1.

Orasul ca sistem
Intelegerea orasului ca sistem un concept care se constituie pe parcurs. In urbanistica moderna
sunt multi autori care au incercat sa defineasca orasul ca sistem. In anii 20-30 Tony Garnier si
Corbusier deschid aceasta discutie. Corbusier facea legatura intre corpul uman si componentele
orasului. Intelesul de sistem se constata dupa 2! dupa ce Carta de la "thena de#ine
documentul fundamental. In $%&'! apare o lucrare a lui (hnell si (huldmer care pun in discutie un
prim model de oras ca sistem urban.
$. Shnell & Shuldmer economisti model )in cu#inte* care pre+inta orasul ca fiind alc din ,
componente mari- obiecte! acti#itati! teritoriu si infrastructura. .upa $%/0 se trece de la o
teorie urbanistica stapanita de idei mestesugare! la o urbanistica stiintifica obiecti#a. 0 in
primul rand un sistem de acti#itati definit prin interese! in ba+a caruia se concepe un sistem
de spatii adec#ate. Conceptul de activitate este cel ba+a al urbanisticii moderne
2. Regulski $%10 distinge in constitutia orasului sfera fi+ica si sfera informatiei. (f. 2i+ica
cuprinde omul ca indi#id biologic! struct fi+ice de amena3are si flu4urile de apro#i+ionare cu
un numitor comun spatiul fi+ic. (f. Informatiei cuprinde omul ca indi#id psiho-social!
structurile de informare 5sociologica! economica! institutionala! familiala6 si flu4uri de
informare. In ac. 7lan nu mai e nici un numitor comun.
3. Granai sociolog definitia orasului in sens de societate globala. Conceptul de societate
locali+ata grupare de indi#i+i! o comunitate datorita intereselor comune este fi4ata intr-
un anumit loc. 8rasul nu este in concordanta cu nomadismul. 9obilitatea de a+i nu este
nomadismul 5o mentalitate a consumului de spatiu fara a produce ce#a in schimb6
,. Beer $%'0 este pusa in e#identa starea de interrelationare intre niste comp ale
sistemului care se definesc ca subsisteme. 7opulatia! economia! 7olitica! (ocialul!
"dministratia si etc. 5spatiul fi+ic6. 2 planuri de constituire a org urban superior si inferior.
(uperior cuprinde acti#itati si interese! inferior spatii si inter-relatii intre spatii. 04. a#em
un sistem de spatii deschiderea de spatiu este de fapt o relatii intre 2 spatii. :elatie
determinata functional 5ne# de trecere6! sau compo+itional estetic. ;oi urmarim ca cele 2
moti#atii sa se suprapuna. "cti#itatile si interesele economice le introduce intr-un plan
superior.
&. Cardareli teoretician urbanist '0-/0 apare influenta structuralista. .istinctia intre cele
doua planuri modelul morfologic si cel organi+atoric. .efinitia in sensul e4istentei unui
sistem teritorial 5spatiu6! si unei structuri functionale 5model organi+atoric6 sunt lucruri
importante. 9odel morfologic si model organi+atoric sau forma orasului si organi+are
urbana. 0ste important ca noi tre sa lucram in planul morfologiei spatiului! al elem
componente e4primate fi+ic! si pe o alta parte intr-un plan organi+atoric 5plan abstract!
#irtual! care nu are pre+enta concreta in spatiu6 decat prin intermediul morfologiei.
Studiul de partiu partiul este o esentiali+are a unei dispo+itii intr-o organi+are spatiala
5fara ferestre! usi6 doar marcarea in sine a alaturarii spatiilor! a relatiilor dintre ele. .istinctia
intre doua spatii poate fi perete! sticla! etc. 7artiu asocierea sp. (egregare sau
nesegregare intre spatii. 7artiul are ne#oie de o schema organizatorica.
1. Bauer, Ruppert, egener ca model este eronat categoriile care se afla pe acelasi ni#el
tre sa aiba aceeasi determinare semantica.
'. Botez Celac este ca o conclu+ie in sensul obiecti#i+arii solutiei de urbanism se refera
la sistemul socio-spatial 5de mare comple4itate6! care se spri3ina pe sub-sisteme. (istemul
socio-economic. (ist-socio-spatial le coroborea+a pe toate acestea. 8bser#atie -
dimensiunea unui sistem socio-spatial este mai legata de comple4itatea structurii sale
decat de masura sa fi+ica. 8rasul ca sistem socio-spatial este cel mai comple4 sistem care
se poate intalni in teritoriu.
Clarkson Ste!art incearca sa lamureasca raportul intre acti#itate si teritoriu. :aportul intre o
acti#itate definita nominal si o suprafata de teren ocupata de aceasta acti#itate. "#em o referinta la
natura acti#itatii si la gradul de ocupare a terenului. "3ungem la conceptul de ocupare ca raport
intre acti#itate definita nominal si suprafata unui teren. <tili+area raport intre- acti#itate 5nominal =
cantitati#-calitati#6>( teren. Termenii cu care discutam- indice de utilizare si coeficient de ocupare"
78T si C<T. .aca acti#itate de productie este poluatoare tre sa luam in discutie #ecinatatea.
.aca aduce pre3udicii #ecinilor! tre sa plateasca producatorul.
In afara de ocupare si utili+are e4ista si al treilea concept a#ectarea spatiului. "fectarea negati#a
in special.
<rbanismul regenerati# se spri3ina pe afectarea po+iti#a a spatiului.
04. funicularului- pilonii ocupa teren! reteaua de distributie afectea+a o alta parte de teren.
$. %odel e&plicativ privind constituirea prezentei spatio'comportamentale
2olosim termenul de raport intre acti#itate si spatiu luand in consideratie un sistem de
acti#itati si un sistem de spatii. (is de act care are loc intr-un ansamblu 5spatii care sunt legate intr-
un anumit fel6. (unt rare ca+urile in care se merge pe o singura acti#itate. 7ri#ind conte4tul in care
se reali+ea+a acest raport intre acti#itate si spatiu! tre sa luam in consid faptul ca acti#itatile sunt
un raspuns in mod natural la tot felul de ne#oi pe care indi#idul le simte in cadrul e4istentei sale.
?uam in consideratie 3 mari grupe de ne#oi- e&istentiale 5ori+ontala6! e&istenta estetica
pai5#erticala6! e&istenta psiho'sociala 5diagonala6.
"#em de-a face cu un comportament al sistemului de acti#itati! si un comp al sis de spatii.
:eferinta noastra este la spatiu in globalitatea lui.
(rezenta spatio'comportamentala
7entru fiecare dintre cele 3 categ de ne#oi! se constituie in e4istenta indi#idului! niste
categorii de acti#itati. 8 mare parte din acti#itatea omului este direct sau indirect producti#a! o
acti#itate care se defineste ca munca. 0a este o acti#itate care reali+ea+a ce#a #andabil. 9unca
este legata de ideea de #an+are. "cti#itati cu acelasi continut ca produs cu acelasi effort depus pot
sa se sit in categorii diferite in sfera muncii sau in afara muncii. 5e4. cel care face mobilier! si le
#inde munceste@ cel care are hobby sa faca mobilier lucrea+a6. 7rodus #andabil cantec! idee!
tablou! etc. Campul muncii are o e4tindere foarte larga. 5e4. munca este si pentru cel care lucrea+a
ca profesor produsul #andabil este reali+at in #iitor de student>ele#6. 5e4. in occident! in pretul
produsului! este inclusa si scolari+area6.
(e pune in e#id faptul ca act direct sau indirect producti#a! in unele sit se reali+ea+a ca
raspuns unor alte acti#itati. 5e4. un actor! pe scena! munceste@ munca lui pe scena nu ar a#ea rost
daca nu ar e4ista spectatori! deci sa intampine munca lui@ daca acti#itatea actorului este munca!
cel care este in sala are o acti#itate socio-participati#a 5in afara muncii66. 5e4. cel care se duce sa
se recree+e in parc desf o acti#itate care nu e munca 5posibil contemplati#a6@ pt. ca ac acti# sa
aiba loc trebuie sa e4iste indi#i+i care sa pregateasca acti#itatea de contemplatie6. "c acti#
contemplati#a si socio-participati#a sunt consemnate a.i. a#em de-a face in ansamblu cu o
acti#itate urbana6. "c. "cti#itate se situea+a in raport de reciprocitate cu spatiul urban. Impreuna
constituie prezenta spatio'comportamentala. 0ste #b de o coroborare intre un sis de acti# si un
spatiu. Ca obiecti# permanent al meseriei- pre+enta spatio-comportamentale. <nitatea pre+ sp-
comp are o e#olutie in trecut sau pres o e#olutie pt. #iitor.
%um#ord, re#olutionea+a ist arh prin impunerea ideii de situare a obiectului in cadrul istoric
bla bla bla! si prin faptul ca obiectul poate sa sufere e#olutie in timp. .in schema re+ulta o anumita
raportare de principiu intre acti#itati- relatii de atractie si distractie. Intre ne#oia de e4istenta psiho-
sociala si cea estetica! e4ista o relatie de atractie@ intre ne#oia de e4ist estetica si cea de e4istenta
materiala este o relatie de distractie. :elatia de distractie nu inseamna o relatie negati#a 5de
opo+itie6@ poate sa insemne complementaritate. :ecreatia poate sa fie un efort de o alta natura.
8rice acti#itate poarta pt. persoana>colecti#itatea resp un anumit interes. Interesul nu este
neaparat ce#a negati#.
Indi#idul de la nastere pana la moarte desfasoara acti#itati ca o consecinta a intereselor pe
care le are. 5e4. in dragoste nici un gest nu este lipsit de interes6. 8rasul este in teritoriu locul celui
mai comple4 3oc al intereselor@ este un 3oc al intereselor pentru ocuparea spatiului. "cti#itatea este
un produs al unui interes.
;e#oile in teritoriu. 7unem in discutie ne#oile fundamentale ale indi#idului>colecti#itatii.
7iramida lui %aslo! ne propune o schema - ne#oi & categorii -
$. ;e#oi #iziologice - primare5ca fiinta a omului- hrana! a se acoperi! a nu suferi de frig6 /&A din
noi ne#oie categorica@
2. ;e#oi de sta)ilitate, siguranta si ordine '0 A din noi crea+a conditia de e4istenta 5a te
simti in siguranta este un lucru de confort6 stabilitatea unui ser#iciu! fata de un loc conditie
esentiala pt. e4istenta 5soc. "mericana mobilitate e4trema ! societatea se educa dupa aceasta
mentalitate@ stabilitatea este neimportanta@ Baponia castigi un grad in plus in functie de cat ai stat
mai mult pe postul respecti#@ stabilitate platita6.
3. ;e#oie de dragoste si apartenenta - &0 A. ;e#oia de apartenenta nu se poate discuta.
(entimentul de apartenenta fata de spatiu! este esentiala pt. ceea ce se intampla in organi+area
spatiului. ;oi putem sa generam acele spatii care sa aiba aceasta calitate de a induce
apartenenta.
,. ;e#oia de apreciere ,0 A. <nii sunt foarte e#ident influentati de notele pe care le iau.
"precierea proprie este un lucru care face parte din mentalitatea etnica! de grup! indi#iduala. 5e4.
in soc americana auto aprecierea este un factor esential in reali+area confortului propriu@ in
europa nu e4ista o teorie a esecului6.
&. ;e#oia de auto'depasire $0A. 0ste o ne#oie care re+ulta din interiorul indi#idului@ este ne#oia
pe care se spri3ina e#olutia unei societati! de+#oltatea unei societati. (ocietatea se de+#olta si pe
ba+a productiei unor bunuri societate a unei bunastari de consum.
.e la ne#oi pana la acti#itate e4ista un anumit drum. ;e#oia pt. a a3unge acti#itate trebuie
sa fie un mo)il uman. ;e#oia este resimtita de indi#id. 7t. ca ac. ;e#oie sa-si gaseasca raspunsul
intr-o acti#itate! ea trebuie sa-si gaseasca raspunsul intr-o deci+ie. 5e4. am muncit mult! simt
ne#oia de odihna! la un mom dat iau hotararea sa ma duc la culcare6. In ba+a mobilului se #a
e4ercita o acti#itate. 9obilul uman determina acti#itatea umana. "cti#itatea determina spatiul
corespun+ator.
9obilul uman
*adington consemnea+a 3 tipuri de mobiluri-
" mo)iluri adiacente care se nasc intr-un acelasi loc! care e#oluea+a intr-un acelasi sens!
care se complementea+a acti#itati din sis re+idential
C mo)iluri succesive care se nasc urmarind un acelasi loc! dar nu in acelasi timp! care se
succed! unul din celalalt
C mo)iluri contradictorii care se nasc intr-un acelasi loc! dar au sensuri contradictorii. ;u
este neaparat o stare negati#a. 7ot fi si ele complementare 5e4. sis de acti#itati cu caracter
recreati#. 7t. a ma odihni! tre sa fac altce#a complet diferit fata de ce am facut inainte6
Comportamentul acestor mobiluri in spatiu efecti#. 9obilurile se grupea+a formand forta
urbana. Incadrul terit urban! a#em de-a face cu o multitudine de forte urbane. <nele sunt po+iti#e.
In ac. Conditii fortele urbane se manifesta ca deterministe in organi+area spatiului in sensul ca prin
deci+ie 5programa sau actiune naturala6! aceste forte urbane configurea+a spatiul intr-un anumit
fel6 DE interesul de a promo#a fortele urbane po+iti#e! si de a anihila fortele urbane negati#e.
+.
"#em succesiunea- mobil cerinta functionala functie acti#itate spatiu. Cerinta functionala
este in fond preci+area mobilului! modului in care mobilul poate sa se desfasoare. 5e4. simtim o
ne#oie de a a#ea ce#a! cu timpul aceasta ne#oie de#ine mobil atunci cand gandul nostru staruieste
asupra acelei ne#oi@ trebuie sa gaseasca o cale functionala 5e4. bani! drum! telefon dat! intalnire!
intrunire6. ;e#oia de#ine cerinta #unctionala.
C, de#ine functie atunci cand eu incep sa particip la cursul respecti#. 04ista succesiune de
la ne#oie 5intentie6. "tunci cand a3ung sa am probleme de org spatiului! in aceasta abordare
moderna trebuie sa trec prin acesti pasi.
Interesul. Tot ceea ce facem repr punerea in practica al unui interes. 2ata de mobil se constituie
un interes psiho-sociologic. In timp ce fata de spatiu se reali+ea+a un interes arh-urb. 04aminarea
interesului care cere o solutionare! care e ma4im in mom constituirii mobilului! se diminuea+a spre
spatiali+are! in timp ce interesul arh-urb este minim la ni# mobilului si e ma4im la ni#elul
spatiali+arii. Constiinta procesului de interferare.
Interes-mobil-acti#itate-spatiu. Cand am def act si sp urban drept categorii urb
fundamentale. Cerinta functionala #a impune functia! functia #a genera o anumita organi+are
spatiului care spatiu #a impune o anumita acti#itate.
C, este o particularitate a oricarui sistem care este pus intr-o situatie intr-un anumit
moment. C2 apare in interiorul sistemului. 5e4. tre sa re+ol#am problemele legate de un anumit
sistem! si acele probleme sa fie niste probleme determinate de alte probleme care sunt in afara
sist respecti#. 9obilul se afla in afara sistemului. "#em un cartier! in apropierea lui se produce o
inter#entie urbana! aceasta int nu se construieste prin nimic in int cartierului! dar ac inter# se
e4prima prin ce#a si in interiorul unui cartier! nu se poate sa aiba influenta6. 9obilul poate fi in
interiorul sau in e4t unui sistem. C2 este intotdeauna in interiorul sistemului.
C2 poate sa fie de 3 feluri. -
$. 8 C2 care se e4ercita e4clusi# in interiorul sistemului. 8 cerinta c! centripeta, ramane in int
sist
2. 8 C2 centripet'centri#uga sau de achi+itie care e in afara sistemului care aduce in sistem
din afara una sau mai multe elemente
3. C2 centri#uga care ramane in afara sistemului! nu aduce nimic sistemului. (ist respecti#
sufera si merge spre distrugere.
8bser#atie- cerinta functionala se defineste in raport cu balansul intre cantitate si calitate. Intre
Cant si Cal! este un raport de determinare. ;u putem discuta doar de calitate! fara cantitate.
Cantitatea prin acumulare duce la un salt calitati# in sens po+iti# sau negati#.
C2 centrifuga! care +boara in afara #a construi un alt sistem ($ sau (2! care poate sa implice
sistemul initial (0.
Centre de oras 5e4. Botosani6 oras de tip rarefiat specific +onei e4tra-carpatica! +ona
centrala este construita foarte interesant. .ensitate de ocupare relati# mica. "portul de substanta
necesara! obiecte de arh necesare! se reali+ea+a prin ocuparea locurilor libere 5prin cresterea
densitatii6. C2 se e4ercita in int sistemului si cantitati# si calitati#. Calitati# datorita cresterii
cantitati#e.
-argu %ures centru constituit treptat in lungul unei esplanade 5initial targul6! se
complectea+a pe fronturi cu o serie de cladiri pe locuri goale! sau prin inlocuirea unora foarte
slabe. ?a un mom dat C2 nu mai e posibil sa fie satisfacuta in interiorul sistemul. "tunci pe un front
se face o al#eola in care apare maga+in uni#ersal! centru comercial! etc. C2 centripet-centrifuga
iese in e4terior si se intoarce cu un aport de substanta 5o e4tindere de sistem6
(itesti se discuta de demolarea in +ona centrala a 7itestiului. (e pastrea+a casa 9aresal
"ntonescu si #echea biserica din timpul lui (T cel mare. Intre locurile unde erau ac 2 constructii se
reali+ea+a acest centru! care ulterior a generat o inter#entie in e4tindere in spatiu urban. 8
refacere a ideii de centru dar in fond e #b de o constructie noua atat in planul cantitatii si in pl
calitatii.
C2 a aparut in interiorul sistemului respecti#. Chiar si la 7itesiti- centrul e4istent nu mai putea face
fat+a.
Concluzie"
Cerinta
functionala
TI7 Centripeta Centripet-
centrifuga
Centrifuga
9odificare - Reductie-
scaderea
distrugerea
- .mpli#icare"
distrugerea
cresterea
F
F F
F F
7astrare F
(caderea poate sa insemne reducerea sist 5suntem in ne#oia de economie6 e4. /orvegia
nu constati #arfuri de arh! constati insa o arh de o calitate si un confort ireprosabil. 7a#a3ul este
perfect. 7ietrele de bordura la fel. Capacele de canal etc. ;imic nu este e4ceptional! e4tra#agant!
dar totul este perfect facut. <nde#a intr-un alt oras se pastrea+a un mic fragment din orasul #echi!
case primiti#e dar interesant facute. (e intelegea economia acerba care si-a impus-o la un
moment dat. Cogatia este ba+ata pe economie si concurenta.
0conomia impune sistemului nu distrugerea si scaderea sistemului respecti#. 8 localitate
imprastiata! care inseamna un consum de teritoriu! trebuie sa se preocupe de reducerea
teritoriului. :estragerea #etrei satului inseamna o reducere a sist.
:eductia poate sa insemne si distrugerea- stingerea naturala poate sa se reali+e+e si ca
stingere intentionata. :educerea perimetrului unei loc se poate practica prin deci+ia consiliului
local. (e decide introducerea apei! ga+ului! canalului numai pe o anumita lungime a unei stra+i
efectul unui spirit de economie. Treptat! alte locuinte care raman in afara! cu timpul! #or disparea.
In :omania socialista s-a discutat f. mult reducerea #etrei! sau distrugerea. (-au demolat
cate#a sate! acolo unde s-au facut lacuri de acumulare.
Intre sistem si sitemul global e4ista o stare de relationare. (e intampla ce#a in sistemul
interior si ce#a in cel global si #ice-#ersa.
Concluzie $" intelegerea logico-matematica a conceptului de functie. 7rin obisnuinta abordarii
functionaliste si in anii 10 si '0! functia a#ea un inteles organicist. (tructuralismul in anii &0 se
spri3ina la inceput pe abordarea bio-fi+iologica. (tructuralismul aduce si matematica in spri3inul
abordarii stiintifice. 9atematica a intrat in metodologiile abordarilor stiintifice! a intrat in abordarea
spatiului. Interesul organicist al functiei se traduce prin- este functional tot ceea ce mentine starea
sistemului. 8 schimbare a sistemului ducea la incriminarea functiilor. 7entru un sistem in teritoriu
poate sa fie functional si cresterea lui si reducerea lui. 2unctia poate sa se e4ercite si in sens
po+iti# si in cel negati#.
0n#unctie functia po+iti#a
1is#unctie functia negati#a
"paritia sensului matematic al functiei nu inlatura sensul organicist. In urbanism se mentin ambele
abordari ale functiei. In conditia in care a#em de-a face cu psiho-sociologia! atunci tre sa ne
referim la o intelegere organicista a functiei.
Concluzie +. Interesul de acti#itate si cel de functie. 04ista o diferenta de intelegere 5e4. ciocanul
este o unealta! are functia de a e4ercita un soc asupra unui material@ cu ciocanul bat un cui! -
acti#itati f diferite e4ercitarea unei functii6. .e aici #or re+ulta niste conclu+ii legate de multi'
#unctionalitate o asociere de functii! nu inseamna o ase+are alaturata a unor functii- acti#itati
generate in conte4tul aceleiasi functii. 9ulti-functionalitatea se pune in #aloare in momentul cand
functiile se intersectea+a 5e4. un hol care leaga mai multe functiuni! un sp. Comun scenic6
Concluzia 2. Intelegerea tri-polara a conceptului de echipament teritoriul.
0chipament nu este amena3area tehnico-edilitara. .arGin demonstrea+a ca organul aparut
poarta o noua functie. 2unctia urbana ca unitate. "cti#itatea urbana cere un spatiu urban adec#at!
potri#it. (p. <rban impune institutia. Institutia organi+ea+a acti#itatea. "#em o alcatuire tri-polara
sistemica pe care o intelegem ca echipament teritorial constituit din 3 subsisteme in care
acti#itatea si spatiul urban se definesc ca dotare. 0chipament implica doar casa! spatiul .
3nstitutia 5in 0uropa toata practica profesionala este speciali+ata! bine institutionali+ata si
organi+ata6. "rhitectii se speciali+ea+a.
Concluzia 4. 2unctie functionalitate functionare . ,unctionalitatea- o calitate caracteristica
unui spatiu! #unctionarea e4ercitarea acestei calitati. 2unctionalitatea este la ni#elul posibilitatii!
premi+ei! iar functionarea este la ni#elul faptului efecti#.
"supra functionarii! apar factori de determinare- gestionarea! con3ucturi administrati#e cultural
politice. 2unctionalitatea corecta poate sa insemne o functionare de+astruoasa. 5e4. o cladire adm!
gandita corect! se constata ca cei care au ne#oie de un ser#iciu intra in cladire printr-o intrare
dosnica6. Gestiunea e f. imp. 5e4. Cand fac un spatiu! si gestiunea este obligata sa lucre+e intr-o
functionalitate proasta ! re+ultatul nu #a fi foarte bun6. (peciali+area- marii arhitecti au o etapa de
formare inainte de a face efecti# un obiecti#.
2.
(tudiul urban se poate organi+a in-
(lanul organizatoric legat de populatie a#em de-a face cu manifestare a organismului uman cu
un sistem de acti#itati 5acti#itati urbane locali+ate productie materiala! spirituala! manifestari
politice! initiati#e! manifestari diferite comportamental6
(lanul #ormal - 5legat de sit6 spatii urbane amena3ate si obiectele implicate care de fapt poate sa
insemne in politica urbana principii culturale! teorie urb! concepte etic-morale! principii
economice! traditii. "c consemnari de determinari sau de asp caracteristice nu inseamna o lista
finita.
"celeasi 2 planuri sunt legate intre ele cu o legatura determinanta din cea care inseamna
raportul dintre determinare si componente. "#em de-a face cu determinari pe linie de interese-
necesitati. "poi det de factura biologica! materiala! spirituala! sociala! politica! etc (chema re+ulta
ca o conclu+ie. "cti#itatile urbane locali+ate definesc spatiile! iar determinarile nasc
comportamente pe linia necesitatilor. Horbim despre acti#itati si spatii! despre 2 sisteme! dar ele
fiind 2 subsisteme de fapt al unui sistem mai amplu. "nsamblul acti# urbane locali+ate ca viata
ur)ana! iar ansamblul spatiilor urbane drept cadru ur)an.
(lanuri de mani#estare ale organismului ur)an
"ceste subsisteme se inter-relationea+a impunand #alori! bunuri! atitudini si imagini.
Imaginea urbana este o e4presie de chintesenta a ceea ce inseamna organismul urban. 9odul de
#iata urban este de fapt o componenta a culturii urbane. Cele 2 planuri sunt legate de- organi+area
sociala economica! resurse ! tehnologie! stiinta si arta. "nsamblul acti#itatilor urbane 5la ni# #ietii
urbane6 se defineste planul spatio'#unctional. In sistemul sitului! in ansamblul cadrului urban! se
defineste planul spatio'perceptiv.
(lanul spatio'#unctional noi nu-l putem percepe in mod direct! il detasam in masura in
care ca profesionisti suntem interesati de intelegerea lucrurilor. "cest plan este perceput numai
prin int planului spatio-percepti#.
Horbim de morfologie urbana! adica despre componente ale sistemului 5orasul6 in fiecare
din cele 2 planuri.
7lanul elementelor de #iata urbana in int caruia distingem 2 categ de elemente componente-
$. 0lementele determinate #unctional functia e ce-a de-atreia categ fundamentala pe
langa acti#itate si spatiu@ elementele direct-producti#e! indirect-prod! si circulatii care
inseamna miscarea in cadrul spatiului urban. (unt elemente! pt. ca pastram e4plicatia de
principiu de la teoria sistemului- elemente ale sistemului. 0le sunt de fapt acti#itati. "par
intre ele relatii in sistemul de acti#itati! intre acti#itati.
2. 0lemente determinante #unctional-am)iental elemente temporale 5legate de
timp>moment6! pra4iologice 5cunoastere>e4perienta6! psiho-sociale@ intre ele se nasc relatii
de conte4t. In fiecare din ac subcategorii e4ista relatii! apoi e4ista relatii intre elementele
determinante si cele determinate. "cti#itatile sunt definite functional! dar si functional-
ambiental.
In sis de acti#itati! o acti# se poate desfasura in functie de conte4t! timp! cunoasterea de catre
comunitate a e4perientei anterioare.
In planul #ietii urbane a#em de-a face cu un sistem de componente si in consecinta cu o
structura functionala-spatiala! deci cu o structura spatio'#unctionala.
In planul cadrului urban pornim de la acelasi acti#itati-
$. 0lementele determinate #unctional pe linia acti#itatilor! pornim de la subcategoria
structurii spatio-functionale! deci- #olume construite! spatii amena3ate! plantate
2. 0lemente determinante #unctional compozitional ele sunt determinate in ba+a unor
principii de natura functionala dar si compo+itionala efecte de plastica urbana si de
comportament. 58rice sistem se e#identia+a printr-un comportament6. Comportament
inseamna felul in care isi pastrea+a configuratia in decursul timpului.
3. 0lemente determinante compozitional'#ormal . 0le au rolul de a influenta
comportamentele si a#em elemente determinate compo+itional-formal care sunt percepti#-
afecti#e 5proprietati perc-afec6! spatio-temporale 5situatii spat-temp6! estetice 5mi3loace
estetice6.
04ista relatii intre elemente! intre felurile de comportamente 5e4. deteriorarea unei cladiri
implica diminuarea efectului de plastica urbana 6! mi3loacele estetice 5e4. scara! proportia6 in cadrul
unui spatiu! poate sa fie influentata de situatia spatio-temporala 5e4. intr-un anumit mom al +ilei!
anului! ceata reduce #i+ibilitatea! raman elemente dintr-un prim plan termeni de comporatie pt.
proportie dispar! impresia este alta6. 04ista relatiile de la o subcategorie la alta subcateg in sensul
de configuratie . Configuratia re+ulta la ni#elul elementelor determinate functional 5elemente
definite fi+ic6.
7entru a pune in e#identa un cadru monumental! ma pot ser#i de efectul de perspecti#a
element de plastica urbana tre sa folosesc mi3loace de un anumit fel 5dominanta! efecte de
distanta6.
(tructura spatio'con#igurativa
Structura ur)ana definitie - totalitatea relatiilor care se constituie in sistem. (tructura urbana
este re+ultata din suprapunerea structurii spatio-functionale cu cea spatio-configurati#e. I+olarea
acestor 2 substructuri nu este decat o operatie de informare pt. noi. "ceste 2 substructuri nu e4ista
i+olate. In realitate se manifesta solidar in cadrul structurii urbane
Conclu+ia $" "cti#itatile umane! urbane mobili+ea+a spatii adec#ate! adaptate prin folosirea lor
constienta si regulata.
Conclu+ia 2- (tructura spatiala spatio configurati#a raspunde unui ansamblu de ne#oi transpus in
spatiu prin intermediul structurii functionale ca manifestare indirecta si totodata printr-un ansamblu
de perceptii ca manifestare directa.
Conclu+ia 3- (e e#identia+a natura subiecti#-obiecti#a a structurii spatio-configurati#e spre
deosebire de natura obiecti#a a structurii spatio-functionale
;atura obiecti#-subiecti#a! re+ulta din determinarea structurii spatio-functionale.
3 sfere mari de ne#oi- ne#oi de e4istenta
ne#oi sociale
ne#oi estetico-etice.
"ceste sfere de ne#oi generea+a ne#oia de ambient. "nsamblul acestor ne#oi generea+a ne#oia
de ambient.
"mbianta este intelegerea 5re+ultanta6 in plan obiecti# a structurii spatio-configurati#e. ;u are o
componenta subiecti#a
"mbientul este reflectarea acestei structuri sp-config in mintea indi#idului. "re o comp subiecti#a 5o
determinare obiecti#-subiecti#a6
.aca ambianta este unica intr-un sp.! ambientul nu se poate referi la spatiul respecti# decat intr-o
referinta dubla la un singur indi#id. .eci! tre sa luam in calcul o multitudine de ambienturi.
Ordonarea elementelor de viata ur)ana
Structura pri#este un sistem! o anumita structura corespunde unui anumit sistem. Inseamna prin
relatiile pe care le cuprinde! o ordonare a elementelor! componentelor sistemului respecti#.
(isteme inchise ordinea este f categorica! rigida. (isteme deschise foarte deschise
ordinea nu este atat de rigida! dar nu poate sa e4iste un sistem fara o minima ordine a elementelor
sale. <n sistem inseamna un principiu! o regula! o lege. 8 minima regula inseamna o minima
ordine.
9orfologie urbana toate componentele sistemului in cele 2 planuri. <n gest pe care-l face
indi#idul in cadrul spatiului urban este o componenta a sistemului organismului urban. .eci este un
element morfologic. 5e4. o pre#edere de lege este o component ! este un element de morfologie
urbana6.
Structura spatio #unctionala ordinea in cadrul structurii urbane.
8rdonarea elementelor de #iata urbana aceste elemente sunt situate in spatiu o situare in
principiu! faptul ca am de-a face spre e4. cele &-1-' elemente de #iata urbana aflate e#entual intr-o
insiruire sau ansamblu adunat 5un principiu de ase+are a lor6. ;u am in discutie pt. inceput o
topologie e4acta. Horbim de ase+area unor componente de sistem a#em de-a face cu o
abordare topologica. Insiruirea inseamna un principiu de esenta! dar pt. a le comenta dpd#
topologic! tre sa pun in e#identa masura in care ac elem insiruite sunt insiruite rectiliniu
>echidistant>intr-un spatiu clar delimitat>daca intr-o anumita parte a spatiului sau altfel. .e la
principiu la po+itia e4acta a elementelor. In momentul in care pun in discutie aceste aspecte! se
pune in discutie - te4tura sistemului in teritoriu.
-e&tura este data de relatiile intre componente. "lcatuire a unui material.
$. Te4turi simple. 2oarte rare! planimetrice te4turi reali+ate pe un singur ni#el.
2. Te4turi comple4e se reali+ea+a pe mai multe ni#eluri suprapuse! generand o ocupare a
spatiului.
Te4turile sunt si mai comple4e! at cand a#em de-a face cu ni#eluir apart unui anumit tip de
elemente!combinat cu ni#elui apartinand unui alt>altor tip>tipuri de elemente. 7rin tip de elemente
intelegand atat natura elementelor cat si gradul de interes al elementului respecti#.
04$- o te4tura care pri#este subsistemul de elemente de #iata cu caracter formati# 5acti#itati cu
caracter educati#-formati#! acti#itati de in#atamant6. 7ot sa pun in discutie o te4tura simpla! care
inseamna referirea la dispunerea in cadrul sistemului a unitatilor de educatie prescolara toate
sunt de acelasi ni#el al importantei deci e o te4tura simpla
042- intregul subsistem al componentelor cu caracter formati# a#em de-a face cu ni#eluri diferite
ale comp de aceeasi natura 5in#. 7rescolar! primar! gimna+ial! liceal! special! uni#ersitar!
postuni#ersitar6 toate aceste ni#eluri inseamna spatii! constructii! amena3ari! dar in mom in care
discutam planul organi+atoric re+ulta o te4tura comple4a.
043- nu a#em de-a face numai cu aceste componente 5cu caracter formati#6 deci tot ce e intr-un
oras comple4itate foarte mare.
-e&tura - po+itionarea componentelor in raport cu relatiile dintre ele! fapt pt. care te4tura se si
anali+ea+a la un anumit moment sub numele de retea. "nali+a de retea.
Reteaua termen intrat in dom stiintific al urb legat de structura e#itat de cei care credeau ca
termenul de structura trebuie inlocuit. 8rasul-retea informatica impune aceasta caracteristica. <n
plan nu mai apare nici o componenta caracteristica configurati#a. (unt planuri constituite pe
#ectoare! pe +one de influenta! pe directii. 0ste un plan care s-ar asemana cu planul unui aparat
electronic.
8rdonarea in planul struct spatio-functionale 5al ordonarii te4turilor6! al ordonarii in retea repre+ in
retea este o repr a te4turilor ordonate.
5nitatea de #olosinta unitate de acti#itate spatiu repre+entat principial in niste planuri a#em
de ase+at niste acti#itati in plan operatie care se poate face prin impartirea in parti pt. fiecare
parte implicandu-se acea acti#itate. ;u putem fi e4acti cu determinarea cantitati#a.
04. "legem o repre+entare care inseamna pt. ceea ce #om consemna o unitate de functionalitate
pri#ind acti#itatea I. .esfasurarea acti#itatii in anumiti parametri. 2iecare acti#itate este masurata
prin efort! prin sup de spatiu necesar! sau prin produs reali+at fi+ic sau in bani.
In general ne referim la spatiu afectat sau la spatiu reali+at. :eferintele sunt schimbate
asta+i- e4. pt. comert! acti#itate procesul D#an+are pot sa ma refer la spatiu pt. #an+are! sau pt.
depo+itare. 7ot sa ma refer la cati bani s-au facut in anii respecti#i. 7e noi ne interesea+a
raportarea la spatiu. (e reali+ea+a atatea obiecte pe +i pe mp>hectar referinta se poate face la
spatiu integral acti#itati cu caracter industrial. In alte sit! referinta se face la unitate de spatiu
necesar pt. desf acti# resp caracateristice. 04. scoala cu $2 (ali de clasa = laboratoare! cancelarie
etc.
<nitatea de referinta isi gaseste o repre+entare. 04. comertul inainte metru liniar de
te3ghea @ acum referinta se face la suprafata de #an+are. <nitatea de referinta e generata de un
nr. de mp suprafata de #an+are. 7reci+area unitatilor se face intr-un plan.
<tili+e+ semnul con#entional la dimensiuni diferite pt. a pune in e#identa natura acti#itatii 5
a tipului de comert6 si dimensiunea. 9asura in care aceasta repre+entare dincolode informatia
pri#ind natura! dimensiunea si ase+area acti#itatii cuprinde si informatii de relationare dimensionala
a spatiului a3ungem si la po+itionare de fapt a3ungem la o interpretare topologica a te4turii
respecti#e! atunci cand amplasarea componentelor se e#identia+a in raport cu topografia spatiului
5nu numai repre+ de limite! ci si a unor componente ale spatiului6.
04. o piata supusa unui proces de reamena3are! trebuie sa stim ce importanta are piata
respecti#a pt. altii! unde se aduna! de ce se leaga oamenii 5terase! fantani6! etc. .eci acest plan
topologic este o interpretare completa de structura spatio-functionala a organismului urban
respecti#.
.pd# al desenului! al te4turii! al retelei de structura ea poate lua un desen sau altul. "cest
desen al retelei nu este intamplator este #b de po+itia pe care in spatiu o are o relatie sau o alta.
"nali+a morfologica poate fi facuta de e4. pe o fotografie ea trebuie sa a3unga la unele
repre+entari con#entionale! astfel incat reteaua ca locali+are a unor relatii! este doar un desen
imaginat de noi. 04. intr-o piata se pot materiali+a relatii prin desenul pa#a3ului. 04. la (ibiu org.
centrului pietei mari un mare o#al cu niste lampadare o materiali+are a unei relatii. 5sistemul
este o totalitate de relatii6.
"3ungand la desenul de retea este un desen imaginar. 3 tipuri de sistem- ciclic! retimorfic
5ortogonal6! sistemul dendro-morfic 5retea! copac6 se pun in e#identa sistemele de tip comple4.
7rin ac. 9od de repre+entare se e#identia+a e4istenta ni#elurilor suprapuse ale sistemului.
Te4turile comple4e sunt te&turi ierarhizate 5planurile difera si dpd# al cantitatii componentelor6.
:eteaua si alcatuirea de sistem este mai potri#ita.
2unctionalismul organi+a sistemul structura urbana intr-un sistem de organi+are foarte bine
ierarhi+at.
4. incomplet
.aca nu am conditia pt. a obtine un spatiu! nu pot face un centru comercial! daca nu pot da
acces! nu pot face centru comercial. :eferitor la " si C e4ista influente concurente determinate ca
radiatii in terit incon3urator prin intermediul unor i+ocurbe cu aceeasi #aloare criteriala. 7utem a#ea
niste curbe definite ra+e teoretice de influenta. "ceste curbe pot sa nu fie concentrice! atunci
cand determinarea nu este pur teoretica! ci este la fata locului. .istanta de parcurs nu este pe
ra+a! ci radiala! luan in consideratie drumul parcurs de indi#id de la locuinta la centrul respecti# 5in
f de traseul parcurs! de mi3locul de transport6. (e obtin niste izo'cur)e cu infle4iuni de traseu.
04ista niste puncte in care se intersectea+a curbele cu aceeasi #aloare criteriala. "ceste puncte
unite intre ele generea+a o cumpana de interese.
In principiu! daca luam in consid timpul de parcurs! populatia #a merge spre un centru sau
spre celalalt daca ambele centre ofera aceleasi ser#icii.
"plicand ac principiu si pct C! se determina un sistem de cumpene de interese! in felul
acesta definindu-se si +ona de influente a punctului C. .aca nu erau cercurile apro4 la fel! +onele
de influenta re+ultau diferit. In#estitia se poate sti daca este profitabila. "cest instrument al
influentelor concurente! intra in determinarea proiectului de afacere si a proiectului de amena3are
spatiala corespun+atoare. (tudii de impact 5promotionale6 nu fac parte din categoria studiilor a
documentatiilor de urbanism sunt studii pregatitoare. 04.cora in militari au la ba+a studii
pregatitoare .
Gotlund re+ulta o determinare 5reluare a ceea ce a fost gandit in plan6
7e ba+a unui astfel de studiu! se rele#a nu numai situatia e4istenta in cadrul unui teritoriu ci
si o posibila situatie in perspecti#a 5o de+#oltare6 centre de echilibru. 2ata de o +ona in care sunt
" si C poate sa apara centrul C. (e pune problema unor centre de echili)ru . e4. 5piata laho#ari
gemeni6.
04. centrul orasului se de+#olta cu noi nuclee! daca unde#a la o distanta pe un traseu
e4ista un nucleu! prin de+#oltarea unor centre de cartier putem a3unge la situatia in care +ona
centrala a bucurestiului sa se de+#olte pana in de e4. titan.
7utem sa #orbim de amplasamente potri#ite pentru nuclee de de+#oltare strategice. ;u
putem #orbi de )+one centrale*. 04ista o +ona centrala unica! determinata de centrul orasului si
este definit in functie de niste repere de functionalitate unice.
Cotlund centralitatea
8 concentrare de componente generea+a un centru mai mic sau mai mare. 8rice centru
generea+a o influenta in teitoriu. "c influenta in teritoriu se definiste in functie de o limita de
influenta
Centralitate ne referim la modul in care se reali+ea+a in teritoriu aceasta regula. ;e
putem referi la niste reguli in raport cu un singur centru sau un comple4 de legi>reguli care se
refera la un sis de centre in cadrul teritoriului 5=ierarhi+area lor6. Gotlund asadar! #rea sa puna in
e#identa modalitatea prin care in ce masura un centru are si #aloare de ser#iciu! in afara cartierului
respecti#. 5e4. in ce masura centrul cartierului titan influentea+a +onele adiacente si afectea+a +ona
centrala. "tunci cand suficient de multi indi#i+i #or fi interesati sa mearga in centru la titan pt. a
beneficia de niste ser#icii6. Gotlund stabileste ca ac formula produsul dintre suma populatiei
ocupata in ser#icii F$00>totalul populatiei centrului respecti# depaseste #aloarea 3!, 5nu mai sta in
picioare datorita cresterii populatiei tertiare si cuaternare6. (er#iciile dpd# cantitati# depasesc
ne#oile locale 5e4. ;J oras dominat de ser#icii6 ser#iciile respecti#e nu sunt numai pt. neG
yorK! ci pt. o populatie mult mai ampla.
"ici apare abordarea in retele. .e+#oltarea in retea in terit generea+a niste centre urbane a
caror rost si functie depaseste +ona respecti#a.
Chriss Taller propune o alta formula. Coeficientul de determinare D 7op ocup in acti#itati
comerciale 7op totala a orasuluiF 5pop comerciala a regiunii>pop tala a regiunii resp6.
In principiu tre sa retinem ca centralitatea se defineste prin intinderea +onei de influenta
5determinare cantitati#a6 si pe o alta parte prin comple4itatea ofertei 5determinare calitati#a6.
6. Componente in cadrul teritoriului
7entru a #orbi de un organism multi-functional! trebuie sa pun in e#identa acest lucru prin
ce este asemanator intre o suma de acti#itati care sunt in teritoriu si care ar putea sa se
do#edeasca ca fac un corp comun. 7oate sa aiba o componenta spatiala. "cest lucru schimba
complet mentalitatea in organi+area teritoriului fata de acela al +onificarii prin segregare. "spectele
diferite care sa pre+inte mult mai mult interes pt. functionalitate. .e aici necesitatea teoriei .
Criterii de clasi#icare dimensiunea in comple4ul careia constat asemanarea sau
deosebirea! este de fapt un criteriu de anali+a. ;u pot sa reali+e+ o anali+a 5studiu6 fara a apela la
acest instrument.
CC sunt definite in raport cu scopul studiului pt. o clasificare e f. imp insasi definirea
criteriilor. "ceste criterii #or fi niste repere de referinta. 0le tre sa aiba o suficienta mar3a in
e#aluarea lor! deci pt. a ne pune la dispo+itie mai multe grade de intensitate pt. fiecare criteriu. 7ot
fi criterii legate de abordarea probleme in continuare cu o caracteristica clar metodologica. 7ot fi
alte criterii care sa se refere la natura sursei. 7ot fi criterii care sa se ref la risc. "ltele care sa se
refere la certitudine.
.semanarea generea+a starea de similitudine sau pro4imitate intre componentele
sistemului respecti#.
2inalitatea poate fi-
a. structurala. 0a este structurala cand se refera la felul si numarul proprietatilor. "tunci
cand se refera la intensitatea proprietatilor comune. "mbele posibilitati 5iposta+e6 ale
acestei similaritati structurale sunt posibil de e#aluat in spatiul metric sau in spatiul
topologic ! deci acea e#aluare in cadrul teritoriului! atunci cand in ac teritoriu locurile
sunt cuprinse intr-un spatiu determinat de niste repere.
b. ,unctionala. (imilitudinea functionala este generata dupa co#arianta componentelor
respecti#e. .upa cum aceste comp 3oaca influentate unele de celalalte.
In e#aluarea similaritatii inter#ine gradul de similaritate definitul prin numarul de
dimensiuni considerate ca fiind aceleasi si in al doilea rand prin e#aluarea distantei in spatiul
metric. In cadrul unui sistem putem distinge 3 componente care sunt caracteri+ate prin 3
dimensiuni aceleasi. 7utem sa gasim alte 3-,-& componente care se caract doar prin 2 dimensiuni
comune. (punem ca primele 3 sunt dpd# al similaritatii de grad superior fata de celelalte. 0le sunt
similare in raport cu un nr. mai mare de criterii. In aceste conditii ne folosim pt. a e#identia starea
de similaritate 5e4. sistemul de acti#itati pt. a a3unge la conclu+ia cum le grupamL 6
1endrograma intr-un sistem cu mai multe elemente! se e#identia+a ca elementul 2 si 3
sunt similare in raport cu un anumit criteriu se ilustrea+a starea de similaritate in interiorul
sistemului respecti#. 04ista totusi o caracteristica comuna care este aceeasi la toate
componentele! iar acea caracteristica face ca elementele sa stea unite intr-un sistem.
.endrograma e#identia+a in cadrul sistemului relatiile de la particularitate la generalitate se
poate pune intr-o matrice in care se e#identia+a numarul si tipul de relatii care se descopera intre
unele sau altele din elementele sis respecti#.
7.
7rofesionistul tre sa se ocupe de intreaga suprafata a teritoriului ! fara sa lase nici un spatiu
re+idual. Spatiul intersitial este un spatiu necesar. In ca+ul in care daca! pt. constructia urbana! el
este doar un spatiu de re+er#a.
"bordarea este e#identiat printr-un studiul al centrelor de interes si al acestor arii de
in#luenta
In conte4tul retelei se defineste limita pana la care un centru isi poarta influenta. "ria de
influenta a unui sistem aria in int caruia se desfasoara legile impuse de centrul sistemului
respecti#.
Centru de interes centru in care se grupea+a mai multe interese@ in functie de acestea
se defineste si importanta centrului de interes. In matematica centrul de interes D nod in retea.
.in aplicarea teoriei re+ulta , conclu+ii principii generale pentru organi+area spatiala intr-un
teritoriu-
Concluzia 1- 9arimea fortelor! campul de influenta si ra+a de actiune ale nodului sunt
proportionale.e4. cu cat un oras e mai important cu atat are o influenta pe o intindere mai mare.
Concluzia $- Impulsul schimbarii se transmite ierarhic de sus in 3os in raportul de
dependenta ca importanta. Inter#in aici si alte raporturi. 04. 5%$-%2-%3 %1-%' s-a produs un
fenomen f. caracteristic in acti#itatea urbana 5cu caracter comercial! economic! cultural6 se parea
ca Timisoara nu mai este un oras in :omania! pt. ca referintele ei se legau de Hiena. Timisoara
este in sfera de influenta a Hienei. <lterior! Timisoara a ramas )un oras in :omania*. Chiar daca in
Timisoara! procesul de de+# comerciala este f influentat de Hiena6.
Concluzia +- .e+#oltarea in teritoriu este functie de distanta fata de nod. Intelegerea
relati#a a spatiului distanta de nod este alta in functie de modul de transport. 7rincipiul
accesibilitatii locului. :omania are o retea f. imp de cale ferata. ?ipsa unei cai ferate intre
Transil#ania si 9oldo#a aduce un pre3udiciu de+#oltarii economice in 9oldo#a. 9oldo#a este
cum#a in urma de+#oltarii celorlalte +one de tara.
Concluzia 2- coroborarea $!2!3. 7otentialul de de+# a unei +one in lungul unei a4e este in
functie de intensitatea interactiunilor dintre cele doua puncte. 04. 2 centre noduri e4ista o
atractie intre ele! ele sunt egale atata timp atractia este reciproca. .e+# terit incon3urator #a fi
echilibrata! asemanatoare. In ca+ul in care intre cele 2 noduri nu e4ista o stare de omogenitate!
influenta #a fi de partea centrului mai important fata de cel mai mic. .e+#oltarea in terit #a fi mai
imp in 3urul centrului mai imp si mai mica in 3urul centrului mic. "tata timp cat intre cele 2 centre nu
e4ista o relatie! cele 2 centre #or manifesta influente in +one concentrice. In momentul in care! intre
cele 2 centre apar interese comune! acest lucru #a duce la de+#oltare in terit in lungul a4ei pe care
se e4ercita interesele resp.
7t. ac principii! e4ista o e4perienta concreta in constructia urbana. Incepand cu e4p
?ondrei! prim oras! in constructia urban europeana in 3urul caruia au aparut orase noi. ?a londra
e4ista e4perienta orasului gradina ! a.i. orasele noi care apar ca mod de decompresiune a marii
metropole! preiau aceasta e4perienta. 04p de acolo nu putem spune ca se desfasoara pe ba+a
acestor principii. "ceste principii sunt demonstrate acolo."pare raportul de subordonare intre
orasul mare si cel mic! ca o influenta asupra orasului mic. Chiar daca si din partea orasului mic
apare o influenta 5poate sa furni+e+e forta de munca se+oniera pentru marele oras6.
?a ?ondra! impedimentul de a se crea niste e4tinderi haotice a orasului in +ona! si in urma
ac sit ! pt. stapanirea acestei situatii 5#e+i Cucuresti6. "pare conceptul de Green Belt sau 8ello!
Belt re+er#area unui spatiu intre orasul mare si celelalte oras! in care constructia sa fie
subordonata unor aspecte foarte stricte! neacceptand decat cladiri necesare pentru functionarea
+onei cladiri recreati#e! sporti#e! sau pt. functionarea agriculturii. .eci apare interdictia unor
constructii normale 5re+identiale! industriale! de depo+ite6.
1ecizia
(e ia pe ba+a anali+ei datelor.
.rumul de la date la deci+ie inseamna a parcurge & etape-
$. .dunarea datelor in stare bruta
2. (regatirea datelor faptele brute de#in fapte stiintifice! comentate! categorisite
3. (relucrarea con#orm o)iectivelor desi e4ista un model de procedura! in fiecare ca+!
prelucrarea de+#olta mai mult sau mai putin un instrument sau altul de lucru! in functie de
obiecti#ul pe care-l a#em. 04ista posibilitatea sa acordam mai multa atentia anumitor date!
asa cum au re+ultat de prelucrarea lor stiintifica si e4ista alta situatie in care sa acordam
atentie altui grup de date. 04. am un teritoriu! si ma interesea+a +ona centrului istoric
respectiv ! dar si pro)lema persoanelor de#avorizate. "ceasta nu inseamna o abordare
e4clusi#-partiala. Tre sa a#em in #edere o incadrare globala a problemei dar din care e4trag
numai o selectie de date de folosit.
,. (regatirea rezultatelor a pune re+ultatele intr-o situatie a.i. sa fie intelese
4. Comunicarea rezultatului
(relucrari generale
$. .escrierea si anali+a situatiei e4istente
2. Generarea unor solutii posibile
3. "nali+a de impact si consecinte
,. 0#aluare comparati#a a solutiilor. 3 si , inseamna o anali+a in #ariante
Studiul de impact studiu al consecintelor. "paritia unui factor perturbator intr-un sistem
o modificare mica care nu schimba caracterul sistemului. Introduc in sistem ! un element 5o
acti#itate! cladire6! se pune problema ce consecinte #a a#ea acel element asupra teritoriului. In
cadrul 7<.urilor si 7<Murilor! tre sa se faca studiu de impact poate sa a3unga studiu de sine
statator. 5e4. o cladire inalta are influenta serioasa asupra curentilor de aer! umbra incon#enient!
energie mare si apa! spatii de parcare! #olumetrie! pre+enta fa#orabila sau defa#orabila6
(relucrari speci#ice de domeniu
In urbanism se obisnuieste o grupare a datelor pe 3 categorii-
$. (patiu
2. Timp
3. (ectoare 5domenii- grupe de acti#itati6
"bordarea datelor este cum#a 3d! datele se anali+ea+a in raport cu spatiul! timpul! sectorul.
"nali+a este de factura trans#ersala 5e o anali+a de structura6 si longitudinala 5fiind o anali+a de
dinamica! de e#olutie in timp6.
"nali+a datelor este cel mai simplu de reali+at prin utili+area %.-R3C03
2ie ca aceasta anali+a se reali+ea+a pe directia spatiu-sectoare! fie pe dir timp-sectoare! fie pe dir
spatiu-timp! 5directie- legatura ! relatie6! consecinta acestei relatii apare in caseta matricei fie sub
forma de speci#icare a naturii, fie sub f de sp a cantitatii, fie ambele caract.
7robleme concrete in care inter#ine deci+ia-
$. Monificarea
2. "mplasarea
3. Constituirea retelelor de echipamente
,. .istributia in teritoriu
&. .efinirea flu4urilor
1. "locarea echipamentelor
'. .ifu+ia
04. la aparitia .ialog studiul de amplasare a elementelor de retea.
7roblema cea mai importanta! o aplicare teoretica pri#ind distributia in teritoriu este
zoni#icarea
7rincipiul +onificarii a aparut din antichitate! in fond e4ista un teritoriu in care se amplasau
elemente de for! apoi alte +one unde se amplasau locuinte! locuintele nobilimii intr-o +ona!
locuintele celeilalte clase sociale in alt teritoriu. 7rincipiul +onificarii- ?eonardo da Hinci! Hitru#iu.
"pare foarte clar in Cartha de la "tena! unde- impartirea teritoriului in 3 +one - locuinte! munca!
recreatie! legate intre ele prin circulatii! era modelul esential al oricarei organi+ari in teritoriu. .aca
principiul +onificarii a fost un principiu #alabil! progresi#! pt. clarificarea! asanarea orasului haotic! el
a de#enit dupa 2! punctul de spri3in si nastere a uniformitatii. Congrese ulterioare 5CI"9-uri6
incep sa puna in discutie acest principiu! si treptat treptat a#em un nou concept al +onificarii-
- .aca +onficarea in conceptia #eche milita pentru segregare functionala! actualmente princ
M mi+ea+a pe cooperare functionala! 5nu negli3ea+a acele acti#itati care se incomodea+a si
care nu pot sa stea impreuna6. Tot ceea ce poate sa ser#easca unei acti#itati datorita
spri3inului altei acti#itati 5act. ;eutre unele fata de altele! nu sunt negli3ate! pt. ca pot sa faca
di#erentieri6
9. C.R.C-0R :; (.R-3C5<.R3-.-0
Caracterul este o caracteristica de globalitate! fie ca ne referim la un amestec de trasaturi! fie ca
ma refer doar la o trasatura dominanta. 04.- 2 +one pot sa aiba un caracter asemanator! chiar daca
sunt foarte diferite.
(articularitatea se defineste in interiorul caracterului +onei respecti#e. (e def prin niste trasaturi
care a3ung la detaliu spre deoseb de caracter trasaturi generale
7utem sa #b de un caracter ca are un anumit caracter. In ac. Categorie se pot inscrie mai multi
indi#i+i! dar daca #orbesti despre cum se manifesta caracterul respecti#! a3ungi la particularitati
care diferentia+a.
7rocedura in studiul caracterului apoi a particularitatii unei +one se foloseste analiza multi'
criteriala. .aca ne ref la teritoriu! in fond termenul de teritoriu in matem inseamna pla3a de
discutie! de abordare! de #alabilitate a unei formule.
.%C poate fi aplicata de noi si in ca+uri in care nu ne referim la un teritoriu 5gasirea caracterului
unui teritoriu! a#and o situatie e4istena6! ci si atunci cand a#em de-a face cu sistemati+area unui
sistme de notiuni.
"9C este o clasificare prin considerarea simultana a unor caracteristici 5descriptori6. 7t. a garanta
reusita unei "9C! acuratetea studiului este ba+ata inca de la inceput pe alegerea descriptorilor .
0ste #b de puterea de discriminarea a descriptorului! sa pot ordona! sa clasific. Intr-o anali+a
multifunctionala nu putem folosi totalitatea descriptorilor.
"#em de-a face cu un studiu comparati#! o anali+a a unei multimi de componente in raport cu o
multime de criterii 5descriptori6 3 posibilitati-
$. 8 multime de componente si o multime de descriptori identici in care luam in consideratie
schimbarea relatiilor! schimbarea de timp 5in timpi diferiti6. .e e4. iluminarea fatadelor unui
spatiu! in raport cu niste criterii care iluminea+a in mod diferit in timpi diferiti ai +ilei
2. 8 multime de componente identice si o multime de descriptori care se modifica anali+a
aceluiasi sistem in #ederi diferite. (untem mai multi care anali+am acelasi lucru! fiecare din
noi alegandu-ne descriptorii a.i. anali+ele se deosebesc intre ele
3. 8 multime de componente care se schimba deci multimi de comp si o multime de
descriptori care se pastrea+a. 0 situatia unei anali+e ! in care sisteme diferite sunt anali+ate
din ac pd#. 04. spatiul inchis-piete urbane inchise alegem o serie de piete urbane inchise
si le anali+am pe ba+a aceluiasi set de descriptori
"9C in esenta se desfasoara urmarind aceleasi ' etape.
$. <istarea criteriilor 5descriptorilor6 o operatie de documentare! de sinte+a a e4perientei si de
dez)atere 5"9C e un studiu de colecti#! momente in care deci+ia se ia pe ba+a unei
de+bateri6. Tre sa selectam niste criterii listarea lor. .in lista de criterii se retin doar unele!
si apoi statistica.
2. .naliza criteriilor a anali+a fiecare dintre criterii! prin ce se caracteri+ea+a el! care e puterea
lui de discriminare! care sunt posibilitatile de compartimentare! care este #aloarea lui! fiecare
din cadrul colecti#ului anali+and 2-3 criterii. "poi listarea criteriilor
3. 0valuarea de criterii. Tre sa a3ungem la o conclu+ie care din criterii este cel mai important!
care este cel mai putin imp si cum se situea+a celelalte fata de cele 2 e4treme. 7utem face o
simpla scara ordinala! sau putem face o scara ordinara f. precisa! dam #aloare criteriilor. In
interiorul criteriului putem sa-l compartimentam in functie de intensitatea lui si sa spunem ca un
criteriu care are $ punct sau de 3uma de punct. 0#aluarea criteriului este in raport cu #aloarea
de principiu! in raport cu definirea obiecti#ului. <n criteriu! desi are nota $0 el nu este reali+at
decat partial
,. .naliza de criteriu in teritoriu. 2iecare din criterii se cercetea+a in teren! se consemnea+a
intensitatea criteriului intr-un loc sau altul. 2ie ca aceste locuri se det in raport cu locuri pe ba+a
de+baterii! fie ca el se e#aluea+a automat! prin impartirea teritoriului in locuri egale! omogene
ca dispunere. 5e4. trase+ un caroia3 criteriul se anali+ea+a la intersectiile caroia3ului! sau pe
terenul carourilor
&. -ranspunerea in plan a limitelor de criteriu. 7t. fiecare din criteriile resp! a#em un inter#al de
#alabilitate a#em un obiecti# definirea Centrului Comercial! din studiile facute! noi stim ca
pentru ca el sa fie un centru comercial! el trebuie sa se e#identie+e intre un min si ma4 de
densitate a ocuparii in teritoriu! a.i. eu aleg locurile care pre+inta #al minima si #al ma4ima sau
numai una din ele. 2ac o i+o-curba in care criteriul repecti# poate fi luat in considerare.
(uprapunerea acestor limite
1. 0valuare valorica pe o scara de interval. In sensul ca de fapt! am obtinut un #al! deci
teritoriul este de fapt impartit in mici portiuni care re+ulta din suprapunerea unor contururi.
2iecare din ac. 7ortiune de teren insumea+a un numar de puncte care re+ulta din caract
fiecarui criteriu.
'. 1e#inirea zonei deci a obiecti#ului care ne interesea+a aici stabilim caracteristica dpd# al
cumulului de #aloare! a calitatii obiecti#ului respecti#! a.i. a3ung la conclu+ia ca am criteriul
respecti# peste tot unde suma punctelor depaseste o anumita limita. 9ai trebuie doar sa de e4.
pose+>hasure+ toate portiunile din teritoriu care indeplinesc aceste conditii se obtine +ona de
interes.
.aca e4ista impedimente de factura configurati#-spatiala! de gen- fale+a! sosea! tre sa ma
raporte+ neaparat la ele. "spectul referitor la tendintele de de+#oltare naturale ale sistemului! o
e4crescenta trebuie sa puna un semn de intrebare 5a unui criteriu6. 8 e4crescenta tendinta de
de+#oltare naturala. Tre sa ne punem problema daca e4ista un loc interesant! care ar putea sa
pre+inte interes #iitor.
<n prim studiu anali+a pri#ind definirea centrului istoric in Bucuresti! apoi determinarea zonei
centrale a Bucurestiului. :esita are 2 centre total diferite.
=. Centrul
In sistemul urban il impune e4istenta unui centru! a mai multor centre sau +one centrale.
Centralitatea este fenomenul care se refera printr-un comple4 de acti#itati specifice
terenului. Indiferent daca ne referim la un oras! deci am in #edere centrul orasului! sau un teritoriu !
o regiune ni care 3udec e4istenta in cadrul regiunii respecti#e a unei>unor localitati care indeplinesc
niste functii cu caracter central.
Termenul de centralitate se foloseste si pt. a caracteri+a po+itia unei acti#itati sau unui element al
sistemului. 5se spune ac. Componenta beneficia+a de centralitate asta inseamna fieca el este
situat in centrul geometric al terit! fie ca el implica niste acti#itati 5un rol6 de centru.
7o+itia geometrica este foarte rar intalnita.
04tinderea 5constituirea6 +onei centrale! pornind de la e4istenta unui centru prin prinderea intr-
o alcatuire omogena a altor centre. 2ie ca acele centre apar pe parcurs sau e4ista de3a. 7utem lua
in consid un centru a.i. sa e4iste tendinta a interesului de la centrul principal spre centrul secundar.
"c. 9iscare a interesului generea+a un culoar al interesului. 7e acest culoar pot sa mai apare
centre mai mici. Intentia centrului important de a-si e4tinde influenta catre centrul secundar! se
completea+a si se definiti#ea+a in sensul unei +one central pe culoarul respecti#. "pare astfel
procesul de e4tindere al +onei centrale. 7reluand un centru ! care e4ista independent in +ona
central e4tindere.
04tinderea se poate face fie prin-
$. .efinirea unor centre initial independente! centre de echilibru 5de spri3in6! in adiacenta
+onelor centrale!
2. fie la distanta de +ona centrala! dar in felul acesta antamand L o de+#oltare in consecinta a
cadrului in lungul unui culoar de legatura.
0#olutia centralitatii in cadrul unui organism urban! se spri3ina pe o conditie foarte clar definita
a situatiei e4istente implicand in principiu fie trama stradala! fie situatia geo-topografica a locului
respecti#.
In ca+ul unor localitati mai mici! cresterea interesului centrului se reali+ea+a in lungul unor
artere de circulatie @ e4ista si posibilitatea ca aceasta e4tindere de +ona centrala sa reali+e+e legat
de circulatii pietonale. (unt sit in care centralitatea se e4tinde in principiu pe trama circulatiilor
pietonale. Trama circ carosabile nu inseamna ca e lipsita de caracter de centralitate. Caract
centralitatii se despart! nu se mai suprapun unui acelasi conte4t spatial. .ensitatea de circulatii! si
amploarea spatiului necesar se e4prima in principiu la ni# tramei carosabile! in timp ce alte
acti#itati umane stabile! sp. Com! se de+# in raport cu pietonale. "stfel +ona centrala cu un
amestec de spatii cu caracteristici de imagine f. dif. ;u tre sa e4cludem posib ca +ona centrala sa
se manifeste - ca imaginea pietonului numai in ca+ul unor spatii destinate pietonului.
(ituatia in care configuratia geo-topografica a structurii. 0 #orba de o localitate care se desf
in lungul unei ape! deci grosul de centralitate s-a constituit prin acumulari de centralitate in dreptul
unor #ai. "u aparut apoi o serie de tra#ersari ! accese patrunderea in adancimea masei
construite. Ce fel de centralitate este aceea in care apar centre la limita localitatii fara un
continuumL .aca +onele resp au un anumit caracter este logic ca in ele sa apara elemente de
centralitate.
Centralitatea se e#identia+a prin densitate de ocupare a teritoriului! fie ca aceasta se e4prima
la suprafete ocupate de o anumita acti#itate! fie ca se refera la un anumit nr. de indi#i+i! fie ca se
refera la concentrari de auto#ehicule. 8cuparea teritoriului in urbanism este e4primabila prin
densitatea de ocupare in cadrul teritoriului.
Ocuparea cu vizitatori - densitate diurna. Centralitatea se caract prin densitatea diurna
masi#e. ;r. 7ersoanelor afalte in +ona! in raport cu ce se intampla noaptea. 04ista parti in +ona
centrala in care In timpul noptii poate sa fie o densitatea generata de oameni care folosesc di#erse
echipamente din +ona. .aca aceasta populatie se concentrea+a in anumite +one in timpul noptii!
imaginea diurna nu poate fi degenerata. 7t. o +ona centrala putem sa luam in consideratie o
ocupare concomitenta- masini si oameni sau separat.
Centralitatea pune in discutie si un alt aspect! care se leaga de e#olutia organismului urban.
Centralitatea in miscare, in crestere in cadrul teritoriului. 04. centralitatea la arad unde
e4ista o centralitate definita istoric! lineara in ansamblul terit 5nu este oras targ6. "cti#itatea
comerciala intensa se concentra in e4terior. 7re+enta centrului! situarea tuturor dotarilor cu functie
centrala in lungul acestui spatiu.
8 imagine luata din studiile lui .o4iadis 0cumenopolis de+oltarea pe niste culoare a
unui continuum urbani+at. Inainte ca in 0uropa sa apara imaginea lui 9onet pri#ind o 0uropa unita!
apare ideea lui .o4iadis configuratii impre#i+ibile! sa se conture+e posibilitatea a urbani+arii
globale 0uropene. In aceste conditii ! ideea ce centru ramane.
Ideea de centralitate trebuie abordata in mod sistemic.
<imite de structura
Ideea de limita este legata de sistem! structura urbanaL Conceptul de sistem implica
ine#itabil ideea de limitate. Intinderea sistemului el are o limita. "ceste limite pot sa fie transante!
f. puternice! dar putem a#ea alte limite foarte usoare in cadrul spatiului! ca de fapt si sistemele sunt
categorice! <n sistem inchis isi pastrea+a prin regulile sale ! limitele.
"#em de-a face cu albia unui rau raul creste sau scade! deci #b despre o pre+enta in
spatiu si limitele de manifestare. Hb de sistemul de e4istenta a limitei. (istemul are o limita
fluctuanta. 5de e4. mai multe localitati s-au de+# prin planuri de urbanism fara sa tina seama de
limite s-a tinut seama de limitele de inundatie la o suta de ani. (unt multe situatii sa se dea
autori+atii de constructie fara sa se tina cont de limitele de inundatie6
?imita conturea+a si caracteri+ea+a o deci+ie pe ba+a de anali+a. 04primarea este corecta
pt. ceea ce pri#este anga3area noastra in cadrul unui studiu. In fond sunt sit in care nu a#em de-a
face cu limita prin deci+ie! decat in ca+ul in care noi stabilim in studiu un spatiu de 3oc. 7rin deci+ie
stabilim limitele de studiu.
<3%3-. 0S-0 O 10C3>30
- 7reluarea unei limite naturale
- Instituirea prin optiune a unei limite con#entionale
.7.H al continuturilor si al scopurilor! sunt , grupe! categorii de limite.
1. <imitele glo)ale! de de+# ! de crestere sunt limitele care raspund la intrebarea- 7ana
unde poate sa creasca acest organismL "tunci cand intrebarea se pune cu referire la
globalitate. 5e4. localitatea nu se poate de+#olta decat pana la limita cutare-limita de
inundatie! comente+ o limita globala ! un comentariu de principiu@ e4. 2 orasul acesta se
poate de+# in interiorul limitelor actuale 5teritoriale6 pana la limita 5globala de cuprindere6 de
atatia m spatiu-teritoriu per locuitor
$. <imitele operationale cu care se lucrea+a . In cadrul ac limite-
a. <imite organizatorice de interventie
b. <imite de organizare a activitatii in teritoriu pana unde se intinde inter#entie in
teritoriu sau pana cand se #a desfasura inter#entia 5an limita6
c. <imite de indrumare si control #oi desf o acti# atata timp cat #a fi necesar pt.
indeplinirea obiecti#ului@ controle+ daca s-a ocupat un ans de locuinte@ sau - s-a
ocupat un teritoriu corespun+atorei normei de apartament>cap locuitor@ pot sa
aprecie+ ca este o utili+are neeconomica
d. <imite de studiu reno#area se intinde in perimetrul stra+ilor cutare
+. <imitele normative acele limite care e4prima o incadrare in conte4t de mediu de #iata
sau economic. Cand ma refer la spatiu #erde in cadrul unui terit urban! ca fiind suficient sau
insuf ma refer la suprafata care re#ine pe cap de locuitor. Compar constatarea cu o
norma. 7ot fi considerate la ni#el global sau la ni#el de detaliu
2. <imitele structurale fie ca sunt limite cu referire la funct! sau la configuratie. 0le
anga3ea+a structuralitatea! deci impun referinte la ni# relatiilor.
Trebuie retinut faptul ca limita marchea+a in cadrul unei teritoriu trecerea efecti#a sau
#irtuala de la o calitate la alta. "tat in sensul ni# de calitate cat si in sensul naturii calitatii- locuire
colecti#a locuire indi#iduala.
;atura calitatii adica tip de ocupare! de acti#itati! de proprietare! caracter fi+iografic si arh-
urbanistic.
?imita este un criteriu de performanta in teritoriu. In deosebi cea normati#a pt. sistemul
respecti#
?imita este un element al unei conceptii globale asupra teritoriului. 2aptul ac. :e+ulta din
modul in care se definesc limitele.
9odul de stabilire al limitelor. 8 limita nu ins o deci+ie care este o optiune luata intamplator.
.efinirea unei limite decurge din definirea unui alt tip de limite in prealabil. Totul incepe de la
limitele de de+#oltare. Incepe de la limitele cu caracterul global.
?imitele de e4istenta ale societatii in plan economic! in plan social a3ungem la conditia
umana! care este o limta in fond. Conditia umana repre+inta raportul dintre posibilitate si
necesitate al speciei umane implicand limitele speciei resp.
.e la limitele de de+# se preci+ea+a obiecti#ele care urmea+a a fi reali+ate. 7e ba+a
acestuia se definesc limitele normative glo)ale. "ceste = lim de de+# definesc dimensionarea
globala in cadrul terit. 5e4. pt. reali+ unui cartier iau in consid o limita globala suprafata de
terne>cap de locuitor definesc o suprafata necesara pentru cartier. "3ung la limitele operationale
stabilesc configuratie globala in cadrul terit! in rap cu conditiile nat ale ter! cu alte comp care e4ita
in teren obtin delimitarea tematica.
<imitele normative de lucru. ?ocali+ari a3ung sa fie un partiu urb. Care generea+a stari si
limitele de functionalitate 5limitele structurale?. :e+ulta regulamentul. 04. pug sau pu+ a#em de-
a face cu limitele de functionalitate si cu regulile de constructie.
?imita se defineste in sensul unei realitati e4istente! sau a unei necesitati e#identiate! sau a
unei pre#ederi! ca o caracteristica ca un factor comun! sau ca inter-relationare polari+atoare.
?egat de centralitate intr-un fel e #orba de a pune problema limitelor pe deoparte in
conte4tul centralitatii! si pe de alta parte in conte4tul tendintelor
"spectul care defineste limita ca instrument metodic 5de lucru6! nu ca realitate ! ci ca
instrument de lucru in definrea unei structuri teritoriale. Implica o metodologie comple4a! care se
spri3ina pe teorii matematice.
04. - a#em 2 elemente care alcatuiesc un sistem. In mom in care intre ele e4ista o relatie 5a
poarta o influenta asupra lui b6. in matematica e4ista notiunea de gra#.
Gra# multime de elemente componente insotita de o multime de arce. "rcul relatia intre
doua elemente . "rc in repre+ grafica are o forma curba 5repre+entare impersonala6. <n graf este
o multime de puncte care se numesc #arfuri atunci cand ele sunt in capatul sagetii 5cand ele
suporta o influenta6 si se numesc origini atunci cand ele sunt locul de plecare ale unei influente.
9ultimi de elemente! si multimi de arce orientate.
<n sistem este deci o alcatuire stabila! sau un proces care porneste de la un element! in
timp si are o desfasurare. 04ista grafuri in care arcele generea+a o inchidere 5o re#enire la origine6
circuit. "tunci cand in graf apare un circuit a#em de-a face cu un sistem inchis.
Grafuri utili+are in anali+a si sinte+a ! deci in studiu. Gra#ul ar)ore care nu au nici un
circuit. "tunci cand se folosesc in anali+a se numesc arbore de sinte+a- duc la conducerea unui
rationament 5pornesc de la un obiecti#! si imi pun problema cum se poate atinge obiecti#e si
gasesc 3 modalitati apoi 3 submodalitati deci detaliere. Cand 3udec problema in raport cu
conditionarea data! apare limita ca restrictie. :estrictia de contingenta o interpretare de limita.
04. am o tema de moderni+at o +ona. (e poate reali+a prin reno#are sau reconstructie!
pt. fiecare din obiecti#e e4ista un al doilea ni#el de anali+a sub-obiecti#e pana la urma a3ungem
la mi3loace de re+ol#are a obiecti#ului. :eno#are partiala sau totala@ reconstructia prin demolare
sau reamena3are.
7alierul sarcinilor ba+a materiala. In conte4tul anali+ei reluam e#aluarea tuturor ac.
7osib. :eno#area in planul obiecti#elor are sanse de %/ A! in trimp ce reconstructia are numai 2A
Introducerea restrictiilor in sensul de a inlatura #ariantele incomode! ineconomice! in
fa#oarea #ariantei cea mai con#enabila.
"rborele de pertinenta ne a3uta impotri#a re+ol#arii intuiti#e. 0ste folosit pentru a a3unge la
obiecti#. In urb arborele de pertinenta este folosit in ambele sensuri.
3/-0GR.R0 5RB./.
Integrarea in cadrul teritoriului o coroborare functionala intre unul sau mai multe
subsisteme! care ar putea intr-o alta sit sa e4iste in constitutia distincta a unor sisteme.
Centralitatea prin caract proprii ! este dispusa sa fa#ori+e+ aceasta integrare! incepand cu
multifunctionalitatea. Centralitatea implica multifct. 7oate sa e4iste un centru in care sa am dispuse
in 3urul unui spatiu o serie de spatii construite cu o anume dest. ?a ni#elul funct! nu este #orba de
multif ! pt. ca fiecare functie isi gaseste un spatiu autonom. "de# multif! apare cand funct incep sa
functione+e impreuna. 5e4. grupe+ pe o strada toate maga+inele care se ocupa cu un anumit tip de
comert! in cons au acelasi tip de apro#i+ionare multif incepe sa creasca6.
7t. a #b de integrare tre sa fie posibila a pune in e#identa 3 tipuri de functii acti#itati-
$. O #unctie integratoare. "re rolul de a le lega pe celelalte. 5e4. transp de apro#i+ de
acelasi fel6
$. ,unctii integrate
3. ,unctii au&iliare in cadrul ans! dar care nu dau caracter ansamblului.
Cand gandesc un ansamblu integrat! tre sa pornim de la functia integratoare. 8 anali+a de
program! care tinde spre o stare de multif! si de integrare trebuie facuta cu mare atentie.
Integrarea coroborea+a limita cu centralitatea. In ca+ul de integrare! nu mai a#em de-a face cu o
alc de sistem in care limitele sunt f. riguroase se citeste o suprapunere de limita. ?imitele isi pierd
relatia cu sistemul care le produce. .e#in limite de diferentiere de +ona! de caracter al +onei.
1rumul critic constructia propriu-+isa! acti#itatea de santier. 0ste o problema a oricarei gestiuni.
Gestiunea de proiect si management de proiect. 04. calculul necesarului de beton. 2ac proiectul!
nu pot sa primesc a#i+ul daca nu am facut si a#i+at calculul de beton! si nu am reali+at contractul
cu o betoniera.
.rumul critic este un graf care pleaca de la componente catre obiecti#ul final.