SIBIU-CAPITALĂ CULTURALĂ A ROMÂNIEI

DINU ANA-MARIA ALEXANDRA

Clasa 12F

Pagina 1 din 18
 Cuprins
Argument.........................................................................................................................3
CAPITOLUL 1: Sibiu – prezentarea generală a orașului Sibiu...........................................5
1.1. Așezare geografică și căi acces....................................................................................5
1.2. Istoria zonei....................................................................................................................5
1.3.Demografie.....................................................................................................................6
1.4 Climă…………………………………………………………………………………..6
1.5. Relief……………………………………………………………………………………7
1.6.Vegetație și floră…………………………………………………………………………7
1. 7. Faună………………………………………………………………………………….. 8
1.8.Populație…………………………………………………………………………………8
1.9.Infrastructura.......................................................................................................................8
CAPITOLUL 2: Turismul cultural în orașuSibiu...................................................................10
2.1. Potențialul turistic natural..............................................................................................10
2.2. Potențialul turistic – antropic........................................................................................13
2.3. Turismul cultural............................................................................................................16
Concluzii..............................................................................................................................18
Bibliografie...........................................................................................................................

Pagina 2 din 18
 Argument
Anul 2007 surprinde un oraş îmbibat de cultură, loc de întâlnire a culturilor, în care orice
activitate obişnuită devine o manifestare artistică. Pentru Sibiu, exerciţiul cotidian şi spontan
al culturii generează un efect secundar – normalitatea. Însuşi sloganul actual al Sibiului,
„Tânăr din 1191”, este un aparent contrast absurd, un oximoron, care legitimează atât istoria
oraşului, cât şi contextul modern al evoluţiei naturale a sibienilor.
Sibiul european păstrează încă imaginea de acum trei secole a celei mai bogate şi mai
influente dintre cele şapte cetăţi transilvane, care era în acelaşi timp şi un centru al artelor şi
culturii. Centrul istoric, de un şarm deosebit, alătură clădiri din perioade şi stiluri diferite – de
la gotic şi Renaştere până la baroc şi Jugendstil – ca o adevărată cronică a celor opt secole de
istorie a oraşului. Aceasta este „perla” oraşului, dar aici veţi descoperi şi locaţii care vibrează
de tinereţe şi locuri moderne sau inedite unde să vă petreceţi şederea în Sibiu.
În 2000 era oraşul cu o economie în plină dezvoltare, un paradis al investitorilor, în 2004 era
oraşul din inima Transilvaniei în care începeau cele mai mari lucrări de infrastructură din
istoria post-decembristă a României, dintotdeauna a fost oraşul cu o ofertă turistică şi cu o
bogată activitate universitară, iar în acest an este oraşul-model de europenism, oraşul cu cea
mai variată viaţă culturală şi artistică, un oraş demn de titlul de Capitală Culturală Europeană.
Turismul, de-a lungul anilor s-a dezvoltat, iar acesta a reprezentat un factor destul de
important în creșterea continuă a sectoarelor economice. Acesta în funcție de acțiunea a mai
multor condiții acționează în moduri diferite și oferă turiștilor un număr cât mai mare de
destinații turistice. Având în vedere că România dispune de un potențial turistic, cultural
,istoric în continuă creștere, acesta ajută la promovarea tradițiilor prin valorificarea unor
produse culturale, iar în același timp și un factor ce pune la dispoziția turiștilor o varietate de
destinații.
Turismul cultural este de o mare importanță, acesta abordând cultura unor regiuni, în special
în orașele mari în mediul urban, punând în valoare istoria și obiceiurile culturale, dar și în
mediul rural unde se desfășoară activități precum festivalurile sau vizitarea caselor
memoriale. În plus, cultura unei țări reprezintă una din cele mai importante si mai vechi
moșteniri valorificând turismul.
În această lucrare am ales să vorbesc despre potențialul turistic al județului Sibiu deoarece
consider că activitatea turistică este bine valorificată de un potenţial turistc natural și antropic,
iar orașul Sibiu este unul dintre cele mai importante județe în ceea ce privește centrul cultural
al acestuia. Când vine vorba de județul Sibiu, primul lucru care te poate îndemna să îl vizitezi
este acela că, spre deosebire de celelalte orașe, Sibiul îți oferă o gamă largă de atracții
turistice.

Pagina 3 din 18
Privind în ansamblu, județul Sibiu prezintă diferite forme de turism. Cea mai predominantă și
valorificată formă de turism, este cel cultural. Turismul cultural este bine dezvoltat, iar în
acest fel an de an Sibiul atrage numeroși turiști ce vor să cunoască cât mai mult obiceiurile și
tradițiile specifice transilvănene. De asemenea, turismul cultural scoate în evidență,
arhitectura, cât și istoria cu care se mândrește orașul

Pagina 4 din 18
 CAPITOLUL 1.
Sibiu – prezentarea generală a orașului Sibiu

1.1.Așezarea geografică și căi de acces

Orașul Sibiu este situat în partea sudică a Transilvaniei, pe râul Cibin (45°47 Nord si24°05’
Sud), relativ apropiat de centrul geografic al României. Orașul se află în proximitatea
Munților Făgăraș (aprox. 20 km), al Munților Cindrel (aprox.12 km) şi Lotrului (aprox.15
km), care mărginesc depresiunea Cibinului în partea de sud-vest. Orașul Sibiu se întinde în
prezent pe o suprafață de 12.164 hectare.
Este așezat în depresiunea Cibinului, într-o zona de câmpie piemontană colinară cu terase ale
râului Cibin, care o drenează. În apropierea munților Făgărașului (circa 20 km),Cibinului (12
km) și Lotrului (circa 15 km), care mărginesc depresiunea în partea de sud-vest.În nord si est,
teritoriul municipiului Sibiu este delimitat de podișul Târnavelor, care coboară până deasupra
Văii Cibinului, prin Dealul Gușteriței.
Căile de acces în oraș sunt:
1. Feroviare – Sibiul este unul dintre cele mai importante noduri de cale ferată din
Transilvania. Există cinci stații în raza sa: Gara Mare, Gara Mică (Halta Sibiu), Sibiu
Triaj, Turnișor, Halta Ateliere Zonă, precum și un important depou pentru locomotive
diesel.
2. Aeriene – are un aeroport internațional de unde se efectuează curse zilnice către
Germania, Austria, Spania, Marea Britanie și Italia, o parte cu escala la Timișoara.
Aeroportul a încheiat un amplu proces de modernizare care permite primirea
aeronavelor mari.4Localizarea orașului pe hartă .
3. Rutiere – este străbătut de Coridorul 4 European, drumul european E68/E81(drumul
național DN1). Prin municipiu trec următoarele căi rutiere:
● Șosele internaționale: E68 ; E81.
● Drumuri naționale: DN 1; DN 7; DN 14.

1.2. Istoricul zonei

Sibiul, cunoscut și sub denumirea germană Hermannstadt a fost și este unul dintre cele mai
reprezentative orașe din România, atât din punct de vedere turistic, cultural dar și economic.
Aici există cel mai important centru al minorității germane din Transilvania, de asemenea și
alte minorități (maghiari, țigani, slovaci și ucrainieni).

Pagina 5 din 18
 În secolul al XIV-lea Sibiul a devenit un mare centru de comerț și timp de secole a fost cea
mai importantă cetate germană din Transilvania. Meșteșugarii din oraș erau organizați în
bresle, în 1376 fiind cunoscute un număr de 19 bresle. În anul 1366 Sibiul a fost declarat
„oraș”. Aici a fost publicat, în anul 1544, Catehismul Luteran, prima carte tipărită în limba
română.
Din 1692, odată cu creșterea influenței austriece, Sibiul devine sediul guvernului
Transilvaniei. Aceasta este o perioadă înfloritoare a orașului, cele mai reprezentative
construcții din această perioadă fiind Palatul Brukenthal și Biserica romano-catolică „Sfânta
Treime”. În anul 1717 a fost înființată prima fabrică de bere de pe actualul teritoriu al
României. În anul 1784 apare la Sibiu primul ziar din Transilvania, numit Siebenbürger
Zeitung. În 1788 Martin Hochmeister deschide primul teatru de pe teritoriul actual al
României (în prezent Sala Thalia a Filarmonicii de Stat).
De mare importanţă pentru dezvoltarea oraşului a fost legarea la reţeaua de cale ferată: astfel
în 1872 este pusă în funcţiune calea ferată care lega Sibiul de Copşa Mică iar în 1897 cea
către Vinţu de Jos. Tot atunci se face conexiunea, prin Defileul Oltului, cu România. În1910
se termină segmentul de cale ferată îngustă dintre Sibiu şi Agnita, prin care se face legătura cu
Sighişoara.
Tot în această perioadă are loc şi dezvoltarea Sibiului într-un centru financiar. După ce saşii
înfiinţaseră în 1841 Hermannstädter Allgemeine Sparkasse („Casa Generală de Economii din
Sibiu”), cea mai puternica bancă a lor, a venit şi rândul românilor în 1871. Elita românească a
înfiinţat atunci Banca Albina din Sibiu, cea care avea să extindă în toată Transilvania şi să
devină cea mai importantă instituţie de credit a românilor ardeleni.

1.3. Demografie

Cu cei 147.245de locuitori permanenți (2011) și30.000 de locuitori temporari, în special

studenți, Sibiul este cel mai mare oraș din județ. Comunitatea locală este alcătuită din grupuri
etnice diverse. Marea majoritate a populației este reprezentată de români (94%) care
conviețuiesc cu germanii, descendenți ai coloniștilor care au emigrat în secolul al XII-lea din
zona Luxemburg, Lorena, Alsacia. Structura socială a orașului este bazată pe o experiența de
viața istorică și multiculturală, diversitatea locuitorilor săi, aparținând diferitelor grupuri
etnice, generații și stiluri de viață, dând orașului o aură specială.

1.4. Climă

Clima, relieful și structura solului sibian creează condiții prielnice pentru o flora si o fauna
bogata. Sibiul este amplasat într-o zona cu climat continental moderat, cu efecte

Pagina 6 din 18
 microclimatice secundare date de direcția vantului la sol, influențată atât de factorii de relief,
cât și de zona construită . Elementele principale ce caracterizează din punct de vedere climatic
zona municipiului sunt următoarele :
● . Temperatura medie multianuala: 8,8 º C
● . Temperatura maximă absoluta: 37,4 º C
● . Temperatura minima absoluta: -31º C
● . Nebulozitatea - media anuala: 6,2
● . Cantitatea medie anuala a precipitatiilor: 662 mm cu valori minime in februarie si
maxime in iunie, iar numărul zilelor de îngheț de circa 120 pe an.
● . Umiditatea relativt a aerului atmosferic - valoarea medie multianuala este de 75%.
Iernile sunt ferite de viscole grele, primaverile sunt frumoase, verile răcoroase si
toamnele tarzii.

Recordurile de temperatura înregistrate sunt de 37,6 (la Boita in 1949) si -34,4 (la Sibiu in
1888).
1.5.Relief

Suprafața județului este acoperita in cea mai mare parte de munți , aceștia ocupând circa 30%
din teritoriul județului . Zona muntoasa include varfuri ce depășesc altitudinea de 2.000 m in
Munții Făgărașului , Cindrelului și Lotrului. În Munții Făgărașului înălțimile depășesc 2.500
m în Vf. Negoiu - 2.535 m și Vf. Vanatoarea lui Buteanu - 2.508 m. Munții Cibinului și
Munții Lotrului ating peste 2.200 m în masivele Motru și Steflesti. Aceștia mai pastreaza
urmele eroziunii din cuaternar, fiind caracterizați de văi adanci și lacuri glaciare.
Dincolo de munți urmează zona de podiș , respectiv Podisul Hartibaciului, Podisul Secaselor
si Podisul Tarnavelor, care ocupă aproximativ jumătate din suprafața județului, dar având
altitudini de până la 700 m. Zona depresionara ocupă 20% din suprafața județului și este
reprezentată de depresiunea Fagarasului si Depresiunea Sibiului. Cele mai joase altitudini sunt
caracteristice luncii Tarnavei Mari, respectiv 28 m

1.6.Vegetație și floră

Ca urmare a reliefului predominant muntos si zonelor deluroase, circa 34,6% din teritoriul
județului este acoperit de păduri (foioase și conifere). Vegetatia specifica etajului subalpin este
reprezentată de pajiști întinse, unde elementele floristice predominante sunt iarba stancilor,
iarba vântului, etc., iar în in zona Munților Lotru, suprafete intinse sunt acoperite de pasuni

Pagina 7 din 18
 alpine. Dealurile din zona Tarnavelor sunt acoperite de păduri de foioase și plantații de viță
de vie.
1.7.Faună

Relieful și vegetația caracteristică teritoriului județului Sibiu favorizează prezenta unei faunei
specifice zonei de munte si podiș. Pădurile adăpostesc specii de pasari ca: mierla, vulturul
plesuv, acvila de munte, corbul si cocoșul de munte, iar dintre mamiferele care populează
pădurile predomină lupul, vulpea, mistrețul , ursul, caprioara, capra neagră , rasul și mai rar
veveriță. Fauna acvatica este reprezentată de specii ca: pastravul (in raurile de munte),
mreana, clean și crap in raurile de deal.

1.8.Populație

Populatia orasului este de 170000 locuitori (2002).Structura etnică a populației în este

următoarea :

95 % sunt romani
2 % sunt maghiari
1,6 % sunt germani
1,4 % sunt de alte Nationalitati.

Majoritatea populatiei este de religie ortodoxă . Protestanții și catolicii reprezinta 4 % din

populație.

1.9.Infrastructură

Din 2004 până în 2007, s-au făcut investiții masive în infrastructura ra Sibiului, cu precădere
în centru. Ansamblul de piețe istorice, de la pavaj la fațade, gangurile, străzile au fost
reabilitate integral. Anul 2004, anul în care Sibiul a primit onoranta titulatură de Capitală
Culturală Europeană 2007, a reprezentat punctul de pornire pentru lucrări mari de
modernizare. Pe lângă calitatea programului cultural, Sibiul trebuia să arate celor care i-au
acordat încredere că este un oraș european și din punct de vedere al infrastructurii stradale.
Sibiul a avut în 2007 un buget propriu cu un sfert mai mare decât în 2006. Explicația este
legată și de construirea marilor hoteluri, care urmau să aducă bani, prin impozitare.Ramada,

Pagina 8 din 18
 hotel de patru stele inaugurat recent în centru, gazda a VIP-urilor care vizitează Sibiul, va fi
urmat de altele câteva aflate acum în faza de finalizare, dintre care unul de cinci stele. Din
păcate, unele dintre ele se vor deschide abia în 2008, când încă se prognozează să mai fie un
aflux mare de turiști. Cele peste 50 de hoteluri și pensiuni din oraș oferă aproape trei mii de
locuri, prețul unei camere duble fiind între 16 și 125 de euro, în funcție de stelele de pe firmă.
Una dintre problemele de infrastructură rămase nerezolvate este lipsa sălilor mari de
spectacole, remarcată de toți organizatorii festivalurilor importante, care au fost obligați să se
adapteze din mers. Lipsa s-a simțit pentru prima oară cu ocazia concertului susținut de
Ansamblul Instrumental Scaligero, al Scalei din Milano, în februarie. Așteptat drept cel mai
mare eveniment muzical al primului sezon, concertul a fost o sursă de nemulțumire pentru
ceacâre nu au reușit să mai prindă un bilet, căci spectacolul s-a ținut într-o sală cu numai 400
de locuri. Absența unor mari Săli de spectacole a fost un semn de întrebare pentru Sibiu încă
de la depunerea candidaturii. În primăvara, administrația a închiriat celebrul cort, Pavilionul
2007, cu o capacitate de câteva mii de locuri. Și în privința acestuia însă, părerile au fost
împărțite. Inaugurat cu probleme, din cauza lipsei încălzirii, cortul a fost adesea criticat, în
special de organizatorii de concerte, fiindcă nu asigura o acustică bună, însă s-a dovedit
extrem de util și chiar a fost apreciat la alte evenimente, cum ar fi Gala Premiilor UNITER.
Fiindcă nu se doreau noi șantiere în Sibiu, planurile pentru construirea de săli au fost amânate
pentru 2008, când municipalitatea plănuiește și ridicarea unui nou teatru. Un alt proiect de
infrastructură rămas în urmă, și care impresionează negativ vizitatorii de la primii pași în oraș,
îl reprezintă gara, a cărei renovare nu a fost terminată, precum și Piața Gării, care abia acum
se apropie de finalizare.

Pagina 9 din 18
 CAPITOLUL 2.
Turismul cultural în orașul Sibiu

2.1.Potențialul turistic – natural

Orașul se află aproape de Munții Făgărașului – o destinație importantă pentru drumeții și de
stațiunea Păltiniș, o destinație pentru sporturile de iarnă. Cele mai vizitate parcuri și rezervații
turistice sunt:

1.Rezervația naturală „Parcul Natural Cindrel”

Acesta reprezintă o zonă complexă de floră, faună, geomorfologică și hidrografică cuprinzând
culmi netede și circuri glaciare. Parcul se află la limita sud-vestică a teritoriului administrativ
al județului Sibiu, având o suprafață de 9.043 ha. Rezervația naturală dispune de habitate
naturale de tip: Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum, Păduri dacice de fag, Păduri acidofile
din regiunea montană, Păduri de fag, Pajiști boreale și alpine pe substrat silicios, Tufărișuri
alpine și boreale, Fânețe montane și Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la
nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; ce adăpostesc o mare varietate de floră și faună
specifică Meridionalilor.

2.Rezervația naturală „Lacul fără fund”

Lacul fără fund Ocna Sibiului este o arie protejată de interes național, situat în județul Sibiu,
pe teritoriul administrativ al orașului Ocna Sibiului. Aria naturală cunoscută și sub denumirile
de „Lacul Francisc”(după numele fostei ocne de sare)sau „Lacul Lemnelor”, are o suprafață

Pagina 10 din 18
 de 0,20 ha, și reprezintă un lac cu o adâncime de 34 m, format pe locul fostei saline „Franz
Francisc”, prin
prăbușirea tavanului ocnei de sare, în craterul astfel format acumulându-se ulterior apă.

3.Lacul Bâlea

Lacul glaciar Bâlea este situat in Munții Făgăraş, lângă șoseaua Transfăgărășan. Lacul a fost
declarat monument al naturii si este unul dintre cele mai frumoase si mai mari lacuri glaciare
din Romania cu dimensiuni ce ating 360 m in lungime si 11,35 m in adâncime. Lacul Bâlea
este un lac glaciar situat la o altitudine de 2034 m, în Munții Făgăraș, Județul Sibiu. În anul
2006 a fost construit în apropierea lacului Bâlea primul hotel de gheață din Europa de Est în
forma unui iglu de 16 locuri. Acesta se construiește în fiecare an, în timpul iernii, în perioada
ianuarie – martie, din blocurile de gheață luate din lacul Bâlea.

Pagina 11 din 18
 4.Cascada Bâlea

Cascasa Bâlea este cea mai mare cascadă în trepte din România, având o cădere de 60 de
metri, și marchează treapta inferioară a circului glaciar Bâlea. Cascada Bâlea este numită și
Urlătoarea Bâlei. Cascada Bâlea se află în Munții Făgărașului între vârfurile Moldoveanu și
Negoiu, la peste 1.200 metri altitudine. Cel mai cunoscut, dar și cel mai rapid traseu este pe
Transfăgărășan, până la Cabana Bâlea Cascadă, de unde se urmează traseul marcat cu punct
roșu, pe jos, aproximativ 50 de minute.

5.Stațiunea Păltiniș

Stațiunea turistică Păltiniș, aflată pe versantul nord-estic al Munților Cindrel, la numai 32 km

distanță de Municipiul Sibiu, este cea mai veche stațiune situată la cea mai mare altitudine
(1442 m) din România. În plus, este a doua cea mai înaltă stațiune, după Rânca. Așezarea
întemeiată la sfârșitul secolului al XIX-lea, în mijlocul unei păduri de conifere, pe versantul
nord-estic al Munților Cindrel este un loc foarte plăcut pentru petrecerea vacanțelor datorită
aerului alpin deosebit de curat, puternic ozonizat. Cunoscută ca stațiune a sporturilor albe,
Păltinișul are piste special amenajate, de la cele mai accesibile celor care încep să deslușească
tainele acestui sport până la cele cu mai mai mare grad de dificultate agreate de schiorii cu
experiență. Vara, stațiunea Păltiniș oferă multiple posibilități de recreere, cum ar fi terenuri de
sport și trasee turistice, care, prin frumusețea peisajului înconjurător, aerul pur al pădurilor de
conifere, creează o atmosfera de liniște și deconectare.

Pagina 12 din 18
2.2.Potențialul turistic – antropic

Sibiul și împrejurimile sale sunt una din cele mai vizitate zone din România. Centrul istoric
este unul dintre cele mai bine păstrate locații istorice din țară. Multe din zidurile și sistemele
de fortificații sunt menținute într-o stare foarte bună. În zonă sunt multe biserici fortificate
construite de coloniștii sași. Cele mai importante și vizitate atracții turistice sunt:

1.Turnul Sfatului
Turnul Sfatului este un turn aflat în municipiul Sibiu, pe sub care este un gang de trecere între
Piața Mare și Piața Mică. El a fost construit în secolul al XIII-lea, la parterul său aflându-se
poarta de intrare în cea de-a doua centură de fortificații a orașului. Turnul Sfatului se află în
Piața Mică. Numele turnului provine de la funcția de apărare asupra porţii de intrare în cea
de-a doua incintă, situată în imediata apropiere a clădirii ce adăpostea primăria Sibiului,
menţionată documentar în anul 1324. Accesul în interior se face printr-o uşă de mici
dimensiuni, de unde, prin intermediul unei scări spiralate, se ajunge la etajele superioare. Sunt
141 de trepte de urcat până la ultimul etaj. La penultimul etaj se poate observa mecanismul
ceasului, iar ultimul etaj prezintă un punct de observaţie peste oraşul vechi.

2.Podul Minciunilor

Podul Minciunilor sau Podul culcat este un pod metalic din orașul Sibiu, construit în anul
1859 deasupra străzii Ocnei care făcea legătura între Orașul de jos și Orașul de sus. El este o
pasarelă pietonală ce face legătura dintre Piața Mică și Piața Huet. El este cel mai vechi pod
din fontă aflat în serviciu pe teritoriul actual al României.

Pagina 13 din 18
 Cu privire la acest pod circulă trei legende și anume: O legendă spune că pe acest pod
obișnuiau să se plimbe cuplurile de îndrăgostiți. Tinerii își jurau acolo iubire veșnică, iar
fetele afirmau că sunt fecioare. Însă, după noaptea nunții, se descoperea că unele fete erau
mincinoase. Acestea erau târâte pe pod, fiind aruncate peste balustradă.
În Sibiu locuiau mulți cadeți care studiau la Academia Militară. Aceștia își dădeau întâlnire pe
pod cu tinerele domnișoare localnice, le promiteau multe și apoi erau lăsate să-și aștepte în
zadar bărbații care uitau de ele și de jurămintele de amor.
După o altă legendă, în Piața Mică din Sibiu se țineau mai multe târguri, iar, după ce ajungeau
acasă, unii cumpărători își dădeau seama că au fost păcăliți. Ei se întorceau în piață și îi luau
de piept pe negustorii mincinoși și, în hohotele de râs ale mulțimii, îi aruncau de pe pod.
Astfel, când poposeau din nou la Sibiu negustorii se temeau să îi mai înșele pe localnici.

3.Muzel Național Brukentha

Fondatorul acestui muzeu a fost Samuel von Brukenthal, iar el a început să achiziționeze
primele opere, pentru colecția sa, de la Viena. Prin testament, Baronul Samuel von Brukenthal
a dispus deschiderea Palatului ca muzeu public. Palatul a devenit în 1817 muzeu public,
cunoscut ca Muzeul Brukenthal, una dintre primele instituții de acest gen din Europa. Muzeul
are sediul principal în Palatul Brukenthal din Sibiu, pe o latură a Pieței Mari. Muzeul a
aparținut până în 1948 Bisericii Evanghelice din Sibiu. În anul 1948 statul comunist a
naționalizat muzeul și a mutat 19 tablouri valoroase la Muzeul Național de Artă al României
din București.

Pagina 14 din 18
 4 .Transfăgărășan

Transfăgărășanul este o cale rutieră de circulație din România, care începe în comuna Bascov,
județul Argeș de lângă orașul Pitești, în direcția orașului Curtea de Argeș și se termină la
intersecția cu drumul DN1 între Sibiu și Brașov, în apropierea comunei Cârțișoara, cu o
lungime de 151 km.Transfăgărășan leagă Muntenia cu Transilvania, străbătând Munții
Făgăraș, cei mai înalți din România, care fac parte din Carpații Meridionali. Este un drum
asfaltat, ajungând în apropierea tunelului de lângă Lacul Bâlea la altitudinea de 2042 m.

5.Transalpina
Transalpina este cel mai înalt drum rutier din România cât și din întregul lanț al Munților
Carpați, atât din țară cât și din afara ei, atingând altitudinea maximă de 2145m. Drumul și-a
luat numele de la latinescul „Transalpina” (țara de dincolo de munți), cum era numită în
vechile texte și hărți latinești Țara Românească, și e supranumit “Drumul Regelui”, pentru că
Regele Carol al II-lea, după ce l-a reconstruit, în anul 1935, l-a inaugurat parcurgându-l el
însuși împreună cu familia regală. Lungimea totală a drumului este de 148km.

Pagina 15 din 18
2.3.Turismul cultural

Turismul cultural este individualizat ca un tip distinct de turism ca urmare a motivației care îl
generează, deosebindu-se, prin aceasta, de turismul recreativ sau de cel curativ. Turismul
cultural este forma de turism care are o piață de perspectivă și cu o piață elitistă. Nevoia de
comunicare și cultură tind să devină teme dominante în consumul turiști conferind largi
posibilități de valorificare a patrimoniului socio-cultural turiști. Avantajele turismului cultural
sunt reprezentate de:
Valorificarea superioară a identității culturale a regiunii receptoare prin integrarea în circuitul
internațional de valori;
Conturarea mai clară a unui sentiment de identitate culturală prin raportare la alte sisteme de
valori;
Conferă dimensiune mediului cultural receptor, diversifică resursele financiare de conservare
și ameliorare a patrimoniului;j
Generalizează efecte de antrenare și revitalizare a anumitor zone și localități prin
condiționalizarea asocierii culturii la turismul de dezvoltare a elementelor de structură și
asigură supravalorificarea prin diversificarea și lărgirea piețelor țintă.
Turismul cultural este o ramură importantă a industriei turistice românești și este practicat de
o categorie de populație bine definită cu o medie a vârstei mijlocie. O regiune deosebită care
este reprezentativă pentru turismul cultural românesc este județul Sibiu. Acesta cuprinde trei
zone polarizante: Sibiu, Țara Făgărașului și Mărginimea Sibiului. Sibiul este un oraș istoric
din România cu un patrimoniu arhitectural care se întinde pe circa 8014 de hectare, un
patrimoniu frumos și bine conservat în timp.
Cetatea medievală rămasă intactă după cele două războaie mondiale și neatinsă de regimul
comunist păstrează încă spiritul și atmosfera secolelor de mult apuse.
MUZEE: Muzeul Național Brukenthal, Muzeul de Istorie „Casa Altemberger”,Muzeul de
Istorie Naturală, Muzeul de Istorie a Farmaciei, Muzeul de Vânătoare „August Von Spiess”,
Muzeul ASTRA.
BISERICI ISTORICE: Catedrala Mitropolitană „Sf. Treime”, Biserica Parohială Evanghelică
„Sf. Maria”, Biserica Parohială Romano-Catolică „Sf. Treime”, Biserica Ursuline, Biserica
Franciscană.
Centrul istoric, Piața Mare, Piața Mică, Piața Huet, Turnuri de apărare, Turnul Sfatului,
Turnul Scării, Turnul Olarilor, Turnul Dulgherilor, Turnul de Poartă, Turnul Gros, Zidurile
Cetății, Zidurile de Apărare, Pasajul Scărilor.

Pagina 16 din 18
 PARCURI ȘI ZONE DE AGREMENT: Parcul ASTRA, Pădurea Dumbrava, Grădina
Zoologică.
TEATRE: Teatrul Național Radu Stanca, Teatrul Gong.

Dintre festivalurile care ne încântă an de an vreau să scot în evidență doar pe cele mai
consacrate:
„Festivalul Internațional de Teatru” care a apărut din inițiativa unor mari oameni de cultură
din țară și de peste hotare și care a ajuns după câteva ediții cel mai prestigios festival de teatru
din estul Europei datorită prezențelor din peste o sută de țări de pe glob;
Festivalul Internațional de Film de la Sibiu „ASTRA Film Fest” care este un festival de film
documentar și de antropologie vizuală la care sunt prezenți regizori și producători de pe toate
continentele la întâlnirea cu un public tânăr și entuziast care umple sălile de spectacol;
„Festivalul Internațional de Jazz” care a găzduit cei mai mari artiști ai acestui gen muzical
de-a lungul anilor.

Pagina 17 din 18
 Concluzii

Județul Sibiu oferă un fabulos potențial turistic natural, vestigii istorice, edificii culturale și o
așezare avantajoasă pentru organizarea unor sejururi în orice perioadă a anului. Sibiul e un
oraș extraordinar ce merită cu adevărat atenție. „Ochii Sibiului”, un puternic simbol pentru
oraș, sunt de fapt guri de aerisire pentru poduri, unde localnicii își depozitau alimente și alte
bunuri. Erau construiți în Evul Mediu de meșteri pricepuți, căci se făceau după o tehnică
anume, din lemn îndoit, și se zideau pentru a se păstra forma. În ziua de astăzi s-a pierdut
secretul meseriei, însă orașul face eforturi pentru a păstra „ochii” medievali. Sibiul oferă un
mix de culturi, tradiții, inovație, oameni primitori și sate săseşti cu vechi biserici fortificate,
peisaje surprinzătoare, lacuri glaciare sau sărate, unii dintre cei mai înalți munți din țară și
numeroase pârtii de ski, toate acestea sunt adunate și așezate ca într-un tablou pe acest plai
transilvănean. Varietatea şi frumuseţea remarcabilă a peisajului natural, existența unor
numeroase vestigii istorice şi arhitectonice, particularităţi şi autenticitatea portului popular,
originalitatea obiceiurilor şi datinilor, prezenţa unor staţiuni climatice şi balneoclimatice,
reprezintă principalele obiective care explică potenţialul turistic ridicat al judeţului Sibiu.
Zona verde a Sibiului impresionează atât prin numărul mare de parcuri cât şi prin amenajarea
deosebită a acestora. Tradiția hotelieră în Sibiu este cea mai veche din România, primul hotel
fiind documentat din 1555 pe locul unde se găsește în prezent Hotelul Împăratul Romanilor,
adevărat obiectiv turistic.

Pagina 18 din 18