Managementul urban

Dmoc Liviu Grupa 306

 Politicile publice influenteaza derularea managementului,prin stabilirea parghiilor politicoadministrative pentru evaluarea si alocarea tuturor resurselor existente(naturale,umane,economice,simbolice,knowhow) etc. City-managerul are rolul de optimizare a ideilor si solutiilor de folosire a resurselor financiare. Astfel,avem 2 tipuri de colaborare intre institutiile prezente intr-o localitate urbana: - colaborarea pe orizontala(relatiile intre toate domeniile de activitate) - colaborarea pe verticala(schimb de date si informatii,cu armonizarea oportunitatilor de dezvoltare).

 Tipuri de activitati: - Realizarea regulamentelor de urbanism - Servicii urbane - Planificarea si coordonarea proiectelor Aceste activitati asigura o gestionare a terenurilor,resurselor naturale si antropice,a fortei de munca disponibila. Atributiile unui city manager: - Cresterea veniturilor proprii - Reducerea cheltuielilor publice - Realizarea de beneficii substantiale - Diminuarea birocratiei locale - Realizarea unui profit acceptabil

 Managementul calitatii destinatiilor urbane contribuie la dezvoltarea oraselor turistice Obiective: - Atenuarea impactului socio-economic al turismului - Imbunatatirea calitatii vietii - Dezvoltarea durabila(reabilitarea - Accesibilitate si mobilitate(traficul,aglomeratia) - Siguranta spatiului urban

Managementul in mediul urban se sprijina pe cateva tipuri de parteneriat(axate pe): - Domeniul privat - Domeniul public - Participare egala din domeniul public si privat Astfel,deciziile si prioritatile se stabilesc in consens. - Realizarea unui echilibru stabil intre interesele economice private si a populatiei locale,pentru dezvoltarea socio-economica - Importanta pe accentul populatiei locale/reprezentantilor ei in luarea deciziilor si directia prioritatilor de dezvoltare.

 Managementul turistic in zonele urbane:

Resurse primare turistice: Atractii preexistente pentru turism si timp liber(includ vremea,decorul, viata salbatica,populatia locala,mostenirea si siturile culturale. Resurse secundare: Facilitati construite special pentru cazare,restaurante si centre comerciale. Turismul cultural: Scopul este de a experimenta si a vizita locuri,artefacte si activitati care reprezinta autentic povestile si oamenii t recutului si prezentului. Arii Urbane: Spatiul construit consista de obicei intr-un loc cu peste 10.000 locuitori,pentru a fi considerat un spatiu urban.

 De ce este important sa cream si sa prezervam spatii deschise in interiorul ariilor urbane Evadarea din rutina urbana un loc de relaxare,departe de munca,trafic etc. Beneficii pentru sanatate(mai putin zgomot si mai putina poluare a aerului un mediu mai relaxant) Moderarea microclimatelor urbane Un spatiu pentru plimbare,dezvoltarea sporturilor de echipa si integrare sociala.Educarea locuitorilor asupra importantei mediului si a vietii salbatice(wildlife) Conservarea mostenirii naturale si culturale(piete,parcuri etc.) Prevenirea conflictului pe strazile urbane oferind oamenilor un loc unde se pot bucura de recreere(ex.:skateboard,role,fotbal,baschet etc.)

 Modele de succes ale managementului urban: Venetia(IT),Sighisoara(RO),Sibiu(RO).

 Venetia este localizata in NE Italiei pe coasta Marii Adriatice.Alaturi de Roma si Florenta,Venetia este una din atractiile turistice principale ale Italiei.Venetia are vederi unice,situata fiind in mijlocul lagunei venetiene si atasata de tarmul principal printr-un pod.Este compusa din 118 insulite,datorita carora s-au impus canalele navigabile.Nu exista drumuri reale in Venetia asa ca oamenii folosesc barca(in cele mai frecvente cazuri).

Venetia are o populatie de 60.000 locuitori.Este compusa din insule mici si districte.Cele mai faimoase districte sunt San Marco, San Polo, Cannaregio, Castello si Dorsoduro iar aici gasesti majoritatea destinatiilor turistice. Orasul are o medie de 50,000 de turisti pe zi (o estimare a anului 2007) aproape 20 milioane de turisti anual(internationali si locali)In 2006, a fost al 28lea oras cel mai vizitat international cu 2.927 milioane de sosiri internationale in acel an.

 Sighisoara: Oras medieval in jud.Mures,Transilvania,RO.

Management urban(conservarea patrimoniului local/national): Turnul cu Ceas denumit i Turnul Porii, precum i cele 14 turnuri de aprare (din care mai exist 9) ale principalelor bresle (tbcarii, cositorarii, aurarii, frnghierii, mcelarii, cojocarii, estorii,croitorii, cizmarii, lctuii, dogarii, brbierii, fierarii) erau construite, aprate i reparate de ctre meteugarii grupai n aceste organizaii profesionale. Arhitectura ecleziastic Biserici istorice precum Biserica din Deal, Biserica Romano-Catolic, Biserica Mnstririi -aflate n cetate, Biserica Leproilor, Biserica ortodox din cartierul Corneti-n Oraul de jos. Toate sunt cuprinse n patrimoniul naional.Majoritatea celor 164 de case din cetate au peste 300 de ani vechime i sunt considerate monumente istorice. Cldirile monument istoric se regsesc att n interiorul cetii, ct i n afara acesteia, la poalele cetii i rspndite pe aria oraului vechi. Dintre cele mai importante amintim: Casa Vlad Dracul, Casa cu Cerb, Casa cu indril, Casa Fronius, Casa Veneean, Casa Roman toate aflate n cetate, iar n Oraul de Jos : Casa Johan Schuller von Rosenthal, Casa Zilinski, Casa Oraului ( azi sediul Bibliotecii Muncipale i a slii Mihai Eminescu) , Casa Asociaei muzicale ( cunoscut sub numele de Sala Sander sau sala Ciprian Porumbescusediul Casei de Cultur) Cldirea Casei Meteugarilor (cunoscut sub numele de Perla), cldirea Hotelului Steaua etc.

 Prin intermediul Festivalului Medieval oraul Sighioara a devenit capitala cultural medieval a Romniei,fiind cunoscut ca loc de desfurare pentru astfel de manifestri. Evenimentele au loc n general n cadrul centrului istoric medieval al cetii: Festivalul Sighioara Medieval, Festivalul de muzic academic,Festivalul Proetnica, Festivalul Fanfarelor. Puine din aceste cldiri de patrimoniu sunt restaurate sau meninute n condiii proprii. Biserica Evanghelic din Deal a primit premiul UNESCO Europa Nostra pentru restaurare i premiul Grigore Ionescu pentru colectivul de restauratori i proiectani. De asemenea n cetate au fost restaurate cldirile Liceului Teoretic Josef Haltrich. La toate acestea se adaug investiii private n restaurarea unor imobile din cetate. Prioritatea zero sunt ns fortificaiile i multe dintre casele private aflate ntr-o faz avansat de degradare.

Sibiu este reedina de jude i cel mai mare municipiu al judeului Sibiu, Romnia. Sibiu este un important centru cultural i economic din sudul Transilvaniei, cu o populaie de aproximativ 155.000 locuitori. Staiunea de iarn Pltini se afl la 37 km distan de centrul municipiului, iar lacul glaciar Blea se afl la aproximativ 100 km distan de ora. Municipiul Sibiu a reprezentat i reprezint unul dintre cele mai importante i nfloritoare orae din Transilvania, fiind unul dintre principalele centre ale colonitilor sai stabilii n zon. A cunoscut n ultimii ani o renatere economic i cultural semnificativ, fiind astzi unul dintre oraele cu cel mai mare nivel de investiii strine din Romnia. Sibiu a fost n anul 2007Capitala Cultural European, mpreun cu Luxemburg.

Municipiul Sibiu este unul din cele mai importante orae din Transilvania cu un remarcabil potenial de dezvoltare economic, avantajat i de poziionarea sa pe Coridorul IV Paneuropean i beneficiind de un modern Aeroport Internaional. Localitatea se situeaz la 4547' latitudine nordic i 2405' longitudine estic. Altitudinea faa de nivelul mrii variaz ntre 415 m n Oraul de Jos i 431 m n Oraul de Sus. Oraul se afl n zona temperat-continental, cu influene termice datorate zonei depresionare i a munilor care il inconjoar la sud si sud-vest. Media anual a precipitaiilor este de 662 mm cu valori minime n luna februarie (26,7 mm) i maxime n iunie (113 mm). Temperatura medie anual este de 8,9 grade Celsius. Cu cei 155.000 de locuitori permaneni i 25000 de locuitori temporari, n special studeni, Sibiul este cel mai mare ora din jude. Comunitatea local este alcatuit din grupuri etnice diverse. Marea majoritate a populaiei este reprezentat de romani (94%) care convieuiesc impreun cu germanii, descendeni ai colonistilor saxoni care au emigrat in sec XII din zona Luxemburg, Lorena, Alsacia. Lor li se alatur unguri, rromi i o foarte puin numeroas comunitate evreiasc, cu toii contribuind prin influene culturale specifice la viaa oraului. Aceeasi diversitate caracterizeaz i viaa religioas. Alturi de ortodocsi, la Sibiu ii practic liber credina reformai, romano catolici, greco catolici i evanghelicilutherani. Structura social a oraului este bazat pe o experiena de viaa istoric i multicultural, diversitatea locuitorilor si, aparinand diferitelor grupuri etnice, generaii i stiluri de via, dnd oraului o aur special.

 Contraexemple de management urban: 1.Dhaka(Bangladesh) 2.Port Moresby(Papua Noua Guinee) 3.Lagos(Nigeria)

POLITICI URBANE A.Traditionale : 1.funciare urmaresc dezvoltarea terenului prin urmatoarele aspecte:-economicefinanciare: taxe-urbanistic: dezvoltare, integrare-sociale:protejarea proprietatii private-mediu. 2.locuire are ca subpolitica politica de locuinte-se refera la rolul acestei activitati in oras-cuprinde locuire si servicii(publice, sociale, cresa, gradinita,..) -este o politica complexa deoarece ocupa cea mai mare suprafata aunui oras si 1/3 din timpul locuitorilor 3.in domeniul infrastructurilor -Politica de transport si circulatie: are ca subpolitica politica detransport public.-Politici de aprovizionare cu apa, energie, etc 4.in domeniul serviciilor socialebazate, de regula, pe parteneriat public-privat >> statul isipastreaza responsabilitati importante in educatie si sanatate

B. Noi :

1.de dezvoltare locala valorificarea factorilor locali importanti pentruactivitatea economica cum ar fi: terenuri, retele, forta de munca calificata,calitatea vietii. 2.de marketing urban orasul se vinde sau isi vinde averea si chiarpoliticile-foarte importante sunt imaginea urbana si calitatea managementului-politica ce vizeaza calitatea spatiului public sau de indentitateculturala-politica ce priveste imaginea urbana (sau de identitate urbana) 3.de mediu urban diversitate biologica, calitatea aer-sol, padurea urbana- politici privind spatiile plantate (zone de agrement/sport) 4.de planificare urbana procesul de planificare este facut deschisparticipativ-aceste politici sunt utile daca sunt corect asamblate si daca sunturmarite d.p.d.v. strategic (efect de sinergie) 5.financiar fiscal locala e un instrument pentru celelalte politici se tinde spre un model integrat la politicilor ce nu vizeaza doar lucrurispatiale ci spre strategii ce integreaza elementele spatiale cu cele nonspatiale(economie, resurse locale, rolul planului local de investitii [tine cont de1.importanta constructiilor in dezvoltarea urbana si 2.locul investitiilor indomeniul financiar tinand cont de prioritatile strategice]). Planul local de investitii e rezultatul unor negocieri. Consecinte: - situarea vulnerabila a arhitectului supus presiunii sectorului privat dar siunor abordari normative(urbanismul)- noul rol al urbanistului ale carui responsabilitati nu se rezuma la gasireaunor rezolvari tehnice corecte ci implica capacitati de educare, negociere siasumarea interesului public.

 Bibliografie: 1.Turism Urban Tamara Simon,Elena Bogan,Melinda Candea,Alexandra Tataru 2.http://greenfieldgeography.wikispaces.com/Tourism+manag ement+in+urban+areas 3. http://www.sighisoara.org.ro/portal/portal.nsf/All/CBA9CF4C 8455DAD0C2257768001E06E7/$FILE/STRATEGIA%20DE%20D EZVOLTARE%20ECONOMICO%20%20SOCIALA%20A%20MUNICIPIULUI%20SIGHISOARA%20PEN TRU%20PERIOADA%202008%20-%202013.pdf 4. http://ro.wikipedia.org/wiki/Sibiu 5. http://www.turism.sibiu.ro/ro/sibiu.htm 6. http://www.telegraph.co.uk/property/propertypicturegallerie s/9478023/The-worlds-10-worst-cities-to-live-in.html 7. MANAGEMENT URBAN PROF.LIVIU IANASI