Metodologia si metodele de cercetare 2

1notiunea de metodologie si clasificarea principalelor metodologii

2principiile metodologice
3metode de cercetare
Subiectul 1)
METODOLOGE s. f. 1. parte a filozofiei care se ocup cu analiza teoretic a metodelor n tii
n a modern; tiin i teorie despre metod. 2. ansamblul metodelor de cercetare ntr-
o anumit tiin .
Ca definitie Metodologia cercetarii in stiintele sociale este studiul metodelor si tehnicilor
utilizate intr-o cercetare sociala, pentru indeplinirea obiectivelor si scopurilor, si pe baza unei
ipoteze.
Pe de alta parte confruntat cu o tema de cercetare cu metodologul din cercetator !a trebui sa stie
sa aleaga din sirul de metode si te"nici pe cele care ii acopera si-i rele!a intreaga problematica a
fenomenului sau procesului social studiat. #e aceea Metodologia este si o arta o $stiinta% a
alegerii metodelor si te"nicilor pentru indeplinirea obiecti!elor si scopurilor propuse in baza
unor ipoteze.&ltfel spus Metodologia este o teorie a ceea ce este numit in mod curent
$e'perienta% . &naliza metodologica !izeaza punerea in relatie a metodelor te"nicilor
procedeelor si instrumentelor de in!estigatie adec!area lor la obiectul de studiu.
Metodologia are printre preocupari si clarificarea intelesului conceptelor corectitudinea definirii
lor analiza limba(ului utilizat. )ste una dintre cele mai dificile misiuni a!and in !edere ca istoria
folosirii termenilor a faptului ca termeni curenti ai limba(ului stiintific au intelesuri foarte
di!erse.&naliza metodologica !izeaza in punerea in
Metodologia cercetarii in stiintele sociale este alcatuita din*
- enunturile teoretice fundamentale socotite ca referential pentru structura unei teorii si
transformate in principii metodologice de analiza a realitatii sociale;
- metode si te"nici de culegere a datelor empirice
- procedee de prelucrare a datelor si informatiilor empirice de ordonare sistematizare si corelare
a acestora;
- procedee de analiza interpretare si constructie+reconstructie pe baza datelor empirice care stau
la baza procesului de elaborare a descrierilor tipologiilor e'plicatiilor si predictiilor teoretice.
Paul ,azarsfeld -1./.) a remarcat ca metodologia are sase teme principale*
- delimitarea obiectului de studiu;
- analiza conceptelor;
- analiza metodelor si te"nicilor de cercetarea;
- analiza raportului dintre metodele si te"nicile utilizate;
- sistematizarea datelor obtinute in cercetarea empirica;
- formalizarea rationamentelor.
Notiuni atasate conceptului de Metodologie; metoda, tehnica, procedeu, instrument de
cercetare
Notiunea de metoda !ine de la cu!antul grecesc methodos, care insemna cale mi(loc. Metoda
este modul de cercetare, sistemul de reguli si principii de cunoastere. )a este o modalitate
generala strategica de abordarea realitatii.
Tehnica de cercetare. 0ermenul de te"nica !ine de la cu!antul grecesc $tekne% care inseamna
procedeu !iclesug. Tehnicile sunt forme concrete ale metodelor ceea ce determina ca o metoda
sa capete forma. Tehnicile de cercetare investigheaza operational realitatea. &nc"eta este o
metoda iar c"estionarul este o te"nica. #e aceea unei metode ii sunt aferente mai multe te"nici.
&nc"etei ii corespunde mai multe te"nici* c"estionarul inter!iul fisele statistice de inregistrare.
Instrumentul de cercetare este un mi(loc de culegere a informatiilor incat se poate spune ca el
se interpune intre cercetator si realitate.
Procedeul este modul de utilizare a instrumentelor de cercetare adica uneltele materiale
utilizate de cunoastere stiintifica a proceselor sociale* g"idul de inter!iu foaia de obser!atii fisa
de inregistrare.
1n cercetarea sociala tema de studiu este delimitata dintr-o teorie* $inca Platon compara
cunoasterea cu disecarea unui animal; dupa el un bun dialectician gaseste articulatiile iar unul
prost osul; insa orice cunoastere ramane un decupa(% -apud 2"elcea p. 3/).
2ercetarea empirica se defasoara dupa anumite principii
- unitatile dintre teorie si empiric;
- rationamenetele rezultate din teorie stau la baza cercetarii empirice;
- unitatii dintre intelegere si e'plicatie care are in !edere raportul dintre subiectul si
obiectul cunoasterii;
- unitatii dintre cantitati! si calitati!;
lasi!icarea metodelor
2onstantin Sc"ifirnet -2333) clasifica metodele dupa mai multe criterii*
a. temporal*
- metode trans!ersale 4 se descopera relatia dintre procesele umane sau sociale stabile* teste
sociometrice obser!atia anc"eta;
- metode longitudinale 4 care studiaza e!olutia proceselor sociale in timp* biografia studiul de
caz studiile panel;
b. din punct de vedere al reactivitatii a gradului de inter!entie a cercetatorului asupra obiectului
de studiu e'ista* - metode e'perimentale -e'perimentul);
- metode c!asie'perimentale* anc"eta sonda(ul de opinie biografia sociala pro!ocata;
- metode de obser!atie* studiul documentelor sociale obser!atia;
c. dupa numarul unitatilor sociale luate in studiu
- metode statistice - anc"ete socio-demografice sonda(ele de opinie analize mametamico-
statistice;
- metode cazuistice 4 folosite in studiul integral al cator!a unitati sociale* biografia studiul de
caz monografia sociala.
2ercetarea sociologica se realizeaza prin metode*
- cantitati!e 4 masoara intensitatea sau marimea fenomenelor si proceselor sociale prin !alori
cantitati!e. Pentru a a(unge la e!aluari cantitati!e este ne!oie de cuantificare operatie ce consta
in alegerea unor indicatori carora li se atribuie !alori numerice.
2antitati!ul imbraca doua forme* cea de numarare si cea de masurare-5ule si 6endall 1..7
apud 8otariu 1lut1..7 p.29). :umararea indica o cantitate de entitati si se e'prima intotdeauna
printr-o frec!enta. Masurarea presupune atribuirea unei !alori numerice care reda intensitatea cu
care se manifesta o caracteristica o insusire a unei entitati empirice. Masurarea !izeaza
intotdeauna o caracteristica a $obiectului% !izat si nu ;obiectul% in sine.&stfel nu masuram o
bucata de panza ci lungimea ei.
- calitati!a 4 e'prima caracteristicile fenomenelor si proceselor sociale.
#ecizia de a cerceta cantitati! sau calitati! tine de cadrul teoretic stabilit si de scopul pentru care
este initiat studiul unei teme
Metoda anchetei
Subiectul 2)
Principiul incomensura"ilit#$ii
Principiul incomensurabilitatii:
)'istenta mai multor teorii pune in fata cercetatorului problema alegerii aderarii la una
sau alta dintre teorii. &ceasta alegere pormeste de la presupozitia ca teoriile stiintifice sunt
comparabile. <ricare dintre acestea poate fi e!aluata in baza unor criterii neutre. )'istenta
criteriului neutralitatii e'plica necesitatea substiturii unei teorii cu alta in timp. M. =lonta
mentioneaza cite!a conditii ale comparabilitatii teoriilor* - $obiectul de studii al acestor teorii sa
fie acelasi sau sa se acopere in masura insemnata; - sa e'plice aceleasi date de obser!atie si
e'perimentale* ceea ce inseamna ca oamenii de stiinta care impartatesc teorii diferite !or cadea
de cord asupra descrierii datelor de obser!atie sie 'perimentale ce urmeaza sa fie e'plicate;
oamenii de stiinta ce sustin teorii concurente sa recunoasca si sa aplice aceleasi criterii
fundamentale de e!aluare comparati!a a teoriilor stiintifice% M. =lonta #espre comparabilitatea
si incomensurabilitatea teoriilor stiintifice 4 in 2onceptii asupra dez!oltarii stiintei. #irectii de
reconstructie si modele sistematice ale e!olutiei stiintei+ 2oordonator 1lie Par!u >ucuresti*
)d.Politica 1.9? p.21@. aceste conditii insa nu pot fi respectate deoarece limba(ul utilizat
pentru a reda esenta cercetarilor este determinat de o anumita teorie. &cest este si moti!ul care
!a impiedica si e'clude posibilitatea compararii teoriilor.
Partasi a acestei opinii sunt 0". 6u"n si P. =eAerabent afirmind ca sa!antii din domenii
diferite acti!eaza in cadrul di!erselor paradigme stiintifice ceea ce semnifica lumi teoretice
diferite. &cest gen de opinii au determinat necesitatea aparitiei analizelor detaliate a premiselor
care fac comparabile teoriile stiintifice. &nume astfel pot fi considerate conceptiile lui 6. 8.
Popper care elaboreaza cite!a criterii de comparare a teoriilor stiintifice* 1. capacitatea teoriilor
de a unifica faptele stiintifice de(a cunoscute; 2. continutul empiric sau testabilitatea
independenta care include capacitatea teoriilor de a formula predictii asupra unor fenomene si
corelatii care nu au fost pina atunci obser!ate; 3. confirmarea teoriilor capacitatea lor de a trece
cu succes teste e'perimentale se!ere si de a rezista in timp. $ 1n felul acesta se clarifica problema
metodei stiintifice si odata cu aceasta problema progresului stiintific. Progresul consta in
miscarea spre teorii cu un continut tot mai mare. #ar cu cit spune mai multe o teorie cu atit mai
mari sunt ocaziile de a o falsifica. < teorie cu un continut mai mare este o teorie care poate fi
testata mai se!er.aceasta consideratie conduce la o conceptie in cadrul careia progresul stiintific
se !adestea consta nu in acumularea de obser!atii ci in rasturnarea unor teorii mai putin bune in
inlocuirea lor cu teorii mai bune. 1ntre teorii e'ista competitie%. -2itat dupa M. =lonta <p. 2it.
p.21?.)
Principiul incomensurabilitatii este completat de cel al corespondentei care sustine ca
sunt considerate stiintifice toate teoriile anterioare care pot fi inglobate total sau partial in teoria
care le-a luat locul. &cest principiu arata continutul cresterii progresului cunoasterii stiintifice.
$ ori de cite ori in stiinta empirica o noua teorie de un ni!el mai inalt de uni!ersalitate e'plica cu
succes o teorie mai !ec"e corectind-o atunci acesta este un semn sigur ca noua teorie este mai
patrunzatoare decit cea !ec"e pentru !alorile corespunzatoare ale parametrilot noii teorii poate
fi numita principiul corespondentei%. -6. 8. Popper =ilosofia sociala si filosofia stiintei.
&ntologie editata de #. Miller )d 0rei 2333 p.19?.)
Principiul simplitatii la fel se inscrie in lista criteriilor de acceptabilitate e!aluare si
alegere in metodologia stiintei. &ceasta ar insemna ca din mai multe ipoteze sau teorii
e'plicati!e sau descripti!e referitoare la acelasi domeniu de fenomene !a trebui aleasa cea care
este mai simpla atunci cind celelalte trasaturi !or fi la fel. &ceasta opinie este impartatita de o
serie de sa!anti contemporani. 2a principiu metodologic ideea simplitatii a functionat in
antic"itate. =ormularea acestui principiu se considera apartinind filosofului si teologului englez
Billiam <cC"am.
#ar daca acceptam afirmatia ca realitatea nu este nici absolut simpla nici absolut
comple'a atunci distinctia simplu+comple' e relati!a si depinde de organizarea anumitor
ni!eluri diferite de organizare a lumii. 8eferitor la acest aspect se e'prima D. Poincare in Stiinta
si ipoteza citat de E. 0apoc. P-1// $#aca studiem istoria stiintei !edem ca se produc doua
fenomenein!erse* uneori sub aparentele comple'e se ascunde simplitatea alteori dimpotri!a
simplitatea este aparenta si disimuleaza realitati e'trem de comple'e%.
Fn principiu distincti! al metodologiei contemporane a stiintelor este cel
alcomplementaritatii. Fnii autori -B. 6neale si M. 6neale) au fost inclinati sa reduca acest
principiu la metoda cooperati!a de cautare a definitiilor. Metoda cooperati!a demonstreaza
caracterul istoric al cunoasterii continuitatea cunoasterii infinitatea procesului cunoasterii etc.
Principiul coresponden$ei %n de&'oltarea (tiin$ei
&cest principiu susGine c sunt considerate HtiinGifice toate teoriile anterioare care pot fi inglobate
total sau parGial in teoria care le-a luat locul. 0eoriile fizicii secolului II relati!itatea
generalizat Hi restrans mecanica cuantic teoria particulelor elementare au contribuit la
precizarea legturii dintre teorii in procesul dez!oltrii fizicii. =izicianul danez :iels >o"r
elaboreaz Hi generalizeaz intre anii 1.13-1.23 pentru caracterizarea raporturilor dintre
mecanica clasic Hi mecanica cuantic aHa-numitul principiu al corespondenGei. &cest principiu
lmureHte teoria clasic de e'emplu mecanica neJtonian ca fiind conGinut ca un caz particular
al mecanicii relati!iste sau mecanicii cuantice. &cest principiu arat conGinutul creHterii
progresului cunoaHterii HtiinGifice. 6arl 8. Popper in Creterea cunoaterii tiinifice editat in
1.73 scria* $1storia HtiinGei ca Hi istoria tuturor ideilor umane este o istorie a !isurilor
iresponsabile a incpGanrii Hi a erorii. KtiinGa este ins una dintre foarte puGine acti!itGi umane
4 probabil singura 4 in care erorile sunt criticate in mod sistematic Hi destul de des corectate in
timp. &cesta este moti!ul pentru care putem spune c in HtiinG in!Gm deseori din propriile
greHeli Hi pentru care putem !orbi in mod limpede Hi inteligibil despre progresul ei%. 27.
Procedura acestei creHteri Hi adanciri el o red in lucrarea editat in 1./9 cu titlul Scopul tiinei.
1n ea autorul menGioneaz* $Sugerez c ori de cate ori in HtiinGa empiric
o nou teorie de un ni!el mai inalt de uni!ersalitate e'plic cu succes o teorie mai !ec"e
corectand-o atunci acesta este un semn sigur c noua teorie este mai ptrunztoare decat cea
!ec"e. 2erinGa ca noua teorie s o conGin in mod apro'imati! pe cea !ec"e pentru !alorile
corespunztoare ale parametrilor noii teorii poate fi numit -urmrindul pe >o"r) principiul
corespondenei.%293 &tunci cand 6. 8. Popper foloseHte termenii $conGine inglobeaz% pentru
caracterizarea raportului dintre teoriile HtiinGifice concurente el le d o semnificaGie specific.
&ceHti termeni nu se refer la raporturile dintre entitGile postulate de cele dou teorii Hi dintre
descrierile comportrii acestor entitGi ci la o anumit relaGie intre predicGiile lor. Sub alte
aspecte aceste teorii se neag reciproc lucru menGionat Hi de 6.8. Popper. 8e!enind asupra
afirmaGiei c teoria lui 1. :eJton conGine ca prime apro'imaGii Hi e'plic teoriile lui L. Lalilei Hi
1. 6epler iar teoria lui )instein continu intr-un fel asemntor teoria lui 1. :eJton 6. Popper in
utobiografia sa iHi precizeaz astfel punctul su de !edere* $)ste un fel straniu de a $conGine%
pentru c teoria lui :eJton o contrazice logic pe cea a lui 6epler Hi Lalilei aHa cum teoria lui
)instein o contrazice logic pe cea a lui :eJton291%. 1ntr-un anumit aspect raportul dintre !ec"ea
Hi noua teorie ni se prezint ca unitate a continuitGii Hi discontinuitGii ca o negaGie dialectic in
procesul dez!oltrii HtiinGei. 1ns dup cum menGioneaz Mircea =lonta discontinuitatea Hi
continuitatea nu se afl pe acelaHi plan* $#ac discontinuitatea pri!eHte in primul rand raportul
dintre ontologiile a dou teorii alternati!e continuitatea const intr-un anumit tip de raporturi
intre predicGiile Hi matematica celor dou teorii enunGate in principiul corespondenGei%. &depGii
cei mai consec!enGi ai principiului incomensurabilitGii sunt consideraGi 0". 6u"n Hi P. 6.
=eAerabend. )i intr-un fel negli(eaz
principiul corespondenGei care se refer la componenGa matematic Hi predicGia teoriilor
concurente. 8eprezentanGii incomensurabilitGii pun pe primul plan semnificaGia fizic a acestor
teorii. Partea puternic a incomensurabilitGii const in inlturarea pericolului absolutizrii
reducGiei in procesul cunoaHterii Hi cderii in reducGionism care in baza unei metodologii eronate
ar propaga un caracter e'agerat al principiului corespondenGei. 1ntuind ireductibilitatea
ni!elurilor Hi domeniilor cercetrii. P. =eAerabend reacGioneaz in mod e'tra!agant publicand in
1.93 lucrarea intitulat agresi! !mpotriva metodei. Schi" a unei teorii anarhiste a cunoaterii.
#e fapt autorul e mai mult inclinat spre a arta !alabilitatea limitati! a metodelor Hi principiilor
cunoaHterii HtiinGifice Hi a se impotri!i absolutizrii nefondate a acestora.
Subiectul 3)
Metoda realist-empiric
Mntemeierea acestei metode i-o datorm lui &ristotel Hi de aceea ea nu poate fi nGeleas decNt n
cadrul filosofiei acestuia. Meritul lui &ristotel este de a fi dat gNndirii HtiinGifice logica
silogistic. )l a sistematizat analiza operaGiilor logice n aHa fel ncNt 1mmanuel 6ant a putut
afirma c de la &ristotel ncoace nu s-a mai adugat logicii nimic nou. Prin silogism &ristotel
descoper cauza lucrurilor dar a e'plica prin cauz nseamn a face HtiinG. Mns pentru
&ristotel nu e'ist HtiinG decNt a uni!ersalului care la el nu este transcendent ca la Platon ci
imanent realitGii materiale. < alt trstur definitorie a geniului metodologic al lui &ristotel
alturi de interesul pentru uni!ersal se afl n necesitatea de a se orienta ctre fapte n puterea
de ptrundere a concretului n capacitatea de obser!aGie din a crei atenGie nu scap nimic. Mn
mentalitatea realist a lui &ristotel pentru care ade!rata substanG este realitatea indi!idual
a lucrurilor metafizica !a studia cauzele prime cele mai generale adic uni!ersale ale acestor
lucruri. Pentru el nu e'ist o lume a ideilor eterne a uni!ersaliilor ca pentru Platon.
Metoda inductiv
=ondatorul metodei inducti!e este =rancis >acon. )l Hi pune scopul reformei filosofiei
narmNnd-o cu o nou metod care i-ar fi de folos atNt filosofiei cNt Hi HtiinGelor cu care
colaboreaz aceasta. =r.>acon e con!ins c dez!oltarea HtiinGei n baza folosirii obser!aGiei Hi
e'perimentului ar transforma-o ntr-un mi(loc eficient de dominare a naturii. 2unoaHterea are
la baz colaborarea intelectului cu e'perienGa. 0otodat el consider c spiritul omenesc este ca
o oglind fr lustru Hi cu suprafaGa neregulat Hi c din cauza aceasta reflect denaturat
lucrurile
1
. 2a spiritul s poat oglindi fr denaturri lucrurile el trebuie consider =r.>acon s
fie eliberat de tot ce este pre(udecat iluzie Hi fantom adic de tot ceea ce-l mpiedic s !ad
e'act Hi s redea fidel lucrurile. )l e!idenGiaz n lucrarea #oul $rganon patru categorii de
fantome Hi pre(udecGi pe care el i numeHte idoli* $)'ist @ feluri de idoli care mpresureaz
strNns minGile oamenilor pentru a fi mai limpezi le-am dat nume Hi astfel am c"emat primul
gen fantome ale speciei omeneti; pe al doilea 4 fantome ale cavernei; pe al treilea 4 fantome
ale pieii publice; pe al patrulea 4 fantome ale teatrului%. Mntru realizarea acestor obiecti!e =r.
>acon Hi propune instaurarea unei noi metode de cercetare HtiinGific* metoda inducti!. Prin
acest act el !roia s fac din filosofie o $metodologie a HtiinGelor naturii%. Pentru a descoperi
n mod inducti! cauzele fenomenelor =r. >acon propune s ne folosim de enumerare Hi
e'cludere pe care le trecem n anumite tabele ceea ce supunem cercetrii. Metoda inducti! se
spri(in la =r. >acon pe o seam de norme care nu Hi-au pierdut importanGa metodologic nici
azi. )l recomand s ne ferim de generalizri fcute n grab fiindc astfel nu putem e!ita
erorile. Scopul metodei inducti!e n !iziunea lui O. S. Mill este descoperirea cauzelor Hi
precizeaz* $...cNnd !orbesc despre cauza unui fenomen nu nGeleg prin aceasta o cauz care ea
nsHi s nu fie un fenomen; eu nu cercetez cauzele ultime sau ontologice...m refer aici la
acele cauze care nu sunt eficiente, ci fizice.
Metoda deductiv
#up cum menGioneaz 8ene #escartes n lucrarea %eguli utile i clare pentru &ndrumarea
minii &n cercetarea adev"rului, putem descoperi ade!rul Hi datorit unei ntNmplri fericite.
%egula ! era de a nu accepta niciodat un lucru ca ade!rat dac nu l-am cunoscut n mod
e!ident c este; adic $a evita cu gri'" graba i pre'udecata i...a nu cuprinde &n
1
'udec"i...mai mult dec(t ceea ce s-ar &nf"ia minii mele at(t de clar i de distinct, &nc(t s"
nu am nici un prile' de a m" &ndoi). #in aceast regul rezult c n cunoaHtere ideile
acceptate trebuie s fie evidente adic clare Hi distincte de alte idei. !!-a regul" cerea s
$&mp"rim fiecare dintre dificult"ile pe care le cercet"m &n at(tea p"ri &n c(te s-ar putea i
de c(te ar fi nevoie pentru a le rezolva mai bine). Prin aceast recomandare cartezian
nGelegem c n cunoaHterea fenomenelor comple'e gNndirea discursi! trebuie s procedeze
la analiza -sau diviziunea) datelor. !!!-a regul" impune s *conducem &n ordine g(ndurile
&ncep(nd cu obiectele cele mai simple i mai uor de cunoscut, pentru a ne ridica, puin c(te
puin, ca pe nite trepte, p(n" la cunoaterea celor mai comple+e, i, presupun(nd c" e+ist"
ordine chiar i &ntre cele care nu se succed &n mod natural unele dup" altele). #up cum
rezult concluziile nu trebuie elaborate nainte de a analiza. !,-a regul" a metodei impune
$a face peste tot enumer"ri at(t de complete i previziuni at(t de generale, &nc(t s" fiu sigur c"
n-am omis nimic)
Metoda analitic
Metoda analitic const n a analiza orice concept utilizat descompunNndu-l pNn la elementele
primare ce-Hi gsesc ec"i!alent n e'perienG. )a a fost folosit cu acelaHi succes atNt n HtiinG
cNt Hi n filosofie. & fost fondat metoda analitic de Oo"n ,ocCe -1732-193@) n lucrarea -seu
asupra intelectului omenesc -17.3). Mn aceast lucrare n baza analizei originilor esenGei Hi
limitelor raGiunii omeneHti el refuz s acorde !reo importanG $ideilor &nn"scute% la
fundamentarea cunoaHterii situNndu-se pe poziGiile antiraGionalismului Metoda analitic
pre!ine formarea unor enunGuri care pierd legtura cu realitatea empiric. Mn afar de recursul la
e'perienG Hi de analiz a facultGilor de cunoaHtere metoda analitic presupune delimitarea
e'act ntre opinie Hi cunoaHtere precum Hi renunGarea la o cercetare ce depHeHte n mod
principial capacitGile intelectului nostru Hi concentrarea efortului cogniti! asupra lucrurilor
Metoda analitic a fost dez!oltat n continuare de >ertrand 8ussel -1?92-1.93) n Metoda
tiinific" &n filosofie. Cunoaterea lumii e+terioare -1.1@). )l consider c cunoaHterea este
rezultatul unei construcGii a crei metod este analizat n aceast lucrare.
Metoda transcendental
1m. 6ant prin metoda transcendental reuHeHte s lic"ideze ruptura ce aprea n cunoaHtere ntre
intelectul formal analizat de &ristotel Hi empirism ntre inducti!ismul empiric Hi raGionalismul
deducti! etc. &cest lucru se datoreaz cunoaHterii sintetice a priori pe de o parte Hi pe de alt
parte faptul c metoda transcendental separ sensibilul de inteligibil intelectul de raGiune
intuiGiile empirice de cele pure conceptele pure de idei. Metoda sa dup cum mrturiseHte 1m.
6ant n esenGa ei $este o in!itaGie adresat raGiunii s ia din nou asupra ei cea mai dificil dintre
toate sarcinile adic pe cea a cunoaHterii de sine Hi s instituie un tribunal care s-o garanteze n
pretenGiile ei dar care s poat respinge toate uzurprile nentemeiate nu prin "otrNri arbitrare
ci dup legile ei eterne Hi imuabile iar acest tribunal nu este decNt Critica raiunii pure nsHi.
Sub acest aspect metoda transcendental se prezint ca o comple'itate de metode ce le subor-
doneaz* psi"ologic. logic empiric Hi raGional. Prin aceasta ea de!ine o metod prin care se
studiaz comple'itatea 4 fiind cunoscute atNt elementele cNt Hi ntregul sistem fr a cdea n
reducGionism de gen "olist sau $atomist%.
Metoda dialectic
Mn procesul cercetrii trebuie efectuate anumite sinteze dup cum trebuie creat o anumit
$ordine% n cunoHtinGele acumulate cu scopul de a nGelege mai bine Hi a ne ncadra n ordinea
din lume. Prima modalitate istoric de impunere a ordinii n desfHurarea gNndirii Hi a sc"im-
bului de opinii aparGine tocmai dialecticii 4 metod HtiinG Hi art cu o ndelungat prezenG de
funcGii n lumea filosofiei a HtiinGelor socio-umane Hi a HtiinGei n general. Petrus
Dispanus-121.-1299) n opera Summulae logicales scria* $#ialectica este meHteHugul
meHteHugurilor HtiinGa HtiinGelor deGinNnd calea ctre toate metodele. #oar dialectica pune n
dezbatere cu argumente principiile altor HtiinGe Hi de aceea dialectica trebuie s aib ntNietate
n dobNndirea HtiinGelor%. )ficacitatea acestei metode este ilustrat de filosofia "egelian
nsHi. Leorg Bil"elm Degel -1993-1?31) nltur separarea Hi contrapunerea ontologiei
gnoseologiei Hi logicii n filosofie. Prin faptul c dialectica 4 teoria despre gNndire Hi legile ei
4 este identic n esenG cu ontologia Degel porneHte de la con!ingerea c la temelia lumii
st un principiu creator care nu poate crea decNt gNndind. Mai rmNnea $doar% s se descopere
factorul determinant care punea n miHcare cugetarea asupra principiului creator. Pentru a
ptrunde n esenGa acestui factor el porneHte de la identificarea procesului cugetrii noastre cu
procesul e!oluGiei lumii transformNnd astfel logica n metafizic".
Metoda fenomenologic
=ondatorul metodei fenomenologice Hi a filosofiei fenomenologice este )dmund Dusserl
-1?/.-1.3?). Pentru el fenomenologia desemneaz o nou metod capabil s ntemeieze o
nou filosofie HtiinGific despre $structurile in!ariante proprii ale unui suflet ale comunitGii de
!iaG sufleteasc ... dup aprioricul ei% Modelul fenomenologic al metodei nu poate fi nGeles
fr conHtientizarea semnificaGiei ma(ore a intenGionalitGii. Dusserl desemneaz prin
intenGionalitate proprietatea conHtiinGei de a fi conHtiinGa a ce!a adic de a fi o ieHire n afara
sinelui. #oar analizNnd conHtiinGa caracterul ei intenGional putem descoperi aici iz!orul
sensului. &ici descoperim ceea ce face posibil cunoaHterea Hi ceea ce d sens lumii. 1deea
principal a filosofiei fenomenologice este de a prezenta lumea prin intermediul conHtiinGei;
fr prezenGa conHtiinGei lumea nu are desc"idere spre semnificaGie. #e aceea el cere s ne
ocupm de cercetarea lumii conHtiinGei dar pentru aceasta trebuie s uitm s abandonm
lumea real natural ca Hi atitudinea noastr faG de ea. &ceste abandonri nu nseamn
negarea e'istenGei naturii lumii ncon(urtoare ci $curGirea% conHtiinGei de elemente strine n
scopul ntoarcerii conHtiinGei asupra ei nsHi cu scopul de a cuta Hi a descoperi sensul luc-
rurilor.
Metoda hermeneutic
Dermeneutica dez!luie astfel implicaGiile de sens ale fenomenologiei Hi pe cele ale filosofiei
e'istenGialiste.Prin "ermeneutic se desfHoar o orientare antiHtiinGific Hi antipoziti!ist n
metodologia HtiinGelor umane. &pariGia "ermeneuticii e legat de desfHurarea cu ncepere din a
doua (umtate a secolului I1I a procesului de emancipare a HtiinGelor umane. )a a!ea menirea
de a ser!i drept temei filosofico-metodologic al aprrii autonomiei HtiinGelor umane
mpotri!a gNndirii configurate dup modelul HtiinGelor naturii. Metoda "ermeneutic
preocupat de ptrundere compre"ensiunea -nGelegerea) sensului porneHte de la premisa c
orice acti!itate uman are ntotdeauna un $prealabil% care-i confer sensul. 2onHtiinGa omului
include n sine !ariate informaGii preHtiinGifice Hi preteoretice. Dermeneutica nu negli(eaz
analiza acestui $prealabil% pentru a descifra sensul acGiunilor umane.
Metoda structural-funcional
&ceast metod este folosit cu mult succes n ultima etap a istoriei HtiinGei etap n care
este utilizat la cercetarea fenomenelor comple'e principiul complementaritGii. Propriu-zis
metoda structural-funcGional mbin trei aspecte ale analizei* structurale sistemice Hi
funcGionale 4 care se completeaz reciproc Fn merit deosebit n constituirea Hi lansarea
metodei structural - funcGionale n calitate de metod general a cercetrii HtiinGifice au a!ut
in!estigaGiile din di!erse sfere ale HtiinGei* a lui =erdinande de Saussure -1?/9-1.13) n
ling!istica general a lui ,udJig !on >ertalanffA -1.31-1.93) n biologia teoretic Hi a lui
2laude ,e!i-Strauss -n. 1.3?) n antropologie. Mn Cursul de lingvistic" general", =.de Saussure
face distincGie ntre aspectul static Hi dinamic al manifestrii structurilor n cadrul sistemului. Mn
baza metodei structural-funcGionale pot fi deduse urmtoarele trsturi ale sistemului*
1. <rice sistem finit este alctuit din elemente. :umrul lor ntr-un sistem trebuie s fie cel
puGin dou Hi oricNt de multe dar ntr-un numr finit. Mntre elementele unui sistem e'ist relaGii
de interdependenG compatibilitate Hi complementaritate. Mn urma acestui fapt dac se cunosc
unele elemente ale sistemului Hi legile de compoziGie n cadrul ntregului se pot determina
celelalte elemente2unoaHterea unui element al sistemului nu poate fi realizat plecNnd doar de
la el nsuHi ci doar n cadrul celorlalte elemente ale sistemului GinNnd cont de structura lui
adic de sistemul de relaGii. 2laud ,e!i-Strauss n cercetrile sale antropologice mizeaz pe
analiza elementelor care formeaz opoziGii < alt perspecti! desc"ide studierea sistemelor
prin prisma structurii ierar"ice 4 orice sistem face parte n calitate de element al unui sistem
mai general la rNndul su orice element se manifest n calitate de sistem al elementelor din
care e compus. Mn legtur cu aceasta e momentul s atragem atenGia asupra faptului c n
cadrul sistemului se manifest trei direcGii de determinare*
- a sistemului de ctre elemente;
- a sistemului de ctre structur;
- a elementelor Hi structurii de ctre sistem aHa-zisa supradeterminare.
@. =olosind n calitate de criteriu natura elementelor !om distinge urmtoarele tipuri de
sisteme*
1) sisteme naturale -fr includerea omului);
2) sisteme artificiale 4 rezultat al acti!itGii in!enti!-creati!e a omului;
3) sisteme idei -teorii HtiinGifice opere artistice);
@) sisteme mi'te -omul societatea
Metode speci!ice de cercetare (tiin$i!ic#
2u titlu de metode generale particulare sau specifice dup precizarea pe care am fcut-o
e!idenGiem urmtoarele ci de naintare n cunoaHtere*
- metoda matematic 4 demonstrat; - metoda intuiGiei; - metoda generalizrii - metoda
abstractizrii; - metoda modelrii; - metoda ridicrii de la abstract la concret; - metoda
formalizrii; - metoda a'iomatizrii; - metoda obser!aGiei;
- metoda e'perimentului; - metoda comparaGiei; - metoda analogiei Hi altele.
Specificul metodelor folosite de HtiinGa contemporan este cu mult mai bogat Hi nu se
reduce la enumerarea de mai sus. &far de acesta metodele de cercetare se folosesc ntr-un
sistem completNndu-se reciproc pentru a surprinde cNt mai adec!at bogGia de nuanGe ale
obiectului cunoaHterii. Spre e'emplu metodologia fizicii contemporane porneHte de la
caracterul ipotetic al realitGii studiate. =olosirea de cNtre Berner Deisenberg n mecanica
cuantic a metodei matriaciale l-a fcut pe )rJin Sc"rodinger s dea o interpretare ondulatorie
elementelor fizice atomare. &stfel doar utilizarea metodei dialectice a permis integrarea acestor
dou !iziuni complementare ntr-o singur teorie adec!at obiectului cercetat fapt asimilat cu
$re!oluGia cuantic% n fizic. ,a folosirea metodei formaliz"rii atenGia cercettorului !a fi
orientat spre trsturile ce delimiteaz fenomenele culturii de cele ale naturii. :e referim la
caracterul !aloric Hi educati!-formati! al celor dintNi la dimensiunea lor istoric $serial% Hi
irepetabil cum argumenta ndelungat &le'andru #. Ienopol
2
n celebra-i Teorie a istoriei,
dar Hi la alte determinri sub aspectul e'teriorizrii lor n di!erse condiGii sociale.
Metoda formaliz"rii este preocupat n procesul cercetrii nu atNt de fenomenele culturale
$n sine% cNt Hi de modalitGile $formale% de organizare Hi diri(are a cunoaHterii lor. #up cele
menGionate nu este dificil a obser!a necesitatea folosirii atNt a metodei generaliz"rii cNt Hi a
metodei formaliz"rii n sintezele noastre cogniti!e asupra culturii.
3
2
3 )'emple de utilizare a unei astfel de formalizri ne ofer* 2onstantin :oica 4 n* Scrieri despre logica lui .ermes,
>ucureHti 1.?7; Petru 1oan -ducaie i creaie &n perspectiva unei logici situaionale, >ucureHti 1../ Hi alGii.