În 1887 începe sistematizarea stațiunii, apar
construcții noi precum Hotelul "Racoviță", Vilele
Pufu, Cerbul, Dobru, Cazinoul si Inhalatorul. Se
construiesc poduri și podețe, se captează
izvoarele, se introduc instalații moderne. Slănic
Moldova devine un centru modern de tratament
hidromineral științific cu caracter permanent. Din
anul 1974, Slănic Moldova a fost declarată
stațiune balneo-climaterică de interes național.
 Așezare geografică:

Orașul Slănic Moldova este amplasat în partea

de sud-vest a județului Bacău, în culoarul format în
partea estică a munților Nemira de râul Slănic. Este
situat la 26°37’ longitudine estică, 46°17’ latitudine
nordică şi 530 m altitudine.
Orașul se învecinează în partea de nord cu
comuna Doftana, comuna Oituz în partea de sud,
județul Covasna în partea de vest, iar în partea de
nord-est cu orașul Târgu Ocna.
Suprafața totală a localității este de 11.413 ha
dintre care numai pădurile ocupă o suprafață de
9.265 ha.
 Principala cale de comunicație a orașului este
drumul național secundar DN12B, care traversează
localitatea de-a lungul cursului pârâului Slănic Moldova
şi care face legătura cu DN12A Miercurea Ciuc-Onești
în orașul Tg. Ocna. DN12B se continuă în partea de
sud-vest a orașului cu drumul județean DJ116A care
traversează munții spre localitatea Poiana Sărată din
comuna Oituz şi face legătura cu drumul DN11 Oneşti-
Braşov.
Legătura cu Transilvania fiind făcută pe ruta Tg.
Ocna –Oneşti -Braşov.
Distanţele rutiere spre principalele repere din judeţ
şi din ţară sunt:-Tg. Ocna: 17 km;
-Oneşti: 31 km;
-Comăneşti: 37 km;
-Bacău: 81 km;
-Braşov: 159 km;
-Iaşi: 210 km;
-Bucureşti: 322 km;
-Cluj-Napoca: 429 km;
-Constanţa: 442 km.
 Slănic Moldova nu dispune de infrastructură feroviară, cea mai apropiată staţie CFR fiind staţia
Salina din oraşul Tg. Ocna.
Cel mai apropiat aeroport este Aeroportul Internaţional G. Enescu din Bacău, situat la 81 km.
Oraşul nu dispune de infrastructură sau amenajări aeroportuare.
 Cadrul natural:

Orașul Slănic Moldova este situat la poalele de sud est ale Munților Nemira, în depresiunea
omonimă, lungă și îngustă, mărginită de culmi înalte, pe valea râului Slănic de unde şi-a luat şi
numele, râu care își trage izvorul de la 7 km de localitate, în muntele Șandru Mare (1.639 m).

Relieful din jurul văii în care este amplasat orașul este dominat de altitudini medii, în jur de 1.000
m, ce se desprind din culmea principală a Munților Nemira. Cea mai mare altitudine o are vârful
Păltiniș (1015 m).

Din punct de vedere geologic orașul Slănic Moldova se găsește în zona flișului Subcarpaților
Orientali. Structura litologică a zonei este extrem de complexă şi se caracterizează printr-o alternanță
pe orizontală de roci mai dure (gresii) cu roci mai moi şi friabile (șisturi disodilice).

Din punct de vedere al condițiilor climatice, orașul Slănic Moldova se remarcă printr-un climat
de adăpost de depresiune montană, datorat adăpostului orografic oferit de culmile montane ce
mărginesc valea, inversiunile termice fiind frecvente.

Slănic Moldova are un climat de tranziție între climatul de dealuri şi cel subalpin, cu veri nu prea
călduroase (17,8°C în iulie) temperat continental şi ierni blânde (-4,2°C media în ianuarie).
 Vegetația - este caracteristică ramurii orientale a Carpaților românești cu
particularități decurgând din condițiile climatice şi pedologice. Cea mai mare influență este
impusă de altitudine care determină etajarea vegetației.

În general, la nivelul orașului Slănic Moldova predomină solurile montane podzolice

și brune acide de pădure, formate în special pe gresii și luturi.
 Relații în teritoriu. Localități componente

Orașul Slănic Moldova este o localitate de rang III, conform clasificării rețelei
urbane realizate de Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a
teritoriului național. Din punct de vedere administrativ, aparține județului Bacău și
Regiunii Nord-Est a României.

Orașul este amplasat de-a lungul râului Slănic, pe o distanță de aproximativ 12 km pe

cursul superior al acestuia şi are în componență fostele localități rurale, Slănic – sat,
Cerdac şi Cireșoaia, două dintre ele devenind localități componente prin aglutinare.

Între localitățile componente ale orașului Slănic Moldova (inclusiv stațiunea) s-au
stabilit relații funcționale de cooperare, interioare (convergente) și exterioare (divergente).
Se remarcă relațiile de cooperare între stațiune și restul orașului, prin acordarea de spații de
cazare personalului de serviciu. Așadar, comunitatea locală utilizează dotările, echiparea
edilitară, precum și resursele naturale ale stațiunii, iar stațiunea asigură la rândul ei locuri
de muncă pentru excedentul de forță de muncă al localităților limitrofe.
 2. Elemente de atractivitate ale zonei

Obiective turistice naturale:

Parcul stațiunii - Parcul Central din Slănic Moldova are o suprafață de 4,16 ha și oferă posibilitatea
turiștilor de a petrece timpul liber într-un cadru încântător, contribuind în același timp la imaginea
pozitivă a stațiunii. Atent și permanent îngrijit de administrația locală, Parcul din stațiune cuprinde
alei amenajate cu bănci printre copaci falnici și flori colorate, un foișor realizat în același stil
arhitectural cu întregul ansamblu al Cazinoului, unde în sezonul estival acorduri de fanfară sau
muzica de promenadă întregesc bucuria turiștilor , fântâni arteziene și cascade antropice, busturi ale
unor personalități culturale românești, un modern spațiu de joacă pentru copii, internet wireless și
multe alte facilități.

Izvoarele minerale - Stațiunea Slănic Moldova este renumită pentru izvoarele sale de ape
carbonate, bicarbonate, ușor sulfuroase, clorate, sodice, hipertonice, hipotonice și
oligominerale, izvoare descoperite încă din anul 1801.  De-a lungul timpului, calitățile apelor
minerale descoperite aici au fost confirmate prin medaliile obținute la expozițiile
internaționale de la Paris, Viena, Frankfurt/Main.
 Pârtia Nemira - Pârtia de schi ,,Nemira” este amplasată la intrarea în stațiunea Slănic-
Moldova (jud. Bacău), în imediata apropiere a DN12B și are o traiectorie cu orientare spre nord,
fiind situată la altitudinea maximă de 724, 54 metri (baza superioară) și altitudinea minimă de 484,
92 metri (punctul de plecare). Are o lungime pe înclinare de 1.414 metri, lăţime medie de 38 metri ,
o diferenţă totală de nivel de 240 metri şi o pantă medie de 17%, înclinaţie ce o încadrează în
categoria pârtiilor uşoare şi, implicit, îi conferă pârtiei un grad de atractivitate deosebit de ridicat.
Pentru asigurarea unor condiţii optime de practicare a schiului şi pentru a veni în întâmpinarea
iubitorilor sporturilor de iarnă, pârtia este prevăzută cu: instalaţie de transport pe cablu, instalaţie de
înzăpezit artificial, maşină de bătut zăpadă, instalaţie de iluminat pentru nocturnă, parcare auto,
serviciu de salvamont.
 Obiective turistice antropice:

Mănăstirea „Ştefan cel Mare şi Sfânt” de pe muntele

Bolovanu
În anul 1999 localitatea Slănic Moldova a apărut în ghidul
mănăstirilor din Moldova prin ridicarea pe Muntele Bolovanu
a unui nou aşezământ monahal, Mănăstirea Ştefan cel Mare şi
Sfânt. 
Biserica „Sfântul Ilie” - În războiul mondial 1914-16- 1918 staţiunea Slănic a fost greu
lovită şi crud încercată. Fiind chiar la graniţa ungurească şi având o cale de comunicaţie pe
unde se putea uşor strecura în inima Moldovei, Slănicul a fost punctul principal al atacurilor
duşmane. Şi atunci frumoasele vile particulare, împreună cu instalaţiile, au fost ca şi rase de pe
faţa pământului. Din vechea staţiune elegantă, nu mai rămăsese decât mormane de piatră şi
cărămidă. Printre preţioasele clădiri distruse în timpul războiului, a fost şi istorica bisericuţă a
Slănicului, cu hramul Sf. Ilie – cuib tainic de sihăstrie, uitat de mâna modernă, “civilizatoare”
şi care singură mai evoca vizitatorilor amintirea Slănicului din alte vremuri.

Biserica Adormirea Maicii Domnului – Slănic Moldova - Biserica din Slănic

Moldova a fost construită spre sfârşitul perioadei interbelice, din piatră, fiind sfinţită în ziua
de 8 septembrie 1943. A fost filială a parohiei Cireşoaia până în anul 1990 când a fost
înfiinţată parohia. La 31 decembrie 1993 înregistrează 306 familii, cu 984 de suflete. Având
o poziţie geografică minunată, cu izvoarele de ape minerale tămăduitoare, aici s-a construit o
casă cu cinci nivele (subsol, parter, şi trei etaje) care cuprinde casa parohială şi casa de
odihnă şi tratament pentru personalul cultului.
 Cazinoul din Slănic Moldova - A fost ridicat în
anii 1892-1894, în stilul ,,Art Nouveau’ după planurile
cunoscutului arhitect George Sterian, devenind ,,inima’
staţiunii, o cladire cu valoarea istorică și de arhitectură
fiind inclusă în patrimoniul cultural. Cazinoul are o
suprafaţă construită de 1.847 mp.

Clădirea Epitropiei Românului -

Clădire care aparține Epitropiei Românului, fost
sediu al primăriei până la construcția celei noi,
actualmente sediu al Poliției Locale și arhivă.

Pavilionul Central Racoviţă și Inhalatorul - Pavilionul central Racoviţă este o

clădire monumentală, care îmbină stilul baroc cu elemente de arhitectură veche
românească. Inhalatorul este o construcţie masivă din piatră şi cărămidă cu elementele
decorative orientale. După 1991 întregul complex a fost modernizat, păstrându-se
elementele caracteristice stilului. 
 Trasee turistice montane:
1. Traseul 300 de scări:
• Slănic Moldova – Culmea Dobrului – Popasul turistic Slănic Moldova –
Slănic Moldova.
• Timp de parcurs: 2 – 2 ½ ore

2. Valea Uzului:
• Slănic Moldova – Culmea Căprioarei – Vârful Șandru Mare- Șaua Nemirei –
Vârful Nemira Mare – Vârful Farcu Mare – Vârful Farcu Mic – Valea Uzului
(cascada Nasolea Mare).
• Timp de parcurs: 9 – 10 ore

3. Șaua Nemirei:
• Slănic Moldova – Valea Pufu – Vârful La Cireș – Șaua Nemirei
• Timp de parcurs: 4- 5 ore
4. Platoul de sub Vârful Cerbul:

• Slănic Moldova – platoul de sub Vârful Cerbul

• Timp de parcurs: 30-40 min

5. Sălătruc:
• Slănic Moldova – Muntele Pufu – La Sălărie – Muntele Cleja – La
strigoi – La Argintărie – Plaiul Ciungetului – Streaja Mică – Lacul
Bălătau – Sălătruc.
• Timp de parcurs: 9 – 10 ore.
 Evenimente organizate în zonă
1. Răvășitul oilor:
„Răvășitul oilor” este o tradiție specific românească de munte,
drept pentru care ne-am dorit să facem o  sărbătoare, un
eveniment, prin care să aducem un omagiu uneia dintre cele mai
importante activități ale localnicilor și în special respectul și
prețuirea muncii acestora pentru strămoșeasca tradiție de creștere
a animalelor.”
Acest eveniment marchează sfârșitul anului pastoral. E
perioada în care turmele de oi coboară din munți și sunt împărțite
proprietarilor.
Cei prezenți la această manifestare au ocazia să se relaxeze și
să se distreze în acest colț de rai la Ferma „Stâna Dacilor”, în
mijlocul naturii. Ei pot admira animalele și consuma după plac
produsele alimentare specifice oieritului:  pastramă de oaie, bulz
ciobănesc, caș, telemea, toate stropite cu vin din belșug.”
În perioada 21 – 23 octombrie la Slănic Moldova, pe muntele Bolovanu (aproximativ 6
km de oraş), la Ferma „Stâna Dacilor” a avut loc prima ediţie a festivalului „Răvăşitul Oilor”.
Pe parcursul celor trei zile au participat în jur de 1000 persoane, cei mai mulţi venind
duminică în ultima zi a festivalului, din jurul localității Slănic Moldova: Târgu Ocna, Moinești,
Comănești, Onești, Bacău, dar și de la distanțe mai mari: Buzău, Brașov, Sibiu, Argeș, Iaşi,
Suceava, Galați, Tulcea, chiar şi din Republica Moldova, aflând despre eveniment de la agenții
hotelieri unde erau cazați, din presa scrisă sau din mediul online.
 2. Festivalul Pietrarilor:
Eveniment organizat de Primăria Slănic Moldova în
sprijinul locuitorilor care se ocupă cu această grea dar
frumoasă meserie. Această manifestare oferă atât localnicilor
cât și turiștilor aflați în stațiune prilejul ca pe lângă întâlnirea
cu muzica, jocul și voia bună, să poată admira cele mai reușite
lucrări ale pietrarilor.
3. Zilele Orașului Slănic-Moldova:
În mijlocul verii Stațiunea Slănic Moldova îmbracă haine de sărbătoare cu ocazia Zilelor Orașului. 
Sărbătoarea Sfântului Ilie a dat startul multitudinii de evenimente și manifestări programate pentru
această zi. Imediat după Sfintele Celebrări din Biserica situată în vecinătatea parcului, în jurul foișorului
glasuri vesele de copii anunțau că e ziua dedicată lor.

Evenimente din cadrul Zilelor Orașului Slănic Moldova:

– Festivalul Județean de Folclor – ediția XXV;

– Târgul Meșteșugarilor din județul Bacău;
– Ședința Solemnă a Consiliului Local;
– Simpozion „Turismul în bazinul Trotușului” cu participarea primarilor din zona amintită
și asociații de profil;
– Încheierea taberei de creație „IN CONTEXT – SURSA”
– Concerte de muzică ușoară, pop-rock și folclorică pentru toate vârstele și gusturile.
 4. Festivalul Lemnului:

Meșterii lemnari din Slănic Moldova, mesteri populari invitați și câteva firme
din împrejurimi au transformat zona din jurul Foișorului într-o veritabilă expoziție
în care a strălucit LEMNUL în diferite forme și alcătuiri. Piesele de mobilier, de
artizanat, sculpturile, tâmplăria, lemnul stratificat sau picturile din lemn au fost
analizate de ochii atenți ai turiștilor dar și de un juriu care a oferit la final premii
celor mai pricepuți lemnari. Atmosfera a fost întreținută de adolescenți
participanți și laureați ai concursurilor „Next Star, X Factor sau Vocea României,
artiști locali și profesioniști care prin dans și muzică au transformat weekend-ul
celor prezenți la Slănic Moldova într-unul memorabil. 
5. Armonie de sunete și culoare într-un început de toamnă slăniceană:

Primăria Slănic Moldova și Asociația MONTPESA a organizat în zilele de 8 și 9

septembrie festivalul „Armonie de sunete și culoare într-un început de
toamna slăniceană” – ediția I, invitând turiștii să se bucure de culorile unice ale toamnei
la Slănic Moldova și să admire o expoziție de produse tradiționale din zona bazinului
Râului Trotuș.
 6. Festivalul de Datini și Obiceiuri de iarnă după Ritul Vechi:

Limba, datinile și tradițiile sunt elementele care definesc identitatea un popor, un

neam. Ele reprezintă comuniunea între generații, liantul între credință, tradiție, cultură și
suflet. Ele sunt puntea de legătură între români, indiferent unde trăiesc.  Dacă le-am pierde
am dispărea ca neam.

Din acest motiv Primăria Slănic Moldova organizează pe terasa Cazinoului din Slănic
Moldova „Festivalul de Datini și Obiceiuri de iarnă după Ritul Vechi” pentru turiștii români
sau din Republica Moldova prezenți în Stațiune cu ocazia Crăciunului  și a Anului Nou.

Au participat grupuri de colindători și urători din localitate și din împrejurimi: Ansamblului

Coroana Muntelui, „Ceata de Ursi” de la Cireșoaia, „Capra” de la Cerdac, Ansamblul „Gospodarii din
Valea Asăului” Ceata de Ursi de la Dărmanesti, „Ceata Boistii”, Ceata de Ursi de la Comănesti, „Ceata
lui Toloacă” și „Ceata de Ursi” de la Cerdac.

Începând cu ora 12.30 sunetul darabanelor anunță deja o după amiază de neuitat pentru turiști și
localnici. Urăturile pline de haz, Colindele tradiționale, Dansul Caprei și Parada celor patru cete de
Urși au oferit celor prezenți posibilitatea de a admira și a cunoaște Datina, Tradițiile și Obiceiurile
noastre strămoșești, care trebuiesc menținute, promovate și transmise mai departe generațiilor viitoare,
ele fiind o parte din comoara noastră națională.
 II. Analiza bazei de cazare și alimentație publică, pe tipuri de structuri, pentru
anul 2018

Baza de cazare:
Oferta de cazare în Slănic Molodova este una cât se poate de variată; iar cele 34 de structuri de
primire cu funcțiune de cazare, dispun de un număr de 785 de spații și 1.388 de locuri. În funcție de
tipul de structură, s-a realizat următoarea clasificare:

1. Hoteluri:

Tip structură Număr locuri Număr camere

Hotel Venus 318 158
Hotel Dobru 86 43
Complex Hotelier Eurovacanța 123 60
Hotel Coroana Moldovei C&M 34 19
Hotel Nemira 74 37
Hotel Perla Moldovei 178 89
2. Pensiuni:

Tip structură Număr locuri Număr camere

Pensiunea Casa Bamby 6 3
Pensiunea Casa Cosmin 8 4
Pensiunea Andrei 8 4
Pensiunea Maria 10 5
Pensiunea Casa Andra 10 5
Pensiunea Stejarul 16 8
Pensiunea Donna-Byanca 16 8
Pensiunea Carafa 20 10
Pensiunea Păltiniș 20 10
Pensiunea Casa Albă 20 10
Pensiunea Cosalinda Grande 26 13
Pensiunea Eden Maison 28 12
Pensiunea Poiana Verde 40 20
Pensiunea Montana 50 23
Pensiunea Izvoare 27 15
 3. Alte structuri de cazare:

Tip structură Număr locuri Număr camere

Vila Moldavia Best 8 4
Vila Rodica 12 6
Vila Sabina și Lorena 12 6
Vila Pufu 58 27
Vila Rica 20 9
Vila Ioana 30 14
Vila Teleconstrucția 40 20
Vila Moldavia Class 12 6
Vila Siam 16 8
Complex Turistic „La Pridvorul Haiducilor” 10 4
Complex Turistic Edi 16 8
Complex Turistic Cristal 40 20
Cabana „Ferma Stâna Dacilor” 16 8
 Baza de alimentație:

Conform datelor centrate de INS, La nivelul loalității Slănic Moldova se regăsesc 24 de

structuri cu funcțiune de alimentație, care dispun de un total de 2.077 locuri. În funcție de tipul
structurii, se evidențiază următoarele:

1. Restaurante:

Tip structură Număr locuri

Restaurant Clasic Casa Albă 5
Restaurant Clasic Cascada 96
Restaurant Clasic Crama Domnească 96
Restaurant Clasic Cristal 75
Restaurant Clasic Expres 80
Restaurant Clasic Flora 148
Restaurant Clasic Ioana 30
Restaurant Clasic Venus 220
Restaurant Clasic Coroana Moldovei 70
 Tip structură Număr locuri
Restaurant Clasic Dobru 180
Restaurant Clasic Eden Maison 68
Restaurant Clasic Euro Vacanța 110
Restaurant Clasic Poiana Verde 60
Restaurant Clasic Siam 40
Restaurant Clasic Teleconstrucția 50
Restaurant Pensiune Flora 36
Restaurant Pensiune Izvoare 80
Restaurant Pensiune Venus 200
Restaurant Pensiune Ro-Montana 60
2. Baruri de zi:

Tip structură Număr locuri

Bar de zi Venus 24
Bar de zi Expres 40
Bar de zi Flora 40
Bar de zi Dobru 58

3. Alte structuri cu funcțiune de alimentație:

Tip structură Număr locuri

Fast Food Cascada 150
 III. Analiza circulației turistice în perioada 2016-2018

1. Numărul turiștilor:

Anul 2016:
În anul 2016, numărul de turiști sosiți în Slănic Moldova a fost de 23.586 turiști.
Dintre aceștia, în funcție de posibilitățile de cazare existente, 42% dintre turiști (9.985) s-au
cazat la hoteluri, 23% (5.383) s-au cazat la pensiuni, iar un procent de 35% dintre turiști
(8.218) s-au cazat la vile turistice.
 Anul 2017:

Numărul de turiști veniți în Slănic Moldova a urmat un trend ascendent în anul

2017, an în care acesta a crescut la 42.325 turiști. Majoritatea turiștilor sosiți s-au cazat
la hoteluri (27.721 turiști, 65%), un număr de 5.817 turiști s-au cazat la pensiuni (14%),
8.287 turiști s-au cazat la vile turistice (20%), în timp ce un număr de 500 de turiști au
preferat cazarea la motel (1%).
 Anul 2018:

Comparativ cu anul 2017, anul 2018 este marcat de un declin al numărului de turiști
sosiți în Slănic Moldova. În acest an, numărul turiștilor scade drastic la un total de numai
29.292 turiști. În privința structurilor de cazare alese de către aceștia, se evidențiază
următoarele: un număr de 13.682 turiști (47%) s-au cazat la hoteluri, 7.899 turiști (27%) s-
au cazat la pensiuni, 7.166 turiști (24%) s-au cazat la vile turistice, iar 545 turiști (2%) s-
au cazat la moteluri.
2. Numărul de înnoptări:

Anul 2016:
Anul 2017:
Anul 2018:
 3. Durata medie a sejurului:

An 2016 2017 2018

Durata medie a sejurului 3.3 3.4 2.8

După cum se poate observa în tabelul de mai sus, în timp ce în anul 2017 durata
medie a sejurului crește, însă nesemnificativ față de anul 2016; în anul 2018 aceasta
scade puternic, comparativ cu anii anteriori, la 2.8 zile/turist, fenomen datorat
declinului numărului de turiști care a avut loc în Slănic Moldova în cursul anului 2018.
 IV. Analiza SWOT

1. Puncte tari

• Poziționarea geografică relativ centrală la nivel național, la limita Regiunii

Moldovei cu Transilvania şi Muntenia;
• Distanța redusă între Slănic Moldova şi orașele importante de la nivel național;
• Creșterea fondului de locuințe cu 12,5% în perioada 2001-2015;
• Potențial turistic deosebit dat de cadrul natural și resursele naturale;
• Slănic Moldova este o stațiune balneo-climatericăde interes național;
• Existența izvoarelor minerale – cea mai importantă resursă a zonei – cu proprietăți
în tratarea diferitelor afecțiuni;
• Existența, în pădurile zonei, a unor arii naturale protejate;
• Organizarea unei campanii de strângere de fonduri pentru intrarea Consiliului Local
în posesia izvoarelor;
• Existența celor 2 factori curativi: mofeta și microclimatul de grotă; 
• Existența pârtiei de schi și a traseelor montane;
• Existența altor atracții turistice în apropierea orașului;
• Majorarea capacității de cazare existente și în funcțiune, în perioada 2001 – 2018;
• Concentrarea, în orașul Slănic Moldova, a unei ponderi însemnate a turiștilor sosiți în
județul Bacău;
 2. Puncte slabe

• O parte a izvoarelor și a terenurilor nu se află în administrarea și exploatarea Consiliului

Local al orașului Slănic Moldova, ci a unui privat;
• Slaba promovare a stațiunii;
• Lipsa unui Centru de Informare și Promovare Turistică;
• Insuficiența panourilor informative pentru turiști;
• Lipsa unor centre de distracție pentru tineri;
• Slaba dezvoltare a activităților de agroturism;
• Lipsa rețelelor de utilități care să asigure confortul turiștilor în zone de camping, popas
etc.;
• Sezonalitatea ridicată înregistrată în stațiune în lunile de vară;
• Dintre stațiunile balneare de interes național din România, Slănic Moldova se
poziționează în a doua jumătate într-un top descendent în ceea ce privește numărul
sosirilor turistice și printre ultimele poziții în ceea ce privește durata medie de ședere.
• Existența unor construcții cu structură nedurabilă, cu finisaje simple, în localitățile
componente;
• Insuficiența spațiilor de parcare în special în sezonul estival; Insuficiența zonelor de
agrement/ spațiilor de joacă pentru copii;
 3. Oportunități

• Reabilitarea și dotarea corespunzătoare a bazelor de tratament;

• Profesionalizarea serviciilor turistice;
• Promovarea adecvată a stațiunii prin participarea la târguri naționale și internaționale
de turism;
• Încheierea de parteneriate public-private pentru dezvoltarea stațiunii;
• Împărțirea orașului pe zone funcționale și organizarea relațiilor dintre acestea;
• Posibilitatea accesării fondurilor europene nerambursabile destinate dezvoltării
urbane durabile (reabilitarea infrastructurii şi îmbunătățirea serviciilor urbane);
• Programele naționale referitoare la construirea de locuințe sociale şi pentru tineri;
• Reabilitarea termică a blocurilor de locuințe prin intermediul programelor
guvernamentale;
• Existența unor terenuri neexploatate în prezent, oportune pentru dezvoltarea unor
investiții;
• Extinderea suprafeței intravilanului;
 3. Amenințări

• Orientarea turiștilor către stațiuni balneare din străinătate;

• Schimbările climatice constituie o amenințare pentru practicarea turismului montan,
în speță a schiatului în stațiune;
• Poluarea factorilor de mediu, cu infiltrații până la resursa naturală de bază a orașului;
• Lipsa investițiilor pentru modernizarea și dotarea unităților turistice poate duce la
declasificarea acestora;
• Diminuarea numărului de turiști pe fondul scăderii demografice;
• Dezvoltarea amenajărilor urbane într-un ritm mult sub cel al dezvoltării și expansiunii
zonelor rezidențiale noi;
• Dezvoltarea imobiliară haotică poate avea un efect negative asupra unei dezvoltări
urbane coerente și armonioase;
• Lipsa unui sistem de creditare acceptabil, corelat cu veniturile populației, pentru
construcția de locuințe;
• Creşterea disparităților existente între localitățile componente ale orașului Slănic
Moldova;
 V. Evaluarea calității serviciilor turistice

1. În ce categorie de vârstă vă încadrați și care este genul dumneavoastră?

 Până la 20 ani
 20-30 ani
 30-40 ani Masculin
 40-50 ani Feminin
 50-60 ani
 Peste 60 ani
2. Care este scopul călătoriei dumneavoastră în această zonă?
 Afaceri
 Odihnă, recreere
 Curiozitate, cunoaștere
 Conferință, manifestări științifice
 Studii
 Tratament
 Motive religioase
 Activități sportive
 Drumeții, excursii
 Obiceiuri, tradiții
 Vizitarea unor cunoștințe / rude
 Alte motive.
3. Ați mai vizitat aceste locuri?

 Da
 Nu

4. Ați venit special în această destinație?

 Da
 Nu
 Sunt în tranzit
5. Care este durata sejurului dumneavoastră?

 Tranzit
 O zi
 2-3 zile
 3-7 zile
 Peste 7 zile

6. Cum v-ați organizat călătoria?

 Prin agenție de turism

 Pe cont propriu
 Direct cu proprietarul
7. Cu ce mijloc de transport v-ați deplasat?

 Cu autoturismul
 Cu trenul
 Cu autocarul / microbuzul
 Cu avionul
 Altele

8. Ce forme de agrement ați frecventat?

 Baruri
 Discotecă / Club
 Teren / Sală de sport
 Piscină
 Călătorie
 Tratamente
 Altele.
9. Ce tip de cazare utilizați?

 Hotel
 Motel
 Vilă turistică
 Cabană turistică
 Pensiune turistică
 Altele.

10. Cum apreciați calitatea serviciilor de care ați beneficiat?

11. În ce tip de structură (hotel, pensiune, altele),
după categoria de confort, ați fost găzduit?

 O stea
 Două stele
 Trei stele
 Patru stele
13. Cum apreciați:
14. Cât de importante sunt pentru dumneavoastră
serviciile suplimentare oferite de structura de primire
a turiștilor (hotel, pensiune, altele) pe care ați ales-o?
15. Intenționați să reveniți în zonă?

 Da
 Nu

16. Veți sfătui și alte persoane să viziteze această zonă?

 Da
 Nu
 Nu știu
 VI. Propuneri de îmbunătățire a calității serviciilor turistice în
zonă

• Amenajarea mai multor locuri de parcare;

• Modernizarea mai multor trasee turistice;
• Drumurile și accesul către izvoare ar trebui refăcute, iar clădirile de odinioară lăsate în paragină,
care aduc un plus arhitecturii zonei ar trebui și ele renovate
• Fiecare izvor ar trebui să aibă câte o plăcuță de informare cu proprietățile apei;
• Magazinele alimentare, dar și cele cu suveniruri sunt din ce în ce mai puține;
• Punerea la dispoziție a mai multor mijloace de transport pe ruta Târgu Ocna - Slănic Moldova;
• În fiecare restaurant ar trebui să existe mâncare specifică zonei;
• Festivalurile zonei sa fie mai bine promovate;
• Promovarea adecvată a stațiunii prin participarea la târguri naționale și internaționale de turism;
• Reabilitarea și dotarea corespunzătoare a bazelor de tratament construirea mai multor pârtii de schi;
• Edificarea rețelelor de utilități care să asigure confortul turiștilor în zone de camping, popas;
• Pentru promovarea adecvată a orașului Slănic Moldova este nevoie de realizarea unui astfel de
Centru de Informare și Promovare Turistică. Totodată, care să asigure o mai bună informare și
ghidare a turiștilor spre obiectivele importante din stațiune și din împrejurimi.
• Indicatoarele turistice lipsesc și din oraș ori sunt foarte puține și greu de observat, aceasta fiind o
piedică în calea turiștilor.
• Tot în vederea diversificării ofertei turistice, dar și pentru atragerea unui număr mai mare de turiști,
se dorește realizarea unui parc de aventuri, în care să se îmbine numeroase activități atât pentru
copii, cât și pentru adulți.
• Turiștii care nu vor să stea la pensiunile sau hotelurile din stațiune pot alege să campeze în aer
liber, în zonele destinate acestei activități. Dar, în prezent, zonele de campare nu sunt amenajate
pentru a pune la dispoziția turiștilor surse de electricitate, apă potabilă, grupuri sanitare sau altceva.
• Aerul curat al stațiunii poate fi o oportunitate de dezvoltare și de atragere a tinerilor, în special a
antrenorilor care să vină cu echipele de sportivi în cantonament. Oferirea unor condiții decente de
cazare, dar mai ales a spațiilor necesare antrenamentelor (terenuri și săli de sport, bazine de înot etc)
ar reprezenta o modalitate deosebită de atragere a persoanelor din alte categorii de vârstă.
• Reabilitarea și modernizarea căilor de acces spre obiectivele turistice;
• Amenajarea de căi de acces pentru persoanele cu dizabilități;
• Încurajarea investitorilor în organizarea unor activități atractive pentru tineri (cluburi de noapte,
terase etc.);
• Facilitarea dezvoltării unor terase în Zona Parcului Central pentru turiști;
• Înființarea unui Punct Salvamont – în dreptul barajului;
• Furnizarea de servicii de mentenanță a stațiunii (bazate pe personal calificat – amenajare
peisagistică, electricieni etc.);
 Bibliografie

• www.booking.com
• https://primariaslanicmoldova.ro/
• http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
• http://turism.gov.ro/web/autorizare-turism/
• www.youtube.com
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Sl%C4%83nic-Moldova
• Strategia de dezvoltare durabilă a orașului Slănic Moldova pentru perioada 2014-
2020
• Lahovari, George Ioan (1898). „Slănicul, stațiune balneară” (PDF). Marele
Dicționar Geografic al României. 1. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 425–
429.