Sunteți pe pagina 1din 5

Prezentare de carte

Simona Sanzianu, Fuga de acasa a adolescentilor. Evaluari,


implicatii, atitudini, ed. Lumen, Iasi, 2006.

Primul capitol al lucrarii este rezervat definirii unor concepte precum:


,,devianta” care, in intelesul sau cel mai general, se refera la
nonconformitatea cu normele sociale. Aceasta nonconformitate vizeaza atat
actele de incalcare flagranta a legilor cat si tipurile de comportamente care
se abat de la conduita permisibila social (,,medie” sau ,,normala”).
Tot in acest capitol este definit si termenul de ,,delincventa juvenila”
autoarea enumerand si cateva caracteristici psihice ale delincventului, dar si
notiunea de ,,predelincventa juvenila” (se refera la ansamblul de acte
intrate in conflict cu norma de comportare morala, care pot in anumite
conditii conduce pe un adolescent in fata instantei de judecata, iar in alte
conditii nu).
(Comportamentele predelincvente manifestate de naumiti adolescenti
nu reprezinta intotdeauna un preludiu al comportamentului delincvent, dupa
cum nici acesta nu reprezinta consecinta fireasca a savarsirii anterioare a
unor acte ,,predelincvente”).
Conceptul de ,,atitudine” (pozitia unui subiect fata de un alt subiect
sau fata de un obiect) privit din perspectiva unor discipline precum
psihologie si sociologie ,
- caracteristicile ei generale (raportul dintre subiect si obiect –
atitudinea se indreapta intotdeauna catre o anumita persoana,

5.
obiect sau situatie; relatia subiect-obiect( termenul de
,,dispozitie”
- caracteristicile specifice – stabilitatea, constanta atitudinii;
centralitatea ( trasaturile specifice atitudinii)
- componentele ei (componenta afectiva, cognitiva
comportamentala)
Un capitol interesant este cel in care se pune in discutie
atitudinea tinerilor si adultilor fata de delincventa juvenila in care
se aminteste de paradigma ,,etichetarii sociale”, problema
tratamentului discriminatoriu asa numitilor copii problema
proveniti din familii dezorganizate etc, ( ,,Ca fenomen de incalcare a
normelor de orice natura, devianta poate lua diferite directii,
inscriindu-i pe tineri in aria nonconformismului, a delincventei, a
inadaptarii sociale cu substrat psihopatologic, in functie de tipul de
norma pe care adultul considera ca tanarul a incalcat-o”);
,,naturalizarea” – un tip de discriminare si respingere mai subtil , mai
persuasiv (ex: asa e felul lui, e paranoic; ex: pentru ca e negru, pentru
ca e femeie).
Capitolul cuprinde si un sondaj realizat in 2001, citat de
revista ,,Psihologia” (nr 2/2002), pe un esantion de tineri (1196 de
subiecti) legat de gradul de acceptare al unor componente deviante de
catre tineri ( din rezultate a reiesit : pe primul loc – calatoria fara bilet,
pe locul doi – cumpararea unor lucruri despre care stii ca sunt furate,
pe locul trei – solicitarea de beneficii de la stat la care nu esti
indreptatit). Raspunsurile subiectilor a relevat faptul ca atata timp cat
un anumit tip de comportament nu lezeaza direct sau grav pe
altcineva, tinerii tind sa accepte aceste comportamente. Capitolul mai
cuprinde alte 2 sondaje referitoare la comportamentele deviante.
Unul dintre subcapitole descrie pe larg fenomenul fugii de
acasa ca fenomen psihosocial foarte complex, care se datoreaza unor
stari psihice conflictuale, unor sentimente de nemultumire legate de
conditiile nefavorabile de viata din mediul familial. Se face distinctia
intre fuga si vagabondaj declansate de o boala neuropsihica (pot fi
intalnite in epilepsie, isterie,intoxicatii acute, deficiente mintale, etc)
si fuga si vagabondaj ca fenomene psihosociale de natura caracteriala.
Subcapitolul Dimensiuni ale fenomenului fugii de acasa,
fenomen care se intalneste la ambele sexe dar este mai intalnita la
baieti (de varsta adolescentei -de la 14-18/20 ani si preadolescentei
-10-14 ani; Preadolescenţa este o fază timpurie a adolescenţei, între
10-11/13-14 ani, perioadă a transformărilor profunde fizice şi
fiziologice, a unor conturări complicate a intereselor, aptitudinilor şi
concepţiei morale a copilului. ) , aceasta fiind insotita de manifestari
delictuale precum: furt, agresivitate, prostitutie etc.
Se vorbeste despre capitolul fixarii acestei conduite. Odata
elaborata, deprinderea vagabondarii devine pentru copil o a doua
natura.
Sunt prezentate motivele fugii de acasa care poate fi provocata
de cauze sociale pure ( mediu familial nefavorabil, mediul scolar,
apartenenta la grupuri delincvente) dar si din cauze de natura interna (
factori constitutionali – zestrea ereditara si structura neuro-psihica a
copilului si unele particularitati ale personalitatii – diferite tulburari de
caracter sau atitudini negative, formate sub influenta unor factori
defavorabili ai mediului).
Un alt subcapitol important al lucrarii prezinta Psihologia
copilului fugit de acasadar mai intai face o caracterizare psihologica
generala a adolescentei ,,care se deosebeste de celelalte stadii ale
dezvoltarii copilului prin transformari fizice si psihice care fac ca
adolescentii sa nu mia fie copii, in intelesul strict al cuvantului, dar
nici adulti”; este perioada cand ,,comparativ cu adultul si copilul
adolescentul are o viata interioara bogata si este greu de patruns in
viata psihica a acestuia, din cauza interiorizarii sale”.
Se subliniaza ideea ca cei mai multi dintre adolescentii care
traiesc intr-un mediu familial dezorganizat si tensionant, dominat de
neintelegeri si certuri intre parinti, gasesc rezolvarea situatiei in care
se afla in actiunea de evadare din acest mediu considerat ostil.
Interesant in acest capitol este faptul ca se sugereaza ca fuga ar
reprezenta uneori o necesitate terapeutica, o modalitate de reactie
comportamentala de aparare bine structurata, care nu poate fi
suprimata prin coercitie, ci prin mijloace de defulare si stingere.
Un alt capitol face o scurta analiza a statutului tanarului
,,evadat” in care apare ideea ca fuga de acasa a tanarului este o
solutie de evaziune intr-un univers lipsit de valente, iar aceasta solutie
ofera in plus ocazii infractionale tentante, de exemplu : furtul,
drogurile;
Este mentionata legera nr 3./1970 privind regilul ocrotirii si
sanctionarii uno categorii de minori, care comitand fapte anisociale si
neavand discernamant, nu raspund penal, fiind totusi sanctionati, chiar
daca intr-o forma mai blanda.
Ca o concluzie finala, autoarea lucrarii este de parere ca sensul
celor mai multe acte deviante sau delincvente savarsite de minori este
dependent de stilurile defectuoase si nu de structurile deficitare ale
personalitatii.
Capitolul doi al lucrarii este rezervat unei cercetari care a avut
ca obiectiv fenomenul ,,fugii de acasa” la adolescenti. Obiectivul
implicit a fost acela de a studia cum evolueaza adultii si adolescentii
fuga de acasa a tinerilor, care sunt implicatiile psihologice si sociale si
care este atitudinea acestora cu privire la acest fenomen.
In ceea ce priveste Metodologia de cercetare verificarea
ipotezelor s-a realizat cu ajutorul unui chestionar de opinie si a unei
scale de tip Likert in 6 trepete, care reprezinta diferite grade de
intensitate ale atitudinii 91- atitudine mai toleranta, 6- atitudine
intransigenta).
Chestionarul a fost aplicat pe un esantion de 60 de adulti (ro
femei si 30 barbati) si 120 de adolescenti (60 fete si 60 baieti). Varsat
subiectilor : la adulti 26 62 ani iar la adolescenti intre 15 – 18 ani.
Dupa culegera datelor a urmat prelucrarea statistica a acestora.
La sfarsitul lucrarii sunt atasate si anexele ce cuprind:
Chestionarul pentru adulti, Scala atitudine adulti, Chestionar
adolescenti si Scala atitudine adolescenti.

S-ar putea să vă placă și