Sighisoara

Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu, Facultatea de Științe Economice, Specializarea
Administrarea Afacerilor în Turism și Servicii
CUPRINS
Capitolul 1: Analiza potențialului turistic al zonei

1.1 Descriere economico-geografică……………………………………………………………3
1.2 Populație…………………………………………………………………………………….4
1.3 Analiza potențialului turistic natural………………………………………………………..5
1.3.1 Analiza potențialului turistic al reliefului………………………………….................5
1.3.2 Analiza potențialului hidrografic, climă, floră, faună……………………………......5
1.4 Analiza potențialului turistic antropic…………………………………………………........7
1.4.1 Obiective turistice…………………………………………………………………….7
1.4.2 Festivaluri, tradiții, meșteșuguri…………………………………………………….12
1.4.3 Gastronomie locală………………………………………………………………….17
1.5 Forme de turism practicate………………………………………………………………...19
1.6 Itinerarii……………………………………………………………………………………20
Capitolul 2: Valorificarea potențialului turistic al zonei

2.1 Structuri de primire cu funcțiune de cazare……………………………………………24
2.2 Structuri de primire cu funcțiune de alimentație……………………………………….27
2.3 Structuri de primire cu funcțiune de agrement…………………………………………31
2.4 Circulația turistică pe 3 ani: 2016-2018...........................................................................31
Capitolul 3: Strategii de dezvoltare a turismului în zonă
3.1 Analiza SWOT………………………………………………………………………….32
3.2 Strategii de valorificare a oportunităților și de diminuare a amenințărilor……………..47
Concluzii………………………………………………………………………………………...55
Bibliografie……………………………………………………………………………………...56
2
CAPITOLUL 1
ANALIZA POTENȚIALULUI TURISTIC AL ZONEI
1.1 Descriere economico-geografică
Așezare geografică:
Sighișoara este situată în centrul țării, pe râul Târnava Mare, în sud-estul

județului Mureș, fiind un important nod rutier și de cale ferată. Aparține Regiunii
de Dezvoltare ADR Centru. Situându-se în partea centrală a țării, distanțele până la
principalele localități de interes economic, administrativ, cultural și turistic nu sunt
prea mari: 297 km până la București, 120 km până la Brașov, 156 km până la Cluj
Napoca, 90 km – Sibiu, 54 km – Târgu Mureș și 40 km – Odorheiu Secuiesc.
Economie:
La sfârșitul anilor 80, Municipiul Sighișoara era beneficiarul unui profil

industrial complex în care ponderea era deținută de ramurile textile și confecții
textile, construcții de mașini și prelucrarea metalelor, sticlă și faianță, articole
pentru menaj, produse alimentare, materiale de construcții, exploatarea și
prelucrarea lemnului, pielărie, blănărie, încălțăminte, etc. Majoritatea unităților
erau profilate pe industria ușoară, mai ales textilă (65% pondere valorică din
produsele sighișorene), orientare fixată de o anumită tradiție locală (vechile bresle
ale țesătorilor și croitorilor), precum și de materia primă abundentă pentru
produsele ceramice.
Liberalizarea prețurilor la materiile prime și energie, lipsa fondurilor pentru

retehnologizarea și modernizarea fabricației care să asigure prezența pe piață în
condiții de eficiență și productivitate, incapacitatea de a face față presiunii
competitivității, au avut ca rezultat diminuarea drastică a activității, ba chiar
dispariția unor unități reprezentative pentru industria sighișoreană. Cea mai
afectată a fost industria textilă. Importul de pe piețele asiatice la prețuri autohtone,
calitatea slabă a lânii românești, lipsa utilajelor performante mai ales la partea de
finisare, au fost obstacole de netrecut.
În prezent, principalele activități economice sunt în industria textilă,

industria ceramică, construcții, producție alimentară, prelucrarea lemnului și
3
turismul. Societățile comerciale sighișorene sunt toate cu capital privat, iar în ceea
ce privește investitorii străini, aceștia sunt în principal germani și italieni.
Cea mai mare pondere a economiei locale, ca număr de firme, o reprezintă

întreprinderile mici și mijlocii și, deși firmele care au ca domeniu de activitate
industria prelucrătoare reprezintă un procent de 2%, ele au o pondere semnificativă
atât în totalul numărului de angajați, cât și în totalul cifrei de afaceri.
1.2 Populație
Populația Sighișoarei era la recensământul din 2002 de 32.304 locuitori, din

care 15.273 bărbați (reprezentând un procent de 47,28%) și 17.031 femei
(însumând un procent de 52,72%).
Conform bazei de date a Serviciului Public Comunitar de Evidență a

Populației, în anul 2009, populația stabilă era de 35.590 locuitori, din care 17.296
bărbați (48,12%) și 18,654 femei (51,88%).
În funcție de structura etnică, populația era împărțită în felul următor:
 Români: 76,5%
 Maghiari: 18,22%
 Germani: 1,61%
 Rromi: 3,41%
 Alte naționalități: 0,26%
Conform recensământului efectuat în anul 2011, populația Municipiului

Sighișoara era de 28,102 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din
anul 2002.
La 1 ianuarie 2016, conform Institutului Național de Statistică, populația

Sighișoarei era de 34,217 locuitori, dintre care 16,476 erau bărbați și 17,741 erau
femei.
4
1.3 Analiza potențialului turistic natural
1.3.1 Analiza potențialului turistic al reliefului
Relieful Sighișoarei, parte din vechea platformă a Mării Panonice existentă

cu sute de milenii în urmă, este tăiat în terase de curgere fără astâmpăr a apelor
Târnavei și ale afluenților săi.
Micromorfologia îi conferă Sighișoarei rolul de poziție cheie pe Valea

Târnavei Mari, ea fiind un punct de intersecție al principalelor drumuri, prin care
mai ales înaintea dezvoltării mijloacelor de transport, erai obligat să treci, fapt care
explică importanța strategică a vechii cetăți.
În valea largă a Târnavei Mari, pe un teren accidentat de forma unei căldări,

se ridică Dealul Cetății de pe care coboară orașul, întinzându-se dinspre nord-vest
spre sud-est. Dealul Cetății (425 m) încoronat de Cetatea Medievală, este
înconjurat de alte dealuri mai înalte, așezate ca un imens amfiteatru natural: spre
nord – Dealul Gării (528 m), spre vest – Hula Daneșului și Dealul Stejăriș (524 m),
spre sud – Lunca Poștei, care urcă spre Dealul din Mijloc (511-603 m), iar spre est
– Dealul Brădet (524 m).
Dispoziția vetrei orașului se face pe câteva nivele de altitudine: între 350 m

pe lunca Târnavei Mari și 475 m pe Dealul din Mijloc. Diferența de înălțime din
zona orașului, de la nivelul Târnavei, este de aproximativ 110 m, astfel că Dealul
Cetății domină întreaga vale din amonte a Târnavei Mari.
1.3.2 Analiza potențialului hidrografic, climă, faună, floră
Hidrografia:
Apele de suprafață aparțin în ansamblu bazinului hidrografic al Târnavei

Mari.
Principalul curs de apă care drenează teritoriul este Târnava Mare, cu

direcție de curgere est-vest. Târnava Mare străbate orașul de la confluența cu Valea
Naghirocului până la confluența cu Valea Cetății, pe o distanță de aproximativ 15
km.
5
Albia majoră a Târnavei Mari prezintă o extindere mai mare la Albești; la

Sighișoara albia traversează un culoar cu aspect de defileu.
Orașul Sighișoara este brăzdat de văi adânci, iar dinspre sud de râulețe și
pâraie capricioase: Valea Șaeșului, Valea Dracului, Valea Câinelui, Valea
Șapartocului. Acestea sunt aproape secate primăvara și toamna. Dintre acestea,
doar râul Târnava Mare, Valea Șaeșului și Valea Câinelui au debit permanent.
Actualmente, în Sighișoara există un singur luciu de apă, amplasat în partea

de nord-vest a intravilanului, Lacul Șercheș, cu o suprafață de 0,8 ha.
Clima:
Prin poziția sa geografică, Sighișoara se încadrează în tipul climatic al

Podișului Transilvaniei, aparținând sectorului cu climă temperat-continental
moderată, prezentând câteva particularități în funcție de aspectul deluros al regiunii
și de culoarul mai coborât al Târnavei Mari, care influențează asupra regimului
termic și al precipitațiilor, conducând la inversiuni de temperatură, frecvența
cețurilor și a curenților pe culoar.
Temperatura medie anuală este de 8,2C, valoare ce indică un potențial

termic redus și care scoate în evidență climatul destul de răcoros.
Precipitațiile medii anuale se încadrează între 650-700 mm/an. Lunile cele

mai ploioase fiind mai-iunie (în medie 90-100 mm/mp), iar cele mai secetoase
noiembrie-decembrie (20-30 mm/mp). Ploile torențiale nu au un caracter prea
accentuat.
Flora:
În strânsă dependență de relief, climă și sol, în această zonă s-a format o

vegetație aparținând ca și tip pădurilor de foioase. O climă propice, în general
umedă, favorizează o puternică dezvoltare a vegetației naturale.
Fondul forestier al municipiului Sighișoara se întinde pe 4985 ha din care:

2% sunt rășinoase, 35% fag, 32% gorun-stejar, 28% diverse (carper, arțar, paltin,
frasin, alun, tei) , iar 3% esențe moi (plop, salcie, arin, mai rar mesteacăn).
6
Amatorii de curiozități botanice pot întâlni în regiunea Sighișoarei arbori și

plante mai puțin obișnuite. Pe Platoul Stejăriș se găsesc stejari falnici – declarați
monumente ale naturii. Tot în jurul orașului au fost aclimatizați arbori originari din
Extremul Orient. Astfel, un arbore mai rar ca Ginkgo-biloba, considerat ca fiind
originar din China de vest, a găsit condiții climatice prielnice și aici. O orhidee,
numită de către localnici „Papucul Doamnei” crește în pădurile din valea Târnavei
Mari între Sighișoara și Comuna Daneș. Tot în apropierea orașului se găsesc tufe
de migdal pitic, o specie de conifere cu frunze căzătoare, care crește în mod
obișnuit la altitudini de peste 1000 m, dar care se simte bine și pe Hula Daneșului,
la o altitudine de 500 m. În sfârșit, vara stârnește curiozitatea cu o specie de viorele
albe, care contrastează plăcut cu cele obișnuite.
Fauna:
Fauna, bogată în vânat cu păr, oferă mari satisfacții vânătorilor, care se laudă
cu trofee premiate la expoziții internaționale (căpriori, cerbi, mistreți, lupi, urși),
iar colecționarii de fluturi găsesc aici o specie rară – Fluturele Sidef.
1.4 Analiza potențialului turistic antropic
1.4.1 Obiective turistice
Cetatea Medievală Sighișoara
Complex medieval de arhitectură militară, civilă și ecleziastică de valoare

europeană, construită între secolele XIII-XVII, Cetatea Sighișoara este singura
cetate medievală locuită în întregime din sud-estul Europei.
Parte a Patrimoniului Mondial UNESCO începând cu anul 1999, Cetatea

Medievală Sighișoara este un punct de atracție pentru turiștii din întreaga lume,
care vin să îi descopere farmecul descris în cronici și recreat în timpurile moderne,
în cele mai neașteptate moduri.
Cetatea Sighișoara, „cea mai frumoasă și mai bine păstrată cetate

orășenească din Transilvania”, a primit de-a lungul timpului apelative precum:
„Perla Transilvaniei”, „Mărgăritar al Transilvaniei”, „Nürnberg transilvănean”.
7
Breslele mai importante și mai bogate răspund de ridicarea și fortificarea

unei anumite porțiuni din cei 930 m ai zidului cetății, înălțând câte un turn de
apărare. Zidul cetății a fost ridicat în 3 etape:
 În secolele XIV-XV, avea 3-4 m și creneluri care permiteau să se

tragă cu arcul și cu arbaleta;
 În secolul XVI zidul a fost înălțat cu încă 2 m și se practicau
deschizăturile pentru armele de foc: goluri de tragere, guri de
aruncare;
 După 1630 și mai ales, după incendiul din 1676, zidul atinge o
înălțime de 8-10 m.
Cetatea, cu ziduri înalte de până la 10 m, este formată din 14 turnuri de

apărare, din care s-au păstrat până în prezent 9. Cele 9 turnuri ale cetății constituie
interesante vestigii ale arhitecturii medievale:
 Turnul cu Ceas – ce protejează poarta de intrare în Cetate,

transformat în muzeu încă din 1898, este reprezentativ pentru istoria
orașului. Ceasul din turn are un diametru de 2,4 m și are alături un
mecanism ce afișa pe rând cele 7 păpuși, ce reprezentau zilele
săptămânii. Are un sistem inovator, funcționând în continuare 3 ore
după întreruperea curentului electric.
 Turnul Fierarilor – a fost construit în anul 1631, fiind destinat să
consolideze flancul de est al zidului cetății, protejând Biserica
Mănăstirii. Masivitatea sa reflectă importanța fortificației, dar și
puterea economică a breslei. Începând cu 1997 a funcționat aici o
perioadă de timp Teatru din Turn, și s-au efectuat lucrări de
consolidare, neterminate din cauza lipsei de fonduri.
 Turnul Croitorilor – „Turnul cel mai mare al porții din spate” a fost
construit în secolul XV. Parterul este străbătut de două ganguri
carosabile. În anul 1676 a avut loc un incendiu în urma căruia în acest
turn se găseau, în afară de importante cantități de grâne, praf de pușcă,
precum și proiectile. În urma incendiului, praful de pușcă a explodat,
iar partea superioară a turnului, împreună cu unul din ganguri, au fost
distruse.
8
 Turnul Măcelarilor – este unul dintre cele mai vechi turnuri, datând
din secolul XV. Turnul a avut un rol important în apărarea laturii de
vest a cetății. În fața turnului s-a ridicat ulterior un bastion, de pe care
artileria avea o largă arie de tragere. Împreună cu Turnul Cojocarilor
apără Poarta Torle. Porțiunea de zid dintre aceste turnuri este
reprezentativă pentru evoluția în timp a fortificației.
 Turnul Cositorarilor – a fost construit odată cu zidul cetății și are o
poziție excepțională de apărare. Turnul a fost într-o continuă refacere,
datorită incendiilor și cutremurelor prin care a trecut. În fața turnului
se află cel mai bine păstrat bastion. El poartă încă urme de gloanțe din
timpul asediului curuților, de la 1704-1706. Turnul Cositorarilor este
legat de Turnul Tăbăcarilor prin Galeria Arcașilor, din care se apăra
partea de sud-vest a orașului.
 Turnul Cojocarilor – se află la mică distanță de Turnul Măcelarilor,
de care este legat prin Poarta Torle. Este modest ca arhitectură, fiind
construit pe o bază pătrată.
 Turnul Frânghierilor – acest turn este unul dintre cele mai vechi
edificii ale Sighișoarei. A fost ridicat pe zidurile vechii cetăți și a fost
distrus în anul 1241. Forma actuală o are din anul 1305, și este unul
din puținele turnuri neatinse din incendiul din 1676. Din punct de
vedere strategic, a făcut parte din vechea fortificație din vârful
dealului.
 Turnul Cizmarilor – marchează capătul de nord al zidului cetății. și
acesta a fost afectat de incendiu și a fost reclădit în forma actuală în
anul 1681. În partea din față se găsea un bastion care a fosst demolat
în 1648. Ca arhitectură, prezintă influențe ale stilului baroc. Privit din
interiorul cetății nu este foarte înalt, având un plan hexagonal. Zona în
care se află a prezentat importanță pentru apărarea cetății.
 Turnul Tăbăcarilor – se află pe latura de sud-est a zidului cetății.
Este atât de modest încât nu pare a fi fost turn de apărare. Forma și
poziția retrasă în spatele zidului îl recomandă ca unul din turnurile
vechi, poate chiar din prima incintă a orașului din secolele XIII-XIV.
Acest turn cu aspect arhaic nu a fost atins de incendiul din 1676.
9
Turnulețul „La Chip”
Existența acestuia se pierde în timp, iar în jurul lui s-au născut multe
legende. Monumentul este ridicat pe vechiul drum care trecea dealul, în locul de
unde călătorul vedea pentru prima dată cetatea. Se povestește că, odată, în fruntea
armatei, se apropia de cetate un pașă călare pe un elefant alb. Acesta este ucis din
Turnul Giuvaerilor cu o pușcă cu cremene. Pașa ar fi înmormântat pe acel loc,
înarmat și călare pe elefantul său și în amintirea lui s-ar fi ridicat turnulețul.
Mănăstiri și Biserici în Sighișoara
 Mănăstirea Sighișoara – Sf. Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir

– construită în stilul Cruce Greacă Înscrisă.
 Catedrala Ortodoxă Sf. Treime – construită în stil neobizantin în perioada
1934-1937, clădire emblematică pentru orașul Sighișoara, aflată pe malul
nordic al Târnavei Mari.
 Biserica romano-catolică – construită în 1895, pe locul unei vechi biserici
din Evul Mediu.
 Biserica Intrarea Maicii Domnului în Biserică – aflată la intrarea în
Sighișoara dinspre Târgu Mureș, este primul lăcaș creștin românesc din
piatră din această zonă. A fost construită în perioada 1788-1797 pe locul
unei biserici din lemn.
 Biserica Leproșilor – biserică greco-catolică, construcție gotică unică în
Ardeal, ridicată în secolul al XV-lea. Se numește astfel deoarece făcea parte
dintr-un complex mai mare, ce cuprindea un spital de leproși.
 Biserica Lutherană din Deal – Sf. Nicolae – cel mai valoros monument
arhitectonic din oraș, construcție începută în 1345, deținătoare a marelui
premiu „Europa Nostra”. Are picturi murale interioare și strane din lemn în
stil renascentist, iar la balconul orgii se află stegulețele breslelor.
Parcuri și alte elemente de cadru natural în Sighișoara
 Rezervația Naturală „Stejarii Multiseculari de la Breite” – pe Platoul

Breite de lângă Sighișoara se află cel mai mare, reprezentativ și bine
cunoscut habitat de pajiște împădurită cu goruni și stejari multiseculari din
centrul și estul Europei. Prin originea sa, Platoul Breite este o pădure
10
„modificată cultural”, purtând atât amprenta culturii locale săsești de peste 8

secole, cât și a unei naturi variate și bogate. Această origine dublă conferă
Rezervației Breite valori excepționale multiple – de la cele istorice, culturale
și ecologice, până la cele estetice și emoționale. Atât din punctul de vedere
al patrimoniului natural, cât și ca mărturie vie a istoriei orașului Sighișoara,
Breite reprezintă o valoare unică în Europa.
 Castrul Român Stenarum din Sighișoara – situat pe Platoul Podmoale,
unde s-au regăsit 26 de monede emise în perioada 108-248 după Hristos.
 Pădurea Stejăreni;
 Pădurea Daneș;
 Cetatea Dacica Sadova;
 Grădina Centrală – cu busturile scriitorilor N. Grigorescu, M. Eminescu,
I.L. Caragiale și George Enescu.
 Dealul Turcului – monument arheologic.
Alte locuri de vizitat în Sighișoara
 Scara Acoperită – Scara Școlarilor – a fost construită în anul 1642. În

prezent, scara are 175 de trepte (inițial au fost 300).
 Muzeul Municipal de Istorie și Artă Feudală – se află în Turnul cu Ceas
 Casa Memorială a scriitorului N. D. Cocea – este situată pe strada Școlii
 Casa Memorială a criticului literar Ilarie Chendi – situată pe strada
Nicolae Bălcescu
 Casa Vlad Dracul – aflată în Piața Turnului Sfatului, unde se presupune că
a locuit, până la vârsta de 4 ani, Vlad Țepeș.
 Casa Rosenthal – construită în secolul al XVII-lea de un personaj
controversat, primar al Cetății – Johann Schuller von Rosenthal.
 Casa cu Cerb – una dintre cele mai vechi clădiri din cetate, cu o arhitectură
deosebită. Pictura murală exterioară înfățișează un cerb în mărime naturală.
 Casa Venețiană – datând din secolul al XVI-lea, a fost reședința primarului
acelor vremuri.
 Piața Centrală – spațiu comercial în Evul Mediu și loc de judecare a
proceselor.
 Piața Boema;
11
 Casa de pe Stâncă – construită în anul 1676.

 Școala din Deal – construită în 1608.
 Gangul Babelor –construcție din 1844, din lemn și cu acoperiș, pentru
accesul bătrânilor către biserică pe timp nefavorabil.
1.4.2 Festivaluri, tradiții, meșteșuguri
La Sighișoara pulsează o viață culturală activă, care se manifestă prin

numeroasele evenimente cu o puternică rezonanță pe plan național și internațional,
care se desfășoară pe tot parcursul anului. Ansamblurile, corurile, trupele de dans
și de teatru din Sighișoara au o activitate bogată, reprezentând Sighișoara la
diferitele manifestări din țară și din străinătate.
Sighișoara este recunoscută a fi un loc al evenimentelor, un spațiu generos

de exprimare a artei în toate formele ei (muzică de toate genurile, teatru, dans,
folclor, film), o scenă vie în care se împletește vechiul cu noul și, cel mai
important, reușește să satisfacă cele mai diverse gusturi ale publicului.
Festivalul Sighișoara Medievală
Între toate orașele țării, Sighișoara se întipărește cel mai profund în mintea,
dar și în sufletul celor care au pășit măcar o dată pe străduțele pietruite ale
bătrânului Burg medieval.
Aceste străduțe, care ignoră în egală măsură linia dreaptă și planul orizontal,
ascund și dezvăluie la fiecare pas, într-o elaborată, dar firească scenografie urbană,
tablouri medievale care încântă ochiul și incită imaginația. Farmecul și
personalitatea de neconfundat a orașului s-au alcătuit în timp, prin armonizarea
depunerilor succesive ale instoriei.
Începând cu anul 1992, în fiecare vară, Cetatea Sighișoarei își retrăiește

trecutul datorită Festivalului Medieval. Pe străduțele înguste, sub zidurile
îmbătrânite de vreme, apar intempestiv cavaleri, călugări, vrăjitori, clovni, domnițe
și duhuri întrupate, veniți dintr-o lume în care fabulosul și teribilul trăiau laolaltă,
hrănind frica, dar și neostoita înclinație spre aventură.
12
La fiecare ediție a festivalului, Evul Mediu nu a mai fost nici întâmplător,

nici întunecat, nici nu a mai aparținut trecutului. După sute de ani, el a avut prilejul
să renască prin tot ce a avut mai omenesc și etern: arta.
Încercând să reînvie o epocă ce părea apusă pentru totdeauna, Festivalul

Sighișoara Medievală își propune să smulgă prezentului o fărâmă care, în decoruri
de Ev Mediu și în cântece de menestreli, va fi trăită de participanți, ignorând
efemeritatea trecerii noastre pe această lume.
Importanța acestei manifestări constă în puntea de comunicare realizată prin

intermediul artei, cu ajutorul genurilor specifice Epocii Medievale: jocul, teatrul,
dansul, muzica, nu mai puțin importantă fiind multiplicarea formelor de comunicae
culturală, care implicit facilitează o mai bună înțelegere a fenomenului de
multiculturalitate, specific Sighișoarei.
Sighișoara Blues Festival
Eveniment cultural cu participare internațională, festivalul își propune

promovarea blues-ului, gen muzical care, deși slab reprezentat pe scena națională,
se adresează unui public devenit tot mai numeros în ultima vreme, într-o oarecare
măsură și datorită acestui festival.
Festivalul Fanfarelor Sighișoara
Municipiul Sighișoara organizează din anul 2004 o manifestare culturală

care reunește principalele formații de acest gen, sub titulatura Festivalul Fanfarelor
Sighișoara.
Prin acest eveniment, Sighișoara se înscrie pe harta localităților care nu

numai că susțin o fanfară, dar și crează cadrul de exprimare al acesteia, alături de
cele mai reprezentative fanfare din România.
ProEtnica – Festival Intercultural Sighișoara
Începând cu anul 2001, Asociația Centrul Educațional Interetnic pentru

Tineret Sighișoara, organizează, în Sighișoara, Festivalul Intercultural ProEtnica.
13
Din punctul de vedere al organizatorilor „un secret al succesului constă în

structura democratică de organizare. Toți partenerii sunt implicați și pot să
influențeze concepția proiectului, care se modifică în fiecare an”.
Festivalul are un program artistic variat: muzică, dans, teatru de păpuși,

prelegeri. În timpul festivalului, Sighișoara se transformă într-un târg al breslelor,
unde meșteșugarii etniilor participante oferă vizitatorilor produsele tradiționale.
Standurile de informare ale participanților și expozițiile de artă contemporană
reprezintă o punte între trecut și prezent.
Organizatorii apreciază că Sighișoara este locația ideală de desfășurare

pentru acest eveniment. Pe de o parte, prin arhitectura medievală se reflectă,
impresionant și exemplar, influențele culturilor minoritare. Pe de altă parte, vechiul
burg (un loc construit pentru apărare și monoculturalism) devine în timpul
festivalului Pro Etnica, o „agoră a dialogului intercultural, de cunoaștere și de
respect reciproc”.
ProEtnica este un proiect de educație culturală care promovează

valorificarea culturii comunităților etnice din România, ca element important, cu
un potențial creativ al patrimoniului național și european, conform motto-ului
„Unitate în diversitate”.
Zilele Sighișoarei
Este un eveniment ce a început în anul 2008 și are loc în luna mai, încercând
să sporească recunoașterea valorilor culturale locale și importanța patrimoniului,
prin reînvierea tradițiilor locale și încurajarea artiștilor locali.
Sighișoara Film Festival
Fundația Română pentru Educație și Educatori, prin Adrian Titieni, a propus

municipalității organizarea în parteneriat a Festivalului Filmului de Comedie de la
Sighișoara în anul 2009. Adrian a găsit disponibilitate pentru sprijinirea inițiativei
sale și la Asociația Turistică Sighișoara pentru asigurarea spațiilor de cazare,
precum și pentru desfășurarea workshop-urilor și conferințelor de presă din cadrul
festivalului. Începând cu ediția din 2010, când a devenit o veritabilă gală a filmelor
românești premiate, titulatura s-a schimbat în „Sighișoara Film Festival”.
14
Festivalul urmărește să promoveze cultura cinematografică românească și să

intensifice vizibilitatea României în lume prin artă și cunoaștere. Festivalul
prezintă filme de scurt metraj românești, documentare și filme de lung metraj, care
au fost premiate la nivel internațional în anul precedent.
Festivalul Academia Sighișoara
Municipiul Sighișoara organizează din anul 1994 Festivalul Academia

Sighișoara, la inițiativa a doi sighișoreni, împreună cu un violonist de origine
română. Parteneri în proiectul cultural sunt Fundația Elan București și Asociația
„Cultura VIVA Sighișoara”. Această manifestare culturală de o înaltă ținută
artistică a adăugat o nouă dimensiune imaginii Sighișoarei, ca centru cultural
internațional.
Festivalul Național de Folclor și Datini
Asociația LCS Speranța organizează din anul 2007 Festivalul Național de

Folclor și Datini, un festival care are ca obiectiv stimularea tinerilor care
promovează folclorul românesc, precum și găsirea unor modalități concrete de
transpunere scenică a obiceiurilor populare românești.
Festivalul Hameiului din Transilvania
Organizat în perioada 6-8 septembrie 2013, a avut în vedere antrenarea unor

largi segmente ale populației la viața comunitară, precum și oferirea unor zile de
destindere și voie bună, sens în care, s-a derulat un program cultural-artistic menit
să mulțumească toate categoriile de vârstă.
Ciclul de evenimente cultural-educative Gaudeamus
Fundația Cultural-Științifică Gaudeamus organizează concerte de muzică de

cameră, susținute de reputați interpreți din țară și străinătate. Începând cu anul
2011, Municipiul Sighișoara a devenit partener cu Fundația Cultural-Științifică
Gaudeamus, în organizarea ciclului de evenimente.
Târgul meșteșugarilor
Fundația Veritas a inițiat în anul 2005 o manifestare culturală care și-a

propus să îmbine tradiția meșteșugului cu cea a portului și cântecului popular din 6
15
județe, acțiune intitulată sugestiv „Târgul Meșteșugarilor”. An de an, în Piața

Cetății au venit zeci de meșteri populari din împrejurimi (Mureș, Cluj, Sibiu,
Brașov, Harghita) pentru a-și expune produsele de artă populară, confecționate atât
înaintea târgului, cât și în timpul acestuia, în atelierele de creație. De asemenea,
programul manifestării cuprinde și momente în care participanții își prezintă portul,
precum și cântece populare specifice zonei din care provin.
Zilele Culturii Germane
Forumul Democrat al Germanilor din România – Filiala Sighișoara, a inițiat

în anul 2006 o manifestare culturală care a fost, încă de la prima ediție, un cadru
generos de exprimare a valorii culturii germane, ca o componentă esențială a
multiculturalismului Sighișoarei. Totul din dorința de a prezenta publicului câteva
evenimente sugestive pentru bogata cultură a populației germane din zona
Sighișoarei.
Întâlnirea Sașilor
Anual, în luna septembrie, sașii rămași în România, dar și cei plecați în

străinătate, se întâlnesc în diferite localități din Transilvania și sărbătoresc
împreună. Evenimentul a devenit o tradiție în rândul multor sași dornici de a se
revedea, aceștia având ocazia de a petrece momente plăcute împreună. Programul
evenimentului cuprinde expuneri și dezbateri, expoziții, muzică și dans.
Tradiție de iarnă – Marșul Luminilor
06 Decembrie, Sf. Nicolae – Marșul Luminilor este un punct important al

programului de Advent. Cu această ocazie, indiferent de religie, creștinii din
Sighișoara sunt invitați să se întâlnească pentru a se ruga împreună pentru binele
orașului. În timp ce străbat cetatea cu lumânări aprinse, se opresc la cele trei
biserici din cetate și la primărie, unde se fac rugăciuni și se colindă. Traseul se
încheie la Casa de pe Stâncă, unde continuă atmosfera de sărbătoare și colinde,
participanții având ocazia să se bucure și de o băutură caldă și prăjituri.
16
Meșteșuguri
Oameni talentați, oameni creativi, sighișorenii realizează adevărate opere de

artă, pe care le pun la dispoziția turiștilor dornici de a lua cu ei o fărâmă din ceea
ce înseamnă Sighișoara.
Printre obiectele realizate de aceștia, se remarcă cu succes:
 Broderiile și cusăturile populare;

 Împletiturile din nuiele, paie, fire textile;
 Cioplituri în lemn, piatră;
 Picturi pe sticlă, lemn, pânză;
 Bijuterii făcute manual.
1.4.3 Gastronomie locală
Prin prezentarea unei oferte cât mai diversificate, alimentația publică

contribuie la creșterea puterii de atracție a orașului. În Sighișoara, există unități de
alimentație publică tip restaurant, care includ restaurante clasice, restaurante cu
specific tradițional sau local, baruri de zi și de noapte, cofetării, patiserii și unități
de tip fast-food.
Meniurile restaurantelor sunt bogate în preparate tradiționale și

internaționale, oferind vizitatorilor o gamă largă de sortimente din care pot alege.
Gastronomia locală a orașului include preparate tradiționale specifice zonei
Transilvaniei. Astfel, există câteva preparate tradiționale care nu lipsesc din
meniurile restaurantelor, printre care amintim:
Gustări reci:
 Platou Țărănesc: brânzeturi de casă, jumeri, cârnați de casă, pastramă, ceapă,

murături, ardei iute, roșie, măsline;
 Platou rece: cârnați de casă, brânză de burduf, zacuscă, salată de vinete,
slănină, roșie, pastă jumeri, ardei gras;
 Jumeri cu ceapă roșie;
 Zacuscă de casă;
 Salată de vinete cu roșii și telemea.
17
Ciorbe/Supe:
 Ciorbă țărănească de văcuță;

 Ciorbă de porc cu afumătură;
 Ciorbă de fasole cu costiță afumată;
 Ciorbă de fasole cu ciolan;
 Ciorbă de burtă;
 Ciorbă de pui țărănească;
 Ciorbă cu perișoare;
 Ciorbă de zarzavat;
 Ciorbă ardelenească de vită;
 Supă de găină cu tăiței de casă;
 Supă gulaș.
Feluri principale:
 Sarmale cu mămăligă și smântână;

 Papricaș de pui cu mămăliguță;
 Gulaș din carne de vită cu cartofi natur;
 Friptură de porc în untură cu mămăliguță și murături;
 Ciolan de miel la cuptor;
 Gulaș de porc cu fasole;
 Tochitură cu mămăliguță;
 Ciulama de pui cu ciuperci și mămăliguță;
 Pomana porcului;
 Pastramă de berbecuț la tigaie cu mămăliguță;
 Mititei cu muștar;
 Tocăniță de berbecuț;
 Tocăniță de vânat cu mămăliguță;
 Tocăniță din Ardeal;
 Bulz ciobănesc;
 Ficat cu ceapă și cartofi piure;
 Mușchiuleț de porc la grătar cu cartofi țărănești.
18
Deserturi:
 Clătite la cuptor;
 Clătite cu gem/ciocolată;
 Clătite cu miere și nuci;
 Papanași cu gem și smântână;
 Plăcintă cu mere;
 ștrudel cu mere;
 lichiu cu varză, ceapă, prune.
1.5 Forme de turism practicate
Turism cultural
Dezvoltarea turismului cultural este favorizată aici de existența Cetății

Medievale, care reunește o rețea densă de obiective turistice de prim rang. Fiind
una din puținele cetăți locuite din sud-estul Europei și singura de acest gen din
România, Cetatea Sighișoarei este considerată un strălucit exemplu de prezentare a
moștenirii culturale a sașilor transilvăneni, într-o zonă de interferențe culturale
între Europa Centrală și spațiul creștin-ortodox.
Pe lângă atracția generată de încărcătura istorică și farmecul locurilor,

profilul de centru cultural al Sighișoarei este întregit de manifestările culturale
tradiționale, recunoscute în întreaga lume. Dintre acestea, Festivalul Sighișoara
Medievală, aflat în anul 2019 la cea de a 27-a ediție, se detașează în a fi nu numai
cel mai longeviv, dar și cel mai valoros eveniment cultural. În perioada desfășurării
acestuia, se înregistrează vârful de sezon turistic, când practic, populația orașului
se dublează.
Evenimentele culturale ținute cu o continuitate anuală, reprezintă motivații

puternice pentru vizitarea acestei locații, oferindu-i acesteia o identitate culturală
bine definită, astfel că aceste elemente au devenit elementele-nucleu ale
programelor turistice realizate pentru dezvoltarea acestui oraș medieval. Fără
îndoială, Sighișoara este cea mai captivantă destinație turistică din România în
timpul Festivalului Medieval, când micul oraș transilvănean își îmbracă hainele
festive, iar aleile pavate se umplu cu artiști care aduc la viață spiritul medieval.
19
Turism rural
În ultimii ani, turismul rural a cunoscut în Sighișoara o dezvoltare

spectaculoasă. Prin condițiile social-istorice prin care s-a dezvoltat, Sighișoara
reprezintă o zonă în care spiritualitatea românească s-a interferat cu cea a
comunităților germane, săsești, realizând o simbioză plină de farmec și
originalitate, păstrând totodată în forme originare cultura populară autentică.
Turism de afaceri
De-a lungul timpului, a început să fie practicat aici și turismul de afaceri. În

acest sens, Sighișoara a devenit un loc căutat pentru filmarea de reclame, producții
TV și producții cinematografice. Totodată, este o locație căutată și pentru
organizarea simpozioanelor, conferințelor, concursurilor și a altor manifestări
naționale și internaționale care, în cele din urmă, înseamnă o afluență de oameni
care ocupă locuri de cazare, iau masa și vizitează obiectivele locale, contribuind
astfel la dezvoltarea economică și a turismului în zonă.
Turism de recreere
Dealul Gării, Platoul Breite (Stejăriș) și Hula Daneșului, sunt locurile

preferate de odihnă și de agrement ale orașului. În aceste zone se practică un turism
de recreere, care reconstruiește o punte de legătură între om și natură, oferindu-i
acestuia posibilitatea ca, într-un cadru nou, să se elibereze de presiunea vieții de zi
cu zi.
1.6 Itinerarii
În Sighișoara, sunt organizate vizite la obiectivele turistice din oraș, precum

și drumeții, excursii, multe dintre ele fiind cu tematică. Dintre cele mai importante,
fac parte următoarele:
Garda Cetății Medievale
 Oferă vizitarea Cetății Medievale Sighișoara și a altor obiective

turistice, petreceri medievale și interpretări artistice.
20
Tur pietonal de cetate
 Durată: 2 ore
 Turul cuprinde cele mai importante clădiri-monumente istorice
și anume: Turnul cu Ceas, Biserica Mănăstirii, Biserica
romano-catolică, Casa cu Șindrilă, Casa Vlad Dracul, Casa cu
Cerb, Casa Venețiană, Strada Școlii, Scara Școlarilor, Biserica
din Deal.
Excursie ghidată cu bicicleta în jurul orașului Sighișoara
 Durată: 7 ore
 Rută: Sighișoara – Hetiur – Șoromiclea – Boiu – Țopa –
Sighișoara
Tur Gastronomic în Transilvania
 Durată: 4 ore
 Rută: Sighișoara – Țopa – Criț - Saschiz – Sighișoara
Tur „Meșteșug și tradiție în secuime”
 Durată: aproximativ 10 ore

 Rută: Sighișoara – Corund – Sighișoara
Tur „Meșteșug și călărie în Apoș”
 Durată: 10 ore
 Rută: Sighișoara – Apoș - Sighișoara
Tur „Olărit, Salină și Viața Urbană”
 Durată: 10-11 ore

 Rută: Sighișoara – Corund – Praid – Târgu Mureș - Sighișoara
Turul Muzicii și al Vinului

 Rută: Sighișoara – Târgu Mureș - Reghin – Batoș - Sighișoara
21
Tur „Pe culmile Transilvaniei: Transfăgărășan”

 Rută: Sighișoara – Cârța – Transfăgărășan – Avrig – Nucet –
Sighișoara
Tur „Pe urmele Reginei Maria”

 Rută: Sighișoara – Castelul Bran – Cetatea Râșnov – Brașov –
Sighișoara
Turul Reședințelor Regale de Vară

 Rută: Sighișoara – Castelul Peleș - Mănăstirea Sinaia –
Sighișoara
Tur „Mediaș și împrejurimile”

 Rută: Sighișoara – Mediaș - Moșna – Alma Vii – Sighișoara
Tur „Sibiu și împrejurimile”

 Rută: Sighișoara – Sibiu – Sighișoara
Tur „Alba Eclesia”

 Rută: Sighișoara – Saschiz – Viscri – Criț - Sighișoara
Tur „Patrimoniu Multicultural”

 Rută: Sighișoara – Richiș - Biertan – Mălâncrav – Sighișoara
22
Tur „Moștenire Săsească – Biserici Fortificate”

 Rută: Sighișoara – Valchid – Copșa Mare – Biertan –
Sighișoara
Tur „Castelul Renscentist și Bisericile Fortificate”

 Rută: Sighișoara – Seleuș - Prod – Criț - Sighișoara
Turul Văii Hârtibaciului

 Rută: Sighișoara – Apold – Stejărișu – Alțâna – Sighișoara
Tur „Țara Făgărașului”

 Rută: Sighișoara – Agnita – Dealu Frumos – Voila – Făgăraș -
Mănăstirea Sâmbăta – Herghelia Sâmbăta de Jos – Sighișoara
Tur „Țara Bârsei”

 Rută: Sighișoara – Prejmer – Hărman – Brașov – Sighișoara
23
CAPITOLUL 2
VALORIFICAREA POTENȚIALULUI TURISTIC AL ZONEI
2.1 Structuri de primire cu funcțiune de cazare
Hoteluri
DENUMIRE CATEGORIE NUMĂR LOCURI

Hotel Extravagance 2 stele 20
Hotel Claudiu 2 stele 23
Hotel Sighișoara 3 stele 64
Hotel Poenița 3 stele 51
Hotel Rex 3 stele 60
Hotel Transilvania 3 stele 30
Hotel Villa Franka 3 stele 34
Hotel Imperial 3 stele 50
Apart Hotel Sighișoara 3 stele 46
Hotel Bulevard 4 stele 30
Hotel Central Park 4 stele 66
Hotel DoubleTree By Hilton Sighișoara 4 stele 145
– Cavaler
Hotel Korona 4 stele 76
Hotel Binder Bubi 5 stele 101
În funcție de categoria din care fac parte, observăm următoarele:
 2 hoteluri de 2 stele;
 1 hotel de 5 stele.
Cel mai mare număr de locuri este deținut de Hotelul DoubleTree by Hilton
Sighișoara – Cavaler (145 locuri), urmat de Hotelul Binder Bubi (101 locuri).
24
Pensiuni

Pensiunea Casa Lia 2 2 flori 8
Pensiunea Lelila Inn 2 flori 14
Pensiunea Baron 3 flori 22
Pensiunea Casa Lia 1 3 flori 13
Pensiunea Gasthaus Alte Post 3 flori 16
Pensiunea Gia 3 flori 28
Pensiunea Otilia 3 flori 17
Pensiunea Am Goldberg 3 flori 15
Pensiunea Casa Richter 3 flori 9
Pensiunea Stejarul 3 flori 20
Pensiunea La Castel 3 flori 18
Pensiunea Carolina House 4 flori 17
Pensiunea Casa Savri 4 flori 16
Pensiunea Casa Georgius Krauss 4 flori 18
Pensiunea Andreea Maria 2 stele 6
Pensiunea Casa Costea 2 stele 6
Pensiunea Citadela 2 stele 17
Pensiunea Cristina & Pavel 2 stele 14
Pension Am Schneiderturm 2 stele 13
Pensiunea Sighișoara 2 stele 12
Pensiunea Voievod Dracula 2 stele 12
Pensiunea Zidul Cetății 2 stele 12
Pensiunea Ana Cristina 3 stele 14
Pensiunea Aquaris 3 stele 21
Pensiunea Bastion 3 stele 12
Pensiunea Bella Vista Sighișoara 3 stele 22
Pensiunea Casa Barocă 3 stele 5
Pensiunea Casa cu Cerb 3 stele 25
Pensiunea Casa Legendă 3 stele 11
Pensiunea Casa Sighișoreană 3 stele 27
Pensiunea Casa Soare 3 stele 14
Pensiunea Chic 3 stele 9
Pensiunea Fronius Residence 2 3 stele 7
Pensiunea Hera 3 stele 28
Pensiunea Joker 3 stele 24
25
Pensiunea Julia 3 stele 10

Pensiunea Mario 3 stele 22
Pensiunea Norbert 3 stele 14
Pensiunea Pivnița Lui Teo 3 stele 8
Pensiunea San Gennaro 1 3 stele 10
Pensiunea San Gennaro 2 3 stele 18
Pensiunea Tranzit 3 stele 6
Pensiunea Casa Săsească 3 stele 18
Pensiunea Casa Marcus 3 stele 8
Pensiunea Vila Mara 3 stele 20
Pensiunea Vila Veve 3 stele 20
Pensiunea Casa Maria 3 stele 15
Pensiunea Vila Relax 3 stele 12
Pensiunea Venesis House 3 stele 23
Pensiunea Casa Trappold 3 stele 15
Pensiunea Poveste în Transilvania 3 stele 37
Pensiunea Vio 3 stele 7
Pensiunea Casa cu Uși 3 stele 16
Pensiunea Casa cu Suflet 3 stele 15
Pensiunea Guesthouse Rosenhof 3 stele 5
Pensiunea Casa Bertha 3 stele 9
Pensiunea Casa Cositorarului 4 stele 4
Pensiunea Fronius Residence 1 5 stele 14
În cazul pensiunilor, centralizarea datelor a dus la următoarele rezultate:
 2 pensiuni de 2 flori;
 8 pensiuni de 2 stele;
 34 pensiuni de 3 stele;
 O pensiune de 4 stele;
 O pensiune de 5 stele.
Cea mai mare disponibilitate se află în cadrul pensiunii Poveste în

Transilvania (37 locuri), urmată de pensiunile Hera și Gia cu câte 28 de locuri
fiecare, și Pensiunea Casa Sighișoreană cu 27 de locuri.
26
Hosteluri, Moteluri, Camere de închiriat, Apartamente de închiriat,

Camping-uri

Camere de închiriat – Casa Steluța 2 stele 6
Apartamente de închiriat – Casa Cojo 2 stele 4
Hostel Burg 2 stele 43
Camping Vila Franka 2 stele 92
Camping Aquaris 2 stele 110
Camere de închiriat – Casa Adalmo 3 stele 9
Camere de închiriat – Casa cu Cerdac 3 stele 10
Camere de închiriat – Taschler Haus 1 3 stele 4
Camere de închiriat – Taschler Haus 2 3 stele 18
Camere de închiriat – Dominic Boutique 3 stele 2
Apartamente de închiriat – Casa 3 stele 14
Dragonului
Hostel Casa Vlad 3 stele 14
Hostel Casa Wagner 3 stele 59
Motel Corsa 3 stele 46
În privința acestor structuri de primire cu funcțiune de cazare, din punct de

vedere al categoriei se observă următoarele:
 5 structuri de primire de 2 stele;

 7 structuri de primire de 3 stele.
În funcție de numărul de locuri existente în aceste structuri, clasamentul este

de forma:
 Camping Aquaris – 110 locuri;

 Camping Vila Franka – 92 locuri;
 Hostel Casa Wagner – 59 locuri;
 Motel Corsa – 46 locuri.
2.2 Stucturi de primire cu funcțiune de alimentație
Structurile de primire turistică cu funcțiune de alimentație publică sunt

unități de alimentație în incinta structurilor de primire cu funcțiune de cazare,
27
unități de alimentație publică situate în stațiuni turistice, precum și cele

administrate de societăți comerciale de turism, restaurante, baruri, unități de fast-
food, cofetării, patiserii, și care sunt atestate conform legii.
În Sighișoara, baza de alimentație publică este una solidă, unde funcționează

un număr mare de restaurante, asociate sau nu bazelor de cazare.
Conform Ministerului Turismului, sunt prezentate mai jos structurile de

primire turistică cu funcțiuni de alimentație publică, conform ultimei actualizări,
din data de 22.11.2019.
Restaurante

Restaurant Casa cu Cerb 2 stele 60
Restaurant Chic 2 stele 24
Restaurant Claudiu 2 stele 48
Restaurant Corsa 2 stele 128
Restaurant Poenița 2 stele 60
Restaurant Stejarul 2 stele 80
Restaurant Terasa Jo 2 stele 29
Restaurant Transilvania 2 stele 100
Restaurant Vila Franka 2 stele 400
Restaurant Bastion 3 stele 24
Restaurant Casa Vlad Dracul 3 stele 180
Restaurant Casa Wagner 3 stele 80
Restaurant Cavaler 3 stele 240
Restaurant Gasthaus Alte Post 3 stele 240
Restaurant Korona 3 stele 25
Restaurant Sighișoara 3 stele 125
Restaurant Josef T. 4 stele 110
Restaurant Korona 4 stele 100
Restaurant Binder Bubi 5 stele 85
28
Conform tabelului de mai sus, în privința restaurantelor, se concretizează

următoarele:
În ceea ce privește categoria:
 Cele mai multe restaurante, 9 la număr, se încadrează în categoria de 2

stele;
 Un număr de 7 restaurante, fac parte din categoria restaurantelor de 3
stele;
 Un număr de 2 restaurante sunt de 4 stele, și doar 1 restaurant de 5
stele.
În ceea ce privește numărul de locuri:
Realizând un clasament al numărului de locuri existente în restaurantele din

Sighișoara, se evidențiază următoarele:
 Locul 1: Restaurant Vila Franka – 400 locuri;

 Locul 2: Restaurantele Cavaler și Gasthaus Alte Post – 240 locuri;
 Locul 3: Restaurant Casa Vlad Dracul – 180 locuri;
 Locul 4: Restaurant Corsa – 128 locuri;
 Locul 5: Restaurant Sighișoara – 125 locuri;
 Locul 6: Restaurant Josef T. – 110 locuri;
 Locul 7: Restaurantele Transilvania și Korona – 100 locuri.
Baruri de zi

Bar de zi Aquaris 1 stea 60
Bar de zi Burg 1 stea 80
Bar de zi Bastion 3 stele 40
Bar de zi Cavaler 3 stele 27
Bar de zi Fronius Residence 2 3 stele 16
Bar de zi Sighișoara 3 stele 20
Bar de zi Tranzit 3 stele 24
Bar de zi Josef T 4 stele 30
Bar de zi Korona 4 stele 15
Bar de zi Krauss 4 stele 30
29
Bar de zi Binder Bubi 5 stele 32
În ceea ce privește categoriile din care fac parte barurile de zi, observăm că:
 Două baruri de zi de 1 stea;

 5 baruri de zi de 3 stele;
 3 baruri de zi de 4 stele;
 1 bar de zi de 5 stele.
Ca și număr de locuri, cele mai încăpătoare baruri de zi sunt Burg (80 locuri)
și Aquaris (60 locuri).
Crame

Crama Casa Wagner 3 stele 80
Crama Pivnița lui Teo 3 stele 24
Crama Sighișoara 3 stele 80
Crama Casa Vlad Dracul 3 stele 40
Crama Krauss 4 stele 46
Crama Binder Bubi 5 stele 83
În cazul cramelor, acestea sunt împărțite pe 3 categorii:
 4 crame de 3 stele;
 O cramă de 4 stele;
 O cramă de 5 stele.
De cele mai multe locuri, dispun următoarele:
 Crama Binder Bubi – 83 locuri;

 Cramele Casa Wagner și Sighișoara – 80 locuri fiecare.
Alte structuri de primire cu funcțiune de alimentație

Braserie Burg 1 stea 30
Braserie Apart Cafe 2 stele 24
30
Cafenea Cafe Imanol 2 stele 20

Cafenea Casa Cositorarului 4 stele 130
Pizzeria San Gennaro 1 2 stele 48
Pizzeria San Gennaro 2 2 stele 44
Fast-Food Snack Bar Hei Sighișoara 2 stele 39
2.3 Structuri de primire cu funcțiune de agrement
 Activități sportive: Fitness Diana; terenuri sportive

 Activități culturale: Casele de Cultură „Mihai Eminescu” și „Ciprian
Porumbescu”; Muzeul de Istorie; Biblioteca Municipală; Centrul
Educațional Interetnic Pentru Tineret; Clubul Copiilor.
 Cinematografie: Club Aristocrat;
 Cluburi: Club The Office; Club Onix, Club Blue Night.
 Parcuri, spații de joacă.
2.4 Circulația turistică pe 3 ani: 2016-2018
2016 2017 2018

Număr sosiri 101.067 104.867 108.699
Număr înnoptări 134.711 151.354 155.200
Durata medie a sejurului 1.3 1.5 1.4
Pe baza acestor date, se concretizează următoarele:
 În anul 2017, structurile de cazare existente în Sighișoara au fost gazda unui

număr de 104.867 de turiști, cu 3.800 mai mulți față de anul 2016, turiști
care au efectuat un număr de 151.354 de înnoptări, cu 16.643 mai multe față
de anul 2016, durata medie a sejurului fiind de 1.5 înnoptări/turist.
 În anul 2018, structurile de cazare existente în Sighișoara au fost gazda unui
număr de 108.699 de turiști, cu 3.832 mai mulți față de anul 2017, turiști
care au efectuat un număr de 155.200 de înnoptări, cu 3.846 mai multe față
de anul 2017, durata medie a sejurului fiind de 1.4 înnoptări/turist.
31
CAPITOLUL 3
STRATEGII DE DEZVOLTARE A TURISMULUI ÎN ZONĂ
3.1 Analiza SWOT
Analiza SWOT a economiei
Puncte tari:
 Industrie diversificată: economia locală nu este dependentă de un

anumit tip de industrie sau economie;
 Activități productive tradiționale, care pot utiliza forța de muncă
existentă: ceramică, industria textilă;
 Industriile importante existente se bazează pe o experiență de piață de
lungă durată, dar și de disponibilitatea materiilor prime la nivel local;
 Tendințele puternice de înființare a microîntreprinderilor, a IMM-
urilor, demonstrează dezvoltarea progresivă a unui spirit
antreprenorial local;
 Existența companiei Hochland, care asigură multe locuri de muncă;
 Oportunități de angajare a forței de muncă în turism și servicii.
Puncte slabe:
 Economia locală oferă aproape în exclusivitate locuri de muncă de

calificare medie, astfel că persoanele cu studii superioare își găsesc
greu locuri de muncă;
 Costurile reduse cu forța de muncă locală au fost motorul de bază
pentru supraviețuirea industriei după 1990, însă acesta este un risc
puternic pentru viitor;
 IMM-urile nu sunt suficient de calificate și puternice și riscă să
dispară în confruntarea cu marile centre comerciale;
 Legat de serviciile turistice, locurile de muncă sunt sezoniere, de 4
luni pe an (1 iunie - 15 septembrie);
 Există persoane cu studii superioare angajate cu salar minim pe
economie;
 Rețineri din partea angajatorilor, cu privire la formarea continuă;
32
 Migrația forței de muncă.
Oportunități:
 Dezvoltarea continuă a unor industrii secundare, flexibile și

diversificate, bazate pe materiile prime locale;
 Reîmprospătarea sectorului artizanal local, prin sprijinirea de noi
antreprenoriate în domeniu;
 Specializarea pe produse ecologice;
 Lemnul este o resursă locală care poate fi exploatată pentru producția
locală de mobilier pentru care există cerere;
 Diversificarea activităților industriale pornind de la materiile prime și
calificările existente la nivel local, abordând piețe noi, complementare
și diferențiate.
Amenințări:
 Subestimarea importanței în viitor a economiei locale și a industriilor

majore existente;
 Conceperea economiei industriale ca fiind înlocuibilă cu turismul cu
influențe doar pozitive asupra afacerilor, antreprenoriatului și pieței
forței de muncă;
 Un pericol major este dat de dependența de contractele internaționale,
care asigură supraviețuirea majorității industrilor;
 Banii pentru proiecte nu se alocă în mod transparent, ci în mod
preferențial;
 Fiscalitate excesivă, care poate duce la: faliment sau la evaziune
fiscală;
 Taxe și impozite ridicate.
Analiza SWOT a turismului
Puncte tari:
 Sighișoara în sine este o marcă recunoscută atât la nivel național cât și

internațional, atrăgând anual sute de mii de turiști;
33
 Localizarea în Transilvania, care este un brand: vin turiști care poate

nu au auzit de România dar care cu siguranță au auzit de Transilvania;
 Localnicii văd în turism o sursă de venit și de dezvoltare locală, astfel
că investesc în acest domeniu;
 Patrimoniul imobiliar al orașului se află pe lista Patrimoniului
Mondial UNESCO, fiind inclus în rândul obiectivelor turistice;
 Există o infrastructură de cazare și alimentație de diferite categorii
financiare;
 În prezent, prețurile mici comparate cu prețurile altor destinații
turistice din lume, atrag turiști din Europa și SUA;
 Importanța turistică și istorică a cetății reprezintă un factor de atracție
turistică;
 „Eticheta” UNESCO contribuie la atractivitatea și interesul
internațional;
 Un alt factor de atractivitate este reprezentat și de imaginea originală
și autentică a orașului;
 Participarea în numele Asociației Turistice Sighișoara la diferite
târguri și expoziții;
 Existența unei asociații turistice.
Puncte slabe:
 Ofertele de cazare și alimentație sunt insuficiente în anumite perioade

ale anului;
 Accesul vizitatorilor este dificil, datorită unei dotări relativ slabe a
infrastructurii de transport;
 Infrastructura turistică este în evoluție, însă, cu lacune din punct de
vedere: profesional, organizatoric și din punct de vedere al
marketingului.
Oportunități:
 Exploatarea turistică atât a moștenirii construite cât și a mediului

natural, aparținătoare UNESCO și a teritoriului Natura 2000;
34
 Realizarea unui plan solid de economie turistică, profitând în primul

rând de prețurile scăzute și, în al doilea rând, de rangul de moștenire;
 Reducerea riscului unui eventual declin economic, prin promovarea
treptată a turismului ca și activitate complementară a economiei;
 Oferirea unor servicii turistice de calitate prin colaborarea între
operatorii de transport public urban, interurban și CFR.
Amenințări:
 Monopolizarea dezvoltării turistice de câțiva operatori și

întreprinzători, dacă localnicii nu sunt informați și mai ales sprijiniți
în demararea activităților antreprenoriale;
 Alterarea culturală și socială a vecinătății cetății;
 Risc ridicat al afacerilor noilor întreprinzători, în cazul în care
propunerile de planificare nu sunt corespunzător integrate, iar
sinergiile de dezvoltare nu sunt realizate.
Analiza SWOT a comerțului și serviciilor
Puncte tari:
 În Sighișoara, serviciile acoperă o mare varietate de domenii;

 Comerțul stradal se menține alături celui din supermarket-uri;
 Multe produse sunt legate de „marca” cetății;
 Numărul mare de activități comerciale noi demonstrează un trend
pozitiv al sectorului, dar și un dinamism local pronunțat;
 Creșterea cererii față de bunurile de consum care poartă un profil
social este un factor de încurajare
Puncte slabe:
 Din cauza puterii slabe de cumpărare a localnicilor, serviciile sunt

deseori de slabă calitate;
 Calitatea bunurilor și a magazinelor este relativ nesatisfăcătoare;
 Competitivitatea slabă între serviciile profesionale menține prețurile
foarte înalte.
35
Oportunități:
 Utilizarea în continuare a unităților comerciale mici pe străzi și piețe,

ca o valoare culturală a împrejurimilor;
 Sinergia cu Târgu Mureș pentru evenimente, târguri.
Amenințări:
 Posibilitatea slăbirii unităților comerciale stradale sub presiunea

marilor centre comerciale;
 Șanse comerciale inegale cu Târu Mureș, acesta fiind mult mai
avansat în comerț, evenimente comerciale și târguri.
Analiza SWOT a sectorului agricol
Puncte tari:
 Orașul are un potențial bogat, inclusiv în afara teritoriului

municipiului, cu produse proaspete și de calitate;
 Există păduri cu multe feluri de ciuperci, care pot fi comercializate;
 Râurile pot fi utilizate pentru pescuit.
Puncte slabe:
 Actuala agricultură extra-regională aprovizionează piețele printr-o

distribuire largă, fapt ce reduce posibilitățile locale.
Oportunități:
 Promovarea pieței directe, de la producătorii locali la consumatori,

excluzând astfel intermedierea;
 Dezvoltarea de produse agricole de nișă sănătoase, bazate pe procedee
ecologice.
Amenințări:
 Abandonarea continuă a teritoriului rural;

 Dependența puternică de import a produselor, deseori la prețuri mici
dar de calitate inferioară.
36
Analiza SWOT a resurselor umane, a gradului de ocupare al forței de

muncă, a șomajului
Puncte tari:
 Majoritatea populației este activă;

 Rata șomajului în rândul localnicilor este redusă;
 Cunoștințe și abilități în meșteșugurile tradiționale, a lucrătorilor
experimentați în ceramică și porțelan.
Puncte slabe:
 Forța de muncă calificată în activitățile comerciale locale, cât și tinerii

cu studii superioare, părăsesc orașul. În majoritatea cazurilor, aceștia
nu mai revin în Sighișoara;
 Pentru a completa lipsa de forță de muncă din industria productivă, se
apelează la persoane din mediul rural, astfel că există fluctuații în
forța de muncă ce face naveta;
 Emigrarea de lungă durată în țările din UE;
 Emigrarea sezonieră în țările din UE;
 Emigrarea internă în orașele mari, dezvoltate și în centrele regionale a
persoanelor cu studii superioare;
 Eficiența slabă a funcționarilor publici.
Oportunități:
 Reîntoarcerea emigranților pe durată lungă sau definitiv;

 Susținerea de training-uri operaționale în gândire strategică pentru
funcționarii publici;
 Dezvoltarea unor antreprenoriate noi bazate pe competențe
tradiționale;
 O mai bună formare profesională a angajaților din sectorul turismului.
Amenințări:
 Persistența trendului de emigrare;

 Criza industrială, care duce la creșterea ratei șomajului.
37
Analiza SWOT a infrastructurii
Puncte tari:
 Acoperire mare în ceea ce privește infrastructura de apă și canalizare;

 Proximitatea de aeroporturile internaționale;
 Sighișoara este considerat un nod important de cale ferată;
 Un procent de 40% din drumurile municipiului se află în stare bună;
 Legăturile rutiere cu localitățile încojurătoare sunt benefice atât pentru
locuitori, cât și pentru turism.
Puncte slabe:
 „Sufocarea” orașului din cauza drumului European care îl traversează;

 Dificultatea accesului de la distanțe mari și mijlocii, datorată
următoarelor cauze: calea ferată este înceată, aeroporturile apropiate
nu sunt conectate de oraș prin transport regulat;
 Există întârzieri logistice datorită dependenței de transportul pe
drumurile lente;
 Acces îngreunat în anumite cartiere și în cetate în cazul intervențiilor,
din cauza stării drumurilor;
 Din cauza drumului european E60 se produc numeroase accidente;
 Nu există suficiente poduri și căi de acces penste râul Târnava;
 Existența unor treceri de pietoni periculoase;
 „Curba neagră” – există o curbă la ieșirea într-o localitate, unde
deseori au loc accidente grave, însă nu sunt luate măsuri.
Oportunități:
 Îmbunătățirea conexiunilor internaționale prin conectarea

aeroporturilor apropiate de Sighișoara, introducând transportul regulat
cu autobuze, în colaborare cu aeroporturile și companiile de transport
aerian;
 Consolidarea unui pol inter-modal în zona gării.
38
Amenințări:
 Persistența dificultății de acces va frâna dezvoltarea, cu precădere

logistica de turism și marfă;
 Drumul de centură poate avea în timp efecte negative asupra
economiei locale;
 Umiditatea foarte mare a zonei poate afecta infrastructura.
Analiza SWOT a educației și a învățământului
Puncte tari:
 Existența a numeroase activități extracurriculare și școlare;

 Rețeaua școlară este pregătită pentru numărul existent de elevi;
 Instituțiile educaționale cu tradiție oferă cunoștințe de calitate;
 Corpul profesonal este format din cadre didactice bine pregătite;
 Implicarea părinților – un procent de 33%-50% dintre părinți participă
activ;
 Existența asociațiilor de părinți;
 Disponibilitate din partea părinților de a direcționa 2% din impozitul
pe venit pentru asociații;
 Existența fondurilor pentru echipamentele sportive;
 Existența fondurilor pentru cabinete psihologice și de logopedie;
 Existența unei bune colaborări atât cu ONG-urile, cât și cu unele
firme.
Puncte slabe:
 Nu există școli sau programe pentru calificare, recalificare sau

specializare pentru adulți;
 Absența unei sinergii între educație și activitățile economice;
 Interfață slabă între educație și societate;
 Există un anumit număr de copii care nu au acces la educația de bază;
 Abandon școlar, absenteism, ambele datorate lipsei de educație a
părinților și a comportamentului lor față de copii;
39
 Lipsa cunoștințelor solide în domeniul elaborării și implementării de

proiecte, achiziții publice.
Oportunități:
 Înființarea unui colegiu privind restaurarea și managementul

moștenirii;
 Consolidarea ofertei educaționale cu profiluri de artizanat și servicii
turistice.
Amenințări:
 În contextul în care educația continuă alimentarea șomajului local, va

crește atât nemulțumirea, cât și dezorientarea tinerilor;
 Migrația populației;
 Migrația profesorilor către alte orașe;
 Natalitatea scăzută;
 Salariile mici;
 Manuale neadaptate.
Analiza SWOT a culturii
Puncte tari:
 Există oferte variate din partea unor instituții culturale. Aceste oferte
se adresează atât rezidenților, cât și turiștilor;
 Existența unui buget considerabil alocat de administrația locală și
sponsori, pentru desfășurarea activităților culturale;
 Festivaluri recunoscute la nivel național și internațional;
 Unele evenimente sunt unice la nivel național;
 De regulă, economia locală sponsorizează evenimente culturale;
 Existența unor colecții istorice în cadrul Muzeului Istoric;
 Existența bibliotecii istorice, care deține 30.000 de volume vechi;
 Trecutul istoric bogat;
 Patrimoniu Arhitectural – Turnul cu Ceas;
 Existența ONG-urilor active în domeniu.
40
Puncte slabe:
 Concentrarea evenimentelor pe perioada verii;

 Există 2-3 evenimente de dimensiuni mari și multe mici, însă lipsește
coordonarea între ele;
 Promovare insuficientă a evenimentelor de mici dimensiuni;
 Lipsa educației culturale;
 Infrastructura, deși există, nu este dotată corespunzător.
Oportunități:
 Consolidarea continuă a evenimentelor culturale actuale și viitoare,

printr-un management centralizat și marketing internațional;
 Dezvoltarea distribuției evenimentelor pe toată perioada anului,
extinzând astfel sezonul turistic;
 Sinergie cu evenimentele culturale organizate în Sibiu;
 Rețea tematică internațională, schimb de experiență, suport și
publicitate reciprocă.
Amenințări:
 Competiția destul de acerbă cu orașul Sibiu, devenit mai puternic

după declararea acestuia „Capitală Culturală Europeană” a anului
2007.
Analiza SWOT a sistemului de sănătate și asistență socială
Puncte tari:
 Existența unor organizații locale, naționale și internaționale, active în

domeniul social;
 Există suficienți medici de familie;
 Relația între spital și administrația publică locală este bună;
 Se pot oferi multe servicii medicale pe plan local, astfel că nu este
necesară deplasarea la Târgu Mureș.
41
Puncte slabe:
 Lipsa unei corelări între serviciile publice cu cele din sfera asistenței
sociale private;
 Comunicarea între medicii de familie și medicii specialiști este
deficitară;
 Lipsa de educație și de informație în rândul populației, cu privire la
sistemul sanitar;
 Susținere și implicare insuficientă a APL în activitățile desfășurate de
firmele private, care prestează servicii de asistență socială și medicală
la domiciliu;
 În sistemul sanitar existent, medicii nu sunt învățați cum să
relaționeze cu pacienții.
Oportunități:
 Desfășurarea unor training-uri cu tematica relaționării medic-pacient;

 Informarea cetățenilor cu privire la sistemul sanitar;
 Modernizarea continuă a spitalului;
Amenințări:
 Emigrarea medicilor competenți în centrele medicale din alte orașe ale

țării, sau chiar în străinătate.
Analiza SWOT a Cetății Medievale Sighișoara
Puncte tari:
 Includerea pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO;

 Valoare istorică și monumentală deosebită;
 Bine păstrată, ca un complex de fortificații și clădiri urbane;
 Istorie bogată;
 A fost nominalizată în Programul Operațional Regional 2007-2013.
42
Puncte slabe:
 Abandonarea de lungă durată a determinat o condiție critică a unor

structuri;
 Intensificarea numărului de vizitatori conduce la accelerarea
degradării structurilor;
 Achiziționarea unui număr mare de case individuale de către străini și
expulzarea rezidenților.
Oportunități:
 Atât restaurarea, cât și managementul sustenabil al fortificațiilor, pot

consolida perspectivele de dezvoltare culturală și turistică.
Amenințări:
 Alterarea radicală a caracterului tradițional, social și economic al

cetății.
Analiza SWOT din punct de vedere social
Puncte tari:
 Diversitatea serviciilor sociale oferite la nivelul Municipiului

Sighișoara: de la îngrijire socială și medicală pentru persoanele în
vârstă și pentru persoanele cu handicap, servicii pentru copiii
defavorizați, și până la cantine sociale;
 Existența ONG-urilor cu experiență în domeniile în care activează –
social, educațional, cultural;
 Existența unor clase speciale pentru copiii cu sindromul Down și
autism.
Puncte slabe:
 Retincență crescută a beneficiarilor față de ONG-urile care încearcă să

îi sprijine;
 Persoanele cu dizabilități nu au locuri de muncă;
 Promovare insuficientă a serviciilor sociale.
43
Oportunități:
 Integrarea persoanelor cu dizabilități în viața de zi cu zi a orașului prin

crearea unor locuri de muncă pentru aceștia, oferirea de propuneri de
voluntariat.
Amenințări:
 Reducerea finanțărilor venite din partea unor fundații private;

 Legislația din domeniul social, care cuprinde standarde exagerate,
greu de atins.
Analiza SWOT a administrației publice
Puncte tari:
 Credibilitatea instituției;
 Angajații sunt deschiși să asculte problemele cu are se confruntă
cetățenii;
 Amabilitate în relaționarea cu cetățenii;
 Multe dintre informațiile și problemele locale sunt puse la dispoziția
cetățenilor pe diverse căi: fie online pe site-ul primăriei, fie în incinta
instituției;
 Logistică bogată.
Puncte slabe:
 Colaborarea între departamente este deficitară;

 Lipsa inițiativei;
 În majoritatea cazurilor, este folosit limbajul de specialitate, la care nu
toată lumea are acces și care nu este înțeles de toți cetățenii;
 Lipsa transparenței decizionale;
 Scăderea numărului de angajați din cauza salariilor.
Oportunități:
 Posibilități semnificative de finanțare, în vederea rezolvării diferitelor

probleme ale comunității;
44
 Uniuniea Europeană ajută în permanență la revizuirea legislației,

pentru a duce la o societate stabilă și, în cele din urmă, la înțelegerea
legilor de către toți cetățenii care doresc să se implice în diferitele
probleme cu care se confruntă societatea.
Amenințări:
 Centralizare excesivă;
 Volumul de probleme este în continuă creștere;
 Modificarea continuă a legislației – se cere aplicarea acesteia de pe o
zi pe alta.
Analiza SWOT a condițiilor de trai și a mediului
Puncte tari:
 Mediul natural este curat în ceea ce privește aerul și apa;

 Orașul este înconjurat aproape în întregime de dealuri verzi, acesta
fiind un mediu valoros ce trebuie protejat;
 Patrimoniul natural al orașului este bogat: existența spațiilor verzi
naturale și amenajate;
 Existența Rezervației Naturale de pe Platoul Breite;
 Situl Natura 2000;
 Prezența biodiversității;
 Receptivitatea populației școlare cu privire la conduita stradală și
educație ecologică;
 Existența ONG-urilor care se ocupă de starea mediului și de
conservarea biodiversității.
Puncte slabe:
 Poluarea sonoră intensă în apropierea drumului european;

 Căile ferate și drumul E60 constituie obstacole în confortul și
raționalitatea vieții urbane;
 Există o diviziune compartimentală radicală în cartiere, pe criterii
sociale și economice;
 Întreținerea exterioară și estetică a multor clădiri este nesatisfăcătoare;
45
 Spațiile publice sunt discontinue și cu dotări de slabă calitate;

 Multe dintre cartierele de blocuri se află sub orice critică, atât din
punct de vedere arhitectural, urban structural, cât și din punct de
vedere al mediului;
 Există un conflict permanent legat de depozitarea necontrolată în
spații neamenajate a deșeurilor menajere și stradale;
 Lipsa de educație, instruire și conștientizare a populației cu privire la
eficiența și importanța depunerii selective a deșeurilor menajere;
 Drumul european E60 traversează Sighișoara de la vest la est, iar
traficul intens de autovehicule de mare tonaj, alături de numărul în
continuă creștere a autovehiculelor mici ce tranzitează intravilanul,
provoacă probleme precum: poluare cu noxe, poluare fonică, slăbirea
infrastructurii stradale, creșterea numărului de accidente rutiere;
 Lipsa respectării legislației rutiere care face referire la respectarea
vitezei în oraș;
 Lipsa unui management eficient de trafic.
Oportunități:
 Păstrarea importanței culturale a orașului, pentru a promova

dezvoltarea integrată a întregului sistem urbanistic;
 Protejarea spațiilor verzi din zonele periferice;
 Dezvoltarea continuă a turismului intern și internațional, prin
valorificarea din perspectivă durabilă a siturilor naturale și istorice.
Amenințări:
 Intensificarea structurii urbane longitudinale, fără îmbunătățirea

sistemului de drumuri;
 Exploatarea rezidențială a dealurilor înconjurătoare;
 Promovarea restaurării și dezvoltării zonei de moștenire UNESCO,
însă fără recalificarea celorlalte părți și a părților critice ale orașului.
46
3.2 Strategii de valorificare a oportunităților și de diminuare a amenințărilor
În plan general, se impune crearea și implementarea unor strategii solide,

care să conducă la dezvoltarea orașului.
Prima opțiune strategică este întărirea societății urbane.
Oricare ar fi viziunea de dezvoltare a unui oraș, pentru a deveni reală și

efectivă, are nevoie de o societate puternică, ce crește în mod continuu atât din
punct de vedere cantitativ, cât și calitativ, o societate care știe să își multiplice
capacitățile și oportunitățile, care poate intensifica viața economică, socială și
culturală, care este capabilă să maximizeze puterea specifică.
Trendul demografic negativ al orașului trebuie analizat într-un context

național relevant, deoarece afectează puternic forța de muncă: tinerii migrează
către țările din vestul UE pentru muncă sezonieră sau stabilă dar necalificată, în
timp ce profesioniștii se mută în orașe mari pentru un trai mai bun. Astfel,
consecințele directe sunt: complicații economice și productive, distanțarea față de
problemele sau perspectivele locale, instabilitate familială și scăderea natalității.
Această tendință ar trebui să fie în primul rând țintită de această strategie, prin
măsuri specifice, care să își propună să schimbe trendul, să convingă rezidenții să
rămână în Sighișoara, să îi facă să le pese de oraș și de viitorul acestuia, să le ofere
locuri de muncă sau perspective de antreprenoriat și, o bună calitate a vieții.
Noua organizare socială și familială trebuie să pună accentul pe nevoia de

mai multe locuințe, care pot să acomodeze într-un mod confortabil, un număr mai
mare de familii. Acest lucru ar trebui țintit de strategie printr-o campanie de
reabilitare a locuințelor, raționalizând astfel folosirea „stocului” existent de clădiri
pentru rezidențe noi, modernizate, și prin realizarea de noi corpuri de locuințe
pentru toate grupurile sociale, inclusiv pentru grupurile dezavantajate.
De asemenea, strategia ar trebui să țintească și o densitate rezidențială mai

mare, pentru a putea avea în mod progresiv un efect urban mai puternic, cu
potențial de socializare, relaționare interpersonală, schimburi sociale și siguranță în
spațiile urbane publice. Există o nevoie clară de a transforma imaginea rurală a
mediului construit într-una urbană, bine consolidată. Aceasta va conduce direct la
47
eficientizarea costurilor infrastructurii de utilități, raționalizarea transportului

public.
Nu în ultimul rând, această opțiune strategică va afecta pozitiv și zonele

verzi din jurul orașului, oferind astfel protecție față de o extindere urbană supra-
dimensionată.
Zonele industriale, comerciale și de meșteșugărit, bine deservite de transport

și utilități, corect integrate în spațiul urban, ar trebui să permită întărirea unităților
existente și dezvoltarea altora noi. Astfel, strategia trebuie să abordeze această
chestiune în relație cu măsurile de dezvoltare a mediului economic și cu campania
de marketing.
Totodată, în prima fază a aplicării strategiei, ar trebui urmărită și atragerea

de noi rezidenți din comunele învecinate, din România sau chiar din străinătate.
Această chestiune dificilă este în același timp o cauză și un efect al întăririi
societății urbane și trebuie aplicată cât mai repede posibil, prin mijloace de
comunicare care să țintească grupurile sociale dorite.
Mai mult decât atât, o condiție importantă a acestei „revigorări” urbane ar

trebui să fie și promovarea și consolidarea atașamentului față de oraș și problemele
sale, păstrarea unui nivel înalt de participare și dezvoltarea unui dialog social care
să susțină strategia și să convingă emigranții să se întoarcă în Sighișoara.
Cea de a doua opțiune strategică este crearea și distribuirea bogăției.
În acest sens, strategia este concepută pentru a produce oportunități de

dezvoltare și pentru a creea noi locuri de muncă, firme și afaceri. Acestea sunt
dezirate în contextul unui model de societate deschisă, în care există oportunități
egale care să permită oricui accesul la o viață economică.
Industria ar trebui întărită și exploatată în continuare, prin consolidarea

unităților existente, prin reconversia unităților aflate într-o stare critică, prin
atragerea unor noi și prin promovarea pe cât mai mult posibil a sectorului de
tradiții locale. Fiind mai flexibil, sectorul de artizanat și meșteșuguri are nevoie de
investiții mai mici, și fiind aproape de societate ar trebui susținut prin măsuri
specifice, implicând în mod special tinerii.
48
Totodată, comerțul stradal ar trebui să fie obiectul unor măsuri de susținere

care să garanteze supraviețuirea sa pe lângă centrele comerciale, astfel încât
microeconomia să se păstreze operațională și pentru a fi protejat mediul socio-
economic tradițional.
Cea de a treia opțiune de dezvoltare are în vedere o guvernare mai bună.
Împărțirea responsabilității asupra implementării strategiei trebuie

consolidată prin verificări anuale și evaluări a atingerii obiectivelor și realizării
măsurilor planificate.
Se impune organizarea și responsabilizarea Agenției de Dezvoltare Locală

pentru gestionarea serviciilor municipale, a planurilor de dezvoltare, a finanțărilor
europene.
Noii antreprenori trebuie să primească asistență, prin măsuri specifice, care

includ orientare, acces la microcredite, gestiune financiar-contabilă.
Totodată, legătura dintre educație și economie trebuie să corespundă

colaborărilor specifice dintre sectorul public și mediul economic. Trebuie țintită
îmbunătățirea educației profesionale, vocaționale, instruirea adulților, precum și
introducerea unor unități de învățământ superior.
În vederea aplicării celor trei opțiuni strategice, se impune fixarea unor

obiective clare, și a unor măsuri specifice, după cum urmează:
Obiectiv: Protejarea și restaurarea Cetății Medievale Sighișoara, prin

următoarele măsuri
 Aplicarea tuturor recomandărilor UNESCO pentru zonele de

patrimoniu;
 Operarea continuă a restaurării științifice a monumentelor;
 O programare clară a întreținerii pe termen mediu.
Obiectiv: Dezvoltarea patrimoniului natural și construit în oraș și

împrejurimi, prin următoarele măsuri
 Dezvoltarea activităților economice folosind patrimoniul natural și

construit;
49
 Promovarea culturii și a turismului;

 Sprijinirea activităților economice sinergice, pentru a înlătura
fenomenul turismului de o zi.
Obiectiv: Îmbunătățirea accesibilității interne și externe, prin următoarele

măsuri
 Îmbunătățirea accesibilității externe: acces fizic din exterior mai facil;

 Creșterea mobilității interne: mai eficientă și mai puțin dependentă de
autoturismele private.
Obiectiv: Îmbunătățirea mediului urban și a calității vieții, prin următoarele

măsuri
 Promovarea unor spații publice de calitate și sigure în oraș;

 Introducerea stimulentelor urbanistice și a acceleratorilor pentru
reabilitare;
 Îmbunătățirea continuă a utilităților în oraș;
 Îmbunătățirea întreprinderilor existente și a zonelor industriale
dezafectate, înainte de a planifica altele noi.
Obiectiv: Întărirea și exploatarea oportunităților și a mediului economic, prin

următoarele măsuri
 Incubatoare de afaceri: pentru artizanii locali, tehnologii IT și inovare;

 Asistență pentru start-up business;
 Încurajarea întreprinderilor vechi și noi care folosesc capacitățile
locale;
 Orientarea inițiativelor locale pentru antreprenoriat în domeniul
turismului, pentru a crea o distribuție echilibrată a antreprenorilor în
turism.
Obiectiv: Combaterea excluziunii sociale și a discriminării, prin următoarele

măsuri
 Integrarea grupurilor etnice;

 Protecția persoanelor vârstnice;
50
 Integrarea persoanelor cu dizabilități;

 Investirea în generația tânără dezavantajată.
Obiectiv: Locuri de muncă și educație, prin următoarele măsuri
 Facilitarea interfeței dintre operatorii economici și forța de muncă

locală;
 Conlucrarea autorităților locale cu unitățile de învățământ;
 Coordonarea programelor de formare profesională și vocațională cu
tendințele de dezvoltare și investiții;
 Conectarea educației profesionale cu activitățile economice și cu
oferta de locuri de muncă.
Obiectiv: Sprijin pentru tineret, prin următoarele măsuri
 Promovarea dezvoltării cunoștințelor IT și limbi străine în rândul

tinerilor;
 Combaterea consumului de droguri;
 Promovarea creativității tinerilor;
 Atragerea societății în activitățile școlare;
 Promovarea sportului, a activităților de timp liber.
Obiectiv: Îmbunătățirea serviciilor de sănătate, prin următoarele măsuri
 Sprijinirea activităților de asistență complementară;

 Îmbunătățirea relației medic-pacient.
Obiectiv: Protecția mediului, prin următoarele măsuri
 Reducerea poluării apei și a aerului;

 Promovarea utilizării energiei regenerabile;
 Managementul deșeurilor și a apei menajere.
Obiectiv: Susținerea și dezvoltarea turismului
Încă din trecut, Sighișoara a atras prin frumusețea și așezarea sa, vizitatori
atât din România cât și din străinătate.
51
Astfel că, pentru susținerea și dezvoltarea turismului se impun următoarele:
 Cetatea – ca principal punct de atracție pentru turiști, trebuie protejată: cât

mai puține hoteluri și restaurante mari, care necesită aprovizionare multă și
transport de persoane cu mașini, încurajarea înființării de ateliere
meșteșugărești: ateliere de ceramică, tâmplărie artistică, curelărie, etc, dar și
a unor anticariate și magazine de antichități;
 Cetatea să fie zonă pietonală, cu ore speciale pentru aprovizionare, și câteva
microbuze pentru transportul turiștilor de la pensiuni la parcări. Pentru
riverani, accesul cu mașinile ar trebui să se permită doar în contextul
deținerii unui garaj propriu;
 Înființarea mai multor puncte de informare pentru turiști, dotate cu
dispecerat digitalizat pentru cazare;
 Înființarea unor noi secții în cadrul muzeului: etnografie, arheologie, artă
veche, artă modernă, muzeu al meseriilor sau muzeu despre flora și fauna
din regiune;
 Pe lângă reabilitarea constantă a cetății, ar trebui readuse în circuitul turistic
și potecile din jurul Dealului Cetății, cândva alei cu bănci, care unele duceau
la Școala din Deal și la cimitir, fără să treci prin cetate;
 Extinderea sezonului turistic prin dezvoltarea distribuției evenimentelor pe
toată perioada anului, prin organizarea de noi evenimente culturale cu
tematică pentru ficare sezon;
 Promovarea evenimentelor de mici dimensiuni, dar care cu o mai bună
promovare pot atrage un număr semnificativ de turiști;
 Consolidarea continuă a evenimentelor culturale actuale și viitoare, printr-un
management centralizat și marketing internațional;
 Realizarea unei sinergii cu evenimentele culturale organizate în Sibiu;
 Dezvoltarea unei rețele tematice internaționale, cu schimburi de experiență
și încheierea unui acord de publicitate reciprocă;
 Dezvoltarea continuă a turismului de afaceri;
 Modernizarea și diversificarea ofertei turistice, cu accent pe elementele
specifice;
 Strategia inițială de marketing ar trebui să includă un program „agresiv” de
publicitate, prin crearea unei vaste baze de date care să cuprindă cât mai
52
multe agenții de turism din România, prin furnizarea continuă de informații

către acestea: calendarul evenimentelor, actualizarea ofertelor turistice;
 Plasarea constantă a reclamelor în publicațiile de turism regionale și
naționale;
 Participarea la cât mai multe târguri de turism atât din România, cât și din
străinătate;
 Ținând cont de faptul că studiile internaționale arată că turismul cultural și
ecoturismul reprezintă nișe de piață în creștere, iar Municipiul Sighișoara, cu
proximitățile sale, are un potențial ridicat și este bine poziționat, trebuie pus
accentul pe capitalizarea acestor resurse și oportunități;
 Modernizarea continuă a infrastructurii turistice;
 Promovarea dezvoltării turistice în scopul creșterii beneficiilor obținute de
pe urma valorificării resurselor turistice pentru comunitatea locală;
 Identificarea obictivelor turistice naturale și antropice al căror grad de
exploatare este scăzut, precum și înaintarea de propuneri în vederea
introducerii cât mai rapide a acestora în circuitul turistic;
 Analizarea propunerilor venite din partea agenților publici și economici, în
vederea creșterii gradului de exploatare a resurselor turistice locale;
 Susținerea investițiilor în turismul de agrement;
 Atragerea investitorilor străini;
 Crearea unor materiale promoționale de calitate, care să proiecteze imaginea
pozitivă a turismului din Sighișoara;
 Consolidarea parteneriatului public-privat, într-un efort de relansare a
turismului;
 Exploatarea oportunităților de parteneriate regionale și a avantajelor
colaborării cu agențiile de promovare din alte județe;
 Inițierea unor programe de formare profesională a angajaților din sectorul
turismului;
 Reabilitarea și protejarea patrimoniului cu valoare istorică;
 Identificarea unor noi posibilități de finanțare pentru reabilitarea și
protejarea patrimoniului construit;
 Monitorizarea patrimoniului și găsirea unor soluții durabile în ceea ce
privește restaurarea și conservarea acestuia;
53
 Păstrarea aspectului arhitectural tradițional al cetății și a împrejurimilor

acesteia.
Îndeplinirea acestor obiective și nu numai, vor transforma Sighișoara într-un

oraș modern, dinamic, bazat pe tradițiile sale. Un oraș cu performanțe execpționale
în lumea economică, un oraș deschis, multicultural, care oferă cetățenie oricărei
persoane, un oraș proiectat pentru inovație, un oraș tânăr, atractiv, plin de viață, un
oraș în care culturile se întâlnesc, se acceptă reciproc și împreună creează viitorul.
Sectorul turistic trebuie exploatat într-un context durabil, complementar

activităților economice existente. Așadar, o abordare integrată este absolut
esențială pentru a obține durabilitatea, exploatarea corectă a patrimoniului tangibil
și intangibil și protejarea monumentelor.
54
CONCLUZII
Turismul, ca activitate socio-economică în general și turismul cultural
prezentat în particular, sunt elemente fundamentale pentru dezvoltarea durabilă a
unei regiuni, prin contribuția acestora la bunăstarea pe plan local. În același timp,
cele două, reprezintă o cale de conservare și prezentare a siturilor de patrimoniu
care sunt moștenite de la predecesorii noștri.
Afacerile în domeniul turismului se bazează aproape în întregime pe

percepția clienților săi, pe calitatea experiențelor acestora, așadar, marketingul
joacă un rol esențial în creșterea cererii pentru destinațiile turistice.
În mod practic, Sighișoara are toate atributele recunoscute: destinație

turistică de referință, Centru Cultural European, parte a Patrimoniului Mondial
UNESCO, oraș deținător de premii internaționale. Astfel, este un oraș medieval
care prin unicitatea sa oferă turiștilor posibilitatea de a redescoperi aerul plin de
mister al istoriei. Prin atmosfera medievală, cu ziduri somptoase și pline de mister,
orașul oferă totodată posibilitatea descoperirii istoriei și culturii a unui mix de
civilizații de mult apuse.
Păstrându-și farmecul istoric de altă dată, Sighișoara este în același timp și

un oraș modern, datorită festivalurilor pe care le găzduiește și care atrag numeroși
turiști din țară și din străinătate.
Sighișoara este un puternic centru artistic, reunind activitatea unor pictori,

sculptori, creatori de mobilier, artiști în piatră, bronz, meșteri de orgă, sosiți din
Konigsberg, Salzburg, Boemia, Tirol, dar și a unor artiști autohtoni ca Elias
Nicolai – cel mai mare sculptor al barocului transilvănean.
Sintetizând, Sighișoara este o îmbinare de elemente arhitectonice gotice,

renascentiste și baroce. Datorită arhitecturii sale remarcabile, a poziției dominante
și a ambianței geografice, orașul a fost numit „Perla Transilvaniei”.
În fapt, Sighișoara este și astăzi un veritabil oraș-muzeu, oferind

vizitatorului modern șansa de a realiza o întoarcere în timp, în atmosfera medievală
de acum câteva sute de ani.
55
BIBLIOGRAFIE
 Giurgiu Emil, „Sighișoara”, Editura Sport Turism, București, 1982
 Gheorghe Baltag, „Sighișoara înainte de Sighișoara”, Editura Oscar Print,
București, 2000
 Baltag Gheorghe, „Sighișoara”, Editura Nereamia Napocae, Cristian Macos,
Cluj Napoca, 2004
 Florin Andreescu, „Sighișoara – Amintiri Medievale”, Editura Ad Libri,
2004
 Zagoni Balint, „Cartea Comoară Sighișoara”, Editura Projectgraph, 2011
 Mariana Pascaru, „Călător prin țara mea – Sighișoara”, Editura Ad Libri,
Ediția 2012
 http://www.sighisoara.org.ro/
 http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
 http://turism.gov.ro/web/autorizare-turism/
 http://www.wanderlust-tour.ro/tours/the-old-town-of-sighisoara/?lang=ro
 https://www.youtube.com/watch?v=Lk_-77hkj-0
56

Sighisoara

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sighisoara

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu, Facultatea de Științe Economice, Specializarea

Administrarea Afacerilor în Turism și Servicii

Capitolul 1: Analiza potențialului turistic al zonei

Capitolul 2: Valorificarea potențialului turistic al zonei

2.3 Structuri de primire cu funcțiune de agrement…………………………………………31

2.4 Circulația turistică pe 3 ani: 2016-2018...........................................................................31

Capitolul 3: Strategii de dezvoltare a turismului în zonă

3.1 Analiza SWOT………………………………………………………………………….32

3.2 Strategii de valorificare a oportunităților și de diminuare a amenințărilor……………..47

ANALIZA POTENȚIALULUI TURISTIC AL ZONEI

1.1 Descriere economico-geografică

Sighișoara este situată în centrul țării, pe râul Târnava Mare, în sud-estul

La sfârșitul anilor 80, Municipiul Sighișoara era beneficiarul unui profil

Liberalizarea prețurilor la materiile prime și energie, lipsa fondurilor pentru

În prezent, principalele activități economice sunt în industria textilă,

Cea mai mare pondere a economiei locale, ca număr de firme, o reprezintă

Populația Sighișoarei era la recensământul din 2002 de 32.304 locuitori, din

Conform bazei de date a Serviciului Public Comunitar de Evidență a

În funcție de structura etnică, populația era împărțită în felul următor:

Conform recensământului efectuat în anul 2011, populația Municipiului

La 1 ianuarie 2016, conform Institutului Național de Statistică, populația

1.3 Analiza potențialului turistic natural

1.3.1 Analiza potențialului turistic al reliefului

Relieful Sighișoarei, parte din vechea platformă a Mării Panonice existentă

Micromorfologia îi conferă Sighișoarei rolul de poziție cheie pe Valea

În valea largă a Târnavei Mari, pe un teren accidentat de forma unei căldări,

Dispoziția vetrei orașului se face pe câteva nivele de altitudine: între 350 m

1.3.2 Analiza potențialului hidrografic, climă, faună, floră

Apele de suprafață aparțin în ansamblu bazinului hidrografic al Târnavei

Principalul curs de apă care drenează teritoriul este Târnava Mare, cu

Albia majoră a Târnavei Mari prezintă o extindere mai mare la Albești; la

Actualmente, în Sighișoara există un singur luciu de apă, amplasat în partea

Prin poziția sa geografică, Sighișoara se încadrează în tipul climatic al

Temperatura medie anuală este de 8,2C, valoare ce indică un potențial

Precipitațiile medii anuale se încadrează între 650-700 mm/an. Lunile cele

În strânsă dependență de relief, climă și sol, în această zonă s-a format o

Fondul forestier al municipiului Sighișoara se întinde pe 4985 ha din care:

Amatorii de curiozități botanice pot întâlni în regiunea Sighișoarei arbori și

1.4 Analiza potențialului turistic antropic

1.4.1 Obiective turistice

Cetatea Medievală Sighișoara

Complex medieval de arhitectură militară, civilă și ecleziastică de valoare

Parte a Patrimoniului Mondial UNESCO începând cu anul 1999, Cetatea

Cetatea Sighișoara, „cea mai frumoasă și mai bine păstrată cetate

Breslele mai importante și mai bogate răspund de ridicarea și fortificarea

 În secolele XIV-XV, avea 3-4 m și creneluri care permiteau să se

Cetatea, cu ziduri înalte de până la 10 m, este formată din 14 turnuri de

 Turnul cu Ceas – ce protejează poarta de intrare în Cetate,

Turnulețul „La Chip”

Mănăstiri și Biserici în Sighișoara

 Mănăstirea Sighișoara – Sf. Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir

Parcuri și alte elemente de cadru natural în Sighișoara

 Rezervația Naturală „Stejarii Multiseculari de la Breite” – pe Platoul

„modificată cultural”, purtând atât amprenta culturii locale săsești de peste 8

Alte locuri de vizitat în Sighișoara

 Scara Acoperită – Scara Școlarilor – a fost construită în anul 1642. În

 Casa de pe Stâncă – construită în anul 1676.

1.4.2 Festivaluri, tradiții, meșteșuguri

La Sighișoara pulsează o viață culturală activă, care se manifestă prin

Sighișoara este recunoscută a fi un loc al evenimentelor, un spațiu generos

Festivalul Sighișoara Medievală

Începând cu anul 1992, în fiecare vară, Cetatea Sighișoarei își retrăiește

La fiecare ediție a festivalului, Evul Mediu nu a mai fost nici întâmplător,

Încercând să reînvie o epocă ce părea apusă pentru totdeauna, Festivalul