Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1.1Definirea accesibilitatii
In forma sa cea mai abstracta, accesibilitatea implica o combinatie de doua elemente:
amplasarea pe o suprafata n raport cu destinatii corespunzatoare, precum si caracteristicile
retelei de transport (sau a unei retele de alta natura) formata ntre punctele de pe acea
suprafata.2
In ceea ce priveste contextul planificarii, termenul a fost cel mai bine definit de catre Walter
Hansen. Acesta apreciaza faptul ca accesibilitatea este o masura a distributiei spatiale a unei
activitati (oportunitati de interactiune), ajustate pentru capacitatea si dorinta oamenilor sau a
firmelor de a depasi separarea spatiala; pe scurt, Hansen o caracterizeaza ca fiind potentialul
sumei de oportunitati de interactiune. (Hansen, 1959)
Initial, din perspectiva planificarii spatiale, conceptul de accesibilitate s-a referit numai la
accesul geografic la un loc sau o activitate localizata.
In ultimul deceniu insa, aceasta accesibilitate fizica s-a produs nu numai prin asigurarea unor
infrastructuri si servicii de transport si si prin meodul de amenajare al spatiului public, astfel
incat acesta sa fie utilizat si de persoanele cu o mobilitate redusa3 (Negulescu, 2008)
1
Glosarul Dezvoltarii Durabile - Agora 21, Christian Brodhag et. All, on-line www.agora.21.org
2
Handy, S., Accessibility vs. Mobility-enhancing strategies for addressing automobile dependence in the
U.S.,2002,p.3
3
Negulescu, M., Mobilitate i forma urbana -aspecte teoretice, Ed. Universitara Ion Mincu, Bucureti,
2008,p.39
Multi factori afecteaza capacitatea indivizilor de a ajunge la destinatiile dorite si la nevoile de
baza ale vietii, printre ei numarandu-se constrangerile de timp (Miller 2007), eficienta
sistemului de transport local si disponibilitatea optiunilor de transport (Handy 1996; Murray
2001), precum si structura orasului n sine (Levinson 1998; Sultana 2002). Acesti factori
interactioneaza unul cu altul pentru a determina nivelul unui anumit individ de acces la
oportunitati. Cu toate acestea, la un nivel de baza,design-ul sau forma orasului si modul n
care sunt organizate activitatile spatiale sunt factorii de baza ce conditioneaza accesibilitatea
acestor persoane si pot duce la excluderea lor. Configurarea spatiilor mobilitatii si
dimensionarea ergonomica a mijloacelor de transport conform exigentelor motorii ale
persoanelor cu cu mobilitate redusa joaca un rol cheie in asiguarea deplasarii libere dintr-un
punct in altul pentru aceste persoane.4
Pentru a ilustra modul in care planificarea spatiala raspunde la anumite exigente in ceea ce
priveste accesibilitatea la transport, am optat pentru o analiza succinta a polictii VINEX.
In ceea ce priveste modul de amplasare a noilor zone, locatiile aflate n urban a avut
prioritate,urmate de locatiile aflate la periferia zonelor urbane existente si numai n cazul n
care nu exista alte optiuni , locatiile mai ndepartate ar putea fi dezvoltate.
Criteriile mai mult sau mai putin concrete pentru dezvoltarile de tip Vinex ce pot fi derivate
din documentele politicii sunt urmatoarele:
A) acestea sunt situate ntr-un cartier urban sau intr-un centru urban alocat, n apropierea
zonelor urbane, cu accesibilitate optima existenta prin transportul public si proiectate pentru a
sprijini mersul pe jos / cu bicicleta;
B) acestea prezinta facilitati de transport public de nalta calitate si o retea de nalta calitate
pentru mersul pe jos / cu bicicleta;
C) existenta unei coerente ntre functiuni;
D)utilizarea intensa a terenului;
E) prezenta unor politici de parcare stricte si a locuinte cu densitatilor mari (minim de 30 de
locuinte pe hectar)
A) distanta mica pana la centrul principal al unei regiuni urbane, alt centru urban sau centru
urban minor
B) distanta mica fata de majoritatea facilitatilor necesare de zi cu zi (supermarket, produse
de panificatie, scoala primara, scoala secundara)
C) amestecuri de utilizare a terenului a zonei din jurul dezvoltarii
D) distanta pana la cea mai apropiata statie de transport public si o buna deservire in ceea ce
priveste transportul public (autobuz, tramvai, metrou si / sau tren)
In continuarea acestui capitol voi prezenta politica ABC - un model utilizat in Tarile de Jos,
ce tine cont atat de accesibilitatea locatiilor, cat si de oferta de transport si are ca scop
diminuarea dependentei fata de automobil.
Sursa:https://fenix.tecnico.ulisboa.pt/downloadFile/3779572236303/abc.pdf
Profilele de mobilitate au fost determinate pentru diferite clase omogene de companii din
Olanda (Verroen, 1990) cu caracteristici de mobilitate comparabile.In cadrul acestei
clasificari principalele caracteristici de diferentiere sunt:
8
Tr. the right business in the right place
Politica de ABC are ca scop potrivirea ambelor profiluri, atat cel de accesibilitate, cat si cel de
mobilitate. Corelarea corecta a acestora este prezentata n tabelul de mai jos.
Politica are drept scop de a localiza fiecare companie ntr-o locatie cu un profil de
accesibilitate, n conformitate cu caracteristicile sale de mobilitate.
Sursa:https://fenix.tecnico.ulisboa.pt/downloadFile/3779572236303/abc.pdf
Capitolul 6.Concluzii
In concluzie, putem spune ca accesibilitatea este unul din factorii cheie ce influenteaza modul
in care privim dezvoltarea spatiala a oraselor, aceasta stand la baza a mai multor politici de
dezvoltare urbana (Vinex, politica ABC).
Cum am remarcat si in capitolele anterioare trecerea de la o scara umana (caracteristica prin
deplasarile nemotorizate) la o scara a masinii, prin cresterile teritoriale semnificative, a
generat diverse probleme de natura urbanistica, printre care si scaderea calitatea spatiilor
publice. Se poate observa totusi in ultimii treizeci de ani, o reorientare catre spatiile la scara
umana, apropiabile (Negulescu, 2008), ideea sprijinita pe conceptele de accesibilitate si
proximitate.
Bibliografie
1. Negulescu, M., Mobilitate i forma urbana -aspecte teoretice, Ed. Universitara Ion
Mincu, Bucureti,
2008
2. Handy, S., Accessibility vs. Mobility-enhancing strategies for addressing automobile
dependence in the U.S.,2002
3. Snellen D., Hilbers H., Evaluation of the mobility impacts of the dutch Vinex policy,
Association for European Transport and contributors 2005
4.Rubotta E. , Accesibility and centrality for sustainable mobility, Journal of Urban Planning
and Development, 2012,
5. Gall M, Vinex: National Spatial Planning Policy in the Netherlands during the
nineties,1997
6.Cerda A., Accessibility: a performance measure for land-use and transportation
planning in the Montral Metropolitan Region, McGuill University, 2009
7.Martens M., The ABC location policy in the Netherlands accesat 16/01/2017
Negulescu M. , Remodelarea integrata a mobilitatii si a spatiilor publice, accesat la data de
14/01/2017