Sunteți pe pagina 1din 16

TIPURI DE CERCETRI SOCIOLOGICE(I) Conceptul de metod de cercetare i metodologie n tiinele sociale; Criterii de clasificare a metodelor de cercetare social; Metode

ode calitative versus metode cantitative.

Comentariu: In acest curs vom vom vorbi despre metode cantitative si calitative. Dar, fiindc nu am preci at nc dup ce criteriu am clasificat metodele de cercetare n metode calitative i respectiv cantitative, va trebui s menionm c e!ist mai multe criterii de clasificare a metodelor. Inainte de asta sa revenim la metoda si sa"i preci m semnificaia in stiintele socio"umane. #poi vom discuta despre cuprinsul metodologiei i despre temele acestei conform lui $aul %a arsfeld. $entru nceput, s preci m c&teva aspecte. 'e vom referi la termenii de metod, tehnica, procedeu, pe care i vom folosi n diverse mpre(urri. Conceptul de metod n tiinele sociale poate avea un neles larg dar si unul restr&ns. )n sens larg, metoda poate fi statistic, e!perimental sau comparativ. De e!emplu, prin nelesul de metode statistice se definesc toate acele procedee de e!aminare a unei probleme prin care se folosesc metode matematice *metoda regresiei simple, metoda regeresiei multiple, metode neliniare, etc.+ )n sens restr&ns, termenul de metod se refer la ceva concret ca de e!emplul metoda celor mai mici patrate, folosit de asemenea, pentru detereminarea unei relaii de dependen ntre variabilele dintr"un proces. $e parcursul e!punerilor la aceasta disciplina vom vorbi si de procedee sau te,nici folosite in cadrul investigatiilor sociologice. Intelesul termenului de procedeu este cel prin care se defineste maniera de actiune i tine locul, in multe ca uri, termenului de metod. De asemenea, termenul de tehnic defineste un mod de reali are a metodei*-om vedea, de e!emplu, mai t&r iu, ca n cadrul anc,etei sociologice . ca metod de cercetare . se foloseste c,estionarul . ca te,nic de cercetare+, deci te,nica este subsumat metodei. )n ceea ce privete conceptul de metodologie, sub aspect etimologic are intelesul de tiin a metodelor* din greceste : methodos si logos+, iar sub aspect literal, repre int o tiin integrat a metodelor . )n esena sa, metodologia desemnea a stiinta efectuarii cercetarii. Din acest punct de vedere, metodologia este definit in literatura de specialitate drept /o disciplin general n care se de volt modalitile de reali are a cunoaterii tiinifice i privete ansamblul elementelor care intervin n cercetarea vietii sociale/. Conform altor opinii, tot din domeniul cercetrii sociologice, metodologia s"ar referi strict la /te,nicile si strategiile anga(ate n manipularea datelor, fara a se pune problemele validitatii si ale adecvarii cercetarii/.

0lidul 1 TIPURI DE CERCETARI SOCIOLOGICE (II) Temele principale de analiza ale metodolo iei(Lazar!"eld) # delimitarea obiectului de studiu n cercetrile empirice; anali a conceptelor; anali a metodelor i te,nicilor de cercetare; anali a raportului dintre metodele i te,nicile utili ate; sistemati area datelor obtinute prin cercetarea empiric; formali area rationamentelor.

Comentariu : $aul %a arsfeld*2342"2353+, un sociolog austriac, stabilit in 06#in anii 74, s"a remarcat prin folosirea metodelor statistice matematice pentru anali a fenomenelor sociale. Conform lui %a arsfeld, 8 metodologia are sase teme principale de anali a : a+delimitarea obiectului de studiu in cercetarile empirice ; b+ anali a conceptelor ; c+anali a metodelor si te,nicilor de cercetare ; d+ anali a raportului dintre metodele si te,nicile utili ate ; e+ sistemati area datelor obtinute prin cercetarea empirica ; f+ formali area rationamentelor8. a+In cercetarea empiric se pleac de la o teorie i se delimitea obiectul de studiu din multitudinea de relaii ce e!ist intre acest obiect si altele, considerate secundare. In fapt, cercetatorul procedea la reconstituirea realitii sociale, in plan teoretic, iar pentru integrarea fenomenului studiat trebuie s se foloseasc de o anali metodologic, adecvat sub aspectul riguro itii. b+ 9iecare concept utili at trebuie s aib o semnificaie clar pentru cercettor. De aceea, este necesar nu numai corecta lor definire c&t i anali a limba(ului utili at. c+ alegerea metodelor de cercetare este str&ns legat de natura fenomenelor studiate precum i de teoria pe ba a careia se va reali a studiul. :ste clar c vor fi utili ate acele metode si te,nici ce vor permite atingerea mai rapid a obiectivelor. De e!emplu, se va utili a metoda interviului atunci c&nd se va dori aflarea motivelor pentru care managerii unor institutii au ales sa restructure e sc,ema administrativa din acele institutii, desi, alte metode, cum ar fi anali a documentelor, pe ba a crora s"au efectuat acele restructurri, ar releva cam aceleai elemente, dar interviul poate oferi aspecte noi. d+ pentru a a(unge la re ultatul dorit, nu este de multe ori suficient folosirea unei singure metode, astfel c se apeea la aplicarea convergent a mai multor procedee de investigare,

fiindc fiecare metod i te,nic are limitele ei. In e!emplul mentionat anterior, prin combinarea metodei interviului cu cea a anali ei documentelor*dispo itiilor conducerii privind restructurarea instituiei+ i, eventual, a sonda(ului printre anga(atii care au fost disponibil ai din acele institutii, s"ar putea obtine mai multe informatii relevante despre relatiile din cadrul colectivelor de munc si a strategiilor aplicate de conducere pentru eficienti area activitii. e+ Metodele de cercetare utili ate cuprind colectarea de date, aplicarea unor reguli si prelucrarea acestor date, fie ca sunt sistemati ate sub forma unor serii ori in clase statistice*te,nica specific meodelor statistice+, trebuie verificate din punctul de vedere validitii lor. ;rebuie s ne asigurm c testele au fost efectuate corect si nu s"au strecurat erori, ceea ce ar conduce la denaturarea re ultatelor. f+ 9ormali area enunurilor sociologice repre int o tem ce se ba ea pe valorificarea re ultatelor cercetrii sub forma unor raionamente deductive.

0lidul 7 CRITERII DE CLASI$ICARE A %ETODELOR DE CERCETARE(I) temporal : metode transversale i metode longitudinale; reactivitatea : metode e!perimentale, cvasie!perimentale, metode de observaie; numrul unitilor sociale anali ate : metode statistice i metode ca uistice; locul ocupat n procesul investigaiei : metode de culegere date, metode de prelucrare i metode de interpretare strategia de cercetare : cercetare fundamental, aplicativ i evaluativ.

Comentariu : Conform criteriilor mebionate mai sus, metodele de cercetare pot fi : dup criteriul temporal se disting metode transversale i metode longitudinale. $rima categorie cuprind acele metode in care sunt cercetate relaiile dintre laturile, procesele i fenomenele sociale la un moment dat, in timp ce a doua categorie se refer la metodele ce urmaresc descoperirea acelorasi relaii dar in evoluia lor in timp. Ca urmare, sunt metode transversale : observaia, anc,eta , testele psi,ologice etc. In sc,imb, metodele longitudinale cuprind : studiul de ca , studiile panel, etc dup criteriul reactivitii, adic al implicrii cercettorului n desfurarea studiului, prin interventia lui asupra obiectului de studiu, se disting : metode e!perimentale, cvasie!perimentale, metode de observaie. Din prima categorie, fac parte e!perimentul sociologic si respectiv psi,ologic. Ca metode cvasie!perimentale, menionm : anc,eta,

somda(ul de opinie. In cea de a treia categorie sunt incluse, de e!emplu, metoda anali ei documentelor sociale i observaia . Dup criteriul numrului de uniti sociale cuprinse n aria de investigaie se disting : : metode statistice i metode ca uistice. Metodele statistice constau in investigarea unui numar mare de uniti sociale. #stfel prin metodele statistice, dintre care mentionam anc,etele socio"demografice, sonda(ele de opinie, anali ele matematico"statistice, pot fi studiate eventualele dependente dintre salariile anga(ailor din diverse institutii, cu acelasi profil de activitate, i varsta anga(atilor, nivelul de vec,ime in munca, nivelul calificrii profesionale, ori alte caracteristici*diferente de gen : barbat<femeie, de e!emplu+. $rin sonda(ele de opinie poate fi identificat, de e!emplu, trendul optiunii dominante in ca ul alegerilor legislative si locale, ori asupra altor c,estiuni cum ar fi prioritile la nivel local. In sc,imb, metodele ca uistice iau in studiu mult mai puine uniti sociale, pe care le supun unei anali e mai profunde : biografia, studiul de ca ori monografia sociologic, fiind cele mai relevante e!emple. Dup criteriul locului ocupat n procesul investigaiei, se pot distinge : metode de culegere date, metode de prelucrare i metode de interpretare. Din prima categorie fac parte, anc,eta, studiul de teren, inregistrarea statistic, din cea de a doua categorie se remarc : metodele cantitative i metodele calitative, depre care ne vom ocupa mai detaliat in continuare. Din cea de a treia categorie fac parte, in special, metodele comparative si metodele interpretative. $rin luarea n considerare a naturii problemei, a scopului cercetrii, a teoriei g,id i a te,nicilor adecvate, adic din punctul de vedere al strategiei de cercetare, n literatura de specialitate, sunt recunoscute trei modele de cercetare sociologic: cercetare fundamental, aplicativ i evaluativ. Cercetarea fundamental se a!ea predominant pe acumularea de noi cunotine si elaborarea i de voltarea teoriilor. Cercetarea aplicativ, asa cum sugerea denumirea, este orientat spre re olvarea problemelor sociale, prin stabilirea de soluii, ceea ce implic luarea unor deci ii. In fine, cercetarea evaluativ urmrete identificarea impactului unor aciuni luate la nivel naional i local asupra societii sau comunitii.

0lidul = CRITERII DE CLASI$ICARE A %ETODELOR DE CERCETARE(II) Cla!i"icarea lui Gidden! # Munca de teren; #nc,etele; Cercetarea Documentar;

:!perimentul.

Comentariu : #nt,on> ?iddens, unul din sociologii proemineni n domeniul social, cunoscut indeosebi prin teoria structurrii i a vi iunii sale ,olistice asupra societilor moderne, distinge urmtoarele metode principale folosite n sociologie: a+munca de teren *perceput sub forma observaiei i cu participarea cercettorului+; b+ anc,etele *prin utili area de c,estionare standardi ate i c,estionare cu ntrebri desc,ise+; c+ cercetarea documentar *adic prin anali e istorice i comparativ+; d+e!perimentul. 9iecare dintre aceste metode au, in vi iunea lui #.?iddens, at&t avanta(e c&t i limite privind utili area lor n cercetarea sociologic. %imitele si avanta(ele acestor metode sunt pre entate n tabelul de mai (os: %etoda de cercetare Munca de teren Principalele a&anta'e 2+#sigur posibilitatea obinerii unor informaii mai e!tinse comparativ cu alte metode; 1+ $ermite cercettorului sc,imbarea strategiilor. Limitele metodei 2+$oate fi aplict doar pentru investigarea unor grupuri reduse dimensional; 1+@e ultatele obinute pentru un grup nu pot fi generali ate.

#nc,etele

Cercetarea documentar

:!perimentul

Datele pot fi superficiale: Culegerea datelor poate fi repondentii pot sa nu ofere e!tins la grupuri de mari rspunsuri sincere, astfel c dimensiuni; datele nu vor conine informaii despre ce cred cu adevrat acetia. 2+Datele ce pot fi obinute sunt doar cele cuprinse in documente, uneori caracterul superficial al informaiilor 9uncie de tipul documentelor av&nd repercusiuni asupa aflate pe masa cercettorului, calitii studiului. informaiile pot fi detaliate i s se refere la o mare 1+ ?radul de veridicitate al documentelor influenea diversitate de probleme. interpretarea lor din perspectiva identificrii tendinelor reale. 2+'u pot fi incluse in :!perimentul este usor de e!periment anumite aspecte repetat, astfel inc&t pot fi ale vieii sociale. corectate anumite erori 1+ 0ubiecii aflai n programul inerente. In plus, cercettorul de e!periment pot oferi

rspunsuri ce nu corespund realitii, fiind poate s intervin pentru intrutotul reglarea influenei unor afectate de situaia n care se variabile luate n considerare. afl acetia

Slidul (
PRI)CIPIILE %ETODOLOGICE ALE CERCETRII SOCIOLOGICE E%PIRICE $rincipiul unitii dintre teoretic i empiric; $rincipiul unitii dintre cantitativ i calitativ; $rincipiul unitii dintre (udecata constatativ i cea evaluativ.

Comentariu: $recum in orice alte domenii de activitate, e!ist i trebuie respectate principiile ce asigur succesul activitii i n ca ul metodologiei cercetrii sociale: principiul unitii dintre teoretic i empiric; principiul unitii dintre cantitativ i calitativ i principiul unitii dintre (udecata constatativ i cea evaluativ. $rimul principiu este de ordin general i relev faptul c printr"o cercetare pur teoretic, riguroas i a!at asupra unui anumit obiect se poate a(unge la o conclu ie ce poate fi confirmat, apoi, prin observaie direct. )n literatur, se cunosc mai multe e!emple ce relev veridicitatea acestui principiu. 6nul din e!emple ar fi cel legat de stabilirea e!istentei planetei 'eptun: astronomul france 6rban Aean Aosep, %e -errier a presupus c n vecintatea planetei 6ranus s"ar afla inc o planet, ceea ce ar e!plica anumite aspecte legate de evoluia pe orbit a planetei 6ranus. $e ba a unor calcule teoretice, lu&nd in considerare e!clusiv aspectele referitoare la atracia dintre planete si influena reciproc asupra traiectoriilor lor orbitale, %e -errier a comunicat aceste re ultate unui alt astronom, Ao,ann ?ottfried ?allo iar acesta, prin observaie direct cu a(utorul lunetei, a /descoperit/ e!istena planetei banuite, bote at ulterior drept 'eptun. $rincipiul unitii dintre cantitativ i calitativ relev faptul c pentru aflarea adevrului asupra relaiilor obiectului studiat este recomandat s se apele e at&t la utili area metodelor statistice coroborate cu cele ca uistice, c&t, mai ales, la combinarea metodelor calitative si cantitative, aa cum e ca ul anali ei coninutului.

Cel de al treilea principiu, al unitii dintre (udecata constatativ i cea evaluativ, const, conform lui 0eptimiu C,elcea, n /anga(area moral a cercettorilor n spri(inul valorilor nalt umanistice i al idealurilor naionale/.

0lidul B %ETODE CE CERCETARE CALITATI* +I CA)TITATI*(I) De"ini,ii ale cercet-rii calitati&e Cercetarea calitativ este concentrarea mai multor metode, implicnd o abordare interpretativ i naturalist a obiectului studiat*'.C. Den in si Dvonna %incoln+; Cercetarea calitativ este un demers de nelegere bazat pe tradiii metodologice distincte, care exploreaz o problem social sau uman, iar cercettorul construiete o imagine holist i complex....*Ao,n E. CresFell+; Cercetarea calitativ desemneaz orice studiu empiric n tiinele umane i sociale care ndeplinete cerina de a avea cinci caracteristici specifice *$ierre $aille+,

Comentariu: ;ermenul de cercetare calitativ are ca semnificaie o anumit form de cercetare cu caracteristici specifice si a fost impus in literatur de ctre cercettorii din spaiul anglo" sa!on*in original: qualitative research+. Conceptul de cercetare calitativ a fost consacrat n cadrul metodologiei ca fiind opus conceptului predominant de cercetare cantitativ. 9iind de dat mai recent, termenul de cercetare calitativ comport nc mai multe definiii, nee!ist&nd o semnificaie unic a acestui termen. -om pre enta, in continuare, c&teva dintre cele mai cunoscute definiii, avansate de diveri cercettori care s"au remarcat n domeniu. Definiia dat cercetrii calitative de ctre 'orman C.Den in i a Dvonnei 0. %incoln sugerea ideea c avem de a face cu o studiere a lucrurilor n mediul lor firesc, natural, iar fenomenele sunt abordate i interpretate n conformitate cu semnificaiile pe care le au acesti termeni. In opinia lui Den in si %incoln, cercetarea calitatv const n /folosirea i acumularea diverselor materiale empirice, cum ar fi studiile de ca , interviul, observaia, documentele scrise, etc. #stfel, /abordarea interpretativ i naturalist precum i folosirea unor surse de informare si naraiuni multiple/ , constituie cumulativ, o trstur distinct a cercetrii calitative. #bordarea interpretativ a constituit preocuparea diversilor cercettori*filosoful Eil,elm Dit,le>, de e!emplu, a fcut o distincie ntre tiinele naturii . ba ate pe e!plicarea fenomenelor prin identificarea unor legi . i tiinele spiritului " ba ate pe nelegerea, compre,ensiunea i cunoaterea sensului fenomenelor investigate. 9ilosoful face astfel distinctia dintre stiintele naturii i cele ale spiritului, din perspectiva obiectului studiat: in ca ul tiinelor naturii, acesta este Gun fenomen din natur, reflectat n contiin, pe c&nd in ca ul tiinelor spiritului avem

de a face cu realitatea interioar, ca o corelaie trit in interior/+. In ceea ce priveste abordarea naturalist a fenomenelor i proceselor sociale, aceasta se refer, conform unor autori, precum Ilu si C,elcea, la Gstudierea oamenilor n ae minte i condiii sociale cotidiene, prin metode none!perimentale, iar cercettorii manifest un comportament firesc in raport cu subiectii studiului/. Definiia dat de A.CresFell sugerea faptul c in cadrul investigaiei sunt anali ate cuvinte, sunt descrise amnunit opiniile subiecilor supui studiului, iar studiul este condus n mediul su natural. Ca re ultat al cercetrilor calitative, cercettorul elaborea *construiete+ o imagine de ansamblu*,olist+, comple!, asupra obiectului studiat, folosindu"se de o serie de naraiuni referitoare la fenomenele studiate. )n aceast definiie se sub&nelege e!istena unei diferene ntre descriere*privit ca o simpl scriere dup un model teoretic prestabilit, sau o g&ndire categorial i clasificatoare+ i naraiune*caracteri at prin Gdinamism, timp, de voltare a unei intrigi n care evoluea persona(ele/ . conform cercettorului 9. %aplantine, specialist in etnologie+.

Definiia lui $.$aille, e!primat in lucrarea L anal!se qualitative" en sciences humaines et sociales, $aris, #rmand Colin, 1447, scris mpreun cu #le! Mucc,ielli, condiionea e!istena unei cercetri calitative de ntrunirea a cinci cerine simultane, denumite caracteristici: Cercetarea s fie conceput n mod predominant din perspectiv compre,ensiv*(ust si ptrun toare" nota mea+; Cercetarea abordea obiectul de studiu ntr"un mod desc,is si amplu; Cercetarea include o culegere de date, efectuat cu a(utorul unor metode ce nu implic in momentul culegerii i prelucrarii nici o cuantificare: e!emple: interviul, observaia nestandardi at i culegerea de documente; #nali a datelor obinute se reali ea calitativ, adic nu sunt supuse unei operaii numerice; Cercetarea vi ea o povestire sau o teorie, ce nu implic demonstraie.

0lidul 5 %ETODE CE CERCETARE CALITATI* +I CA)TITATI*(II) Criterii de e&aluare a cercet-rii calitati&e# #cceptare intern;

Coeren intern; Confirmare e!tern; Completitudine; 0aturaie.

Comentariu: )n literatura referitoare la metodologiile de cercetare din tiinele sociale se afirm

c metodologia calitativ are propriile criterii de evaluare i c, n msura n care aceste criterii sunt ndeplinite, se poate vorbi despre caracterul tiinific al re ultatelor obinute, deci, a lucrrii de cercetare n fapt. )n lucrarea #icionarul metodelor calitative n tiinele umane i sociale , aprut n 1442 sub coordonarea editorului #le! Mucc,ielli, sunt menionate urmtoarele criterii de evaluare a cercetrii calitative: #cceptarea intern, ce se refer la faptul c trebuie s e!iste o anume concordan ntre sensul atribuit de cercettor datelor culese n cadrul cercetrii i plau ibilitatea acestui sens, aa cum este perceput de ctre participanii la studiu; Coerena intern este dat de soliditatea i temeinicia argumentaiei logice cu care cercettorul tratea aspectele studiate aa cum apar n raportul final; Confirmarea e!tern depinde de calitatea cercetrii n sensul asigurrii obiectivitii datelor comunicate i, anume, a pre entrii strategiilor utili ate pentru a demonstra caracterul sistematic al colectrii lor; Completitudinea reiese din modul n care sunt interpretate re ultatele, n scopul de a oferi o interpretare complet, care s permit nelegerea deplin a fenomenului studiat; 0aturaia se refer la gradul de diversitate ma!im privind informaiile oferite despre fenomenul aflat n discuie.

0lidul H
%ETODE CE CERCETARE CALITATI* +I CA)TITATI*(III) Caracterizarea cercet-rii cantitati&e Cercetarea cantitativ este subsumat po itivismului; Cercetarea cantitativ este preocupat de obiectivitate, cau alitate i similaritate; Cercetarea cantitativ se ba ea pe strategie deductiv

Comentariu: #m pre entat mai sus definiiile cercetrii calitative precum i criteriile de evaluare a acesteia. $entru a face o anali comparativ ntre cele dou tipuri de cercetare va trebui s anali m pe scurt si cercetarea cantitativ. Cercettorii sunt unanim de acord c despre cercetarea cantitativ se poate afirma c: #ugust Comte, cunoscut drept printele po itivismului afirma, de e!emplu, c pentru cunoaterea e!act . adic po itiv, dup e!primarea lui . a faptelor sociale, ar fi trebuit s se apele e la metodele consacrate n tiinele naturii. Cercetarea cantitativ, fiind subsumat po itivismului, se impune, prin urmare, asigurarea monismului metodologic, adic unitatea metodelor n cercetarea tuturor fenomenelor. In acest conte!t, msurarea este privit drept un element fundamental al cercetrii tiinifice. 9iecare fenomen studiat va fi e!plicat prin binomul cau " efect, iar ca urile individuale sunt considerate ca subsumate unor legi generale. Deci, cercetarea cantitativ este preocupat de asigurarea obiectivitii re ultatelor, privite ca efecte ale cau elor identificate n cadrul cercetrii. Iri de c&te ori este stabilit o anume repetare a cau elor, vom constata pre ena unei similariti a efectelor. Cercetarea cantitativ este ba at astfel pe o strategie deductiv: prin anali a diverselor elemente si aspecte se conturea o e!plicaie comun, ba at pe similaritate i se generali ea , astfel, re ultatele.

Slidul .
%ETODE CE CERCETARE CALITATI* +I CA)TITATI*(I*) %odelul cercet-rii cantitati&e#

$i /0 %odelul liniar al cercet-rii cantitati&e1 propu! de U2e $lic3(apud Septimiu C4elcea1 5667) Comentariu: Ibiectivul cercetrii cantitative const n descoperirea legilor ce guvernea viaa social. Colectarea datelor se reali ea pe ba a unor idei teoretice iniiale. Cercettorul adopt din start o teorie prin care sunt pre umate anumite relaii logice ntre conceptele implicate n ca ul studiului. ;estarea ipote elor asumate implic derularea unui proces, considerat drept liniar de ctre 9licJ*not: modelul din figura 2 nu apare a fi liniar din motive de construcie grafic+. -om studia in detaliu operaiile din cadrul cercetrilor intr"un curs viitor.

Dimpotriv, cercetarea calitativ se ba ea pe strategia inductiv. In legtur cu acest specific, cercettorii afirm c: /toate faptele sunt observate i nregistrate fr selecie sau supo iii/; /faptele sunt anali ate, comparate i clasificate fr a se folosi de ipote e/; /In mod inductiv, generali rile apar ca relaii ntre fapte/; /generali rile consituie, apoi, subiect de testare mai departe/. In acest conte!t, 6Fe 9licJ consider c o astfel de cercetare calitativ repre int un proces circular ce decurge conform modelului de mai (os: presupo iii colectare i interpretare ca eantionare colectare i interpretare ca comparare eantionare colectare i interpretare ca teorie.

Slidul 06
%ETODE CE CERCETARE CALITATI* +I CA)TITATI*(*) Criticile adu!e cercet-rii cantitati&e# 9enomenele sociale e!ist n mintea oamenilor care le interpretea , nu nafara; @ealitatea nu poate fi definit n mod obiectiv, ci doar subiectiv; :ste me(ustificat supraaprecierea rolului msurrii: cuantificarea este n mintea cercettorilor si nu a oamenilor ce sunt intervievai; 9olosirea ipote elor retr&nge aria cercetrii i forea oamenii s rspund unor intrebri pe care ei insisi nu si le pun; Cercetarea cantitativ restr&nge e!periena de via a a oamenilor doar spre ceea ce ei contienti ea , oblig&ndu"i s rspund ntr"un mod standard, pentru a se verifica ipote ele; Cercetarea cantitativ nu distinge esena de aparen, deoarece ea studia ceea ce este aparent, consider&nd ca este tocmai realitatea; In metodologia cantitativ, metodele sunt considerate elementul cel mai important, c,iar dec&t obiectul supus investigaiei; Cercetarea cantitativ percepe realitatea ca o sum a caracteristicilor msurate sau msurabile, etc.

Comentariu: 0. 0arantaJos a stabilit 25 critici la adresa po itivismului i a cercetrilor sociologice cantitative, din care am pre entat cele pe care le"am apreciat mai relevante, dei fiecare dintre cele 25 conin elemente importante. C,iar dac e!ist ceva adevr n aceste critici, s remarcm in mod corect c sufer de subiectivism, prtinire i sim autocritic, n sensul c abordrile calitative nu sunt menionate a avea nea(unsuri. #ndreF #bbott a remarcat pe bun dreptate c, in realitate, /cea mai mare parte a eforturilor de cercetare i finanare se consum n direcia cercetrilor cntitative/.

Slidul 00
%ETODE CE CERCETARE CALITATI* +I CA)TITATI*(*I) Caracteri!tici de di"eren,iere calitati& &er!u! cantitati&(I): @aportarea la po itivism;

#cceptarea punctelor de vedere postmoderne; 0urprinderea punctului de vedere al individului; Investigarea constr&ngerilor vieii cotidiene; #sigurarea descrierilor ample.

Comentariu: #mbele perspective*calitative i cantitative+ s"au format i de voltat n cadrul tradiiei po itiviste i neopo itiviste. #ceasta nseamn c n orientarea po itivist, cunoaterea sociologic urmea aceeai logic ca i cunoaterea naturii, adic n mod obiectiv. Conform abordrii lui KoFard 0. LecJer e!ist cinci caracteristici de difereniere ntre cele dou tipuri de cercetare: Conform primei caracteristici de difereniere, n abordarea po itivist clasic se pleac de la admiterea unor asumpii : :!ist o realitate unic i tangibil, ce poate fi divi at n pri independente, iar fiecare parte, la r&ndul ei, poate fi supus studierii in mod independent de celelalte pri; 9iecare aciune sau efect poate fi e!plicat prin cau e ce sunt anterioare efectului; Cercetarea este liber de valori iar cercettorul este capabil s fie obiectiv i s pstre e distana fa de fenomenul studiat; Cercetarea are ca scop de voltarea unui set de cunotine nomotetice*care s conduc la formularea legilor+ generali abile dincolo de spaiu, timp sau indivi i; $ostpo itivitii sunt ins de prere c realitatea social nu poate fi cunoscut pe deplin, ci cel mult, s fie apro!imat. $rin utili area de metode multiple, este poate a(unge la o mai bun cunoatere, c&t mai apropiat de cunoaterea integral. )n sc,imb, cercetarea calitativ, aprut n cadrul tradiiei po itiviste, tinde s sc,imbe standardele tiinei, c,iar i atunci c&nd utili ea date cantitative. In ceea ce privete acceptarea punctelor de vedere postmoderne, adepii cercetrii calitative, ataai postmodernismului, resping criteriile po itiviste i urmresc s stabileasc criterii alternative pentru evaluarea activitii lor de cercetare. $rintre acestea menionm: verosimilitatea, emoionalitatea, responsabilitatea personal, credibilitatea, pra!isul politic, dialogurile cu subiecii. :!ist ns o categorie de adepi ai cercetrii calitative care admit c i metodele po itiviste ar conduce la aflarea realitii sociale, dar c nu sunt singurele metode. Dimpotriv, adepii cercetrii cantitative susin c metodele de cercetare cantitativ sunt singurele metode tiinifice, iar postmodernismul este acu at c ar constitui un atac la adresa adevrului.

Cea de a treia caracteristic de difereniere, surprinderea punctului de vedere al individului, este nt&lnit n ca ul ambelor variante. )n timp ce cercettorii adepi ai principiilor po itiviste acu cercetrile calitative pe motiv c ar fi subiective, nesigure i impresioniste, adepii cerctrilor calitative consider c ei se pot apropia mai mult de perspectiva actorului social atunci c&nd utili ea metoda interviurilor ad&ncite i a observaiilor participative*adic cercettorul particip i el, asa cum e ca ul cu cercettorii ce reali ea un studiu etnografic cu privire la un grup de indivi i: in acest ca , cercettorul particip la toate aciunile grupului nu doar s ii intervieve e+. @eferitor la investigarea constr&ngerilor vieii cotidiene, s remarcm preocuparea mai intens a cercetrii calitative pentru cunoaterea acestor constr&ngeri, comparativ cu scopurile urmrite de ctre cercetarea camtitativ. In timp ce studiul de ca i vi iunea idiografic sunt metodele cercetrii calitative folosite in acest ca , cercetarea cantitativ apelea la studiul indirect nomotetic sau etic si folosind metodele statistice sau probabilistice, a(unge la conclu ii dup studierea unui numar mare de ca uri, utili &nd inclusiv eantionarea, asa cum vom vedea atunci cand vom aborda aceste metode. Cea de a cincea caracteristic de difereniere ntre cercetarea calitativ i cea cantitativ se refer la asigurarea descrierilor ample. )ntr"adevr, n ca ul cercetrilor calitative abund descrierile const&nd fie prin te!te etnografice, naraiuni istorice, mrturisiri, materiale biografice i autobiografice, fotografii, etc. functie de natura problemei investigate . )n sc,imb, metodele cantitative apelea n mod consistent la modele matematice, tabele statistice , grafice, iar rapoartele de cercetare se remarc prin stilul impersonal n care sunt redactate.

Slidul 05 %ETODE CE CERCETARE CALITATI* +I CA)TITATI*(*II) Caracteri!tici de di"eren,iere calitati& &er!u! cantitati&(II): ;abelul 2 Diferenierea calitativ< cantitativ, conform lui %aFrence E. 'euman 0tilul calitativ
Construirea realitii sociale, semnificatie cultural Centrarea pe procesele interactive, ca uri #utenticitatea este ,otr&toare -alorile sunt pre ente i e!plicite

0tilul cantitativ
Msurarea obiectiv a faptelor Centrarea pe variabile @eliabilitatea este ,otr&toare

%iber de valori
Constr&ngeri situaionale Independen de conte!t

Ca uri puine, subieci

Ca uri multiple, subieci


#nali e tematice

#nali e statistice
Cercettorul este implicat

Cercettorul este detaat

Comentariu : %aFrence E. 'euman* $ocial %esearch &ethods' (ualitative and (uantitatve )pproach. Loston, 2335+, a coroborat anali ele comparative reali ate de Ao,n E. CressFell *@esearc, Design: Mualitative and Muantitative #pproac,es, 0age $ublications , 233=+, 'orman C. Den in i Dvonna %incoln *233=+, :gon ?uba i Dvonna %incoln *233=+, a stabilit> cele opt criterii de difereniere a stilului cantitativ fa de stilul de cercetare calitativ. In fapt, despre aceste diferenieri am mai discutat, ceea ce trebuie remarcat este formularea lui 'euman.

Slidul 08/
TRADI9IILE CERCETRILOR CALITATI*E ;eoria ntemeiat; 0tudiile etnografice; 0tudiile fenomenologice.

Comentariu: #m amintit anterior mai multe metode de cercetare sociologic ce fac parte, in mod curent, din categoria cercetrii calitative*anc,eta, metoda de teren, interviul, etc+. Ma(oritatea acestor metode vor fi abordate n cadrul acestei discipline pe parcursul acestui semestru. #cum, vom pre enta pe scurt alte metode din tradiia cercetrilor calitative ;eoria intemeiat*grounded t,eor>+ repre int o metodologie general n ca ul cercetrilor calitative. Ceea ce trebuie remarcat este faptul c teoria se de volt pe parcursul desfurrii cercetrii, ca urmare a anali ei sistematice a datelor i, in special, a metodelor comparative. 0tudiile etnografice repre int, de asemenea, metode de cercetare calitativ aflate n tradiia acestor tipuri de cercetri. 0tudiile etnografice au devenit relevante sub aspect tiinific odat cu publicarea manualelor de metodologie a cercetrilor etnografice, la mi(locul secolului trecut , de ctre Marcel Mauss*23=5+ si M.?riale*23N5+. 0pre e!emplu, Mauss recomanda utili area simultan n studiile etnografice a mai multor metode i te,nci, printre care menionm: /te,nicile cartografice/, inventarul indivi ilor i utili area statisticii geografice i demografice, inregistrarea fotografic i fonografic, etc.

0tudiile fenomenologice se caracteri ea prin faptul c pun n centrul ateniei tocmai opiniile subiective ale actorilor individuali. In cadrul studiilor fenomenologice, realitatea vieii sociale este construit de percepia oamenilor asupra ei si nu independent de percepia indivi ilor. In aceast vi iune nuse poate vorbi de o singur realitate social, obiectiv care s poat fi anali at n mod similar anali ei realitii naturii. Dimpotriv, e!ist at&tea realiti c&te perspective sunt, fiindc Gfiecare vede in felul su realitatea/.

0lidul 2=

Concluzii
Cercetarea sociologic repre int una din activitile deosebit de importante ; Diversitatea metodelor de cercetare social e!prim comple!itatea vieii sociale; Criteriile de clasificare a metodelor de cercetare scot n eviden importana aspectelor fenomenelor studiate; Cercetarea cantitativ i calitativ sunt dou metode opuse dar i complementare; 9iecare dintre cele dou metode au avanta(e proprii dar si limite care afectea veridicitatea re ultatelor. Comentariu: Dac semnificaia metodologiei sociologice nu ridic probleme deosebite, este de remarcat utilitatea metodelor i adecvana acestora la diverse situaii din domeniul social. In practic se apelea adesea la utili area simultan a mai multor metode de cercetare. Cele mai importante categorii de cercetare social, sub aspectul metodelor de prelucrare a datelor sunt cercetrile cantitative i cele calitative. Cercetarea sociologic cantitativ prin faptul c tinde s pre inte obiectiv realitatea social i, pe de alt parte, cercettorul este mult mai detaat de subiectul investigat decat in ca ul cercetrii calitative, pare firesc s fie abordat in mai mare msur decat cercetarile calitative. ;otusi, e!ist cateva metode calitative care sunt folosite cu predilecie n anumite impre(urari*anc,eta, interviul, anali a documentelor+