Cuprins

Introducere ....................................................................................................................... 2
Capitolul I: Prezentarea zonei ............................................................................................ 4
1.1.Asezare geografica si accesibilitate ........................................................................... 4
1.2.Cai de acces ................................................................................................................ 4
1.3.Istoric ........................................................................................................................... 4
1.4.Relief ........................................................................................................................... 5
1.5.Clima ........................................................................................................................... 6
1.6. Vegetatia si fauna ......................................................................................................... 6
1.7.Hidrografie ................................................................................................................ 6
1.8.Asezari umane ............................................................................................................. 7
Capitolul II: Oferta turistica : ............................................................................................. 9
2.1.Obiective turistice naturale .......................................................................................... 9
2.2.Obiective turistice antropice ....................................................................................... 12
2.3.Structuri de cazare si alimentatie ................................................................................ 17
2.4.Echipamentul de agrement din Sibiu .......................................................................... 20
Capitolul III: ..................................................................................................................... 22
3.1.Conceperea unui produs turistic ................................................................................. 22
3.2.Analiza de pret ............................................................................................................ 25
Capitolul IV: Analiza pietei turistice ............................................................................... 28
4.1.Produsele turistice concurente:Sighisoara ................................................................... 28
4.2.Calcularea esantionului ................................................................................................ 29
4.3.Chestionarul ................................................................................................................ 29
4.4.Promovarea vanzarilor ................................................................................................ 36

Bibliografie ........................................................................................................................ 40

Anexe .................................................................................................................................. 41

1
 CĂLĂTORULE , de oriunde ai veni, să ştii că:

Aici, în târguri sau cătune, au văzut lumina zilei, au trăit,

s-au format şi au creat personalităţi ale istoriei, culturii naţionale şi ştiinţei…

Aici, saşii şi-au regăsit aspiraţiile…

Aici, în Mărginimea Sibiului, patria păstorilor,

este leagănul tradiţiilor şi legendelor româneşti…

Aici, de la poalele Făgăraşului,

multe familii au emigrat în America căutându-şi norocul…

Aici, în “Ţara vinurilor”, pe valea Târnavelor,

poti să cunoşti adevărata calitate a vinurilor româneşti…

Aici, în secolele trecute au fost ridicate adevărate fortăreţe,

toate fiind conservate pentru posteritate…

“Aici, arta face ca fiecare lucru să fie alceva, altul…” Constantin Noica

Aici iţi vei aminti vorbele lui Heraclit “omul care uita unde duce drumul”

BINE AŢI VENIT LA SIBIU

2
 Aşezat în centrul ţării, acolo unde s-au întâlnit dintotdeauna drumurile ce au legat
teritoriile istorice românesti, Sibiul a fost şi rămâne o punte de legatura şi de circulaţie a
valorilor materiale şi spirituale, leagăn de străveche cultură şi civilizaţie, zona de simbioză
între cultura românească şi cea a naţionalităţilor conlocuitoare.

Varietatea peisagistică a munţilor, etnografia, datinile, obiceiurile, monumentele

istorice şi de arhitectură şi muzeele încadrează judeţul între vetrele de cultura şi civilizaţie
românească şi în zonele cu tradiţie turistică, cu largi perspective de dezvoltare.

Prin factorii de relief şi de mediu, prin diversitatea şi frumuseţea peisajului, prin

dezvoltarea industrială şi culturală, judeţul Sibiu poate prezenta oferte amatorilor de drumeţii
sau alpinism, de vânatoare sau pescuit, practicanţilor de schi sau patinaj ori celor interesaţi de
monumente ale naturii istorice sau arhitecturale sau de tradiţii locale.

Staţiunile turistice sunt apreciate pe plan intern şi internaţional prin posibilităţile pe

care le oferă pentru practicarea sporturilor de iarnă sau vară.

Reţeaua hotelieră de vile şi cabane, de restaurante, discoteci, cafenele, baruri, piscine

şi alte utilităţi fac ca aceste staţiuni să fie căutate în toate anotimpurile.

Staţiunile balneoclimaterice dispun de resurse curative naturale, precum şi baza de

tratament pentru afecţiuni ale sistemului nervos periferic, ale aparatului respirator, genito –
urinar, insuficienţa glandulara, în stări de convalescenţă.

Multe localităţi din judeţ păstrează încă trăsături medievale: case cu ziduri groase şi
acoperişuri din olane, turnuri cu porţi de intrare sau ziduri de cetate, cetăţi medievale
fortificate şi monumente arhitectonice de o inestimabilă valoare istorică şi culturală.

Tradiţiile folclorice specifice, Mărginimea Sibiului, portul popular şi arhitectura

românească, ospitalitatea şi bucătăria autentică fac din Sibiu o zonă aparte.

O bogată faună cinegetică şi piscicolă, flora rezervaţiilor naturale constituie obiective

de mare interes ştiinţific sau pentru cei ce iubesc frumosul.

Datorită acestui imens potenţial, turismul a fost ales ca un domeniu ţintă prioritar, prin
dezvoltarea căruia se poate ajunge la crearea de noi locuri de muncă, protejarea celor existente
şi la îmbunătăţirea performanţelor economice ale judeţului

3
 Capitolul I

Prezentarea zonei

1.1 Aşezare geografică şi accesibilitate

Judeţul Sibiu este situat în centrul României în partea de sud a Transilvaniei şi se

întinde pe o suprafată de 5.422 km pătraţi, care reprezintă 2,3% din teritoriul ţării. Limitele
sale urmăresc crestele semeţe ale Munţilor Făgăraş sau culmile domoale ale Munţilor Cindrel,
care-l separă de judeţele Argeş şi respectiv, Vâlcea; trec apoi prin Depresiunea Făgăraş, prin
văile sau peste dealurile din podişul Târnavelor, unde se învecineaza cu alte trei judeţe:
Braşov la est, Mureş la nord şi Alba la vest.

1.2 Cai de acces

Căi de comunicaţie si de acces

Reţeaua de drumuri ale judeţului Sibiu: drumurile naţionale au o lungime de 257,186

km ( DN 1- 88.87 Km, DN 7 – 19,39 Km , DN 7C – 35,782, Dn 14 – 81,43 km, DN 14A – 15
Km si DN 14B – 16,714 Km ), drumurile judeţene în numar de 28 reprezintă 655,02 Km , iar
cele 81 drumuri comunale însumează 572,725, totalul ridicându-se la 1.484,929 Km.

Reteaua feroviară a judeţului cuprinde un numar de 235,277 Km cale ferată desfaşurată,

trecând prin 23 de staţii 272 poduri şi un tunel de 123 m.Trebuie menţionat faptul că cel mai
vulnerabil tronson din punct de vedere al desfaşurării şi siguranţei traficului rutier este
tronsonul cuprins între Post control Vestem şi comuna Miercurea Sibiului, cunoscând cele
mai ridicate valori de trafic din ţară ape 24 de ore cu o medie de 14.000 autovehicule, urmat
de tronsonul Sibiu – Valea Oltului ce înregistreaza 9500 autovehicule în 24 de ore.Aeroportul
International din Sibiu este situat la 5 km de centru şi oferă curse zilnice spre Bucureşti,
Germania şi Italia.

1.3. Istoric

Oraşul Sibiu are o istorie scrisă de aproape 1000 de ani, prima atestare
documentară a oraşului datând din anul 1191. Reşedinţa judeţului Sibiu, aşezare daco-romană
atestată documentar în sec XII. Este un amestec de vechi şi nou, cu ziduri de cărămidă, străzi
înguste şi o mare varietate de stiluri arhitectonice. Continuitatea simbiozei daco-romane şi
apoi a poporului român sunt dovedite de descoperirile de la Biertan secolul IV d.Hr., Seica
Mică secolul IV-XII, Mediaş secolul IX-X. La mijlocul secolului XII au fost aduşi în zona
Sibiului colonişti germani numiţi saşi.Încă din secolul XIII au început să se ridice puternice
cetăţi având ca scop apărarea împotriva atacurilor otomane Sibiu, Mediaş, Slimnic Sibiel,
Vurpar, Tilisca.

Pe teritoriul actualului judeţ s-a desfăşurat un însemnat eveniment istoric : lupta de la

Selimbar din octombrie 1599, în care ostile lui Mihai Viteazul au învins trupele lui Andrei
Bathory.

4
 Sibiul este un important centru cultural, etnografic, folkloric şi turistic. Se află pe locul
unei aşezări neopolitice şi pe ruinele vechiului oraş roman Cedonia, oraşul fiind menţionat ca
fiind fondat în 1911 cand colonişti saşi au venit pe aceste locuri.Sibiul medieval a fost o cetate
construită în secolul XII , distrusă de tătari în 1241 şi reconstruită mai târziu, asaltată de trei
ori de către turci în anii 1400. Existand multi germani pe aceste locuri oraşul era cunoscut sub
numele de Hermannstadt. O altă minoritate etnică destul de mare din oraş o constituiau
magiarii, astfel ca în timpul imperiului austriac oraşul era cunoscut sub numele de
Nagyszeben. În evul mediu, Sibiul era o localitate deosebit de prosperă , devenind un oraş al
meşteşugurilor, în 1476 existau 19 bresle, în cadrul cărora se practicau 25 de meserii. Sibiul a
fost şi o vatră de cultură, un important centru al ştiinţei. În 1544 s-a tipărit prima carte:
“catehismul românesc” . Aici au activate Nicolae Olahul umanist de talie europeană, Samuel
Bruknthal pasionat iubitor al artei, Simion Barnutiu, George Baritiu, Ioan Slavici.

În Judeţul Sibiu se găsesc 188 de localitaţi.

Oraşele judeţului Sibiu sunt : municipiile Sibiu şi Mediaş ; Agnita , Avrig , Cisnădie,
Copşa Mică , Dumbraveni , Ocna Sibiului , Talmaciu iar 53 sunt comune şi 126 sate.
Reşedinţa de judeţ este municipiul Sibiu.

1.4. Relief

Munţii , care ocupa 30% din suprafata judeţului, aparţin Carpaţilor Meridionali si sunt
reprezentaţi prin masivele Făgăraş, Cindrel si Lotru.

Versantul nordic al Munţilor Fagaraş , este situat in sudul judeţului Sibiu şi reprezinta
cea mai inalta treapta de relief. Altitudinile maxime de peste 2500 m aparţin Munţilor Fagaraş
(Vf. Negoiu - 2535m si Vf. Vanatoarea lui Buteanu - 2508 m ). Munţii Cindrel ocupa o
suprafata de 900kmp unde se intalnesc varfuri inalte de peste 2000m – Cindrel (2244m),
Serbota (2006m), Frumoasa (2160m). Munţii Lotrului aparţin judeţului Sibiu numai prin
extremitatea lor nordica Culmea Şteflesti este in general joasa (1700-1800m), fiind dominată
de câteva vârfuri de peste 2000m: Serpu (2144m), Şteflesti (2285m).

Depresiunile ocupa aproximativ 20% din suprafata judeţului,

unitate reprezentata prin depresiunile Făgăraşului (situata între
Munţii Fagaraş si Podişul Hartibaciului), Sibiului (între Munţii
Cindrel si Podişul Hartibaciului), Saliştei (este o unitate restrânsă ca
spaţiu, situată în continuarea Depresiunii Sibiului, în nord-vestul
acesteia, de care se leagă prin Cheiţa Orlatului,este cea mai mică
dintre depresiunile de contact) şi Apoldului sau Secaşului (este o depresiune intracolinară
situată în continuarea Depresiunii Saliştei)

Podişurile cu relief deluros reprezinta unitatea de relief cea mai întinsa din cadrul
judetului, cuprinzând aproape 50% din suprafata acestuia. Podişul Hartibaciului ocupa partea
centrala, nord-estica si estica a judeţului. Se întinde între Târnava Mare(la nord), Visa(la vest
şi la sud)şi Valea Oltului, dealurile din cadrul acestei unitaţi au inalţimi cuprise între 500-
700m. Podişul Secaselor este situat în nord-vestul judeţului, între valea Visei şi depresiunea
Apoldului, dealurile ating aici 500 m înaltime. Podişul Târnavelor (sau Dealurile Mediaşului)

5
ocupa extremitatea nordica şi nord-estica a judeţului întinzându-se în bazinul Târnavei Mari si
Târnavei Mici.

1.5. Clima

Teritoriul judeţului Sibiu aparţine în proporţie de cca 75% sectorului cu climă

continental-moderată (ţinutul cu climă de dealuri) şi în proporţie de cca 25% sectorului cu
climă de munte. Mediile anuale ale temperaturii aerului oscilează în jurul valorii de 9,0ºC, în
partea joasă a judeţului (9,4º C la Boiţa şi 8,9º C la Sibiu), coboară sub 5º C, pe pantele
munţilor mijlocii (4,3º C la Păltiniş) şi sub 0,0º C pe culmile munţilor înalţi. Cantităţile medii
anuale ale precipitaţiilor atmosferice totalizează 652,9 mm. Vânturile sunt predominante din
NV şi SE şi au o viteză medie anuală care oscilează între 1,8 şi 4,5 m/s la Sibiu şi 1,5 şi 6,5
m/s la Păltiniş. În muntii ce depaşesc altitudini de 2.000 m, zapezile sunt abundente şi se
pastreaza minim şase luni pe an.

1.6. Vegetatia şi faună

Ca urmare a reliefului predominant muntos şi zonelor deluroase, circa 34,6% din

teritoriul judeţului este acoperit de paduri (foioase şi conifere). Vegetaţia specifică etajului
subalpin este reprezentata de pajişti întinse, unde elementele floristice predominante sunt
iarba stâncilor, iarba vantului, etc., iar în zona Munţilor Lotru, suprafeţe întinse sunt acoperite
de paşuni alpine. Dealurile din zona Târnavelor sunt acoperite de păduri de foioase şi plantaţii
de viţa de vie.

Relieful şi vegetaţia caracteristica teritoriului judeţului Sibiu favorizeaza prezenţa unei

faune specifice zonei de munte şi podiş padurile adapostesc specii de păsări ca: mierla,
vulturul pleşug, acvila de munte, corbul şi cocoşul de munte, iar dintre mamiferele care
populează pădurile predomină lupul, vulpea, mistreţul, ursul, caprioara,capra neagră,râsul şi
mai rar veveriţa.

Fauna acvatica este reprezentată de specii ca: păstrăvul (în râurile de munte), mreana,
clean şi crap în râurile de deal.

1.7. Hidrografie

Din acest judeţ aparţine în proporţie de 2/3 bazinului Olt şi de 1/3 bazinului Mureş.
Raul Olt, cea mai mare artera hidrografică a judeţului Sibiu , care dreneaza partea de S a
acestuia, colectează pe stânga toate râurile ce coboara din Făgăraş: Arpaş, Cârtişoara, Râu
Mare, Avrig, Moaşa, iar pe dreapta apele Cibinului şi ale Pârâului Nou. Partea de N şi NV a
judeţului e traversată de Târnava Mare (aparţinând bazinului Mureşului), pe direcţia NV-SV,
pe o distanţă de 72 km împreună cu afluenţii săi: Laslea, Valchid, Biertan. Reţeaua
hidrografică este întregita de numeroase lacuri de diverse origini. În zonele montane înalte se
întâlnesc lacuri glaciare: Podragu, Podragelu, Bîlea, Lacul Doamnei, Avrig, Iezeru Mare,
Iezeru Mic. În judeţul Sibiu se gasesc şi numeroase lacuri artificiale: pe Sadu, pe Cibin, pe
Hirtibaciu sau pe Olt.

6
 1.8. Asezari umane

Oraşul Sibiu

Reşedinţa de judeţ (cu 170.000 locuitori, la 272 km de Bucuresti, important centru

industrial, comercial, cultural, turistic, păstrează şi azi amprenta de burg medieval, cu
neasemuite comori ale istoriei şi artei ce definesc nobletea şi frumuseţea acestor locuri).

Oraşul Mediaş

Mediaşul este un oraş fermecător, nu numai pentru locuitorii săi dar şi pentru
vizitatori. Este situat în centrul României, în inima Transilvaniei pe Valea Târnavei Mari.
Oraşul are o vechime de peste 7 secole, fiind menţionat pentru prima dată, într-un document
isoric în anul 1267, astfel fiind unul din cele mai vechi oraşe ale României. O localitate
pitorească în care se simte îngemânarea de vechi şi modern, alternanţa de stiluri arhitectonice
, de la cel Gotic şi Renaştere, la Baroc şi Empire, un oraş care şi-a conservat trecutul istoric în
bastioane şi monumente multiseculare cum sunt “ Turnul Trompeţilor” şi întregul grup de
monumente medievale din Piaţa castelului. Cu cei 65.000 de locuitori, Mediaşul este unul din
centrele economice imporatnte ale ţării, cu o industrie mare şi modernă, cu căi de comunicaţie
accesibile. Locuitorii de aici sunt buni , amabili şi primitori de oaspeţi.

Oraşul Agnita

Agnita – Agnetheln – Oraşul din inima ţării. Situat într-un cadru natural deosebit,
oraşul împleteşte deopotrivă aerul medieval al cetaţii săseşti de odinioară cu râsetele copiilor
chemati de clopoţel la şcoala din incinta cetăţii…oricât de departe am fi şi oricât de frumoase
ar fi locurile prin care am umblat, gândul ne întoarce de fiecare dată aici, iar inima ne va
tresări mereu când pomenim numele Agnita, <oraşul meu natal>. La noi veţi găsi oraşul curat
, aerisit, cu multe spaţii verzi şi zgomot redus;mediul de care depinde de fapt în viaţă ,
sănătatea, pe termen lung chiar bunăstarea proprie, şi mai ales a generaţiilor care urmează.

Oraşul Mărginimea Sibiului

Mărginimea Sibiului este o zonă etnografică unică în România situata la vest de Sibiu,
limitată la sud de valea Sadului si la nord de valea râului Salişte.

Cuprinde 18 localitati: Boita, Sadu, Râul Sadului, Talmaciu, Talmacel, Raşinari,

Poplaca, Gura râului, Orlat, Fântânele, Sibiel, Valea, Salişte, Galeş, Tilisca, Rod, Poiana
Sibiului şi Jina. Sunt aşezări vechi cu o populaţie majoritară română. Cea mai veche este
Răşinari din 1204, urmată de Talmaciu 1318, Orlat 1322 şi Salişte 1354. Această zonă este
caracterizată prin creşterea oilor, păstoritul fiind o tradiţie de secole pe aceste locuri în special
în satele din zona nord vestică. Cea mai veche biserică pictată se găseşte la Salişte din 1674
urmată de biserica de lemn din Poiana Sibiului, 1771, şi cea din Talmacel din 1776.

7
Oraşul Cisnadie

Situat în partea de sud a judeţului Sibiu, la o altitudine medie de 455m, pe Valea

Cisnadioarei(pârâul Argintului), oraşul Cisnădie are următorii vecini:-nord-est loc Selimbar şi
loc Bungard, est loc Vestem şi loc Mohu, sud loc Sadu şi loc Cainenii Mici(jud Vâlcea), vest
mun Sibiu, loc Raşinari şi loc Râul Sadului, nord- vest mun Sibiu; Are în componenta sa
localitatea Cisnădioara ce se află la 3,5 km de oraşul Cisnadie şi la o distanţă de 15 km de
Sibiu.

Oraşul Copşa Mică

Este situat în partea de nord-vest a judeţului Sibiu, la confluenţa râurilor Târnava Mare
cu Visa. Traversat de DN14 este situat la 43 km de reşedinta de judeţ, 12 km de municipiul
Mediaş, la est cu comuna şi staţiunea Bazna , la nord-est cu comuna Axente Sever, iar la vest
cu comuna Micasaşa. Oraşul este amplasat în culoarul depresionar al râului Târnava Mare,
înconjurat de dealuri.
Oraşul este amplasat în culoarul depresioanar al râului Târnava Mare, înconjurat de
dealuri. Reţeaua hidrografică este dominată de râurile Târnava Mare şi Visa şi mai cuprinde o
serie de pâraie care se varsă în cele două râuri (fara potenţial energetic).
Temperatura medie anuală este de 8,6oc. Clima este temperat continetală, cu ierni
blânde şi veri călduroase. Precipitaţiile variază între 900 şi 1300 mm/mp.

Talmaciu

Este situat la 18 km sud de Sibiu, pe valea Râului Cibin, înainte de vărsarea lui în Olt,
la confluenţa cu Valea Sadului.Este staţie de cale ferată Sibiu-Bucureşti şi este străbătut de
drumul European E 18. Are în componentă satele Boiţa, Tălmacel, Lotrioara, Căprăreţ şi Râul
Vadului.

Răşinari

Localitate suburbană aflată la 7 km de Sibiu este legată de oraş printr-o linie de

tramvai care traversează şi Pădurea Dumbrava. Comuna este renumită pentru costumele
populare tradiţionale şi pentru obiceiurile străvechi.

8
 Capitolul II

Oferta turistica

2.1 Obiective turistice naturale

Dintre resursele naturale ale judeţului gazele naturale sunt cele mai importante. De
mare calitate şi alcătuite aproape exclusiv din gaz de puritate înalta. Un depozit de marmura a
fost descoperit şi se afla în exploatare în Valea Porumbac, în timp ce judeţul mai are resurse
de nisip, argila, pietriş, etc, folosite ca materiale de construcţii. Alte resurse naturale sunt
pădurile, care acoperă 37% din suprafaţa judeţului, paşunile, fâneţele, terenurile agricole cu
floră si faună bogată.

Lacul şi Golful Alpin Bâlea

Monument al naturii, lacul glaciar Bâlea este unul dintre cele mai mari lacuri din
Munţii Făgăraşului, având o suprafaţă de 120 ha, o lungime de 360 m, o laţime de 240 m şi o
adâncime de 11 m, lacul este situat la o altitudine de 2.034 m, într-un circ glaciar, fiind
cuprins între Defileul Oltului şi poalele munţilor Piatra Craiului. Vegetaţia din perimetrul
lacului este de tip hidrofil, fiind formata din rogozuri şi plante ca: patlagica alpina, papadia
alpina, splina, sangele voinicului. Pe Muchea Bâlei creşte o vegetaţie variată ce cuprinde
smardar, merişor, garofiţa cu flori roşii şi militea.

O parte de circa 100 ha din jurul lacului a fost declarata rezervaţie stiinţifica. O serie
de plante au fost ocrotite: smardanul, floarea de colţ, sângele voinicului, floarea de colţ,
angelica, tisa, ghintura galbena, gusa porumbelului şi sapunariţa mica. Animalele ocrotite care
populeaza zona alpina şi a padurilor sunt: capra neagră, vulturul pleşuv sur, râsul, acvila de
munte, corbul, cocoşul de munte .

Lacul fară fund de la Ocna Sibiului

Rezervaţia geologică este situata în staţiunea balneară Ocna Sibiului şi ocupă o

suprafaţa de 0,20 ha. Lacul s-a format pe locul unei mine de sare. Lacul are o adancime de
34,5 m, cu un diametru de 50 m,. O trasatura specifica lacurilor sarate este stratificaţia apei,
salinitaţii şi temperaturii. La suprafaţa lacului se gaseşte o pânză de apă dulce permanentă, iar
la adâncime stratul de apă sărată care acumulează permanent căldură. Apele lacului sunt
populate de o fauna specifica mediului salin, iar pe mal se dezvolta o flora bogată. Diferenţa
de temperatură şi salinitate este folosită în scopuri terapeutice.
O suprafaţa de 2.000 m a fost declarata rezervaţie naturala, ca urmare a valorii sale ştiinţifice.

9
Parcul natural Cindrel

Zona protejata complexa de flora, fauna,

geomorfologica si hidrografică.
Starea de conservare a ecosistemului Parcul natural Cindrel
este relativ bună, însa este afectată de paşunatul excesiv şi
de practicarea unui turism neecologic, precum şi de braconaj.
Localizare: Munţii Cindrelului. Etajul alpin şi subalpin al
vârfurilor Cindrelul (2244 m), Stefleşti (2285 m) şi Contu
Mare. Este situat în arealul comunelo r Gura Râului,
Raşinari, Tilisca şi Jina.
Suprafaţa: 9873,9 ha.

Parcul natural Golul alpin Făgăraş

Zona protejată complexă geomorfologică,

hidrografică, de floră şi faună . Starea de conservare a
ecosistemului Parcului Natural Golul alpin Făgăraş este
relativ bună, însa este afectat de păşunatul excesiv si de
practicarea unui turism neecologic.
Localizare: Golul Alpin al Munţilor Făgăraşului, între Vârful
Şuru şi Podgaru. Versantul nordic aparţine ariei comunelor
Racoviţa, Porumbacu, Arpaş şi oraşului Avrig. Include şi
rezervaţia naturala Bâlea.
MunţiiCindrelului.
Suprafaţa: 6989,2 ha

Rezervatia naturala Golul Alpin si lacul Bîlea

Rezervaţie complexa, geomorfologică, hidrologică, de floră şi faună. Cuprinde relieful

alpin, flora şi fauna din circul glaciar Bâlea, precum şi lacul cu acelaşi nume Dintre
elementele floristice specifice: jnepen, ienupar, floarea de colţ, smirdar, bujor de munte, afan;
Dintre elementele faunistice: capra neagra şi acvila de stancă. Starea de conservare a
Rezervaţiei naturale Golul Alpin şi lacul Bâlea (de tip complex) a avut de suferit dupa
construirea Transfăgărăşanului şi intensificarea turismului ; covorul vegetal s-a redus datorita
numarului mare de autovehicule şi turişti care campeaza în zona, iar o serie de specii de
animale s-au refugiat în văile din împrejurimi. Se înregistrează şi aici practicarea unui turism
neecologic şi a pescuitului în lac.
Localizare: Munţii Făgăraşului, căldarea glaciara Bâlea, între vârfurile Vânatoarea lui
Buteanu (2508), Capra (2439 m), Paltinu Mare (2398), Muchea lui Buteanu (2506 m) şi
Piscul Bâlii , în aria comunei Cârtişoara.
Suprafaţa: 180 ha.

10
Dealul Zakel - Rezervaţia de stepa din Valea Sarbă

Este o rezervaţie complexă de floră şi faună

caracteristică arealului de stepă euro-siberian. Dintre
elementele care se gasesc aici enumeram: jales, steluţa vinata,
sachiz, frasinel, colilie, negara.
Localizare: în extravilanul comunei Sura Mare, între Slimnic
şi Sura Mare, pe versantul dealului Zakel şi
Valea Sârbei.
Suprafaţa: 11 ha (din care 4,5 ha afectate de alunecări
de teren)
În ceea ce priveşte Dealul Zakel ( rezervaţie de stepa , de tip complex ) datorită
fenomenelor de alunecare şi a lucrărilor de stabilizare versant , suprafaţa iniţială a
rezervaţiei s-a redus de la 11 la 5 ha.

Rezervaţia naturala Arpasel

Localizare: Versantul nordic al Munţilor Făgăraşului, pe valea Arpaşelului, alaturi de

Parcul natural Bâlea.
Cuprinde etajul alpin, subalpin şi montan superior, între 1000 m si 2500 m altitudine,
pe Valea străjuita de vârfurile Vânatoarea lui Buteanu (2508 m) şi Vârtopel (2359 m)
Suprafaţa: 732 ha
Este o rezervaţie faunisticâ şi de floră. Aici trăiesc cca. 80% din caprele negre din
Munţii Făgăraş, marmote, urşi, acvile de munte, cervide.
Rezervaţia Arpaşel (faunistica) este bine conservată, deoarece pe de-o parte
beneficiază de pază, iar pe de altă parte accesul este dificil, este însa puternic afectată de
zgomotul datorat tragerilor de antrenament efectuate în Poligonul militar Cîrtisoara

Calcarele cretacice de la Cisnadioara

Monument al naturii cu valoare geologică. - de tip

paleontologic.
(aria protejată este afectată de paşunat, nu are paza şi este
degradată prin practicarea unui turism neecologic)
Suprafaţa 0,9 ha.
Localizare: Pe Valea Argintului, la cca. 800 m S-V de satul Cisnadioara

Vulcanii noroiosi de la Hasag

Aflaţi la 21 km de Sibiu. Monument al naturii cu valoare geologica(aria protejata nu

este clar delimitata şi nici indicată în vreun fel, iar în zonă se practică agricultura.

11
Canionul Mihaileni

Monument al naturii cu valoare geologica (nu este clar delimitata şi se practica

paşunatul)
Suprafaţa: 15 ha

Pintenii din Coasta Jinei

Monument al naturii cu valoare geologica (nu este delimitată şi indicată; datorită

accesului dificil nu este afectată de activitaţi antropice)
Suprafaţa: 1 ha
Localizare: Pe raza comunei Jina, pe malul pârâului Lihoi, afluent al Sebeşului, în
apoape de localitatea Dobra.

2.2 Obiective antropice

Turnul Sfatului – Sibiu

Este unul dintre cele mai cunoscute monumente ale oraşului Sibiu.
A fost ridicat în secolul al XII-lea. Numele turnului provine de la numele cladirii
alăturate care a fost sediul Sfatului orăşenesc. A fost poarta de intrare a celei de-a doua
centuri de fortificaţie a oraşului de la sfârşitul secolului al XIII-lea.
În anul 1826 i s-a adăugat încă un etaj, primind astfel înfăţişarea de astăzi. între anii
1961 -1962 turnul a fost complet restaurat.

Turnul Dulgherilor - Sibiu

Se afla pe latura de sud a vechilor fortificaţii. Construcţia turnului a fost realizată in

mai multe etape. Astfel, fundaţiile si o buna parte din ziduri au fost realizate din piatră la
inceputul secolului XV. Restul edificiului a fost construit din cărămidă, la mijlocul secolului
XVI.

Turnul Scărilor - Sibiu

Turnul Scărilor se ridică pe fundaţiile celui mai vechi element păstrat

din incinta de fortificaţii din jurul bisericii existente aici la sfârşitul secolului al
XII-lea - începutul secolului al XIII-lea. Pe sub acest turn se ajunge la scările
care fac legătura dintre "Oraşul de sus" şi cel "de jos" în direcţia străzii
Turnului

Turnul Archebuzierilor – Sibiu

Este cel mai sudic dintre cele trei turnuri. Forma sa actuală este a unei prisme
ortagonale cu partea superioară ieşită în afară, sprijinită, la fel ca majoritatea turnurilor
sibiene, pe console în ale căror arce de legătură sunt prevăzute guri de aruncare. Meterezele

12
de la primul nivel, în formă de gaură de cheie, sunt realizate special pentru posibilitatea
executării focului de archebuze.

Turnul Olarilor – Sibiu

Este considerat de mulţi cercetători ca fiind de provenienţă mai

recentă, de pe la mijlocul secolului al XVI-lea.Turnul Olarilor este unit cu
următorul turn de apărare printr-un zid realizat în cel puţin două faze, aşa cum
demonstrează însăşi structura materialului de construcţie. Jumătatea inferioară
este realizată din piatră brută, iar supraînălţarea este executată din cărămidă.
Zidul era prevăzut cu metereze în partea superioară, unde apărătorii puteau
ajunge printr-un coridor de acces acoperit, susţinut de o înşiruire de arcade de descărcare.
Sistemul este larg răspândit şi la cetăţile săteşti din judeţul Sibiu, un exemplu tipic fiind
fortificaţia din Valea Viilor.

Turnul Preoţilor – Sibiu

Turnul Preoţilor, demolat în 1898, aparţinea de asemenea primei incinte, asigurând

accesul spre Piaţa Huet, la intersecţia actuală cu str. Samuel von Brukenthal. între acest turn şi
Liceul Brukenthal era plasată capela Sf. lacob, existentă deja în 1415. Turnul, prevăzut, de
asemenea, cu o trecere boltită, se ridica pe înălţimea a două etaje, având un acoperiş piramidal
scund.

Turnul Scării Aurarilor - Sibiu

In prezent, se constituie în corpul B al casei de la aceeaşi adresă. Este o construcţie

de plan rectangular dezvoltată pe înălţimea a două etaje, cu un acoperiş mansardat în două
trepte. La nivelul parterului, turnul este străpuns de o trecere boltită în cruce, prin care se
ajunge la scările ce duc în Piaţa Aurarilor. Ambele etaje găzduiesc câte o încăpere folosită în
prezent ca locuinţă şi care sunt prevăzute cu ferestre ample dreptunghiulare. Aceste ferestre
sunt specifice Renaşterii, cele de la etajul II având ancadramente cu cornişa dreaptă susţinută
de friza de denticule.

Primaria Veche - Sibiu

Clădirea care adaposteşte Muzeul de Istorie este un important monument de

arhitectura gotică, al cărui nucleu l-a constituit casa primarului Thomas Altemberger.
Construcţia a fost ridicată în intervalul 1475-1490 şi este cel mai mare ansamblu gotic civil
din Transilvania. În clădire a fost inclus corpul mai vechi de clădire care a fost dat
în folosinţa în jurul anului 1300.
Ce-a mai veche parte a complexului este turnul locuintă pe patru nivele, datând din
1470.

Biserica Evanghelică – Sibiu

A fost construită în secolul XIV pe locul unei foste biserici romane. În secolul al XV-
lea a suferit unele modificări, nava centrală fiind inălţată iar navele laterale au fost lărgite. În

13
parte de vest a bisericii a fost adaugată o capelă în anul 1488, din care se mai păstrează doar
peretele vestic. În anul 1471, au loc lucrări de transformare a edificiului. Astfel, capela şi
sacristia au fost marite şi a fost ridicată o tribuna deasupra navei sudice.
Fresca de pe peretele nordic al corului a fost realizată de Jhannes Rosenau în anul 144, cu
influente ale artei italiene şi ale Ţărilor de Jos. În 1650 George Herman a refăcut aceasta
frescă.
În anul 1585, a fost adusă la Sibiu prima orgă care a funcţionat până în 1672, dupa
care a fost înlocuită.

Complexul Ursulinelor - Sibiu

Clădirea ridicată în 1474 a fost mănăstire dominicană pînă în 1543 Exteriorul bisericii
are multe elemente gotice, originale, dintre care se remarca poarta principală ,
geamurile şi stilpii de protecţie.
Biserica are un portal gotic încheiat în arc frânt, deasupra acestuia într-o nişa cu
doua coloane se afla sculptura policroma a Sf. Ursula. Interiorul bisericii, construit iniţial în
stil gotic, a fost transformat de maici în stil baroc.

Sinagoga - Sibiu

În 1898 comunitatea evreiască din Sibiu a obţinut sumele necesare prin diligenţele
depuse de Josef Schwartz, preşedintele comunitaţii, care l-a însărcinat pe arhitectul Szalay
Ferenc să construiască edificiul sinagogii. Sinagoga este formată dintr-un singur corp de
clădire de plan dreptunghiular. Faţada este neogotică dar în partea superioară a acesteia apare
o friză de triforii neoromanice. Interiorul are un aspect bazilical cu trei nave încălecate de
tribune cu arcade în formă de triforii, iar tavanul este casetat, oarecum în spirit
neorenascentist.

Biserica dintre Brazi - Sibiu

Cel mai vechi edificiu de cult românesc din Sibiu, datează din 1788 si are hramul Sf.
Petru şi Pavel. Edificiu fondat de episcopul Inochentie Micu Klein fusese iniţial o biserică
greco-catolică. Apare ca o biserică stalactită in zona centrala care
susţine o cupolă pe tambur de formă ovală.
Atât faţada cât şi interiorul poartă elemente baroce cum ar fi coloana masive, pilaştrii
şi motivul scoicii.
În micul cimitir din jurul bisericii se gasesc numeroase monumente funerare de importanţă
istorică:
Ghe. Baritiu (1812-1893) Monumentul funerar constând dintr-un obelsic de marmura neagră a
fost ridicat de familie in 1900 şi aparţine meşteului I. Roubischeck, Al. Papiu Ilarian,
monumentul a fost ridicat în 1880 de sculptorul Carol Cauner. Bustul de marmură
albă este plasat pe o coloana canelată de 1,27 m.
David Urs, baron de Mărginime, Ioan Ratiu , Iosif Sterca Sulutiu, Al. Vaida Voievod .

14
Catedrala Ortodoxă – Sibiu

A fost construită în 1778. Între anii 1902-1906, clădirea a fost refăcută după modelul
bisericii Sf. Sofia din Constantinopol, dupa planurile arhitecţilor Virgil Nagy şi Iosif Kammer.
În jurul bisericii se află o serie de morminte ale unor personalităţi ca George Baritiu, Ioan
Raţiu şi Alexandru Papiu Ilarian. Ruinele cetaţii-Mediaş

Se mai păstrează zidurile de incintă şi turnurile de apărare ridicate în sec. XV-XVI

(turnurile fierarilor-sec. XVIII Forkesch, aurarilor şi pietrarilor sec.XVI);

Complexul arhitectural Franciscan –Mediaş

Edificiul cuprinde doua construcţii masive: biserica şi manastirea franciscană. Dupa

unii autori construcţia era terminaţa la 1490, alţii afirmând ca la 1515. Clădirea actualului
muzeu include şi un etaj, boltit - semicilindric, de mare stabilitate. Lacaşul de cult este
dominat de nava centrala în stil baroc, închisă printr-o boltă semicilindrică "căptuşită" cu
decoraţii bogate si multă stucatură. Dintre toate construcţiile cea care
găzduieşte muzeul oraşului este cea mai reprezentativă. Aici sunt expuse:
- tezaurul de la Seica Mică (1954) ce cuprinde 348 de monede romane cu datări între 217 - 28
î.e.n.
- tezaurul de la Panade (1964) cu alte 270 de bucaţi greceşti din argint masiv
- cele 9 monede dacice descoperite în inima zonei urbane;
- piese de ceramică populară din Transilvania în diverse tipuri şi din perioade diferite, obiecte
sculptate, de epoca feudala, artă populară, etc.

Cetatea şi Biserica evanghelică C.A.-Miercurea Sibiului

Bazilica romanică din sec. XIII, cu turnul ridicat deasupra primei travee a navei
centrale. Din biserica originală s-au păstrat planul şi turnul, precum şi cele patru perechi de
stâlpi.. În peretele estical corului se află un epitaf baroc din 1736. În sec al XVIII-lea se
înlocuieşte plafonul navei principale cu o bolta cilindrică susţinută de pilaştri masivi. Corul
vechi se îndepărtează şi se construieşte o absidă noua poligonală, se montează galerii se
reinnoiesc bolţile navelor laterale. Mai târziu se ridică o clopotnită joasă, pe acoperişul
bisericii. În cor se mai află o strană pictată din 1679 şi o alta din sec.XVIII-lea
se găseşte sub clopotniţă. Altarul este executat in stil baroc.
Cetatea din jurul bisericii se compune dintr-o incintă de ziduri, cu doua galerii de
acces suprapuse, cea inferioară fiind plasată deasupra cămarilor boltite executate din
cărămidă. În partea de sud se păstrează turnul de apărare al portii.
Casa parohială este din sec. al XV- lea , are subsol şi parter, fiind clădită in partea de sud-est a
zidului incintei.

15
Biserica evanghelică C.A. fortificată şi cetatea –
Cisnadie

Are hramul Sf. Walpurga şi a fost ridicată la

începutul sec. XIII ca o bazilică cu trei nave, cor, absidă
centrală, două abside laterale şi turn masiv deasupra
corului. Prin numeroase transformari a pierdut aspectul
ei romanic , numai baza rămânând nemodificată. Turnul
a fost trăznit de mai multe ori şi a ars. În 1795, pentru
a-l feri de incendii, s-a instalat pe el primul paratrăznet
din Transilvania confectionat din cupru, dupa metoda
magistratului Raimarus din Hamburg. O parte din
turnuri s-au păstrat pâna în zilele noastre: "Turnul
Paznicului", "Turnul Primariei", "Turnul Slaninei",
"Turnul Faurilor de Seceri", "Turnul Scolii" şi turnul
situat în grădina parohială. În biserică se păstrează un
clopot din 1664, Din inventarul bisericii se remarcă o cruce de procesiune din sec. al XIII-lea,
pietrele funerare ale preotului Johannes Hutter (opera lui Elias Nicolau) şi a preotesei Sara
Schunn (sec. XVII), un fragment de grup statutar realizat în lemn policrom, vechea cristelnită
din piatră (sec. XV).

Muzeul de Etnografie Universală Franz Binder – Sibiu

Muzeul de Etnografie Universală Franz Binder este găzduit de o construcţie neogotică,

fosta Casă a Asociaţiei Meseriaşilor, ridicată în 1867 pe locul unei clădiri care i-a avut printre
proprietari pe corniţele saşilor Valentin Franck von Franckenstein. Expoziţia permanentă,
intitulată Din cultura şi arta popoarelor lumii s-a constituit, începând cu secolul trecut, din
piese provenite de la numeroşi colecţionari printre care Franz Binder (cel care şi-a donat
colecţia în 1862 Societăţii Transilvane de Ştiinţele Naturii), A. Breckner, K. Meliska, Cari F.
Jikeli şi alţii, apoi după 1990, colecţia Violeta şi Cătălin Rang, colecţia de cadouri a fostului
preşedinte al României (până în 1989), donaţii de la Muzeul Jucăriilor din Hyogo (Japonia)
sau donaţiile din partea Ambasadei Chinei la Bucureşti. In sălile rezervate expoziţiilor
temporare sunt prezentate creaţii artizanale, provenite, în general, de la ambasadele diferitelor
ţări în România.

Cabinetul de Stampe –Sibiu

Fondat de baronul Samuel von Brukenthal este cel mai vechi din ţară. El deţine
gravuri din sec. XVI-XVIII, în bună măsură gravuri de interpretare cât şi grafică româneasca
modernă şi contemporană, insumând peste 12000 piese. Dintre artiştii gravori renumiţi
amintim pe Albrecht Durer, Marcantonio Raimondi, Hendrick Goltzius, Agostino Carracci, J.
Callot, G.B. Tiepolo, Piranesi.

16
 2.3 Structurile de cazare si alimentatie

Tradiţia hotelieră în Sibiu este cea mai veche din România, primul hotel fiind
documentat din 1555 pe locul unde se găseste în prezent Hotelul Împăratul Romanilor, adevărat
obiectiv turistic. Prima denumire a fost "La Sultanul Turcilor" care s-a schimbat de-a lungul
secolelor. Actuala denumire datează din 1773, iar actuala clădire a fost finalizată în 1895.
Hotelul a fost gazda unui număr impresionant de personalităţi, precum Franz Listz, Johann
Strauss, Johannes Brahms, împaratul Joseph al 2-lea al Austriei, regele Carol al 12-lea al Suediei,
Mihai Eminescu, doamna Danielle Mitterand, a găzduit trei preşedinţi germani, Roman Herzog,
Karl Carstens, Johannes Rau şi Prinţul Charles.

Hotelul Împăratul Romanilor – Adresa : str. Nicolae Bălcescu nr. 4, în centrul

orasului. Are o capacitate de 230 locuri de cazare, 160 paturi în 93 camere :
-10 apartamente -
25 garsoniere -
32 camere duble -
2626 camere cu un pat
Dotare cameră : baie, telefon, TV, cablu.
Dotare hotel : 2 Restaurante, saună, masaj, fitness.

Hotel Continental – Adresa: Calea Dumbrăvii 2-4.Are o capacitate de 293 locuri 182
camere:
-71 singles
-98 doubles
-13 apartamente
Dotare cameră: baie, WC, telefon, TV, cable, aer condiţionat.
Dotare hotel: 2 lifturi, 24 hours service.
Restaurant (150 locuri), bar (36 locuri), cafe (36 locuri)
3 conference rooms, salon cosmetica, frizerie, sauna, masaj, travel agency, parcare 60 locuri.
Hotel Place Dumbrava – Adresa: str. Pădurea Dumbrava nr.1. Are o capacitate de 76
de locuri de cazare.Dotare cameră : balcon, duş sau vană, W.C., tv color cu cablu, mini bar,
telefon.
Dotare hotel : restaurant categoria lux cu 150 de locuri, cu terasă de 300 locuri, sală de conferinţe,
internet, parcare proprie, loc de joaca pentru copii, piscine.

17
 Hotel Parc – Adresa : Str. Şcoala de înot 1-3. Are o capacitate de 74 camere:
Single: 9 camere
Duble: 50 camere
Garsonieră: 5 camere
Apartamente: 10 camere
Dotare cameră: acces cartelă, televizor, cablu TV, minibar, cabine dus, foehn.
Dotare hotel: Restaurant clasic: capacitate 90 locuri, organizare de mese festive, cocktail-uri etc.
cu servire ăn sistem clasic sau bufet suedez.
Sală conferinţe, biliard, casino, saună, masaj, fitness, parcare proprie.

Hotel Fântâniţa Haiducului – Adresa : DN1, Km 296. Are o capacitate de 34 camere: 3

camere single, 20 camere duble, 7 garsoniere, 4 apartamente. Dotare
cameră: wc, dus, TV cu cablu, minibar, seife, jacuzzi.
Dotare hotel: Restaurant tradiţional "Rustic" - 100 locuri, Restaurant clasic "Salon Roşu" - 180
locuri, Cramă "Crama de piatra" - 34 locuri, Bar de zi "Harley Bar" - 24 locuri, Club de noapte
"Icognito Club" - 100 locuri, 3 sali de conferinţe (100/18/18), Saună, Fitness, Solarium, Jacuzzi,
Teren de tenis, tenis de masă, teren fotbal, billiard.

Motel American Inn – Adresa: str. Mihai Viteazu nr.2, Şelimbar. Are o capacitate de 10
camere duble, 3 camere triple, 1 apartament
Dotare cameră: mobilier nou, TV color, baie.
Dotare motel: Snak bar deschis 24 ore, parcare.

Motel Dumbrava – Adresa: Pădurea Dumbrava nr. 14.Are o capacitate de100 de locuri în
38 de camere, din care 17 cu 3 paturi, 6 camere cu 2 paturi,17 single-uri.
Dotare Cameră: minibar, tv cu cablu, grup sanitar în fiecare cameră.
Dotare motel: Restaurant cu o capacitate de 500 locuri, parcare proprie cu taxă, 24 h service.

Motel Petrom – Adresa : şos. Alba Iulia, nr. 3.Are o capacitate de 17 locuri de cazare în 8
camere:2 apartamente, 4 duble, 2 triple. Dotare
cameră: grup sanitar propriu cu cabina de duş, halate de baie, TV cu cablu, minibar, frigider,
telefon cu acces direct, radio. Dotare
motel: Restaurant cu o capacitate de 50 locuri cu bar, casă de schimb valutar, parcare proprie păzită
între orele 19 –7, sală de conferinţă pentru 50 persoane.

18
 Pensiunea Antilopa – Adresa: Costache Negri, nr. 6. Are o capacitate de 4 camere şi 4
cabane cu 16 locuri.

Dotare cameră: duş şi WC comun pentru 3 camere, TV cablu.

Dotare pensiune : bar cu 18 locuri şi un salon cu 12 locuri, telefon, 4 locuri parcare, 24 ore service.

Pensiunea Bella American Inn – Adresa : str. Prof. Aurel Decei nr 6. Are o capacitate de
13 camere duble, 2 apartamente.

Dotare cameră: mobilier nou, TV color, baie.

Dotare pensiune : sală de servire a mesei, deschis 24 ore, parcare, loc de grătar, internet, fax,
e-mail, rent-a-car.

Pensiunea Casa Arcaş – Adresa : str. 16 Februarie, nr. 2A. Areo capacitate de 8 camere
cu 16 locuri. Dotare cameră: duş, TV /cablu, baie cu WC la fiecare 3 camere.
Dotare pensiune : parcare în strada, 24 ore service.
În Sibiu se găseşte cel mai vechi restaurant de pe actualul teritoriu al României, "Butoiul de aur",
care din sec. XV-lea se află situat în aceiaşi clădire din Pasajul Scărilor. Se zice că însuşi Mihai
Viteazul a poposit aici după bătălia de la Şelimbar. O scurtă listă cu localurile unde puteţi găsi
mâncăruri tradiţionale româneşti. Multe din aceste localuri sunt decorate în stil popular românesc.

Bucătăria tradiţională sibiană este produsul îmbinării bucătăriei româneşti din Mărginime
cu cel sasesc din Sibiu şi satele saxone din jur. Predomină carnea de porc şi mezeluri specifice
obţinute din prepararea acestuia (slănina, cârnatul, pateul, toba, jumările, etc.), carnea de pasăre şi
cea de oaie...

Restaurante Tradiţionale romîneşti:

Restaurantul Butoiul de Aur - Adresa : Pasajul Scărilor
Restaurantul Sibiul Vechi – Adresa : Al. Papiu Ilarian 3
Restaurantul Rustic - Adresa : Calea Răşinarilor
Restaurantul La Turn – Adresa : Piaţa Mare 1
Cârciuma din Bătrâni – Adresa : Muzeul Civilizaţiei Transilvane ASTRA
Crama Ileana - Adresa: Str. Gimnasticii

19
 2.3.Echipamentul de agrement din Sibiu

Datorită amplasării sale geografice precum şi a cadrului natural deosebit, turismul sibian
are vechi tradiţii şi un bogat şi divers potenţial.
Contrastele fizico-geografice, varietatea peisagistică a munţilor Făgăraş, Lotru şi Cindrel,
etnografia Mărginimii Sibiului, datinile, obiceiurile, portul, monumentele istorice şi de arhitectură
(peste 450) şi muzeele, încadrează judeţul Sibiu în constelaţia statornicelor vetre de cultură şi
civilizaţie românească şi între zonele cu traditie turistică.
Baza materială a judeţului Sibiu cuprindea în anul 2004, 114 unităţi de cazare, cu un
număr de locuri de cazare de 4589 (în scădere cu 140 faţă de anul precedent, reprezentând 3% din
total locurilor de cazare), judeţul se afla pe al IV-lea în regiune.
Traseele montane, rezervaţiile naturale, staţiunile climaterice şi balneare ale Sibiului -
Păltiniş, cea mai înaltă staţiune climaterică din ţară, situată la o altitudine de 1.450 m, Ocna Sibiului
cu nămolul şi lacurile sărate, staţiunea balneară Bazna a cărei primă instalaţie balneară a intrat în
funcţiune în anul 1843, reprezintă o permanentă atracţie pentru turişti.
TURISM MONTAN (de odihnă, sporturi de iarnă şi de vară, drumeţie, alpinism, de
agrement, cunoaştere ştiinţifică, vânătoare şi pescuit etc)-favorizat de prezenţa Munţilor
Făgăraşului, a Munţilor Cindrelului (unde se află, la 1.450 m, staţiunea climaterică Păltiniş) şi a
Munţilor Lotrului;
Munţii Făgăraşului cuprind piscuri şi creste care coboară sub 2000 m numai către
extremităţi, cele mai înalte fiind Moldoveanu şi Negoi de peste 2500 m. În aceşti munţi sunt
numeroase lacuri glaciare (aproximativ 23) şi cascade, iar relieful, de o deosebită frumuseţe,
împreună cu reţeaua de cabane, oferă Munţilor Făgăraşului calitatea de a fi în orice anotimp al
anului cutreieraţi de iubitorii de munte. Tot ca punct de atracţie în masivul Făgăraş este şi
Transfăgărăşanul, şosea situată la o altitudine de 2000 m, ce face legătura între Muntenia şi
Transilvania. Are o lungime de 90 km şi străbate culmea principală între circurile Bâlea şi Capra,
printr-un tunel cu o lungime de 900 m.
Munţii Cindrel, mai scunzi şi mai puţin prăpăstioşi decât Făgăraşul, sunt mai uşor de
circulat, atât pe văi, cât şi pe culmi şi au numeroase atracţii turistice: chei, lacuri glaciare, lacuri de
acumulare, păduri, zona etno-folclorică a Mărginimii Sibiului - zonă tradiţională de păstori, în care
se poate practica turismul rural. Aici întâlnim canioanele Gîtul Berbecului, Curmătura, Fîntînele,
Oaşa şi staţiunea montană Păltiniş (1450 m).
Păltinişul este staţiunea către care se îndreaptă o reţea de zece trasee montane, care o fac
accesibilă din fiecare parte a munţilor (Parîng, Lotru, Sebeşului), iar dinspre Sibiu se poate ajunge
cu maşina, pe DJ 106 A, care reprezintă 32 km de şosea modernizată. Serviciile de cazare şi
alimentare se desfăşoară în vile şi hoteluri de categoria 1-2 stele. Capacitatea de cazare este de cca
500 locuri. Ca obiective culturale, întâlnim aici: Casa memorială Constantin Noica şi complexul
"La schit". Staţiunea dispune de un telescaun până la vârful Onceşti, teleschi, 3 pârtii de schi
amenajate, o şcoală de învăţare a schiului, discotecă, bibliotecă şi un club.
TURISM BALNEAR (cură balneară, odihnă, de agrement etc) - care este practicat şi
poate fi dezvoltat, atât extensiv, cât şi intensiv, în staţiunile balneo-climaterice Ocna Sibiului şi
Bazna.
La frumuseţea reliefului judeţului Sibiu, se adaugă utilitatea apelor minerale cu proprietăţi
curative, din staţiunile balneo-climaterice OCNA-SIBIULUI şi BAZNA.
Staţiunea Ocna-Sibiului este situată în ţinutul deluros al Transilvaniei, la 12 km de
municipiul Sibiu. Este accesibilă turiştilor atât pe cale ferată, cât şi pe şoseaua asfaltată Sibiu-Ocna.
Factorii naturali de cură sunt: apa lacurilor sărate, helioterme, de mare concentraţie (180-260 g/l) -
în care clorura de sodiu constituie elementul de bază-, nămolul saprofelic fosil, apa clorosodică uşor
bicarbonată a izvorului Horea, bioclimatul sedativ de curăţare. Factorii naturali de cură sunt practic

20
inepuizabili: apa minerală de mare concentraţie, aproape de saturaţie, se află în craterele de sare în
cantităţi de ordinul sutelor de mii de metri cubi, la care se adaugă fenomenul de permanentă
regenerare a lor prin dizolvarea rocilor de sare de către apele din precipitaţii freatice. De asemenea,
nămolul terapeutic este în continuă geneză. Menţionăm că aceşti factori naturali se află la suprafaţă,
astfel că pot ajunge la baza de tratament cu cheltuieli minime. Indicaţii terapeutice: afecţiuni ale
aparatului locomotor, boli ale sistemului nervos periferic, afecţiuni ginecologice, afecţiuni ORL şi
traheobronşite cronice şi asmatiforme, insuficienţe glandulare, tulburări vasculare periferice
venoase, în stări de convalescenţă.
Cisnădioara - Biserica din Cisnădioara, atestată 1233, se află situată în vârful unei movile
de 70 m înălţime denumit Dealul Cetăţii. Fortificaţiile din jurul bisericii datează din sec. XIII.
Muzeul sătesc din Cisnădioara cuprinde obiecte din mobilier, ceramica şi textile specifice zonei. La
ieşirea din Cisnădioara se afla un monument natural de o importanţă deosebită, o stânca din calcar
având probabil o vârsta de 65 milioane ani.
Cisnădie - situat la 8 km de oraş la poalele muntelui Măgura, a fost înfiinţat de coloniştii
saşi în aceiaşi vreme cu Sibiul, prima atestare datând 1204. Biserica Evanghelica, atestata 1349,
este o bazilica romanică cu un turn masiv de şapte nivele pe care s-a instalat în 1795 primul
paratrăsnet din S-E Europei. Biserica păstrează una din cele mai vechi lespezi funerare din Europa
datând din sec. XII. Biserica este înconjurată de fortificaţii. Tot în Cisnădie se află Muzeul Textil,
considerând că aici există o veche tradiţie în această industrie.
Băile Bazna - sunt situate în nordul judeţului, într-o regiune deluroasă, la 18 km de
municipiul Mediaş; staţiunea este renumită pentru tratamentul biliar şi al afecţiunilor aparatului
locomotor, ale sistemului nervos periferic, ale aparatului respirator, genito-urinar. Apa minerală
sărată, nămolul mineral, sarea de Bazna (aici se află singura fabrică de sare medicinală din ţară)
sunt factorii naturali de cură deosebit de eficienţi.
AGROTURISMUL - poate fi practicat în zona etnografică, Mărginimea Sibiului,
respectiv Răşinari, Sibiel, Gura Râului, Poplaca, Cîrţişoara, Mohu, Retiş, Cisnădioara, Avrig –
Valea Avrigului.
TURISMUL CULTURAL (de cunoaştere, educativ) – care beneficiază de un valoros
patrimoniu turistic antropic, reprezentat prin numeroase monumente istorice, de arhitectură şi artă,
edificii religioase, muzee şi case memoriale, arhitectură şi creaţie tehnică populară, manifestări
populare tradiţionale, etnografie şi tradiţie orală, importante instituţii culturale şi de ştiinţă,
personalităţi locale, tradiţii culturale ale minorităţilor, activităţi economice cu valenţe turistice,
diverse posibilităţi de agrement (case de cultură, cluburi, cinematografe etc), care sunt răspândite pe
întreg teritoriul judeţului;
TURISMUL URBAN care este susţinut de obiectivele turistice de mare atractivitate din
municipiile, Sibiu şi Mediaş şi oraşele existente în judeţul Sibiu: Agnita, Avrig, Cisnădie, Copşa-
Mică, Dumbrăveni, Ocna Sibiului, Tălmaciu, Miercurea Sibiului şi Sălişte

21
 Capitolul III

3.1. Conceperea unui produs turistic

Perioada : 25 martie 2 aprilie 2006.

Durata : 8 zile.

Număr turişti : 40.

Itinerariul : Bucureşti  Piteşti  Râmnicu Vâlcea  Sibiu  Avrig  Lacul Bâlea 

Curtea de Argeş  Piteşti  Bucureşti

Plecarea :  se pleacă din Bucureăti din faţa hotelului Intercontinental

 pe data de 25 martie 2006
 la ora 800
Sosire : în Bucureşti la ora 2000 în acelaşi loc pe data de 2 aprilie 2006
Lungimea traseului : 493 kilometri.
Preţul excursiei : 143.19$/persoana
Tariful include :
 masa (3 mese pe zi) ;
 cazare : la Hotel Împăratul Traian  din Sibiu şi la Hotel Posada ;
 transport.

22
 Ziua I :
 Plecarea din Bucureşti la ora 800
 Sosire ăn Sibiu la ora 1500
 Are loc cazarea la Hotel Împăratul Traian ***
 Vizitarea Bisericii Ortodoxe
 Turul oraşului Sibiu
 La 1900 se serveşte cina
 La ora 2100 întalnire la receptie pt. o plimbare prin împrejurimile hotelului

Ziua II :
 Între orele 800-1000 are loc micul dejun
 Se vizitează Fortificaţiile Sibiului din 1224
 Se vizitează Turnul Sfatului
 Între orele 1200-1500 are loc dejunul
 Vizitarea Turnului Dulgherilor
 Vizitarea Turnului Archebuzierilor
 Vizitarea Turnului Olarilor, toate sunt din secolul XV
 La ora 1900 are loc cina până la ora 2100
 La ora 2200 se pleacă spre cel mai draguţ club din Sibiu ‘NoName‘

Ziua III :
 Micul dejun are loc între orele 800-1000
 Între orele 1000-1100 are loc întâlnirea la recepţie pt. Vizitarea Turnului Gros
 Se viziteazî Turnul Pielarilor
 Între orele 1200-1500 are loc dejunul
 Vizitarea Bastionului Soldisch construit în 1622
 Vizitarea Bastionul Haller
 Se vizitează Primaria Veche
 Se viziteazî Biserica Evanghelistă cu peste 60 de pietre funerere de mare valoare artistică
 La ora 1900 are loc cina
 La ora 2100 întalnire la recepţie şi plecarea la Teatru

Ziua IV :
 Micul dejun are loc între orele 800-900
 La ora 900 întâlnire la recepţie şi are loc plecarea spre Muzeul Brukenthal (inaugurat în 1817, în
stil baroc, este cel mai mare muzeu din partea aceasta a Europei şi poarta numele creatorului
său) până la ora 1000.
 Vizitarea Muzeului de Istorie Naturală (înfiinţat în 1849, unde vom vizita: expoziţia Din istoria
farmaceutica, expoziţia Arme şi trofee de vânătoare, expoziţia Din istoria oraşului Sibiu)
 Se vizitează Casa Artelor
 Între orele 1200-1500 are loc dejunul

23
 Întâlnire la recepţie şi are loc plecarea spre Casa Haller (o construcţie în stil gotic, ridicată în
1470)
 Se vizitează Casa Bruchenthal
 Se vizitează Capele Crucii (care pastrează o valoroasă sculptură din anul 1417)
 La ora 2000 are loc masa festivă (cu mâncăruri specifice zonei şi program artistic)

Ziua V :
 Micul dejun are loc între orele 800-1000
 Are loc pregatirea bagajelor
 Vizitarea Pădurii Dumbrava (parc amenajat din sec XVIII cu o suprafaţă de 716 ha)
 Între orele 1100-1200 se vizitează Muzeul Tehnicii Populare (care pe circa 100 ha expune 165 de
construcţii săteşti)
 Între orele 1200-1300 are loc dejunul
 La ora 1300 este plecarea spre Curtea de Argeş unde va avea loc cazarea la Hotel Posada**
 Se vizitează Ocna Sibiului (care se află la doar 17 km faţă de Sibiu) până la ora 1430
 La ora 1830 ajungem la Curtea de Arges şi se face cazarea la hotel
 Între orele 1900-2100 are loc cina
 La ora 2100 întâlnire la recepţie şi vizitarea împrejurimilor

Ziua VI :
 Micul dejun are loc între orele 800-1000
 Are loc întâlnirea în holul hotelului şi se pleacă spre Biserica Evanghelica (construita în formă
bazilică în sec XIII din Avrig) până la ora 1100
 Se vizitează Biserica Ortodoxă (din sec XVIII din Avrig)
 Între orele 1200-1400 are loc dejunul
 Se vizitează Castelul lui Samuel Brukenthal (edificat în stil baroc în sec XVIII din Avrig)
 Se vizitează Lacul Bâlea
 Se vizitează Barajul Vidraru
 La ora 1930 are loc cina până la ora 2100
 La ora 2100 are loc întâlnirea în holul hotelului de unde se pleacă spre cinematograf

Ziua VII :
 Micul dejun are loc între orele 800-1000
 Se vizitează Curtea Domnească (cladită în sec XIII şi refăcută în 1340)
 Se vizitează Biserica Domnească (construită în 1340 are picturile originale din 1364-1366)
 Între orele 1200-1400 are loc dejunul
 Se vizitează Biserica Episcopială (Mânăstirea Curtea de Argeş, construită în 1512-1517)
 Se vizitează Muzeul Orăşenesc
 Se vizitează Biserica San Nicoara
 La ora 1900 are loc cina
 La ora 2100 se merge la o cafenea şi se petrece o seara linistita

24
 Ziua VIII :
 Micul dejun are loc la 800-1000
 Pregătirea bagajelor şi predarea camerelor
 Între 1200-1400 are loc dejunul
 La ora 1400 întâlnirea în hol şi plecarea spre Piteşti
 La ora 1500 se ajunge în Piteşti unde se va vizita Biserica Domnească (construita în 1656)
 Se vizitează Muzeul Judeţean din Piteşti
 Se va vizita Conacul familiei Goleştilor (construit în 1656, restaurat în 1966-1968)
 La ora 1800 întâlnire la autocar şi plecarea spre Bucureşti
 La ora 2000 sosire în Bucureşti la Hotel Intercontinental

3.2. Întocmirea analizei de preţ

Determinarea cheltuielilor directe:

a) cheltuielile de transport
- număr de kilometri = 493 Km
- tarif pe kilometru = 0,58$/16,000 lei

493 x 0,58$ = 492,42$/7,888,000 lei

b) cheltuieli de cazare

- tarif/loc/zi = 6,66$/183,000 lei

- număr de nopţi = 7

- număr de participanţi = 40

6,66$ x 8 x 40 = 1864,8$/51,325,000 lei

c) cheltuieli de alimentaţie

- preţ servicii de alimentaţie = 7,99$/220,000 lei

- număr de zile = 7

- număr de participanţi = 40

7,99$ x 7 x 40 = 2237,2$/61,575,000 lei

d) cheltuieli cu ghidul

25
- cazare = 6,66$/183,000 lei

- masă = 7,99$/220,000 lei

- număr de nopţi = 7

(6,66$ + 7,99$) x 7 = 102,55$/2,825,000 lei

e) cheltuieli cu şoferul

- cazare = 6,66$/183,000 lei

- masă = 7,99$/220,000 lei

- număr de nopţi = 7

(6,66$ + 7,99$) x 7 = 102,55$/2,825,000 lei

Totalizarea cheltuielilor directe

492,42$ + 1864,8$ + 2237,2$ + 102,55$ + 102,55$ = 4799,52$/132,100,000 lei

Calculul valorii comisionului la valoarea totală a cheltuielilor directe (20%)

4799,52$ : 20% = 959,90$/26,420,000 lei

Calculul valorii TVA

959,90$ x 19% = 182,38$/5,020,000 lei

Asigurare
(4799,52$ + 959,90$ + 182,38$) x 3% = 178,25$/4,910,000 lei

Totalizarea cheltuielilor

4799,52$ + 959,90$ + 182,38$ + 178,25 = 6120,05$/168,545,000 lei

Tarif/persoană = 153,00$/4,210,000 lei

26
 Valoarea
Nr. Elemente de cheltuieli
Articole de Elemente de calcul
Crt. calculatie Per turist Total
$/LEI $/LEI

1. 55,93/1,540,000
2237,2/61,575,000
Masa MD+D+C
2. Cazare 7nopti*6.66$/183,00046,62/1,285,000
1864,8/51,325,000
Cheltuieli directe

3. Transport 493*0.58$/16,000 12,31/340,000 492,42/7,890,000

4. Cheltuieli cult.   

5. Cheltuieli org.   

6. Cheltuieli ghid Masa+cazare 2,56/62,000 102,55/2,825,000

7. Cheltuieli sofer Masa+cazare 2,56/62,000 102,55/2,825,000

8. Alte cheltuieli   

9. Total cheltuieli directe 119,98/3300,000

4799,52/132,1000000

10. Asigurare 3% 4,45/125,000 178,25/4,910,000

11. Comision 20% 23,99/635,000 959,9/26,420,000

12. TVA 19% 4,55/125,000 182,38/5,020,000

13. Total costuri 33,01/910,000 1320,53/36,345,000

14. Total pret de vanzare 153/4,210,000 6120,05/168,545000

27
 Capitolul IV

Analiza pietei turistice

4.1.Produsele turistice concurente :Sighisoara

Situata pe Tarnava Mare, Sighisoara reprezintă o cunoscută destinaţie

turistică .Considerata o perla a Europei, fiind una dintre putinele cetati locuite si astazi, de pe
batranul continent. Prima atestare documentara o mentioneaza in anul 1280.

Construita de colonistii sasi care aveau obligatia

de a asigura paza frontierei regatului maghiar din
secolele XII-XIII d.H., cetatea a adunat intre
zidurile ei, laolalta mestesugari sasi, romani si
maghiari. Din acest motiv orasul cetate a primit
numele in toate cele trei limbi:
SCHAESSBURG, SIGHISOARA, SEGESVAR.
Mai mult, mestesugarii erau organizati in bresle
care administrau cate un turn de aparare.
Lungimea zidurilor de aparare este de 960 de
metri, iar din cele 14 turnuri s-au mai pastrat doar 9, in afara celui cu ceas.

De 15 ani, vara, timp de trei zile se desfasoara aici Festivalul de Arta Medievala.
Multitudinea de puncte de atractie turistica din interiorul orasului, turnuri, bastioane, biserici
si case, sunt greu de prezentat in cateva cuvinte. Totusi, cele mai importante ar putea fi
considerate Turnul cu Ceas – locul de intrare in cetate – care este si o imagine simbol a
Sighisoarei, Turnul Cositorarilor, Turnul Macelarilor, Turnul Cizmarilor, Turnul Croitorilor,
Turnul Cojocarilor, Turnul Fierarilor, Turnul Franghierilor, Turnul Tabacarilor, Biserica
Manastirii, Biserica din Deal, Casa Venetiana, Casa cu Cerb, Casa de pe Stanca, Casa cu
Sindrila (Eweret), Casa Vlad Dracul .
In timpul Festivalului de Arta Medievala, cei care circula pe strazile cetatii, artisti,
vanzatori de suveniruri ori chiar turisti, sunt imbracati, in general, cu vestminte ce amintesc de
epoca feudala.
In 2007, autoritatile municipale au lansat campania “S.O.S. Cetatea Sighisoara”
incercand sa sensibilizeze guvernul asupra starii de degradare a monumentelor.

28
 4.2.Calcularea esantionului

Eşantionul:Definiţie : reprezintă un grup sau un segment selectat al unei colectivităţi şi

care este supus cercetării, urmând ca rezultatele acestuia să fie generalizate asupra întregii
colectivităţi.Mărimea eşantionului se determină după urmatoarea formulă:

n=t2 x p(1-p)

Δ2

t=2

p=0.5

=0.04

n=t2p(1-p)/∆2

n=[(2.)20.5(1-0.5)]/(0.04)2=625/persoane

Legenda:

t:coeficientul cu care se garantează rezultatele

p:proporţia componentelor din eşantion care posedă caracteristica cercetată

Δ:eroarea limită admisă

n:eşantion.

4.3.Chestionar

Acest chestionar a fost realizat pentru a afla dorinţele turiştilor şi pentru a crea o excursie

pe placul acestora.

1.V-ar plăcea să călătoriţi, unde anume?

□ În ţară

□ În străinătate

2.În ce sezon al anului vă place cel mai mult să călătoriţi?

29
□ În sezonul de vară

□ În sezonul de iarnă

3.Când plecaţi în excursii/tabere, unde mergeţi cel mai des ?

□ La mare

□ La munte

4. Apelaţi la agenţii de turism când plecaţi în excursii, tabere, etc ?

□ Da

□ Nu

5.De ce ţineţi cont când apelaţi la o agenţie de turism ?

□ De renumele Firmei

□ De locul unde e amplasat sediul ei

□ De oferta de programare

□ De tarifele percepute

6.La ce agenţii apelaţi ?

□ J’Info Tour

□ Paralela 45

□ Romantic Travel

□ Oniro Tour

□ Sind

□ Toscan

□ Alte agenţii.

7.Cât de des plecaţi în excursii/tabere cu o agenţie de turism ?

□ O dată pe an

30
□ O dată pe lună

□ O dată pe săptămână

□ De mai multe ori

8.Cu cine vă place să mergeţi în excursii/tabere ?

□ Cu familia

□ Cu prietenii

□ Singur/ă

9.Ce mijloc de transport preferaţi ?

□ Rutier

□ Feroviar

□ Aerian

10.V-ar plăcea să aveţi un ghid când plecaţi în excursii/tabere ?

□ Da

□ Nu

11.Unde v-ar plăcea să locuiţi când plecaţi în vacanţe ?

□ La hotel

□ La cabană

□ În camping

□ Vilă

□ Pensiune

12.Ce părere aveţi despre turismul din ţara noastră ?

□ Foarte bună

□ Bună

31
□ Nu stiu

□ Satisfăcătoare

□ Nesatisfăcătoare

13.Agenţia ANA Travel vă propune o excursie în jud. Sibiu.Ce părere aveţi ?

□ Foarte bună

□ Bună

□ Nu stiu

□ Satisfăcătoare

□ Nesatisfăcătoare

14. Ce părere aveţi de preţul unei astfel de excursii ?

□ Foarte bună

□ Bună

□ Nu stiu

□ Satisfăcătoare

□ Nesatisfăcătoare

15.Care este sexul dvs ?

□ Feminin

□ Masculin

16.În ce categorie de vârstă vă încadraţi?

□ 14-20

□ 21-35

□ 36-45

□ 46-60

32
 □ peste 60

Vă mulţumim pentru timpul acordat!

Analiza datelor:

1.500 –da=80%

150-nu=20%

80% dintre intervievaţi apelează la ag. de turism când pleacă în excursii, tabere iar restul
de 20% nu apelează la ag. de turism

. 2. 20032%

457.2%

200.32%

36057.6

32% dintre cei intervievaţi au spus că ţin cont de renumele agenţiei de turism,56.7% au
spus ca ţin cont de tarifele agenţiei de turism, 7.2% ţin cont de locul unde e amplasat sediul ei ,iar
0.32% de oferta de programe.

3. 901,44%
11017.6%
101.6%
00%
00%
00%
41566.4%
1,44% dintre cei intervievaţi apelează la agenţia de turism J’Info Tour, 17.6% apelează la
agenţia de turism Paralela 1.6% apelează la agenţia de turism Romantic Travel iar restul de 66.4%
la alte agentii.

4. 29046.4%
20032%

33
 10016%
355.6%
46.4% dintre cei intervievaţi apelează doar o dată pe an la o agenţie de turism atunci când
pleacă în excursii, tabere, 32% apelează o dată pe lună, 16% o dată pe săptămână iar 5.6% de mai
multe ori.

5. 20032%
40064%
254%
32% dintre cei intervievaţi ar prefera să meargă în excursii sau tabere cu familia, cea mai
mare parte 64% ar vrea să meargă cu prietenii iar 4% ar vrea să meargă singuri.

6. 24539.2%
30048%
8012.8%
39.2% dintre cei intervievaţi prefera ca mijloc de transport pe cel rutier, cea mai mare
parte 48% pe cel feroviar pentru că li-se pare mai sigur iar 12.8% pe cel aerian.

7. 17027.2%
45572.8%
27.2% dintre cei intervievaţi ar vrea sa aiba un ghid când pleacă în excursii dar marea
majoritate adica 72.8% nu doresc ghid.

8. 30048%
9515.2%
508%
13028.2%
508%
cea mai mare parte dintre cei intervievaţi adică 48% doresc să stea la hotel, 15.2% la
cabană, 28.2% în vilă, 8% în pensiune iar 4% ar vrea sa stea în camping.

9. 20032%
42568%
34
 68% dintre cei intervievaţi au spus că preferă excursiile iar 32% nu le preferă.

10. 30048%
32552%
48% dintre cei intervievaţi au spus că preferă să plece în excursii în sezonul de vară iar
52% în sezonul de iarnă.

11. 30048%
32552%
48% dintre cei intervievaţi pleacă cel mai des la mare iar 52% pleacă cel mai des la
munte.

12. Diferenţa semantică :

5 4 3 2 1
100 150 25 300 50 =625
[(100*5)+(150*4)+(25*3)+(300*2)+(50*1)]/625=2.92
cea mai mare parte dintre persoanele intervievate au o parere bună

13. Diferenţiere semantică :

5 4 3 2 1
200 400 15 10 0 =625
[(200*5)+(400*4)+(15*3)+(10*2)+(0*1)]/625=4.312
cei intervievaţi au o parere bună despre excursia propusă de agenţia Ionia Travel.

14. 50080%
12520%
80% dintre cei intervievaţi sunt mulţumiţi de preţul excursiei iar 20% nu sunt mulţumiţi.
15. Repartiţia pe sexe :

Opinie Femei Barbaţi Total

Preferat 200 200 400
Nepreferat 100 125 225
Total 300 325 625

35
 16. Tabel pe grupe de vârste :

Anii 14-20 21-35 36-45 46-60 Peste Total

60
Preferat 150 120 100 25 20 415
Neprefe 50 80 50 24 10 215
rat
Total 200 200 150 45 30 625

4.4. Promovarea vânzărilor

Natura şi obiectivele promovării vânzărilor

Tehnicile de promovare s-au folosit mai întâi pentru bunurile de larg consum, dar s-au
extins şi la turism din mai multe motive:
1. Existenţa unei concurenţe tot mai puternice, datorită numărului mare de variante
propuse turiştilor, ceea ce face tot mai dificilă diferenţierea destinaţiilor turistice;
2. Importanţa acţiunii de comercializare care a adus la apariţia intermediarilor ca o
interfaţă între produs şi consumatori;
3. Criza economică care a modificat comportamentul turistic, aceştia devenind tot mai
exigenţi în ceea ce priveşte destinaţia veniturilor lor şi foarte sensibili la reducerile de preţ şi alte
tehnici promoţionale
4. Necesitatea de a nu limita personalul la un rol tehnic ci de a - i da mai multă
responsabilitate în ceea ce priveşte comercializarea şi stimularea vânzării produselor turistice.

Obiectivele acţiunii de promovare a vânzărilor

1. Dacă ţinta promovării sunt distribuitorii de produse turistice, obiectivul constă în

determinarea acestora să propună consumatorilor, produsul oferit de firma noastră şi nu pe ale
concurenţilor noştri.
2. Dacă ţinta este consumatorul final, obiectivul va fi sa-l stimulăm să cumpere produsul
turistic, să facă rezervări, să fidelizeze clientul prin reduceri de preţ, cadouri promoţionale sau alte
mijloace de atragere a clientului.

Tehnici de promovare în turism

1. Reducerile de preţ

Reducerile de preţ se folosesc pentru:

 Atragerea de noi clienţi care din lipsă de venituri nu şi-au putut permite să cumpere
produsul;
 Mărirea frecvenţelor cumpărătorilor;
36
  Creşterea duratei medii a sejurului;
 Uniformizarea cererii prin diminuarea decalogului dintre perioadei de sezon şi
extrasezon.

Reducerile de preţ sunt periculoase atunci când:

 Sunt asociate de către clienţi ca o diminuare a calităţii serviciilor ducând la pierderea

clientelei;
 Sunt insuficient de vizibile fiind nesesizate de către client;
 Sunt propuse în perioade nepotrivite (când cererea este la nivel maxim);
 Când provoacă reacţii puternice din partea concurenţei;
 Atunci când preţul are caracter sezonier, se generează reacţii ostile din partea clientelei
atunci când dorim să le creştem.

2. Voiaje de stimulare

Voiajele de stimulare sunt organizate pentru agenţiile de turism care sunt invitate să
viziteze o destinaţie turistică. Pentru a fi eficiente, agenţiile de voiaj trebuie selecţionate cu grijă. Se
elaborează un produs care să combine în mod placut munca cu timpul liber. Când realizam un voiaj
de stimulare trebuie să:
 Să facem analiza piaţei turistice şi a zonei în care dorim să-i ducem;
 Să alegem cu grijă perioada desfăşurării sale;
 Alegerea colaboratorilor de care va depinde şi succesul nostru
 Programarea riguroasă a vizitelor ce urmează să fie efectuate în timpul voiajului

3. Publicitate la locul vânzării

Publicitatea la locul vânzării se realizează prin:

 Afişe
 Banderole
 Panouri publicitare
 Firme video
 Internet
Se întâlneşte cel mai ales în cadrul târgurilor şi expoziţiilor astfel încât la standul respectiv
se realizează promovare şi vânzare. Promovarea la locul vânzării se realizează şi în sediul central al
firmelor. Clienţii fiind contactaţi în mod direct, ei cumpără produsul respectiv. Avantajul este că
reclama nu se uită, fiind eficiente pentru că produsul devine actul de cumpărare imediat. Ea poate
să dea dovadă de multă creativitate. În ceea ce priveşte sloganul utilitar şi suportul folosit (afişele,
panourile şi aparatele video).

4. Cadourile promoţionale

Cadourile promoţionale au efecte pozitive în cazul turiştilor cu venituri modeste. Oferirea

gratuită de pliante, ghiduri, calendare, postere, brichete, tricouri sau alte articole, şi uneori chiar
excursii gratuite sunt modalităţi eficiente de a sensibiliza clientela determinând o cumpărare a
produsului turistic. Cadourile promoţionale sunt foarte costisitoare pentru firma, dar au şi o
eficienţă mai mare.

Bugetul alocat promovării vânzărilor de realizează în 4 feluri:

37
 1. Metoda procentajului din vânzări (la volumul vânzărilor se adaugă un anumit
procent);
2. Metoda imitării concurenţei (firma să aloce o sumă comparativă cu cea alocată
de o firma competitivă);
3. Metoda sumei disponibile;
4. Metoda obiectivelor.

38
 ʻ

IONIA TRAVELʼ vă invită să petreceţi zile de neuitat pe cele mai frumoase meleaguri.
Cazarea şi masa vor fi asigurate la cele mai luxoase hoteluri şi veţi vizita cele mai
pitoreşti şi interesante locuri cu maşini special puse la dispoziţia dumneavoastră. Serile vor fi
de vis, cu multe surprize, special pentru dumneavoastră.
Nu ve-ţi uita niciodată vacanţa petrecută alături de ʻIONIA TRAVELʼ şi asta la cele
mai mici preţuri !!!!
SUNAŢI ACUM PENTRU REZERVARE !!!!!!!

TEL:

021/460 66 16
021/460 66 26

FAX:

021/332 26 83

0724 42 61 00

39
 Bibliografie

 Ghid turistic al Romaniei de Florentina Iorga Din

 Ghid turistic de Ion Iordan si Sebastian Bonifaciu
 Enciclopedia Geografica a Romaniei de Dan Ghinea

40
ANEXE

41
42
43