Curs de sociologie

Prof. dr. Alina Baraian Col. Na. G. Bariiu Cluj-Napoca

DEFINITIE Sociologia studiaz viaa social. Viata sociala=ansamblu de raporturi i situaii opuse de tipul prietenie-dusmanie putere-supunere moralitate-imoralitate etc.

CAP. I. Metodologia cercetarii sociologice

A. Metode,te !ici si "rocedee Pentru cunoasterea obiecti!a a !ietii sociale si depasirea sociolo"iei spontane este necesara obtinerea datelor stiintifice cu ajutorul metodelor de cercetare. #.Metode de cercetare -#in punct de !edere etimolo"ic termenul $metod% pro!ine din &"r $met'odos=drum cale de urmat DEFINITIE (etoda de cercetare repre)inta modul in care se produc datele stiintifice sau ansamblul de re"uli de cunoastere si transformare a realitatii obiecti!e. Ti"uri de $etode a%dupa perioada de timp in care se aplica*+metode trans!ersale e,.o&servatia + metode lon"itudinale e,.&iogra'ia &%dupa "radul de inter!entie al cercetarii*+metode e,perimentale e,.e("eri$e!tul + metode c!asie,perimentale e,.a!c eta +metode de obser!atie e,.o&servatia c%dupa nr.unitatilor sociale studiate* +metode statistice e,. a!c eta sociologica &azata "e so!da) de o"i!ie +metode ca)uisitice e,.studiul de caz *.Te !ici de cercetare -pro!ine din &"r $te-'ne=procedeu sau !iclesu" DEFINITIE .e'nica de cercetare repre)inta suma etapelor sau pasilor concreti pe care trebuie sa-i aplicam in actiunea de aplicare a metodei de cercetare. /,.inter!iul si c'estionarul +.Procedeul de cercetare DEFINITIE Concreti)ea)a te'nica de cercetare fiind instrumentul propriu-)is de lucru. /,.fisa de obser!atie0testul0foaia cu intrebari pentru c'estionar0"'idul de inter!iu 1112n sistemul de cercetare metoda este "enerala te'nica !ine sa detalie)e metoda iar procedeul concreti)ea)a in practica te'nica.

(etoda 3 .e'nici 3 Procedee

e,*anc'eta sociolo"ica inter!iu c'estionar 3 3 "'id de inter!iu foaia cu intrebari

,. Pro&le$a i"otezelor de cercetare -ipote)a-pro!ine din "r.'ippot'esis $t'esis=punere $'ippo=dedesubt DEFINITIE 4epre)inta un enunt stiintific cu !aloare probabila care urmea)a sa fie do!edit ca ade!arat sau fals. ---.,SE/VATIE 2n ipote)a de cercetare se aplica intotdeauna relatia de tipul*cau)a-efect.2pote)a de cercetare de principiu5care e deja do!edit ca ade!arat6 si de banuiala5care e 'a)ardata si nu se ba)ea)a pe un nr.suficient de ca)uri6. 2pote)a de cercetare ia forma implicatiei lo"ice formulandu-se cu*daca7atunci cu cat7cu atat.Astfel ipote)a de cercetare este falsa intr-o sin"ura situatie cand antecedentul este ade!arat si consec!entul este fals. #aca7777777. atunci777..... antecedent consec!ent

2pote)a de cercetare de fapt !i)ea)a o intrebare si un raspuns0intrebare pentru ca presupune o corelatie intre 8 !ariabile si raspuns pentru ca de obicei intuieste ca in urma cercetarii !a fi confirmata. /,*#aca situatia economica a unei tari este precara atunci rata emi"ratiei !a creste. Cu cat un "rup social este mai mic cu atat "radul sau de coe)iune este mai ridicat. C. ."eratio!alizarea co!ce"telor i! cercetarea sociologica 2deea de operationali)are a conceptelor a fost preluata din fi)ica si introdusa in sociolo"ie la inceputul sec.99 de catre G.A.:undber". DEFINITIE ;perationali)area conceptelor inseamna descrierea operatiilor empirice5practice6necesare trecerii de la teorie la practica. ;perationali)area conceptelor se poate reali)a pentru conceptele cu un "rad mai redus de "eneralitate. P.< :a)arsfeld a descris cele = etape operationali)arii conceptelor ca fiind stabilirea dimensiunilor !ariabilelor si indicatorilor conceptelor. 2

a.Sta&ilirea di$e!siu!ilor co!ce"telor 01presupune definirea conceptului dimensiunile acestuia fiind practice altor concepte mai putin "enerale decat conceptul anali)at. /,*operationali)area conceptului de !ecinatate-"rupare de indi!i)i situati in acelasi teritoriu unii in pro,imitatea celorlalti. &.Sta&ilirea varia&ilelor co!ce"tului01!i)ea)a relatiile posibile sau fenomenele procesele si aspectele sociale !i)ate cu dimensiunile deja stabilite. c.Sta&ilirea i!dicatorilor e$"irici2co!creti%01indicatorul empiric repre)inta un semn concret obser!abil prin care recunoastem in practica respecti!ul concept. /,* dim* "rup > teritoriu comun > pro,imitate 3 3 3 !ariab. multime de posibil ori"ine apartine acelorasi indi!i)i comuna institutii si or"ani3 3 )atii5biserica scoala6 relationea)a posibil aceleasi obiceiuri 3 3 coe)iune posibil aceeasi limita 3 indicator acelasi tip de "ospodarii

D. Masurarea i! sociologie ;peratia de masurare in sociolo"ie se aplica doar in le"atura cu anumite metode de cercetare in urma cule"erii datelor prin cercetarea de teren. DEFINITIE (asurarea in sociolo"ie este o componenta de ba)a a cunoasterii stiintifice prin care atribuim !alori5numerice6uneori fenomene si procese sociale e,ista = componente* Co$"o!e!tele "rocesului de $asurare a.;biectul de masurat b./talon de masurare c.4e"uli de atribuire a !alorilor a..&iectul de $asurat este repre)entat de fenomenele si procesele sociale pe care le studiem.#aca le anali)am pe acestea putem !orbi de doua cate"orii de fenomene si procese* 3Varia&ile sociale-adica-fenomene procese care se pretea)a la o anali)a cantitati!a5pot fi masurate6e,*factorii demo"rafici 3Atri&ute sociale-sunt fenomene procese sociale care nu iau e,presie cantitati!a dar care pot fi e!aluate dupa alti parametrii. /,*"rupurile relatiile sociale institutiile or"ani)atii. &.Etalo!ul de $asurare repre)inta unitatea de ba)a a sistemului de masurare si elementul de comparatie in anali)a sociolo"ica.5nu este unic-!aria)a6 c./egulile de atri&uire a valorilor repre)inta sistemul prin care putem compara etalonul cu obiectul de masurat si ce se constata despre obiectul de masurat.

E. Esa!tio!area 2n momentul in care sociolo"ia abordea)a in cercetare fenomene si procese macro-sociale nu poate sa in!esti"'e)e toate unitatile sociale implicate in fenomenul sau procesul respecti! deoarece ar necesita resurse uriase de munca timp si bani.#in acest moti! se apelea)a la esantionare. DEFINITIE /santionarea repre)inta procesul sau te'nica metodolo"ica prin care de!ine posibila elaborarea de conclu)ii stiintifice despre un uni!ers5populatie6 pe ba)a cercetarii doar a unei parti din aceasta aleasa prin selectie statistica adec!ata. /ezultatul esa!tio!arii41esa!tio!ul. :e"at de esantion se ridica 8 intrebari*pe cine ale"em in esantion? Cum stim ca unitatea aleasa este repre)entati!a pentru comunitatea aleasa? @traduindu-se sa raspunda la intrebari sociolo"ii au enuntat trei tipuri posibile de esantionare* #.Esa!tio!are "ro&a&ilistica2aleasa la i!ta$"lare6 -se reali)ea)a prin selectie -are trei !ariante* a.Selectie re"etata01se reali)ea)a prin tra"ere la sorti a unitatilor care urmea)a sa intre in esantion dar unitatea odata e,trasa nu este eliminata ci introdusa in urna astfel isi pastrea)a sansa de a fi e,trasa din esation. &.Selectia !ere"etata01se reali)ea)a prin tra"ere la sorti dar unitatea odata e,trasa este eliminata astfel ca probabilitatea de selectie se sc'imba pe masura ce inaintam in esantionare. c.Selectie $eca!ica01porneste de la de!i)a unei liste de unitati sociale din colecti!itate ase)ate de obicei in ordine alfabetica din care se face selectia pe ba)a unui pas de masurare. 5A6-de masurare se calculea)a impartind la numarul total al populatiei 5N6 la numarul unitatilor pe care dorim sa le cuprinda esantionul.5n6 A=N=BCCC=DA=BC N BCC *.Esa!tio!area ratio!ata-esantionare pe cote DEFINITIE Acest tip de esantionare este unul in care "andim structira esantionului in functie de tema pe care o abordam in cercetare. -aceasta esantionare se reali)ea)a "andind mai intai straturile5cate"oriiile de populatie e,.populatie cu studii medii populatie cu studii superioare60dup ace am selectat straturile de populatie concordante cu tema de cercetare stabilim cotele de selectie adica parti numerice din fiecare strat care urmea)a sa intre in esantion0in cadrul cotelor unitatilor sociale pot fi alese probabilistic sau neprobabilistic. ---.,SE/VATIE /santionarea rationata este concreta in pri!inta re)ulatatelor cercetarii decat esantionarea probabilistica. +.Esa!tio!area strati'icata -Deste te'nica de esantionare ba)ata practic pe $foto"rafierea realitatiiin sensul ca se identifica straturi de populatie dupa un anumit criteriu comun al unitatilor respecti!e.@pre deosebire de 4

esantionarea pe cote stratul !i)at de esantionarea stratificata este reflectat in liste concrete care obli"atoriu trebuie sa contina toate unitatile din stratul respecti!e. -aceste liste se intocmesc tinand cont fie de situatia unitatilor in teritoriu5commune judete )one "eo"rafice6fie unitatile se ordonea)a alfabetic pe stra)i cartiere etc. /,*aceasta te'nica de esantionare se foloseste in sondajele de opinie preelectorale si electorale. ----.,SE/VATII41C.NC567II 3Corectitudinea unei cercetari sociolo"icedepinde in foarte mare masura de esantionare.Pentru crestrea e,actitatii datelor esantionul trebuie constituit in mod adec!at adica sa se tina cont de cei 8 parametrii esentiali in esantionare !olumul esantionului si repre)entati!itate. 3Acesti parametrii depind unde de celalalt repre)entati!itatea fiind influentata de !olum./santionul trebuie astfel construit ca !olum incat re)ultatele cercetariisa se incadre)e intr-o marja de eroare de E=F.

F. Metode de cercetare
#.A!c eta sociologica si so!da)ul de o"i!ie Anc'eta sociolo"ica este cea mai cunoscuta si utili)ata metoda de cercetare in sociolo"ie fiind totodata cea mai comple,a dintre metode datorita multitudinii te'nice5inter!iu c'estionar esantionari si instrumente foaie cu intrebari "'id de inter!iu statistica6pe care le utili)ea)a.@ociolo"ii spun despre anc'eta sociolo"ica faptul ca repre)inta un tip de cercetare sociolo"ica de teren sau empirica. DEFINITIE A!c eta sociologica repre)inta metoda de cercetare a realitatii ba)ata pe te'nici de producer a datelor prin intermediul intrebarilor adresate de in!esti"ator si a raspunsurilor formulate de subiecti. ;biectul de cercetare !i)at de anc'eta sociolo"ica poate fi constituit din fenimene subiecti!e5credinte opinii atitudini aspiratii stari de spirit6si fenomene obiecti!e5factorii demo"rafici intitutiile caracteristicile mediului social6 Ava!ta)ele a!c etei sociale ca $etoda de cercetare8 Garie lar"a de aplicabilitate Gposibilitatea de a cule"e informatii bo"ate Geficacitatea si usurinta cu care se aplica instrumentele de cercetare Geconomia de resurse5timp bani forta de munca6 Dezava!ta)e ale a!c etei ca $etoda de cercetare Gposibilitatea unei erori datorita esantionarii5!olum prea mic sau lipsa de repre)entati!itate6 erori datorita interpretarii datelor sau lipsa de sinceritate a subiectilor. Ti"uri de a!c eta sociologica -dupa continutul problemelor !i)ate* a.Anc'ete social-economice 5

b.Anc'ete de opinie publica-D@;N#AH #/ ;P2N2/ c.Anc'ete asupra mijloacelor de comunicare d.Anc'ete cu tema electoral ---.,SE/VATIE Atunci cand anc'eta sociolo"ica !i)ea)a opiniile populatiei intr-o anumita c'estiune ea se transforma in sondaj de opinie. DEFINITIE So!da)ul de o"i!ie repre)inta metoda de cercetare care are scopul de a cunoaste orientarea si intensi!itatea opiniilor anumitor straturi de populatie ba)andu-se pe te'niciintero"ati!e si de esantion. .emporal !orbind anc'eta sociolo"ica este utili)ata anterior sondajului de opinie primele anc'ete fiind consemnate in (area Britanie acestea au fost reali)ate de catre C'.Boot prima datand din BIC8 si au !i)at !iata populatiei sale din cartierele mar"inase ale :ondrei. .ipurile de te'nici pe care se ba)ea)a anc'eta sociolo"ica si sondajul de opinie sunt*inter!iul c'estionarul esantionarea.Ca instrumente anc'eta utili)ea)a planul de anc'eta5proiect care descrie modul de desfasurare a cercetarii6 Te !ici de cercetare i! a!c eta sociologica a. I!terviul DEFINITIE 2nter!iul repre)inta te'nica de cercetare prin care obtinem informatii cu ajutorul intrebarilor si raspunsurilor !erbale. Ava!ta)ele i!terviului8 Gspontaneitatea raspunsurilor subiectilor Gobser!area comportament non-!erbal Gstudierea unor problem mai comple,e Dezava!ta)ele i!terviului8 Grisipa mai mare de timp decat in ca)ul c'estionarului Gcost mai ridicat Gnu se asi"ura anonimatul Ti"uri de i!terviu -dupa nr de persoane carora se adresea)a a.i!terviul i!dividual01intr-un anumit moment fiind inter!ie!at un sin"ur indi!id-Dintensi! &.i!terviu de gru"01ia adesea forma inter!iului clinic sau psi'olo"ic dar !a furni)a delatii importante despre importante despre !iata sociala-De,tensi!e -dupa pre)enta subicetului inter!ie!at a.i!terviu 'ace to 'ace5direct6-Dunde persoana inter!ie!ata este pre)enta. &.i!terviu i!direct5telefonic sau email6 -dupa structurarea intrebarilor aduse

a.i!terviuri structurate01cand intrebarile sunt "andite intr-o anumita forma dinainte si astfel adresate subiectilor. &.i!terviuri !estructurate-intrebarile sunt adresate spontan in functie de cum e!oluea)a discutia cu subiectul. /egulile de realizare a i!terviului #.;peratorul de inter!iu trebuie sa se pre)inte sa specific institutia pt.care face cercetarea tema cercetarii scopul si obiceti!ele cercetarii. *.;peratorul de inter!iu specifica inter!ie!atului modalitatea prin care acesta a fost ales in esantion si il asi"ura de pastrarea anonimatului si confidentialitatii raspunsurilor. +.2nter!iul trebuie sa inceapa cu intrebari de spart "'eata sau de acomodare.@uccesiunea si tipul intrebarilor ca si re"ulile ce trebuie respectate pe parcursul inter!iului sunt consemnate de obicei in "'idul de inter!iu5indrumator de con!orbire6pe care operatorul de inter!iu trebuie sa-l aiba asupra sa.

&. C estio!arul DEFINITIE 4epre)inta te'inca de cercetare ba)ata pe o succesiune lo"ica si psi'olo"ica de intrebari siJsau ima"ini "rafice consemnate in scris care se administrea)a sau sunt auto-administrate pentru a obtine raspunsuri consemnate in scris. Ti"uri de c estio!are -dupa modul de administrare* a.c'estionare administrate-Dde catre cei care reali)ea)a anc'eta sociolo"ica &.c'estionare autoadministrate-sunt completate de catre subiectul supus in!esti"atiei. -dupa nr de teme abordate* a.c'estionare special pe o sin"ura tema &.c'estionar omnibus-abordea)a mai multe teme.

-dupa tipul intrebarilor din c'estionar* a.c'estionar cu intrebari inc'ise-Dsunt intrebari precodificate la care sunt furni)ate !ariante de raspuns din care subiectul trebuie sa alea"a0cele mai frec!ente intrebari inc'ise sunt cele cu raspunsurile*da0nu0nu stiu. &.c'estionar cu intrebari desc'ise-Dcontine intrebari care lasa libertate de raspuns subiectului. c.c'estionarul mi,t-Dcuprinde si intrebari inc'ise si intrebari desc'ise intr-o anumita alternanta. ----.,SE/VATIE C'estionarele mi,te se folosesc mai ales in cercetarea opiniei publice cea mai buna sc'ema de alcatuire a acestora fiind alcatuita de Geor"e Gallup astfel* c'estionarul trebuie sa inceapa cu o serie de intrebari inc'ise pentru determinarea "radului de cunoastere de catre subiecti a problemei puse in discutie. urmea)a una sau mai multe intrebari desc'ise pri!ind atitudinea fata de respecti!e problema. inter!ine un set de intrebari inc'ise referitoare la aceeasi problema. 7

se introduce mai multe intrebari desc'ise despre moti!atia opiniilor e,primate. c'estionarul se inc'eie cu cate!a intrebari inc'ise prin care se masoara intensitatea atitudnii si opiniilor subiectilor. /egulile ela&orarii c estio!arului pre)entarea c'estionarului trebuie sa fie estetica si trebuie atentie la ase)area intrebarilor in pa"ina. ;rdinea intrebarilor trebuie sa fie una lo"ica adica de la simplu la comple, ;rdinea intrebarilor trebuie sa fie una psi'ilo"ica incepand cu intrebarile de spart "'eata urmate de intrebari de trecere 5pt abordarea temei propriu-)ise6apoi se aplica intrebarifiltru5care separa parerile populatiei dupa un anumit criteriu6 si intrebari de inc'idere. ; cate"orie aparte a raspunsurilor la intrebarile inc'ise o constituie !ariantelenu stiu sau non raspuns care pot influenta marja de eroare a sondajului daca nu sunt coantificate separate. 2ntrebarile trebuie sa fie clar si precis formulate0sa nu e,iste intrebari ne"ati!e sa nu e,iste intrebari tendentioase5care su"erea)a raspunsul6intrebarile sa nu contina fi"ure de stil termini !a"i si termeni e,cesi! de te'nici. 2ntrebarile sa contina cont de ni!elul de scolari)are al subiectilor. *.E("eri$e!tul /,perimentul este o metoda utili)ata de putin timp in stiintele socioumane5psi'olo"ie sociolo"ie6fiind preluat din stiintele naturii. DEFINITIE E("eri$e!tul repre)inta metoda de cercetare prin care studiem actiunea !ariabilelor independente asupra !ariabilelor dependente intr-o situatie controlata pt !erificarea unei ipote)e. Kariabila dependent este un process sau fenomen social care e,ista deja.Kariabila independent este o situatie pro!ocata in procesul sau fenomenul respecti!e pentru a !erifica o ipote)a. Ti"uri de e("eri$e!te8 -dupa mediul in care se reali)ea)a* a.e,periment de laborator &.e,periment de teren E(erciiu 84eali)ati un c'etionar mi,t dupa modelul Gallup pe tema*abandonul #.Aveti idee ce i!sea$!a a&a!do!ul9 a.#a b.Nu c.Nu stiu *.Ce "arere aveti des"re elevii care "ractica acesta9 +.De la ce vartsa credeti ca u!ii elevi a&a!do!eaza scoala9 :.Su!teti de accord cu a&a!do!ul9 a.#a b.Nu 8

;.V0ati ga!dit vreodata la "ro&le$a a&a!do!ului scolar9 a.#a b.Nu <.Credeti ca ar tre&ui luate u!ele $asuri "e!tru a i$"iedica a&a!do!ul9 a.#a b.Nu =.Care ar 'i $asurile care ati dori sa 'ie luate9 >.Cu!oasteti elevi care au a&a!do!at scoala9 a.#a b.Nu ?.Co!siderati ca erati i! stare sa0l 'aceti sa !u re!u!te la studii9 a.#a b.Nu #@.Care credeti ca este cauza care ii deter$i!a "e elevi sa a&a!do!eze scoala9

+..&servatia sociologica /ste cea mai !ec'e metoda folosita in stiintele sociale./,ista ober!atie spontana pe care poate sa o reali)e)e oricine dar nu conduce la conclu)ii stiinfifice si e,ista obser!atie stiintifi,ca care se reali)ea)a dupa un anumit plan intr-un anumit scop putandu-se produce date stiintifice. DEFINITIE ;bser!atia repre)inta metoda prin care obtinem informatii despre !iata sociala cu ajutorul simturilor5!a) au)6 in scopul !erificarii unor ipote)e de cercetare. Ti"uri de o&ervatie8 -dupa "radul de implicare a cercetatorului si dupa momentul consemnarii actelor* a..&servatie structurata01obser!atorul este pasi! si inre"istrea)a datele despre colecti!itatea studiata pe foaia de obser!atie in momentul reali)arii ober!atiei. &..&servatie "artici"ativa-Dobser!atorul ia parte si se implica la !iata colecti!itatii studiate iar datele sunt inre"istrate ulterior adica post-festum. ---.,SE/VATII Atunci cand obser!atia !i)ea)a un sin"ur indi!id se transforma in studiu de caz.#aca obser!atia ne !i)ea)a propria persoana atunci ea se transforma in auto0o&servatie sau i!tros"ectie. Principalul instrument folosit pentru metoda obser!atiei este 'isa de o&servatie care trebuie sa contina data ora durata obser!atiei locul desfasurarii e!enimentelor conditiile in care se reali)ea)a obser!atia aparatele utili)ate in obser!atie5aparat foto camera de luat !ederi telefon binoclu6. :.Studiul docu$e!telor sociale DEFINITIE #ocumentele sociale repre)inta un obiect sau te,t care ne poate furni)a informatii despre !iata sociala din pre)ent sau din trecut a unei colecti!itati. ---.,SE/VATIE

@tudiul documentelor sociale este calificat de catre sociolo"i ca fiind o forma de ober!atie indirecta. Ti"uri de docu$e!te sociale8 #.Docu$e!te $ateriale*e,-cladiri unelte obiecte de imbracaminte de cult. *.Docu$e!te scrise8 o'iciale0ci'rice*e,*recensamantul populatiei anuarele statistice -necifrice*e,*Constitutia Lotarari de Gu!ern !eo'iciale *e,*bio"rafia sociala autobio"rafia jurnale scrisori foto"rafii presa scrisa presa audio-!i)uala. /ece!sa$a!tul "o"ulatiei este documentul oficial cifric comandat de "u!ernul unei tari si cuprinde date despre numarul populatiei repartitia populatiei pe cate"orii dupa "en !arsta ocupatie ni!el de studii etnie reli"ie etc. ---.,SE/VATII 2n 4omania ultimul recensamant a a!ut loc in anul 8CC8 iar primul recensamant al 4omaniei modern a a!ut loc in BI=M. 4ecensamantul se efectuea)a din BC in BC ani. Pe ba)a datelor obtinute prin recensamant "u!ernul poate elabora "rog!oze sociale si "olitici sociale. 2ntre doua recensamante a populatiei e!aluarea numerica a acesteia se poate completa anual cu ajutorul anuarelor statistice sau informatiilor din re"istrele starii ci!ile si ale politiei. ,iogra'ia sociala este studiul !ietii unei persoane reali)at pe ba)a datelor si informatiilor disponibile de catre alta persoana. ---.,SE/VATII B2o"rafia sociala se identifica adesea cu studiul de caz. Bio"rafia sociala este document neoficial necifric care contine* date demo"rafice si sociale despre persoana in cau)a si familia de pro!enienta. istoria !ietii persoanei respecti!e aspecte subiecti!e le"ate de perceptia propriei persoane trairile affecti!e relatiile cu ceilalti atitudini si !alori. Prima bio"rafie sociala este reali)ata la inceputul sec.al 929-lea de catre N..'omas si <l. Onaniec-i $.aranul polone) in /uropa si America Onaniec-i spunea ca bio"rafiile sociale sunt documente sociolo"ice prin e,celenta. Bio"rafia sociala este o metoda descripti!e deosebita de metodele statistice care pre)inta a!antajul acumularii de date detaliate si simultan de)a!antajul subiecti!itatii ridicate. Cand bio"rafia sociala este relatata de persoana !i)ata de bio"rafie se transforma in auto0&iogra'ie. ; forma a auto-bio"rafiei este jurnalul care pre)inta a!antajul consemnarii periodice a datelor astfel incat acestea sunt e,acte.

10

;.Mo!ogra'ia #in punct de !edere etimolo"ic termenul mono"rafie pro!ine din termenii "recesti*monos=unul unitate0"rap'ien=descriere. DEFINITIE (ono"rafia este metoda de cercetare care consta in descrierea unei u!itati sociale. ----.,SE/VATIE Pnitatea sociala !i)ea)a "rupuri sau colecti!itati de indi!i)i si cu toate ca apare ca si ca) indi!idual ea poate fi considerate repre)entati!a sau tipica pentru alte unitati sociale. Ti"uri de u!itati sociale studiate "ri! $o!ogra'ie8 a.microunitati sociale*familia ec'ipele de munca &.unitati sociale mijlocii*sate comune orase mici. c.macrounitati sociale*orase mari judete natiuni. .,S Primele mono"rafii sunt reali)ate in a 8a jumatatea a sec 929 de catre <rederic :e PlaQ in <ranta care a creat si condus de =C de ani prima scoala mono"rafica a!and ca obiect de cercetare familiile muncitoresti. Cam in aceeasi perioada in care :e PlaQ reali)a primele mono"rafii in <ranta la noi in tara Io! Io!escu de la ,rad intemeia)a practic cercetarea mono"rafica a satului. Cercetarile lui sunt continuate si de)!oltate in sociolo"ia romaneasca atin"and apo"eul in perioada @colii sociolo"ice de la Bucuresti5BI8C-BIRM6condusa de #imitrie Gusti. 111;B@/4KA.2/ #imitrie Gusti a elaborate un sistem si o metoda de cercetare in lucrarea $@ociolo"ia mono"rafica stiinta a realitatii sociale. ---.,SE/VATII Pn alt merit al lui #imitrie Gusti este intemeirea mu)eului satului in aer liber..ot lui Gusti ii apartine meritul de a fi reali)at primele filme documentare sociolo"ice $#ra"us o )i din !iata unui sat romanesc5BI8I6 $Comuna @ant5BI=S6

11

II.Structur Ai strati'icare social

Co!ce"tul de structur social -o definitie sintetica a structurii sociale !i)ea)a totalitatea relatiilor si interactiunilor dintre indi!i)i -pentru o mai buna intele"ere a conceptului de structura sociala trebuie introdus conceptual de sistem social. DEFINITIE Sistemul social repre)inta un ansamblu de elemente care interactionea)a intre ele fiind interdependente astfel incat modificari ale unora determina modificari in toate celelalte. ---.,SE/VATIE @istemele sociale sunt dintre cele mai !ariate si constituite dupa di!erse criteria astfel* 0du"a $ari$e-$icrosiste$e sociale5familia "rupuri de prieteni scoala intreprinderea6 -$acrosiste$e sociale5clasele sociale comunitatea natiunea societatea in ansamblu=Dsistem social "lobal6 DEFINITIE Structura sociala repre)inta totalitatea interactiunilor de la ni!elul sistemului "lobal intre sistemele si subsistemele care il alcatuiesc si in interiorul fiecarui subsistem . ---.,SE/VATIE @istemele sociale care alcatuiesc structura sociala sunt re)ultatul di!erselor tipuri de relatii posibile in societate datorita naturii sociale a omului5fil.antic Aristotel definea omul drept $)oom pliti-om=Danimal social6.#e e,.relatia de casatorie si inrudire "enerea)a familia ca microsistem social0relatia de prietenie "enerea)a "rupul de prieteni0relatiile entice "enerea)a "rupul etnic sau natiunea. Pn alt criteriu care determina sistemele si structura sociala este criteriul economic5al distributiei !eniturilor si al posesiunii a!erilor6prin aplicarea carora re)ulta sistemul de clasa sociala si sistemul de stratificare sociala. @tructura sociala sufera numeroase modificari in timp fiind influentata de nenumarati factori cum ar fi* 0'actori de$ogra'ici 0'actori culturali 0'actori eco!o$ici 0'actori sociali 0'actori "olitici 12

Strati'icare sociala si clase sociale 2ntre stratificarea sociala si clasele sociale e,ista o serie de caracteristici commune fundamental fiind ierar'i)area care determina practice diferentieri si ine"alitati sociale. #/<2N2.2/ Strati'icarea sociala repre)inta orice diferentiere sociala care "enerea)a in societate "rupari aflate intr-o relatie de ordine. Strati'icarea sociala se manifesta in toate formele de or"ani)are sociala de la ni!el microsocial pana la ni!el macrosocial. Strati'icarea sociala se reali)ea)a dupa anumite criterii decisi! fiind cel economic.2n societatile traditionale numite si societati inc'ise stratificarea era e,treme de ri"ida un e,emplu in acest sens fiind castele in 2ndia sau ordinele in /uropa (edie!ala acestea erau "rupuri ri"ide inc'ise si separate toate e!enimentele decisi!e petrecandu-se in interiorul "rupului respecti!e iar indi!i)ii nu puteau sa-si sc'imbe "rupul din care faceau parte din nastere./,*in 2ndia e,ista R*caste-preotii ra)boinicii producatorii si ne"ustorii.2n /uropa ordinele desemnau pre)enta celor = stari*nobilimea clerul si starea a =-a. Notiunea de clasa sociala este utili)ata pentru prima data la sf.sec al 929 de catre Aarl (ar,.Pentru (ar, clasele sociale erau "rupuri mari de oameni care se diferentiau dupa raportul fata de mijloacele de productie5proprietarQ sau nu6=Dcele 8 clase bur"'e)ia 5detine mijloacele de productie6si proletariatul. (a, Neber preia idea de clasa sociala de la (ar, cu intentia de a construi un sistem al claselor sociale perfect ierar'i)at tinand cont de criteriul ocupational si de ni!elul de educatie re)ulta astfel distributia pe cele = clase sociale si anume clasa de sus5elita6 clasa de mijloc si clasa de jos. ---.,SE/VATII Ponderea clasei de mijloc intr-o anumita societate este un indicator la "radul de de)!oltare a acestuia astfel se obser!a ca in societatile occidentale de)!oltate clasa de mijloc are o pondered peste TCF. @tructura de clasa a 4omaniei in sec 99 a auferit = mutatii respecti!e*inceputul secolului pe fundalul indotriali)arii puternice creste ponderea bur"'e)iei dar si a muncitorilor taranimea ramanand totusi clasa cea mai numeroasa0dupa instaurarea comunismului si tendinta de e"alitate a indi!i)ilor clasa dominant a fost proletariatul0dupa re!olutia din BIMI are loc reconstituirea proprietatii pri!ate astfel incat se reali)ea)a o rease)are in clasele sociale in clasa de sus de joc si de mijloc cu eforturi actuale de consolidare a clasei de mijloc. #upa criteriul occupational clasele sociale pot fi* 0clasa i!telectuala2!o!$a!ualii% 0$a!ualii2clasa $u!citoare% 0'er$ierii2tara!ii% 0alte su&clase2$argi!alii% Pozitia sau statusul social

13

-una dintre principalele caracteristici ale stratificarii sociale este ierar'i)area "rupurilor umane in functie de po)itiile sociale pe care le ocupa indi!i)ii in societate. DEFINITIE Pozitia sociala repre)inta locul pe care il ocupa un indi!id in societate determinat dupa un set de indicatori sau criterii cum ar fi*!eniturile5a!erea6 oupatia pre"atirea scolara puterea politica stilul de !iata presti"iul social. ---.,SE/VATII Po)itiile sociale similare constituie clasa sociala. .otalitatea po)itiilor sociale furni)ea)a s"atiul social in societatea contemporana "ratie e"alitatii de sanse indi!i)ii isi modifica po)itia sociala deci spatiul social este dinamic. .ermenul po)itie sociala este sinonim in sociolo"ie cu cel de status social. #aca anali)am tipul de stratificare sociala pre)ent in societatile traditionale si in societatea contemporana sesi)am urmatoarele* a6societatea traditional este una cu stratificare ri"ida pt. ca indi!i)ii nu isi pot sc'imba statusul social prescris5dat de la nastere6=Daceea este o societate i!c isa. &6in societatea contemporana indi!i)dul isi sc'imba cu usurinta statusul social a!and statusuri sociale dobandite in urma manifestarii talentului si efortului acestora=Daceasta este o societate desc isa. Mo&ilitatea sociala DEFINITIE Mo&ilitatea sociala repre)inta fenomenul de deplasare a indi!i)ilor in spatiul social. Gdeplasare=sc'imbare po)itie sociala E(ista : ti"uri de $o&ilitati sociale8 a.Mo&ilitatea asce!de!ta01sc'imbarea po)itiei inferioare cu alta superioara &.Mo&ilitatea desce!de!ta01sc'imbarea po)itiei superioare cu alta inferioara c.Mo&ilitatea i!trage!eratio!ala01sc'imbarea de po)itie in cursul !ietii acti!e cand punctul de pornire in cercetare il repre)inta po)itia proprie a indi!idului studiat. d.Mo&ilitatea i!terge!eratio!ala01se reali)ea)a intre "eneratii atunci cand se ale" ca repere po)itia familiei de pro!enienta sic ea de destinatie. ---.,SE/VATIE (obilitatea inter"enerationala se poate studia cu ajutorul tabelului de mobilitate* ---.,SE/VATII Acest ta&ele reflecta o societate desc'isa deoarece este pre)enta mobilitatea sociala atata in forma ascendenta cat si in forma descendenta. .abelul de mobilitate inter"enerationala care ilustrea)a o societate inc'isa !a a!ea completata doar dia"onal deparece toti indi!i)ii dunt sta"anti din punct de !edere social. .,S 2n societatea contemporana le"at de mobilitatea sociala si stratificarea sociala se pune problema e"alitatii de sanse.Conceptul !i)ea)a posibilitati e"ale de acces pentru indi!i)i la diferite ni!ele de studii functii sociale posture oportunitati. 14

Principiul e"alitatii de sanse deri!a din principiile drepturilor fundamentale omului*!iata proprietate libertate si este manifestat in societatea democratica desc'isa.

ale

CAP. III Status si rol

2ndi!idul face parte pe parcursul !ietii din diferite "rupuri5familia scoala prietenii institutiile in care lucrea)a6unde are o anumita po)itie.Acestor po)itii le corespunde un sistem de asteptari*ale noastre fata de celorlalti si ale celorlalti de la noi in functie de le"ile societatii te"ulile sociale etc. DEFINITIE Statusul repre)inta po)itia unui indi!id sau a unui "rup in cadrul sistemului social. ---.,SE/VATIE #atorita faptului ca apartine mai multor "rupuri indi!idul are mai mult statusuri carora le sunt asociate drepturi si obli"atii dar si mai multe roluri. DEFINITIE /olul repre)inta aspectul dinamic al statusului fiind dat de ansamblul asteptarilor celorlalti de la noi. ---.,SE/VATIE Pnuia si aceluiasi status ii corespund mai multe roluri*e,.statusului de professor ii corespunde un anumit sistem de asteptari din partea ele!ilor5fata de care joaca un rol6 un alt sistem de asteptari din partea directiunii5fata de care joaca alt rol6. Conceptele de status si rol pot fi abordate din mai multe perpecti!e si anume* 0sociologica5..Parsons (.Neber (ead6 0"si ologie sociala5H.@toet)el6 0a!tro"ologia culturala54alf :inton6 Ti"uri de status* 0du"a 'elul i! care s0a do&a!dit8 a.Status "rescris sau atri&uit-Deste statusul cu care ne nastem5statusul de baiat sau fata de copil al parintilor6 &.Status do&a!dit sau ac izitio!at-Dobtinut pe parcursul !ietii ca e,presie a manifestarii talentelor si eforturilor indi!iduale5statusul profesional6 0du"a $o$e!tul "u!erii i! evide!ta8 a.Status actual-pus in e!ident la un moment dat &.Status late!t01pe care il detinem dar nu este manifestat intr-o anumita situatie cand inter!in alte statusuri. ---.,SE/VATII @ociolo"ii sesi)ea)a ca in anumite situatii pot intra in contradictie 8 sau mai multe statusuri pe care le a!em re)ultand conflictul interstatus. e,*situatia i! care u! "ro'essor "reda la clasa i! care este elev0eleva "ro"riul co"il. @ociolo"ii !orbesc si de e,istent conflictelor intrastatus si anume conflate cu sine ale persoanei le"ate de un anumit status pe care il detine 15

/,*aceste co!'licte a"ar 'recve!t la adolesce!t. Adesea statusul social este e,primat simbolic prin !estimentatie titulatura si pri!ile"ii. /,*i! ar$ata0u!i'or$e. SEMEST/65 A5 II05EA

CAP IV./elatiile sociale

<undamentarea relatiilor interpersonale ca relatii sociale se poate fi,a in definirea aristotelica a naturii umane care surprinde ca aspect essential sociabilitatea posibila datorita comunicarii. Comunicarea tine de structura personalitatii umane c'iar daca aceasta structura !aria)a de la indi!id la indi!id obser!and fie indi!i)ii intro!ertiti fie indi!i)ii e,tra!ertiti. Introvertitul este indi!idul i)olat mai putin predispus la comunicare care are implicit mai putine relatii sociale sau interactiuni cu semenii sai. Extravertitul este e,pansi! cu dorinta de a comunica si implicat intr-o "ama lar"a si !ariata de rel.sociale. ---.,SE/VATIE 2n societatea contemporana datorita !irtuali)arii relatiilor interumane se obser!a o tendinta de "olire a acestora dar si de i)olare a indi!i)ilor care prefer cQber-spatiul in locul comunicarii face to face reale autentice care are a!antajul transmiterii mesajului nu doar prin !iu "rai ci si prin munca si "estica. $;r"anul de simt special oc'iul are o functie sociala unica.Pnitatea si interactiunea indi!i)ilor se ba)ea)a pe pri!iri reciproce .Aceasta este poate cea mai directa sic ea mai pura reciprocitate care e,ista G.@immel 4elatiile interpersonale sunt e,pre abilitatii sociale a unui indi!id.Acesta depinde de mai multi factori*tipul de sociali)are al indi!idului cunoasterea intereselor "rulupui statusul ocupat in "rup capacitatea de a anticipa reactiile celuilalt. ---.,SE/VATIE 2n relatiile interpersonale indi!idul este simultan subiect cunoscator si obiect al cunoasterii. 4eusita relatiilor interpersonale este direct proportional cu "radul de cunoastere de sine si de cunoastere a celorlalti. :a ni!el macrosocial relatiile di!erse multiple si de calitate sunt simpotemele unei maturi)ari a societatii si a de)!oltarii acesteia. Ti"uri de co$u!icare Gin functie de pre)enta celuilalt* a.relatii directefata catre fata &.relatii i!directe mediate5internet telefon6 Gdupa "radul de formali)are a.relatii i!'or$ale-se stabilesc intre indi!i)i situati la acelasi ni!el ierar'ic

16

&.relatii 'or$ale-se stabilesc in mod oficial intre indi!i)i de ni!ele ierar'ice diferite sau intre indi!i)i si institutii. Gpsi'olo"ul si sociolo"ul :eon <estin"er a incercat sa identifice principalele surse de presiune care desc'id comunicarea indi!i)ilor. a."resiu!i "e!tru i!tegrare i! gru"0 sunt reali)ate fie de catre indi!id din dorinta de identificare cu "rupul sau din partea "rupului ca) in care !orbim de presiuni sociale. &."resiu!i "e!tru sc i$&area "ozitiei sociale-sunt e,ercitate de catre indi!id in interiorul "rupului pentru a obtine o po)itie mai buna sau fata de alte "rupuri pentru a-si sc'imba "rupul. c."resiu!i datorate starilor a'ective -studiile arata ca di!ersele stari affecti!e precum bucuria ostilitatea furia poate sa determine desc'iderea indi!i)ilor spre comunicare. ---.,SE/VATIE #esi imperati!ul fiintei sociale este acela de a comunica si relationa cu ceilalti putem totusi sesi)a ca in societatile industrial si postindustriale indi!idul este mai de"raba un insin"urat. @ociolo"ii identifica anumite surse ale acestui fenomen*tendinta de i)olare in compania mijloacelor !irtuale se"mental mare de timp acordat satisfacerii ne!oilor de ordin economic tendinta de la locul de munca de a trasa sarcini indi!iduale in detrimental celor de ec'ipa0con!ietuirea in tipul de comunitate de la bloc care parado,al datorita etero"enitatii5diferentei6 indi!i)ilor determina un "rad redus de comunicare intre acestia0prejudecata conform careia nu comunicam cu persoane cu status social diferit. :a ora actual sociolo"ii identifica o serie de asa numite obstacole in calea comunicarii cum ar fi* -prejudecata conform careia cei care ne contra)ic ne sunt dusmani prin urmare nu mai comunicam cu ei -prejudecata conform careia atunci cand nu mai este posibila comunicarea sin"ura solutie ramane forta5la ni!el macrosocial6 e,*ra)boiae conflicte -nu e,ista e,ercitiul comunicarii in ca)ul indi!i)ilor5scoala ar trebui sa se implice mai mult in de).acestui e,.6 Pentru a e!ita aceste obstacole este ne!oie de impunerea dialo"ului ca metode de re)ol!are a problemelor iar acolo unde este ca)ul c'iar reali)area compromisului. I!teractiu!ea ca "roces de co$u!icare Componentele procesului de comunicare5emitator receptor canal de comunicare cod mesaj6sunt menite a imbunatati relatiile interumane prin interactiuni specifice societatii si prin influente e,ercitate de catre indi!i)i unii asupra celorlalti. Modele si stiluri i! relatiile i!ter"erso!ale #.Modelul $eca!izat -presupune relatii interpersonal standari)ate relatii interpersonal formate relatii interpersonal reci lipsite de implicare afecti!e. 0standardi)area relatiilor interpersonal se datorea)a di!ersificarii rolurilor sociale in societatea contemporana.

17

-aceasta raceala si formali)area relatiilor interpersonal determina depersonali)area indi!idului se comporta mecanic precum un robot si in plus e ne!oie sa joace roluri sociale c'iar daca 2 se potri!esc sau nu. -factorii care determina standardi)area relatiilor interumane sunt* 'actori de e'icie!ta 'actori de ti$" 'actori de$ogra'ici5nr mare de persoane cu care se interactionea)a6 *.Modelul co$"le$e!taritatii -incearca sa impace !iata sociala si !iata pri!ata a indi!idului 0incearca sa atenue)e efectele produse de standardi)area din !iata sociala prin implicare de tip afecti! in relatiile ca familia si prietenii pe se"mentul timpului liber. -deoarece se"mental timpului liber este foarte mic asistam adesea la defulari ale indi!idului in sfera !ietii pri!ate in forma !iolentei. +.Modelul orga!ic -semnifica ne!oia re!enirii la relatiile umane personali)ate in sensul depasirii 'iatusului5rupturii6 dintre rolul social si persoana ca atare. -acest model este de)irabil deoarece imbunatateste relatiile interpersonale si are consecinte po)iti!e de tipul moti!arii suplimentare pe linie afecti!a pentru indi!i)i in ceea ce pri!este indeplinirea sarcinilor. -acest tip de relatii interpersonale ba)ate pe empatie si personali)ate indeplinesc de)ideratul Aantian concreti)at in imperati!ul cate"oric*actionea)a astefl incat sa considere intotdeauna omul scop in sine si niciodata mijloc.

V.Bru"uri sociale
De'i!ire si caracterizare ge!erala Prin natura sa indi!idul e!ita i)olarea si prefera e,istenta in comunitate cu ceilalti. 2nca de la nastere si din primii ani ai !ietii e,ista in "rupuri informale5familia6 creste si se maturi)ea)a in alte tipuri de "rupuri5scoala prietenii cole"ii de munca6pentru a sfarsi inconjurat de membrii propriului "rup5rude prieteni6sau de membrii "rupului formal din cadrul spitalului. Pentru a constitui un "rup trebuie sa e,iste*-un nr mai mare sau mai mic de persoane -acestea sa interactione)e intre ele -acestea sa aiba sentimental apartenentei la "rup DEFINITIE Bru"ul social repre)inta un ansamblu cu un "rad mai inalt sau mai redus de structurare si cu interactiune intre membrii sai pe o durata de timp mai mare sau mai mica. ---.,SE/VATIE Pentru a constitui un "rup trebuie sa fie pre)ente doua elemente* a.intercunoasterea membrilor 18

&.interactiunea dintre membrii-presupune e,istent unor scopuri commune si interese commune.

Ti"uri de gru"uri 0du"a $ari$e8 a."rupuri mici-De,58-BC membrii de prieteni familia6 b."rupuri medii-De,*clasa de ele!i "rupe de student58S-=C-RC membrii6 c."rupuri mari-De,*partied politice pot contine c'iar sute de persoane 0du"a ti"ul de relatii di!tre $e$&rii si $od de co!stituire a.gru" i!'or$al-Dse constituie spontan fara re"uli scrise. b. gru" 'or$al- constituit prin deci)ie scris% cu re"ulament de or"ani)are i funcionare relaiile sunt formale oficiale DEFINITIE Bru"ul de re'eri!ta ="rupul pe care il luam drpet model0e,."rupul ele!ilor olimpici ---.,SE/VATII Pneori "rupul de referinta poate sa fie identic cu "rupul de apartenenta uneori "rupul de referinta este din afara celui de apartnenta. Potri!it studiilor sociolo"ului american 4obert (erton pot e,ista "rupuri de referinta po)iti!e respecti!e "rupuri de referinta ne"ati!e.Grupurile de referinta po)iti!e determina sociali)are concordant cu !alorile sociale si cu cat "rupul de referinta este mai !aloros cu atat cresc aspiratiile indi!idului si il influentea)a po)iti! in e!olutia sa.Grupurile de referinta ne"ati!e "enerea)a sociali)are discordanta concreti)ata in de!iant comportamentala sau delic!enta. 01alte ti"uri de gru"uri gru"ul de si$ilaritate,de egali5peer "roup6-este compus din indi!i)i cu acelasi status care impartasesc aceleasi !alori si idealuri si au aceleasi preocupari /,."rupul de prieteni anturajul gru"uri i!ter!e5in-"roups6-sunt "rupurile in care ne inte"ram sau din care facem parte pe criteria entice de !arsta profesionale gru"uri e(ter!e5out-"roups6-sunt "rupurile din afara noastra gru"uri de "resiu!e-este alcatuit din membrii cu interese comune cu straturi or"ani)ationale bine delimitate care incearca sa impuna sau sa modifice anumite aspecte in cadrul colecti!. gru"uri !o$i!ale-sunt mai de"raba "rupari statistice pentru ca nu se cunosc toti membrii intre ei si nu au sentimentul apartenentei la "rup dar aceste "rupuri sunt importante pentru anali)a structurii sociale. /,*"rupul persoanelor in !arsta "rupul persoanelor tinere etc ---.,SE/VATIE Pna din trasaturile fundamentale ale "rupului este coeziu!ea. 19

DEFINITIE Coeziu!ea repre)inta consensul membrilor "rupului in raport cu problemele esentiale ale "rupului.

I"oteze "rivi!d gru"urile sociale B.cu cat nr.membrilor unui "rup este mai mic cu atat "radul lor de coe)iune este mai mare si reciproc. 8.daca "rupul este amenintat din e,terior atunci "radul de coe)iune tinde sa creasca. 2ndicele de coe)iune in "rup este considerat rele!ant atat in sociolo"ia cat si in psi'olo"ia muncii deoarece studiile arata ca un indice ridicat de coe)iune in "rup determina cresterea producti!itatii muncii si "enerea)a beneficii.

VI.FAMI5IA
2n abordarile sociolo"ice familia este considerate din perspecti!e macro-sociolo"ica-institutie iar din perspecti!e microsociolo"ica-micro"rup. DEFINITIE <amilia este "rupul matur si social fundamental reali)at prin casatorie in care membrii sunt le"ati prin relatii natural-biolo"ice afecti! si morale economice si juridice. Fu!ctiile 'a$iliei8 a%Fu!ctia &iologica01de reproducere se,uala care asi"ura descendenta cuplului &%Fu!ctia eco!o$ica01din punct de !edere economic familia repre)inta un menaj sau "ospodarie care se auto"estionea)a in pri!inta !eniturilor si a c'eltuielilor in !ederea satisfacerii ne!oilor. ---2n ca)ul familiei traditionale din mediul rural familia era preponderant centrata pe producer de bunuri in "ospodarie pt autoconsum.2n familiile modern din mediul urban principal functie a familiei este de consum. c%Fu!ctia de socializare01!i)ea)a faptul ca familia asi"ura conditii pt.insusirea si transmiterea !alorilor sociale si asi"ura inte"rarea copilului in !iata sociala.Aceste asoecte se reali)ea)a prin mijloace specific mai ales prin cele de control. Ti"uri de 'a$ilie I.Fa$ilia de origi!e01este cea din care pro!enim prin nastere in ca)ul ei dominante fiind raporturile parentale si filial0ea este cea care asi"ura sociali)area descendentelor. Fa$ilia co!)ugala-Deste cea constituita prin casatorie inteleasa ca uniune liber consimtita intre doua persoane de se, opus in conditiile le"ii este considerate ba)a a sistemului de inrudire in societate. II.Fa$ilia !ucleara-este familia de ba)a alcatuita din soti5perec'e maritala6 si copii. Fa$ilia e(ti!sa01cuprinde pe lan"a nucleul familial si alte rude din mai multe "eneratii. Fa$ilia $o!o"are!tala01familia in care copilulJcopii sunt cu un sin"ur parinte5mama sau tata6fiind re)ultata fie in urma decesului unuia dintre parinti fie in urma di!ortului. ---@ociolo"ii acorda o atentie deosebita studiului familiei monoparentale si a modului in care acesta influentea)a sociali)area copilului.(ulti dintre sociolo"i considera ca absenta unuia 20

dintre modelele parentale 5matern sau patern6poate determina deficite in sociali)area copilului si determina in mod cert modificari ale personalitatii !iitorului adult pe linie afecti!a dar si pe linia indeplinirii rolurilor familiale. CASAT./IA Pe parcursul istoriei umanitatii practicile sociale au determinat urmatoarele tipuri de casatorie* a.casatoria ca a!ga)a$e!t 'a$ilial01in care parintii cautau partenerJpartenera pentru fiica sau fiul lor care sa corespunda unor criteria de !arsta a!ere apartenenta sis a dispuna de calitati necesare pt.o "ospodarie. &.casatoria ca strategie "atri$o!iala01se reali)e ca strate"ie de "estiune a a!erii de aceea inter!enea adesea notarul in reali)area acestei casatorii astfel incat o familie cunostea cu preci)ie a!erea celeilalte0este specifica societatii traditionale0de ea se lea"a si strate"ia unor familii de a a!ea un sin"ur copil tocmai pentru a nu di!i)a a!erea intre mostenitori c.casatoria ca legatura izvorata di! dragoste reciproca si impartasita intre parteneri0este specifica societatii modern. d.!oua alia!ta01este specifica societatii contemporane occidentale in sensul ca intrarea in !iata conju"al a partenerilor nu mai corespunde neaparat cu momentul casatoriei ea precede adesea acest moment si nu se mai finali)ea)a cu actul casatoriei in acest ca) !orbim despre concubinaj sau uniune consensuala.

VII..rga!izatiile
De'i!ire si ti"uri Persoana umana inca de la nastere si pe tot parcursul !ietii interactionea)a cu mediile or"ani)ationale5maternitate cresa "radinita scoala loc de munca spital etc.6 DEFINITIE ;r"ani)atia repre)inta coordonarea eforturilor indi!iduale a mai multor indi!i)i in !ederea reali)arii unui scop. ---Pn "rup de indi!i)i constituie or"ani)atie cand are re"uli formale5re"ulamente scrise6dar si re"uli informationale care re"lementea)a comportamentul indi!i)ilor intr-o or"ani)atie. Ti"uri de orga!izatii8 Gdupa domeniul de acti!itate* a..rga!izatii eco!o$ice01e,.societatile comerciale firmele &..rga!izatii "olitice01e,.partidele c..rga!izatii sociale01e,.;NG5;r"ani)atii non"u!ernamentale6 d..rga!izatii cultural0educative01e,.sistemul de in!atamant e..rga!izatii religioase0De,.cultele reli"ioase '..rga!izatii $ilitare01e,.armata forta de securitate Gdupa "radul de comple,itate* a..rga!izatii si$"le01sunt alcatuite din indi!i)i5!e)i clasif.anterioare6 &..rga!izatii co$"le(e01e,.;NP N.A...; PN2C/< P./ ---.,SE/VATIE 4ecent au intrat in atentia sociolo"ilor asa numitele or"ani)atii totale care monopoli)ea)a !iata membrilor lor5e,*inc'isori manastiri a)iluri6 Teoriile orga!izatio!ale 21

;r"ani)atiile au rol decisi!e in !iata indi!idului deoarece determina cresterea calitatii !ietii dar si in !iata sociala in ansamblu detereminand imbunatatirea acestetia.Pentru a-si indeplini aceste functii or"ani)atiile trebuie sa fie eficiente si functionale moti! pentru care sociolo"ii au incercat sa elabore)e modele ideale care sa determine o or"ani)atie sa fie eficienta si rationala. #.Teoria $a!age$e!tului stii!ti'ic *.Teoria &irocratiei +.Teoria resurselor u$a!e 3Teoria $a!age$e!tului stii!ti'ic clasic -a fost elaborate la sf.sec 929-Dde catre 4obert .aQlor care a prin a incerca sa raspunda la cate!a intrebari le"ate de or"ani)area eficienta a muncii in or"ani)atiile de tip economic. -primul principiu descoperit de .aQlor in demersurile sale este principiul muncii simplificate sau a di!i)iunii muncii-Deste preferabil ca persoanele sa fie speciali)ate pe domenii stranse de acti!itate acest lucru "enerand eficienta si rapiditate in productie. principiul celei mai bune metode-Ddeoarece orice acti!itate de productie se poate reali)e prin mai multe metode care nu sunt e"ale in ce pri!este eficienta trebuie sa e,iste un specialist care sa coordone)e muncitorul sis a-2 arate cea mai buna metoda de lucru. principiul $'omo oeconomicus5principiul morco!ului si al batului6-Domul se naste ca fiinta lenesa si pasi!a si munceste doar din dorinta de recompensa-casti" sau pentru a e!ita sanctiunile5batul6. ---:a ora actuala teoria mana"ementului stiintific clasic este aplicata perfect in or"ani)atia de tip (cU#onalds. 3Teoria &irocratiei -apare cam in aceeasi perioada cu cea a mana"ementului stiintific classic fiind omisa de (ar, Neber. -acesta considera birocratia drept o forma de or"ani)are rationala si eficienta a institutiilor.:a ora actual aceasta teorie se aplica inca in functionarea institutiilor publice. -are la ba)a urmatoarele principia* 3seful or"ani)atiei isi ocupa functia prin ale"eri concurs sau mostenit 3or"ani)atia este structurata ierar'ic piramidal*ni!elul de jos-e,ecutanti ni!elul median-sefii de birouri si departamente !arful or"ani)atiei-presedintele si directorii 3functionarii isi ocupa posturile de re"ula prin concurs iar promo!ari se fac in functie se reali)ea)a pe criteria de performante si !ec'ime 3fiecare post sau functie are o sfera de con!erteenta c'iar definiti!a 3ierar'ia este strict respectata iar indeplinirea sarcinilor de ser!iciu este supra!e"'eata de catre superiori 3functionarii remunerati prin salarii fi,e au dreptul la pensie la premii si la concediu platit 3sin"ura preocupare a functionarului trebuie sa fie functia pe care o detine si care constituie pentru el o cri)a. 111dupa anii BIRC teoria birocratiei a fost supusa unei severe critici de catre sociolo"ul 4.A.(erton acesta reprosand birocratiei ritualismul adica faptul ca functionarii pun mai presus 22

re"ulamentele decat cetateanul aparand astfel conflicte intre functionari si cetateni.#in acest moti! cetatenii sunt adesea e,asperate de multitudinea de 'artii si de demersuri pe care trebuie sa le reali)e)e pt.a-si re)ol!a o problema in institutiile publice. ; alta critica adusa teoriei este asa numitul principiul al lui Peter potri!it caruia functionarii tind sa fie promo!ati pana isi atin" ni!elul de incompetent0dat fiind ca nu-l mai sc'imba nimeni din postura respecti!e consecinta este ca or"ani)atiile birocratice tind sa fie populate cu incompetenti. 3Teoria resurselor u$a!e -apare dupa BISC in @PA datorita cresterii interesului pt.perfectionarea si eficienti)area muncii in acest sens /lton (aQo reali)ea)a in perioada respecti!e un e,periment intr-o intreprindere de produse electrice*o ec'ipa de muncitoare au fost militate de la locul de munca obisnuit intr-o sala e,perimentala mult mai mare si mai bine iluminata0conclu)iile studiului au aratat ca in urma sc'imbarii conditiilor de munca a crescut producti!itatea muncii. #incolo de acest aspect e,perimental atra"ea atentia asupra factorului uman si a rolului si astefl se poate spune ca relatiile interumane de la locul de munca5cli$atul $u!cii6influentea)a decisi! calitatea si cantitatea muncii. -daca se anali)ea)a comparati! climatul muncii din intreprinderile americane de la inceputul sec.99 cu cel actual !om sesi)a ca initial relatiile patron-an"at erau destul de dure si de se!ere actualmente aceste relatii nu mai sunt marcate de mijloace nule de constran"ere sunt mai destinse se pleaca de la presupo)itia ca omul este o fiinta sociala cu ne!oi special.5climat social po)iti! respect pt.persoana umana afectiune comunicare intele"ere.6 111Accentul pe climatul po)iti! al muncii a determinat o noua politica de de)!oltare economic% astfel incat un sef eficient nu este cel care stie sa se faca temut ci acela care stie sa asi"ure o atmosfera sociala satisfacatoare si moti!anta pentru an"ajati. Stiluri de co!ducere i! orga!izatii a.Stilul autoritar su&iectiv01seful ia deci)ii fara a tine cont de parerile membrilor or"ani)atiei &.Stilul autoritar o&iectiv01seful ia deci)ii dar poate fi recepti!e la anumite pareri ale an"ajatilor daca i se par justificate c.Stilul de$ocrat co!sultativ01seful ia deci)iile prin consultare sistematica a membrilor or"ani)atiei. d.Stilul de$ocrat "artici"ativ01deci)iile sunt luate de "rup seful fiind doar coordonator.

VIII. I!stitutiile
#.Educatia0scoala /ducatia in forma institutionala a scolii este o componenta esentiala a sistemului social alaturi de celelalte institutii fundamentale*familia economia reli"ia politica etc. 2ncercarile de definire a educatiei pot sa !ina din di!erse domenii*peda"o"ie psi'olo"ie filosofie economie sociolo"ie-acestea formand familia stiintelor educatiei. #/<2N2.2/

23

---#in perspecti!a sociolo"ica cf c. Oamfir i :. Kl%sceanu educatia repre)inta ansamblul actiunilor sociale de transmitere a culturii de "enerare or"ani)are si conducere a procesului in!atarii indi!iduale si colecti!e. @ociolo"ii considera ca sistemul de in!atamant deti!e * 'u!ctii8 a.'u!ctie i!ter!a01de instruire si informatie &.'u!ctie e(ter!a01de reproducere sociala a culturii @istemul de in!atamant este componenta sistemului educational care cuprinde totalitatea or"ani)atiilor sociale speciali)ate in acti!itati de instruire si formare a personalitatii indi!idului. @istemul de in!atamant romanesc este or"ani)at pe urmatoarea structura* I!vata$a!t "rescolar2cresa,gradi!ita% Clas "regtitoare I!vata$a!t "ri$ar2cls.I0IV% I!vata$a!t gi$!azial2cls V0VIII% I!vata$a!t liceal0i!'erior2cls IC0C% 0su"erior2cls CI0CII% sau scoli de arte si $eserii2SAM%0i! $edie + a!i I!vata$a!t "ostliceal0!ivel lice!ta 0!ivel $asterat 0!ivel doctoral 0!ivel "ost0doctoral ---.,SE/VATIE /ducatia este o componenta esentiala a procesului de sociali)are prin care indi!i)ii dobandesc comportmanetele necesare participarii la !iata sociala. @ociali)area prin educatie semnifica internali)area si transmiterea !alorilor cultural5stiintifice reli"ioase etice artistice economice filo)ofice si politice6 Ti"uri de educatie8 #.Educatia 'or$ala-se reali)ea)a in cadrul or"ani)at prin intermediu institutiilor scolare din sistemul de in!atamant 5"radinite scoli licee cole"ii uni!ersitati centre de formare si perfectionare6 -mai este numita si educatie scolara deoarce contine acti!itati cu continut peda"o"ic si se "'idea)a dupa obiceti!e peda"o"ice "andite pe termen scurt mediu si lun". -printre obiecti!ele sistemului de in!atamant se pot mentiona* 2nsusirea si interiori)area necesare inte"rarii indi!idului in societate. <ormare de competene #e)!oltarea si culti!area aptitudinilor si talentelor intr-un cadru metodic adec!at /!aluarea peda"o"ica si sociala permanenta5prin note sau calificati!e6a ac'i)itiilor scolare. *.Educatia !o!'or$ala01se reali)ea)a prin acti!itati cu continut peda"o"ic specific - completea)a educatia formala -se reali)ea)a intr-un cadru flexibil se particip% opional facultati! f%r% orar fi, atat prin sistemul de in!atamant cat si in afara lui*cercuri pe discipline olimpiade si concursuri cursuri 24

de e,celenta acti!itati artistice si sporti!e e,cursii tematice tabere scolare acti!itati derulate prin cluburile copiilor. - cursuri de formare i perfecionare profesional% inclusi! pentru aduli +.Educatia i!'or$ala-Dinclude totalitatea influentelor educationale cu caracter spontan si neor"ani)at !enite din partea mediului social 5familie comunitate "rup de prieteni reli"ie politica mass-media6. #at fiind ca educatia informala se reali)ea)a nefiltrat se poate !orbi de influente educati!e si peda"o"ice po)iti!e 5e,* ima"inea unei str%)i curate6 dar si ne"ati!e5tele!i)iunea cu pro"rame !iolente6. *./eligia0,iserica 4eli"ia desemnea)a ansamblul de credinte si practice "rupate in jurul conceptului de sacru care aduna indi!i)ii intr-o comunitate morala numita Biserica. 2mpactul reli"iei din punct de !edere sociolo"ic poate fi anali)at pe 8 paliere* a.la !ivel $icrosocial reli"ia satisface ne!oia de transcendentaa indi!idului furni)and o abordare metafi)ica lui repere a,iolo"ice 5!alorice6si formea)a caracterul. &.la !ivel $acrosocial reli"ia modelea)a constiinta colecti!a iar in formarea sa institutionala & Biserica confi"urea)a !iata sociala intr-un fel anume. Evolutia religiei* A.<ormele elementare ale !ietii reli"ioase a.A!i$is$ul-credinta conform careia orice lucru si fiinta sunt considerate insufletite &.Fetisisi$ul-credinta in obiecte sau animale considerate sacre5fetis6aducatoare de protectie pentru indi!id sau trup. c.Cultul $ortilor sau al stra$osilor-este le"at de ideea de familia sau "inta si se ba)ea)a pe credinta ca stramosii decedati trebuie pastrati in amintire prin ritualuri deoarece ei pot fa!ori)a sau abate nenorociri. ,.<orme e!aluate ale !ietii reli"ioase* a.Cultul zeilor-Deste practicat de popare si natiuni reli"ia dobandind dimensiune comunitara din ce in ce mai mare. 111Cultul )eilor cunoaste el insusi e!olutii astfel* #.Politeis$ul-credinta in mai multi )ei5e,.reli"ia 4omei si Greciei antice6 *.Dualis$ul-credinta in 8 )ei centrali5e,.rel./"iptuluiAntic-2sis ;siris6 +.Friteis$-credinta in = )ei reli"ia definirii )ei de ba)a Bra'ma Kisnu @im6 :.Mo!oteis$ul-credinta intr-un sin"ur )eu5e,.reli"iile a!romice-2udaism 2slamism si Crestinism6 111:a ora actuala se !orbeste c'iar despre e,istenta reli"iei uni!ersale crestinismul fiind considerat o astfel de reli"ie datorita raspandirii mari pe care o are pe Glob.@ociolo"ii spun ca aceasta raspandire se datorea)a misionarismului intens reali)at de preotii si calu"arii crestini dar si relatiilor comerciale pe care occidentul le intretine cu lumea crestinismul fiind un fenomen occidental. ---.,SE/VATIE Practica sociolo"ica se focali)ea)a in pri!inta reli"iei asupra traditiilor obiceiurilor si datinilor care furni)ea)a informatii !aloroase despre !iata sociala a unei comunitati. Traditia 25

-se ba)ea)a pe obisnuinta ca mod current de actiune si comportare a indi!idului relati!e constant si necesar credintelor acestuia. .&iceiul -nu se limitea)a la indi!id ci este social si comunitar !i)and un sistem de re"uli profund asimilate care se aplica in mod repetat0obiceiul e,prima !ointa sociala "enerala. Dati!a -este practicarea obiceiului si tine de !ointa sociala particulara .,S 1112n societatea contemporana post-industriala este sesi)abil asa numitul fenomen al seculari)arii reli"iei.@ociolo"ii intele" prin seculari)are desacrali)are sau laici)are.Pnii sociolo"i distin" intre 8 dimensiuni ale seculari)arii* a.secularizarea o&iectiva-!i)ea)a laici)area si desacrali)area &.secularizarea su&iectiva-!i)ea)a indepartarea neimplicarea si lipsa de interes a indi!i)ilor fata de in!ataturile si !iata bisericii. +.Statul Conceptul de stat este !e'iculat inca din antic'itate fie ca se numea polis5=cetate6in Grecia Antica respecti! $republicasau $imperiumin 4oma Antica.Anali)ele sociolo"ice au identificat R conditii necesare intemeierii statelor* G/,istenta unei populatii cu un anumit specific etnic si lin"!istic sudata ca si comunitate. G/,istenta unui teritoriu ocupat de populatia respecti!a. G/,istenta unei ierar'ii sociale si implicit a unor conducatori. G/,istenta re"ulilor si le"ilor care sa re"lemente)e ordinea sociala. ---.,SE/VATIE @tatul se fundamentea)a pe doua necesitati*o necessitate interna-de ordine si control social si o necesitate e,terna de aparare impotri!a atacurilor !enite din e,terior. DEFINITIE @tatul repre)inta o institutie de mari dimensiuni care in"lobea)a o multitudine de alte institutii care re"lementea)a relatiile de putere in societate. 3Pri!ci"iile statului $oder! #.Pri!ci"iul se"ararii "uterilor i! stat01intr-un stat democratic pentru a se e!ita abu)ul de putere puterea trebuie di!i)ata in structure care sa se poate controla reciproc respecti!e in puterea e,ecuti!e le"islati!e si judecatoreasca. *.Pri!ci"iul suvera!itatii !atio!ale-fiecare stat este liber sa ia deci)ii in c'estiunile de interes national fara amestec din partea altor state. +.Pri!ci"iul su"re$atiei co!stitutio!ale01pre!ede ca functionarea statului trebuie sa se ba)e)e pe domnia le"ii le"ea suprema in stat fiind Constitutia. :.Pri!ci"iul delegarii "uterii01!i)ea)a desemnarea conducatorilor politici prin mecanismul !otului. ;.Pri!ci"iul res"ectarii dre"turilor 'u!da$e!tale ale o$ului01 !i)ea)a "arantarea demnitatii pers.umane in re"imul democratic prin "arantarea celor = drepturi fundamentale*!iata libertate proprietate. :. Partide si regi$uri "olitice DEFINITIE @istemul politic repre)inta ansalmblul de interactiuni care !i)ea)a institutii politice relatii politice si idei politice toate fiind inte"rate in !iata sociala. 26

4e"imul politic este forma concreta in care functionea)a sistemul politic. Ti"uri de regi$uri "olitice8 A./egi$ de$ocratic ,./egi$ autoritar C./egi$ totalitar Partidul politic repre)inta o or"ani)atie care are drept scop cucerirea sau influentarea puterii "u!ernamentale. :..rga!izatii !o!guver!a$e!tale .NB ;NG-urile sunt or"ani)atii de dimensiuni reduse cu o mare fle,ibilitate care au aparut ca o alternati!a la cele publice in scopul asi"urari bunastarii societatii. 111;B@/4KA.2/ ;NG-urile au la ba)a actiuni de !oluntariat sunt or"ani)atii ono-profit si au scopuri caritabile fiind preocupate de asi"urarea satisafcerii ne!oilor umane. Pn ;NG se constituie le"al potri!it ordonantei nr 8TJ=C ian.8CCC pri!itoare la asociatii si fundatii. Asociatia se constituie din minim = persoane pe ba)a unei intele"eri acestea5persoanele6pun in comun fara drept de restituire contributiile material cunostiinte sau munca reali)and acti!itati in folosul comunitatii. <undatia infiintata de minim o persoana pe ba)a unui act juridic si constituie un patrimoniu fara drept de restituire si desfasoara acti!itati in interes "eneral. (ajoritatea fundatiilor au ca obiect de acti!itate domeniul social sau cultural.

IC.Fe!o$e!e a!o$ice
DPro&le$e socialeE DEFINITIE #in punct de !edere etimolo"ic termenul $anomic-D"r.a=fara si $nomos=norma re"ula=D'e!o$e!ul a!o$ic repre)inta fenomenul de abatere de la normele sau re"ulile sociale. .ermenul $anomiea fost utili)at pentru prima data de /mil #ur-'ein in lucrarea $@uicidul pntreu #ur-'ein anomia desemnea)a $o stare de de)ordine cri)a absenta a re"ulii.Cu alte cu!inte fenomenele anomice !i)ea)a abateri de la ordinea sociala la ni!el colecti!. #ur-'ein obser!a ca fenomenele anomice inter!in in societatea care sufera sc'imbari bruste de tipul re!olutiilor rascoalelor ra)boaielor acestea "enerand cri)e sociale. Pn alt autor care a abordat fenomene anomice a fost 4.(erton care a anali)at anomia in cadrul societatii Americane obser!and ca este "enerate de imposibilitatea unor indi!i)i de a atin"e pe cale le"ala !isul American de bo"atie si bunastare si care apelea)a la mijloace ile"ale "enerand astfel fenomene anomice. Fe!o$e!ele a!o$ice su!t co!siderate8 coru"tia saracia i!'ractio!alitatea 27

delicve!ta )uve!ila 'e!o$e!ulFco"ilul straziiF cri$i!alitatea

Coru"tia -din punct de !edere etimolo"ic termenul pro!ine din lat.coruptio -onis=abatere de la le"e sau norma #in punct de !edere sociolo"ic se considera ca fenomenul coruptiei cuprinde* acte sau fapte ilicite5ile"ale6 obtinerea unor a!antaje personale de catre functionarii publici obtinerea de foloase personale necu!enite prin*furtul din a!utul public abu) in ser!iciu coa)iune fiscal traffic de stupefiante spionaj. 2n ca)ul fenomenului de coruptie e,ista o relatie de complicitate intre persoana sau "rupul care corupe si persoana sau "rupul care se lasa corupt. @ocietatea romaneasca de dupa re!olutia din BIMI se confrunta cu fenomene "ra!e de coruptie care !i)ea)a atat structurile de putere cat si ni!elul de trai al populatiei. I!'ractio!alitatea 4epre)inta totalitatea comportamentelor si conduitelor cu un "rad ridicat de periculo)itate pentru societate. Ti"uri de i!'ractiu!i8 -dupa "ra!itatea faptei* a%i!'ractiu!i grave5omor tradare spionaj atentat crime de ra)boi6 &%i!'ractiu!i de gravitate $edie5!iol ucidere din culpa tal'arie inselatorie dare si luare de mita6 c%i!'ractiu!i usoare5incalcarea re"ulilor de circulatie furtisa"uri6 Saracia <enomenul saraciei este considerat un fenomen anomic "lobal deoarece statistic ;NP arata in"rijorator aproape un sfert din populatia "lobului traind sub par"ul de saracie. ---Saracia este de'i!ita ca li"sa de resurse "e!tru asigurarea u!ui trai dece!t. --.,SE/VATIE @tatele lumii fac eforturi pentru eraducarea sau macar atenuarea acestui fenomen actionand in special asupra cau)elor ei5alfabeti)are "enerare de mici locuri de munca in"rijire medicala protectie sociala.6 Delicve!ta )uve!ila.Co"iii strazii #elic!enta ju!enila inseamna infractionalitate in randul minorilor. Psi'olo"ii si sociolo"ii obser!a ca principal cau)a a delic!entei ju!enile este lipsa de afecti!itate si sprijin moral oferite de familiile copilului insotite cel mai adesea de esec educational. @imptomatolo"ia delic!entei ju!enila re)ida in tuburari de comportament cum ar fi*abandon scolar fu"a de acasa lipsa de reacti!e la sanctiuni intrarea in anturaje nefaste abandonarea de catre parinti sau educatori. <ormele de sanctiuni pentru minori pot fi*internare in centre de reeducare incredintarea minorului unui colecti! scolar sau de munca pentru educare. 28

Cele mai frec!ente infractiuni comise de minori sunt*tul&urarea li!istii "u&lice2sca!dal,agresiu!e,i!)urii,co$"orta$e!te o&sce!e%,'urturi2di!8autoturis$e sau locui!te sau u!eori di! $agazi!e % Srcia DEF @%r%cia Vnseamn% absena resurselor necesare asi"ur%rii unui ni!el d etrai decent. ;B@. Numeroase state ale lumii se confrunt% cu acest% problem% "lobal% "ra!% i caut% soluii pentru diminuarea acestui fenomen.

C.Socializarea
Co!ce"tul de socializare ---.,SE/VATIE A.Giddens in tratatul $@ociolo"ia obser!a ca urmarind scara e!oluti!a la ni!elul re"nului animal pe masura ce a!ansam cu anali)a sesi)am ca in ca)ul mamiferelor superioare puii sunt din ce in ce mai neajutorati dupa nastere iar puiul de om este cel mai neajutorat dintre toti.Acesta are ne!oie de ajutor si supra!e"'ere in procesul adaptarii si in!atarii sociale. DEFINITIE @ociali)area repre)inta procesul prin care copilul de!ine adult persoana constienta de sine inteli"enta capabila sa se inte"re)e si sa-si asume modelul cultural in care s-a nascut. De'i!itia socializarii su"ri!de trei di$e!siu!i ale socializarii8 a%di$."si ologica-prin care copilul de!ine adult persoana constienta de sine. &%di$.culturala01prin care indi!idiul interiori)ea)a !alorile si normele modelului cultural in care se naste. c%di$.sociala01indi!idiul de!ine capabil sa interactione)e cu semenii. ---.,SE/VATIE @ociali)area este un proces continuu desfasurat pe tot parcursul !ietii. #imensiunea sociala a sociali)arii presupune parcur"erea dimensiunii psi'olo"ice si culturale a sociali)arii. Stadiile2eta"ele%socializarii /tapele sociali)arii coincid cu etapele psi'olo"ice de !arsta. #.Co"ilaria8 -se reali)ea)a cea mai importanta parte a sociali)arii0denumita sociali)are timpurie sau sociali)are primara reali)ata in cadrul familiei. -in pri!inta in!atarii sociale e,ista mai multe teorii rele!ante fiind cele ale lui @i"ismund <reud G.L.(ead H.Piajet. @.<reud isi ba)ea)a teoria despre sociali)are pe teoria pulsiunilor si a ne!oilor pe care indi!idul din cea mai fra"eda copilarie tinde sa si le satisfaca0procesul sociali)arii se reali)ea)a treptat prin constienti)area interdictiei constran"erii in sensul de intele"ere a faptului ca unele ne!oi nu pot fi satisfacute imediat. G.L.(ead-adept al interactionismului (ead e,plica procesul sociali)arii in copilarie prin teoria in!atarii prin imitatie-Dinitial prin forma jocului copilul imita comportamentul adultului asumandu-si ficti! roluri sociale5se joaca de-a mama tata scoala6familiali)anduse cu ceea ce il asteapta ulterior in societate. 29

H.Piajet-si-a elaborate teoria despre de)!oltarea psi'osomatica a copilului pornind de la studiul de ca) asupra celor = copii ai sai. /tapele de)!oltarii copilului dupa Piajet sunt* a6etapa sen)oriomotorie5C-8 ani6 b6etapa preoperationala58-W ani6-deprinderea si utili)area limbajului incepe constiinta de sine. c6etapa operatiilor concrete5W-BC ani6-apare judecata d6etapa operatiilor abstracte formale5BB-BS ani6-anali)a sinte)a comparatia. *.Adolesce!ta -este considerate o !arsta critica fiind asociata biolo"ic cu pubertatea si modificarile fi)iolo"ice si psi'olo"ice induse de aceasta. -din acest moti! adultul trebuie sa in!ete sa se raporte)e la adolescent amcinat de o serie de intrebari e,istentiale le"at de dra"oste se,ualitate sine. +.Ti!eretea si varsta $atura -este perioada !ietii acti!e care presupune asumarea rolurilor si a !alorilor correlate acestora sur!enite din adaptarea profesionala si la !iata de familie. :.,atra!etea -este !arsta mascata de pierderea starii de sanatate sentimental i)olarii sentimental inutilitatii mortii din acest moti! sociolo"ii spun ca adesea asistam in ca)ul persoanelor in !arsta la desociali)are prin intrarea la pensie si rupture de cultura or"ani)ationala de la locul de munca. Stadiile socializrii Age!tii de socializare A.Socializarea "ri$ara8 /ealizat de 'a$ilie01care prin constran"eri recompense si forta e,emplului transmite*re"uli de comportament norme si !alori limba si limbajul-ajuta copilul in procesul adaptarii si in!atarii sociale. ,.Socializarea secu!dara8 /ealizat de8 ScoalaG gru"uriGorga!izatii scoala-transmite cunostinte re"uli de conduit moral-ci!ice si formea)a abilitati si deprinderi gru"ul de "riete!i2gru"ul de si$ilaritate4"eer grou"%-Drepre)inta "rupul in care persoanele au acelasi status si acelasi stil de !iata-Dinfluentea)a po)iti! sau ne"ati! copilul in procesul de sociali)are. orga!izatia de la locul de $u!ca -Dinfluentea)a indi!idul prin cultura specifica acestui mediu or"ani)ational in sensul ca deprinde normele !alorile si asteptarile profesionale. $ass0$edia-Deste unul din factorii puternici de sociali)are in societatea contemporana datorita propa"arii ei dar si a continutului imens de cunostinte si mesaje promo!ate. 111:e"at de tema sociali)arii sociolo"ii introduce 8 concepte corelati!e* -desociali)are -resociali)are Desocializarea !i)ea)a orice rupture a unei persoane de conte,tele si modelele de comportare insusite anterior. 30

/,*trecerea de la !iata acti!e la pensionare scoaterea din familie a unor copii si trecerea lor sub tutela statului ca)ul delic!entilor care intra in institutii de reeducare. /esocializarea repre)inta reinte"rarea in societate ea depinan)and atat de instantele cu acest rol cat si de indi!idul insusi respecti!e de capacitatea lui de a renunta la practicile anterioare si de a accepta alte norme si !alori. Socializare "ozitiv sau co!corda!t reali)at% Vn conformitate cu normele i !alorile societ%ii. Socializare !egativ sau discorda!t prin care se Vncalc% normele i !alorile societ%ii. Socializare co!ti!u proces continuu reali)at pe tot parcursul !ieii Vn funcie d econte,tele noi la care trebuie s% ne adapt%m. Socializare a!tici"ativ ceea ce se sper% s% se obin% prin sociali)area copilului 5e,. Parinii sper% ca 9 s% de!in% doctor6

CI../DINE SI C.NT/.5 S.CIA5 2"t ,ac de i!vatat doar ce su!t si care su!t sa!ctiu!iule%
DEFINITIE Ansamblul institutiilor si relatiilor stabile dintre acestea e,istente la un moment dat. -cum se asi"ura? Prin control social-totalitatea mijloacelor prin care indi!i)ii adera la le"ile sociale fie prin intermediul pedepselor5sanctiuni ne"ati!e6 fie a recompenselor5sanctiuni po)iti!e6. Ti"uri de co!trol social8 a%.rga!izatHe(terior01se e,ercita de totalitatea institutiilor speciali)ate din afara indi!idului ami e,act catre autoritati. /,*politia justitia scoala. &%Neorga!izatHi!terior01se e,ercita datorita capacitatii omului de a se autocontrola. #ur-eim ..Parsons. c%Co!trol social "ozitiv01se ba)ea)a pe sanctiuni po)iti!e5lauda recompensa6 d%Co!trol social !egativ01se ba)ea)a pe sanctiuni ne"ati!e pedeapsa. DEFINITIE :e"ea e,prima o relatie necesara esentiala repetabila si "enerala care se stabileste intre laturile aceluiasifenomen social sau intre fenomene sociale diferite. ---.,SE/VATIE :e"ile sociale nu se confunda cu le"ile juridice si nici cu le"ile stiintei. -Dle"ile sociale sunt orale in timp ce le"ile juridice sunt scrise -Dle"ile sociale au e,istenta obiecti!a si se manifesta prin intermediul actiunii subiecti!e -Dpt.incalcarea le"ilor sociale nu e,ista pre!a)ut e,plicit pedepse in timp ce pt. incalcarea le"ilor juridice e,ista. -Dle"ile sociale "enerea)a un anumit tip de ordine sociala5cea fireasca sau normala6in timp ce le"ile juridice impun indi!i)ilor un anumit tip de comportament pt a pastra ordinea sociala sau a o restabili.

31

-Dacceptarea si supunerea e,primarii ade)iunea la actiunea comuna de elaborare a le"ilor*le"ile juridice orientea)a comportamentul uman si se refera la problem de interes public5circulatia educatia6 #/<2N2.2/ Sa!ctiu!ile=De,prima fie o pedeapsa fie o recompense Ti"uri de sa!ctiu!i8 a."ozitive01reco$"e!sa -formale5or"ani)ate6e,*diplome distinctii premii -informale5neor"ani)ate6e,*laude &.!egative01"edea"sa -formale5or"ani)ate6e,*amenda sanctiuni scrise -informale5neor"ani)ate6e,*critici :e"ile se ba)ea)a pe norme iar normele se orientea)a dupa !alori. Valoarea repre)inta ceea ce pretuiesc oamenii sau ce este de)irabil. Normele sociale deri!a din !alorile societatii si repre)inta re"uli de comportare prescriptii adresate indi!i)ilor care actionea)a in diferite conte,t situationale. Ti"uri de !or$e sociale8 a.o&iceiuri01acte preluate de la o "eneratie anterioara si transmise prin repetare5e,*salut6 &.$oravurile01se asocia)a componentei etice a comportamentelor. -pot fi rele si bune5dro" prostitutie6 c.legile )uridice5norme juridice6 -ansamblul de re"uli prescriptii si indatoriri0repr.suportul dreptului al sistemului jurdic din societate. ---.,SE/VATIE Normele juridice protejea)a !alorile sociale prin instituirea unui sistem de drepturi si obli"atii intre indi!i)i si institutii si "anduri.

32