DELINCVENŢA JUVENILĂ ŞI REINTEGRAREA ÎN COMUNITATE Dr.

Maria Dorina PAŞCA

Argument
COPILUL reprezintă pentru orice popor, bunul său cel mai de preţ care, certificând valoarea culturală şi spirituală, înnobilează prin însăşi existenţa sa, generaţii după generaţii, strânse-n codici, norme şi reguli pentru ca EL, să cunoască în acelaşi timp şi demnitatea, respectul, dorinţa şi dreptul de a trăi, greşeala, împăcarea, bucuria, iubirea, certitudinea, teama şi tot ce-l face să se prezinte şi reprezinte ca simbol al întregului Univers. Pornind de la aceste deziderate, copilul trebuie privit ca FIINŢĂ şi nu ca un obiect ce poate fi manipulat la un moment dat sau care, pe scara seismelor sociale, depistează grava „avarie”a educaţiei sale, prin prisma delincvenţei şi a incoerenţei atitudinale a semenilor săi. În relaţia ce-o stabilim cu el, „primo non nocere”, îi acordăm toată încrederea, făcându-l ca încetul cu încetul să-şi descopere incertitudinile vârstei, să le depăşească, ajungând în timp la delimitările structurale de personalitate ce-l pot identifica prin manifestări comportamentale substituite uneori unei reale comunicări. Din aceste perspective, încărcate de profunde schimbări atât pe plan fizic cât şi psihic, preadolescentul şi/sau adolescentul , ajung să-şi definească identitatea şi prin „lumea” pe care şi-o crează sau duritatea unor secvenţe a căror actori sunt, involuntar sau nu, trăindu-le cu o intensitate maximă. În aceste situaţii, de multe ori „compatibilitatea” dintre El şi COMUNITATE, nu are acelaşi numitor comun. Atunci, reperele sale comportamentale, pot decodifica ceea ce la un moment dat duce la schimbarea statusului obişnuit, cu cel al privării de libertate, al minorului între 14-16 ani devenit prin proprioul discernământ, răspunzător penal de faptele sale. Aflat în centrul de reeducare şi/sau penitenciar, deţinutul minor ispăşeşte pedeapsa penală, dar rămâne cuprins în aria cognitiv-comportamentală, atât sub raportul secvenţei pedagogice cât şi psihologice, amândouă colaborând la realizarea reintegrării şi resocializării „părţii vătămate sufleteşti”. Existenţa unei alternative la pedeapsa penală , reprezintă un nou cod comportamental faţă de membrii săi. Ea are în acest moment sarcina de a socializa, integra şi nu marginaliza şi exclude. Tocmai în acest context, cercetarea noastră aduce probaţiunea ca alternativă viabilă a reintegrării infractorului minor în comunitate, determinând-o pe cea din urmă , să-şi aloce noi atribuţii în vederea redefinirii rolului social al membrului său ce nu depăşeşte încă vârsta celor ce au nevoie de ajutor, înţelegere şi acceptare, găsiţi doar pentru o clipă la o răscruce de drumuri. Strategia educaţională aplicată de noi, certifică importanţa acordării ŞANSEI minorului de a se reintegra în comunitate, determinând implementarea unui nou comportament atitudinal recuperator, vizând raportul constructiv şi nu distructiv ce implică acceptarea şi „de facto” , schimbarea mentalităţii membrilor acesteia. Numai aşa, minorul, supus pedepsei penale va găsi suportul moral cât şi social, de a depăşi „pragul dezvoltării sale bio-psiho-sociale” în raport cu actul de comunicare şi relaţionare cu comunitatea, în asemenea situaţii speciale create. Construcţia valorică a educaţiei rezidă în acest moment din „produsul social” pe care-l redă comunităţii atunci când anii celor mai frumoase vise sunt tulburaţi de incertitudini, izolare şi marginalizare, redându-i acestuia, încrederea, acceptarea, speranţa, dar mai ales ŞANSA de a putea merge mai departe. Cele de faţă pledează pentru această şansă, făcând din întregul demers psihopedagogic, o atitudine la început de drum , dând credit educaţional alternativei la pedeapsă, căci, el, COPILUL, trebuie să fie în CETATE, A CETĂŢII şi nu în afara ei.
87

I-Delincvenţa juvenilă. copilul. adăugând Standardele internaţionale legate de prevenirea delincvenţei juvenile (1990). c)-psihologie-delincvenţa apare ca o necesitate de integrare a abordării normativelor juridice şi a dimensiunii sociake a delincventului. sociologice şi psihologice). axioma „Importantă nu este vina. abandonul şcolar. maturizarea socială şi delincvenţa. ajungând la tentativa de omor şi omor. complexitatea fenomenului supus atenţiei cât şi sublinierea elementelor personale şi originale elaborate şi aplicate în vederea validării ipotezelor de la care s-a pornit. Astfel: Cap. Cap. clarificări conceptuale. cu implicarea profundă a individualităţii individului delincvent şi nondelincvent. tratează delincvenţa ca parte a devianţei. trecând prin faza imaturităţii şi ajungând la momentul asumării responsabilităţii. pe două secvenţe complementare în construcţia lor şi anume: a)-Abordări teoretice privind problematica studiată b)-Rezultatele investigaţiei întreprinse Vom continua prezentarea cercetării noastre. creând o discrepanţă în scopurile colective şi obiectivele individuale. Protecţia minorilor privaţi de libertate (1990) cât şi aprobarea Standardelor minime obligatorii privind centrul de pregătire şi sprijinire a reintegrării sau integrării copilului în familie (2004). ca şi la fiecare dintre elementele sale. realizarea profilului psihologic a infractorului minor (14-16 ani) a pornit de la instabilitatea emotiv-acţională şi inadaptarea socială. tâlhăriei. Cap. În cazul cercetării noastre. violului. este privit ca fiinţă şi nu obiect. 88 . implică pedeapsa prin prisma faptei şi-a făptaşului. de vinovăţie şi de încriminare. având şi dând dovadă sau nu de discernamânt (minorul aflându-se între 14-16 ani). urmând a „face loc”furtului. Important este faptul că „trebuie să pedepsim exact atât cât să împiedicăm”. b)-sociologic-vizează dezordinea socială ca stare de înadecvare a reţelei de statusuri şi roluri. ajungând a redefini atât implicarea cât şi pedeapsa. concretizată în cazul nostru ca având începutul în: fuga de la domiciliu. Privită din perspectiva cercetării noastre. el. reliefând prin abordarea fiecărui capitol. ci restabilirea echilibrului obiectiv”. Administrarea justiţiei pentru minori (1995). „magia” de a face bine şi a nu se mai întâmpla nimic din ceea ce poate fi rău. absenţe repetate şi îndelungate de la şcoală. coextensivă în întregul corp social. reliefând totodată faptul că sentinţa justă trebuie să restabilească un echilibru între viaţă şi ispăşire. aspectul subiectiv. Abordarea delincvenţei din varii aspecte (juridice.Teza de doctorat se structurează în prezentarea sa.III-Impactul privarii de libertate asupra minorului. ca trecute fiind prin filtrul politicilor sociale şi a stării economice. având un caracter ilicit. beneficiind de toate drepturile conform Convenţiei Naţiunilor Unite privind drepturile copilului (1990). în speţă. din punct de vedere: a)-juridic-comportamentul delincvent este definit prin prisma unor trăsături specifice .pedeapsa penală este o funcţie generalizată. punându-se de fapt problema „măsurii” şi a economiei puterii punitive. ele manifestându-se prin extinderea puternică a sferei de nevoi şi aspiraţii individuale (grup) care nu-şi găsesc pe deplin satisfacţia. Codul Penal şi Codul Familiei. exemplul pierzându-şi de-a lungul istoriei vieţii şi pedepsei. luându-şi metaforic cântar. în faţa unor fapte săvârşite. ca factori catalizatori la un moment dat.II-Identitatea minorului din perspectiva standardelor internaţionale şi a legislaţiei româneşti în vigoare. porneşte de la faptul că. În acest context. prefigurează elementele ce vor da contur definirii delincvenţei juvenile cât şi conturării unui profil de personalitate a infractorului minor.

de recuperare a locului mai bun dacă se poate în comunitate. resocializeze. cu alte persoane.) le-am codificat pornind de la: -I. Cap. Punctul forte a reintegrării în acest compartiment custodial. Astfel. în starea de privare de libertate (centru de reeducare. restabilizează încetul cu încetul echilibrul psiho-social al minorului aflat în custodie.1= dacă derulăm programele specifice iniţiate pentru infractorul minor aflat în stare de privare de libertate. acţionându-se asupra sa prin: -secvenţa pedagogică (implementată prin procesul instructiv-educativ desfăşurat la nivel de şcoală) -secvenţa psihologică (îşi face prezenţa prin derularea de programe. dacă aplicăm strategii educaţionale personalizate privind reintegrarea infractorului minor asistat. cât şi cu alte relaţii ce trebuiesc menţinute cu lumea de afară.IV. La validarea ipotezei generale (I. ci prin găsirea în comun a unor posibilităţi viabile de reintegrare. cu precădere a delincvenţilor minori. care începe exact din momentul condamnării şi izolării sale de societate. neînţelegere şi neacceptare. vom constata că prin actul de privare de libertate.S. Tot acum. atunci identificăm surse comportamental-atitudinale. privind noul său rol social.Parcurgând „valoric” paşii unui deţinut. e momentul în care.S. de instituirea acelor comunităţi terapeutice care vor facilita într-o asemenea contextualitate: conştiinţa.-Asistarea psihopedagogică a minorului aflat în stare de privare de libertate. stima şi imaginea de sine care. rolul său de actor fiind acela de minor infractor. terapii şi psihoterapii). îl reprezintă contactul sporit cu familia. Un loc aparte l-am rezervat pregătirii psihopedagogice a deţinutului minor pentru liberare. necesitând la un moment dat. privat de libertate. penitenciar) procesul instructiv-educativ continuă. schimbarea statusului social. contacte profesionale şi instituţionale. cunoaştere. se aduce atingere valorii educative pe care o deţine subiectul.V-Fundamentele conceptuale şi metodologice ale cercetării susţine probaţiunea ca alternativă la pedeapsa penală. atunci contribuim la scăderea controlată a riscului de recidivă a acestuia. Ipotezele specifice (I.G. -I. ar fi bine ca protejarea comunităţii faţă de deţinutul minor să nu se manifeste prin refuz. surprinde în primul rând adolescentul doar prin manifestarea atipică a dezvoltării sale. comunitatea repunându-l în drepturile sale morale. 89 . Ar fi necesare pentru „reacomodarea” din nou cu societatea.2= dacă operăm asupra infractorului minor asistat.S. atât protecţia cât şi implementarea unor strategii psihosociale de reeducare şi reintegrare socială. ipoteza generală (I. atunci întregul demers logistic contribuie la pregătirea sa pentru integrarea în comunitate. şi reintegrarea ca reprezentând modalitatea în care accentul se pune pe includerea şi nu excluderea lui din societate. activităţi în domeniul educaţional şi social. încrederea. Cap. infractorul minor fiind cel care trebuie să se reintegreze. am pornit de la considerente ce definesc deţinutul ca fiind o persoană căruia tratamentul aplicat trebuie să-i încurajeze autorespectul şi să-i dezvolte simţul responsabilităţii aflat pe o perioadă de timp limitată.) concretizate în jaloane ale derulării strategiilor educaţionale personalizate. având specificitatea sa creată de locaţia în care se află subiectul. acordând un rol deosebit familiei cât şi comunităţii. Pentru a aplica metodologia adecvată.S. ce poate determina la un moment dat. profil psihologic.) am înscris şi ipotezele specifice (I.) a cercetării noastre porneşte de la premisa că. marcând totodată etapele designului experimental conceput şi aplicat în acest caz.G. Cu toate acestea.

schimbând totodată şi optica comunitarilor (cetăţenilor) asupra celui ce greşeşte şi trebuie să ispăşească prin pedeapsă. 90 .G.S. b)-pe cote = pentru programele de reintegrare (strategii educaţionale).3. infractorul minor între 14-16 ani aflat în stare de privare de libertate (detenţie) ne-am oprit asupra eşantionului format din acei minori între 14-16 ani. atunci când comunitatea nu se implică în restabilirea rolului său social. pe baza deciziei hotărârii judecătoreşti. dar şi de a se reintegra fără probleme în aceeaşi comunitate la care aparţine de drept. deoarece selecţia minorilor între 14-16 ani s-a efectuat în interiorul grupului de către operator (noi cei în cauză. Eşantionarii populaţiei investigate i-a urmat eşantionarea conţinutului. minorii între 14-16 ani proveniţi din centrul de reeducare (C. Decodificând populaţia aflată în studiu. deoarece din eşantionul de bază (deţinuţi minori între 14-18 ani) am compartimentat în subeşantioane. strategia a cuprins atât domeniul educaţional cât şi cel social. recâştigându-şi astfel noul său rol social în cadrul comunităţii. după cum urmează: Total populaţie investigatăSubiecţi cuprinşi în derularea programului de intervenţie psihopedagogicăSubiecţi cuprinşi în derularea programelor de reintegrare în comunitate 267 217 50un accent deosebit punându-se pe interpretarea psihopedagogică a datelor.G. relaţia cu comunitatea alături de tehnicile psihoterapeutice specifice aplicate). pregătirea pentru liberare. b)-reintegrarea în comunitate a infractorului minor asistat (14-16 ani). asupra căruia prin derularea logisticii educaţionale am realizat atât secvenţa pedagogică (status educaţional şi social) cât şi cea psihologică (relaţia cu familia. atunci. Este de menţionat şi faptul că cercetarea noastră cuprinzând atât eşantionarea după conţinut cât şi a grupului ţintă (populaţia investigată) s-a desfăşurat în perioada: a)-intervenţia psihopedagogică-anii 2002-2003 b). un loc special fiind acordat asistării psiho-sociale a subientului. în actul de reintegrare a infractorului minor asistat.S.R. beneficiarul strategiilor educaţionale derulate cu ajutorul serviciilor de RSS şi a calităţii noastre.S. ca alternativă educaţională la pedeapsa penală (încarcerarea). ca elemente teoretice necesare conturării designului experimental al cercetării noastre. dornic de schimbarea pe care o aşteaptă. care din anumite perspective. şi de consilier de reintegrare socială şi supraveghere.3= dacă implicăm comunitatea prin serviciile de RSS.) enunţată anterior şi care e generată de : I. au două alternative:de a recidiva. ca rezultantă a unicităţii subiectului.1 + I. 2 + I.=I. conştientizăm necesitatea abordării probaţiunii.S. deloc uşoară a reintegrării infractorului minor în comunitate. ce a cuprins: a)-intervenţie psihopedagogică asupra infractorului minor (14-16 ani) aflat în stare de privare de libertate. penitenciarul pentru tineri şi minori (PNT +T+M) şi penitenciar (PNT).reintegrarea în comunitate-anii 2002-2004 cuprinzând un total de 267 de subiecţi.S.-I. Din perspevtiva ipotezelor specifice (I. În această direcţie. strategia educaţională personalizată ca punct de referinţă în munca. realizatori de programe educaţionale.) rezultă ipoteza generală (I. Eşantionarea infractorului (14-16 ani) am realizat-o: a)-multifazică = pentru programul de intervenţie psihopedagogică. Derularea acestor programe măreşte şansa reuşitei reintegrării în comunitate a infractorului minor asistat. strategii educaţionale personalizate) şi a cuprins acei clienţi asupra cărora sistemul de probaţiune. obţinute de-a lungul cercetării.). prin serviciile de RSS îi pregăteşte pentru reîntoarcerea în comunitate.

Cap VI. infractorul minor nu trebuie să aibă poziţia de exclus din societate. care a cuprins un număr de 33 de infractori minori asistaţi.domeniul social (calificarea şi ocuparea profesională:-curs de calificare şi gasirea unui loc de muncă). Pentru a ajunge la rezultate.Intervenţia psihopedagogică asupra infractorului minor. Astfel. având ca element definitoriu.Reintegrarea în comunitate a infractorului minor. Acestora li se adaugă intervenţia realizată prin RSS în comunitate pentru 17 subiecţi ce-au beneficiat de strategii personalizate vizând: a). programe educative personalizate privind reintegrarea infractorului minor asistat în comunitate. modalităţile concrete de reintegrare a infractorului minor asistat. capacitatea de a menţine un echilibru dinamic între interesul personal şi cel al societăţii. De aceea. Cap. modalităţile concrete de activitate cât şi strategiile educaţionale personalizate folosite atât la nivel carceral. vizează acât conceptul de probaţiune şi rolul serviciilor de reintegrare socială şi supraveghere (RSS). se remarcă programul „De mine depinde totul”-privind reducerea şanselor de recidivă. Validarea aplicării programului (care a cuprins şi un ghid practic de aplicare) a constat în reuşita schimbării modului de comunicare şi relaţionare cât şi a implementării elementelor de integrare socială şi resocializare. Se remarcă în acest sens strategia psihopedagogică personalizată aplicată pentru primul domeniu cât şi derularea programului menit a obţine un loc de muncă prin pregătirea profesională-„Şi eu pot să reuşesc”. a riscului de recidivă Este de menţionat în cadrul acestei secvenţe conceptuale. dar şi în libertate. au fost derulate în penitenciar prin „Serviciul de reintegrare socială”. minorul ajunge în timp a se raporta la maturitatea sa socială.domeniul educaţional (completarea studiilor şcolare la anumite nivele) b). în 91 . aduce în prim plan conceperea şi promovarea programului de intervenţie psihopedagogică „Împreună” asupra infractorului minor (14-16 ani) ca modalitate de a acorda cea de-a doua şansă privind reducerea vulnerabilităţii sociale şi psihologice a subiectului direct implicat. ci. au fost: programe educative legătura şi relaţionarea cu familia noul rol social perceput prin planul educaţional cât şi social personalizat realizarea în cadrul compartimentului educaţional a statusului său vizând şcolarizarea derularea secvenţei sociale prin implicarea directă a comunităţii (ca formator şi beneficiar) prezenţa elementului de cunoaştere personalizată. un loc aparte revenind nevoilor şi aspiraţiilor personale. am ţinut cont de particularităţile de vârstă ale subiectului cât şi de implicarea comunităţii în realizarea morală a acestuia. factorii psihosociali specifici acestui demers. Învăţând a se cunoaşte şi apoi a evita conflictul cu comunitatea . acordând unicitate demersului educaţional din perspectiva rolului său social reducere la valoarea minimă sau chiar totală. faptul că strategiile educaţionale personalizate. Programul s-a derula în 10 unităţi privative de libertate cuprinzând un număr de 217 infractori minori. VII. materializate în nevoia de schimbare şi reducerea şanselor de recidivă. structura personalităţii adolescentului. protejând atât cât este posibil. destul de precară şi în comntinuă căutare a locului său între valorile umane. câr şi proiectelor comunităţii ce-l au ca „actor principal” pe scena atât de labilă uneori a vieţii. de inclus capabil să-şi găsească locul dar să şi imprime personalitatea sa noului rol social pe care comunitatea. În contextul celor derulate prin logistica prezenttaă până în acest moment. implementând în timp şi serviciile din sistemul probaţiunii ca alternativă la pedeapsă. aşa cum am dovedit-o de-a lungul cercetării noastre. axându-se atât pe implementarea secvenţei pedagogice cât şi a celei psihologice.

scăderea substanţială a stării riscului de recidivă. Responsabilitatea pe care ne-am asumat-o în derularea unei asemenea cercetări. e imperios necesară cunoaşterea dezvoltării sale bio-psihosociale pentru a preîntâmpina noi manifestări a conduitelor şi comportamentelor de risc. dar care. Pasul uriaş făcut în acceptarea de către comunitate a unei alternative la pedeapsa penală.identificarea şi realizarea noului rol social al infractorului minor în comunitate. răbdarea şi consecvenţa fiind „unităţile de măsură” alături de schimbarea mentalităţii comunităţii. cât şi de reper şi referinţă în pregătirea deţinutului pentru reintegrarea sa în comunitate. a impus o temeinică cunoaştere a preadolescentului şi/sau adolescentului (14-16 ani) atât din perspectiva raportării sale la comunitate cât şi versus. CONCLUZII Întregul demers pedagogic iniţiat prin cercetarea noastră de faţă. . ceea ce crează noi modalităţi de abordare. şcoala rămâne punctul forte şi în continuare ca factor instructiv-educativ. iar ipotezele validate. Şi toate converg spre reuşită. prin schimbarea opticii educaţionale şi implicarea directă în actul de reintegrare a părţilor direct interesate. Certitudinea validării ipotezelor este dată de reperele atitudinale atât la nivelul infractorului minori cât şi a comunităţii.menţinerea legăturii permanente cu familia infractorului minor. certifică faptul că la această vârstă (14-16 ani). a determinat găsirea şi aplicarea unei noi strategii educaţionale menite a facilita infractorului minor. . privind reintegrarea sa în comunitate. reintegrarea sa în comunitate. iar „valoarea de timp şi în timp” este cea care dă credibilitate şi validitate noii alternative la pedeapsa penală. . Ce pot certifica toate acestea. Cercetarea noastră reprezintă un început într-o secvenţă educaţional-formativă specială. punctând în joc. ceea ce reprezintă nota bene a întregului demers educaţional întreprins asupra infractorului minor.transformarea centrelor de încarcerare pentru minori şi tineri.intervenţia psihopedagogică asupra minorului. prin aportul direct şi personalizat al serviciilor de reintegrare socială şi supraveghere (RSS) din cadrul sistemului de probaţiune.chiar dacă minorul se află în stare de privare de libertate. scopul cercetării noastre fiind atins. resocializării şi reintegrării minorului aflat într-o situaţie specială dată.cunoştinţă de cauză. în vederea reabilitării. În contextualitatea celor menţionate anterior: . îl poate acorda cu toată încrederea de care este capabilă. în „comunităţi educaţional-terapeutice” cu multiple valenţe formativ-educative. . . sporind astfel gradul de compatibilitate ulterioară cu cerinţele comunităţii cât şi a creşterii responsabilităţii educaţionale a acestuia faţă de membrul său aflat în stare de privare de libertate. instrumentată ca element component al identităţii sale comunitare. „matricea rolului său social” din perspectiva maturizării sociale. reprezintă punctul de plecare în aplicarea logisticii instrumentată în vederea recunoaşterii probaţiunii cât şi a implicării sale în depăşirea momentelor de „criză ale vieţii” trăite de minorul între 14-16 ani. este şi continuă să se raporteze la comunitatea căreia îi aparţine. . dând certitudinea reuşitei? Nu altceva decât 92 . Munca nu a fost şi nu este deloc uşoară. realizând de fapt.folosirea de strategii educaţionale personalizate privind reintegrarea în comunitate. ca răspuns al comenzii sociale realizată la nivelul subientului nostru. interesele celor pe care îi apără. având centrat întregul dispozitiv logistic pe minorul vulnerabil.

T. O să vorbesc frumos cu ei. Am sămi ascult viitorii colegi de muncă.V=(1976)-Psihologia comportamentului deviant-Editura Ştiinţifică şi EnciclopedicăBucureşti Drăgan.J.Y. USA Cindrea. C.165-176) Berkowitz.III Univ. Ştiu că pot să mă îndrept şi să muncesc. N. 106.M.Nica-Udangiu. de care are nevoie în acele momente.2 Clifford.1/2002-(p.N. Mc Graw Hill Inc. M=(1993)-Protection judiciare et sociale de l’enfance.V. Elas R=(2002)-Studii comparative privind sistemele penitenciare europene privind sistemele penitenciare europene-în Revista administraţiei penitenciarelor din România-nr.V.L=(1972)-Control of aggression.P.receptarea de către subiect a mesajului strategiei educaţionale aplicate şi acceptarea ajutorului de către infractorul minor asistat.E. vol. Bull. Mih. Of Chicag Press Berkowitz.Ferrari.M=(2003)-Teoria şi practica cercetării pedagogice-Editura Casa Cărţii de Ştiinţă-Cluj-Napoca Bieury.J=(1973)-Psychopatologie sociale de l’enfant inadapté-CNRS.S=(1978)-Psihologia procesului educaţional-Editura Didactică şi Pedagogică-Bucureşti Dragomirescu.A.72.R=(1971)-Problem solving and behavior modification-Journal of abnormal Psychology-USA.A.6/2002-(p.T=(1997)-Conotaţii criminogene şi noi riscuri pentru ordinea publică-Editura Lumina LexBucureşti Băban.M=(1998)-Copilul instituţionalizat-Editura Didactică şi Pedagogică-Bucureşti Durnescu.Berkovitz.Nica –Udangiu.A. dă certitudine şi veridicitate ŞANSEI: „Vreau să mă schimb şi mă bucur că are cine să mă ajute.M=(1992)-Temperature.Felix Alcan 93 .Epelbaum (cood. Byrne.E=(1938)-L’educaţion morale-Paris. Petroman.R=(1978)-The Psychology of Person Identification-London 122.W=(1991)-Structura şi dezvoltarea personalităţii-Editura Didactică şi Pedagogică-Bucureşti Angheluţă.K.A. Bibliografie : Abraham P =(2002)-Delincvenţa juvenilă în România:stare de fapt. 81 (p.I=(2002)-Manualul consilierului de reintegrare socială şi supraveghere-Editura ThermisCraiova D’Zurila. Vă rog să aveţi încredere şi grijă de mine. New York. p. Deneve.-105-110)-Bucureşti Allport.1.L=(1986)-Psihiatria preventivă-Edirura medicalăBucureşti Amza . Lemeni.L=(1998)-Psihologia şcolară-Editura Polirom-Iaşi Craig.81-93)-Bucureşti Abraham.2/2002-(p.P=(2002)-Probaţiunea în sistemul judiciar românesc-în Revista de asistenţă socială-nr. Iacob.107-126 Durkhleim.L=(1974)-Some determinants of impulsive aggression:the real of mediated associations with reinforcement of aggression. Mărgineanu..26-29)Bucureşti Boudan.-16 ani). Paris.R=(1989)-Tratat de sociologie-Paris Boudon. prin contractul său personal.G.A=(1996)-Manual de psihologie generală-Editura Antet-Bucureşti Bogdan.G.J.1/2002(p.R=(1997)-Tratat de sociologie-Editura Humanitas-Bucureşti Bocoş.Baron.University of Wisconsin Madison Botbal.43-47).Paris Davitz.D=(1991)-Social psychology-Ally and Bacon-Boston USA 130.Ball. Review of Child Development Research. Galdfrid.A=(1984)-Consultation an Aid to Successful Social Word-London Berkowitz.I. consequenses and control. tendinţe soluţii-în Revista de asistenţă socială nr.N=(2001)-Pedagogie judiciară-Editura Lumina Lex-Bucureşti Cosmovici.D=(2001)-Consiliere educaţională-Cluj-Napoca Bălan.I=(2002)-Încadrarea în muncă a tinerilor confruntaţi cu riscul marginalizării sociale-în Revista de asistenţă socială nr. să lăsăm aprecierea reuşitei şi finalităţii noastre. L=(1993)-Agression:its causes. Flamarion 121. Petrovai.Chombart de Lanwe. aggression and the negative escape model-Psychological Bulletin.L=(1964)-Frustration-aggression hypothesis-Psyhological Buletin.Bucureşti Ceauşescu .R.R.B. 111. Vreau să învăţ de la cei ce-mi arată. ca să nu mai disper” (S.) Psichiatrie de l’enfant et de l’adolescent.T=(1993)-Psihologie judiciară-Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică-Bucureşti Brown. În : P.D=(1992)-Educaţia noastră cea de toate zilele-Editura EurobisTimişoara Dumitrana.A. să aparţină beneficiarului (infractorul minor asistat) care . Dar.St. Psychological Review.

N=(1988)-Aptitudinea pedagogică-Editura Academiei-Bucureşti Mitrofan.Paris.I.M=(1977)-La délinquance a l’adolescence.N. Abode of Readings 2 nd. în comunitate educaţional-terapeutică-în Revista de criminologie (pag.V=(1963)-Premisele reeducării şi reintegrării sociale a tinerilor deţinuţi-în Psihologia educaţiei şi dezvoltării-Editura Academiei-Bucureşti Orford. Press Matei.Fl=(1998)-Dinamica penitenciară-Editura Oscar Print-Bucureşti Gheorghe.D=(2003)-Intervenţia psihopedagogică asupra infractorului minor aflat în stare de privare de libertate-în Revista administraţiei penitenciarelor din România-nr. Mera.I=(1992)-Pedagogie-Editura Didactică şi Pedagogică-Bucureşti Nicola.109.I=(1995)-Agresivitatea umană-Editura Trei-Bucureşti Faber.W=(1989)-Delinquency in Adolescence.=(1998)-Cum să ne purtăm cu personalităţile dificile-EdituraTrei-Bucureşti Le Blanc.A=(2002)-Justiţia Restaurativă-în Revista de Ştiinţă Penitenciară nr. nr.M=(1999)-Delincvenţa .Fl.Drăgan.W=(1964)-La délinquance juvénile.PUF Lopez.J=(1981)-Judecata morală a copilului-Editura Didactică şi Pedagogică-Bucureşti Păunescu.I=(2003)-Tratat de pedagogie şcolară-Editura Didactică şi Pedagogică-Bucureşti Olaru.3-(p.Z=(1992)-Psychologie et education des jeunes deliquenth-Louvain la Neuve Diffussion Unic.St=(2001)-Prevenirea infracţiunilor în Swansen-în Revista de securitate comunitară-anul 1.Editura Dacia.M.M.J=(1979)-Mesures de prevension de la delinquance juvenile-Naţions Unites.P.C=(1981)-Psihologia relaţiilor morale interpersonale-Editura Scrisul românesc-Craiova Mitrofan.Damon. Paris Lelord.M=(1986)-Family Factors as Corelates and Predictors of Juvenile Conduct Problems and Delinquency-Chicago.E=(1997)-Psihologia copilului-Editura Didactică şi Pedagogică-Bucureşti Groza.Park Sage 114.Case.(1987)-Experienţa didactică şi creativitate-Editura Dacia-Cluj-Napoca 113. Universite de Geneve 94 .M.T=(1992)-Psihologia judiciară-Editura Şansa-Bucureşti Moisin. Verza. Annales de Vaucresson Lemay.X.A.Andre.Holdevici.D=(1994)-La délinquance juvenile juvenile comne alternative a la represion. nr.G=(2000)-Delincvenţa juvenilă şi justiţia în România în perioada de tranziţie-Bucureşti Gheorghe.M=(1997)-A supraveghea şi a pedepsi-Editura Humanitas-Bucureşti Geisller.N.13-18)-Bucureşti Paşca.D=(2004)-Povestea terapeutică-Editura Ardealul-Tg. Univ. M=(1979)-Previziune şi control în procesul didactic-Editura Dacia-Cluj-Napoca Ionescu.Zrenghea. Iftenie.repere psihosociale. Zlate.K.V.I.S.R=(2001)-Serviciile de probaţiune în ţările în curs de aderare la Uniunea Europeană-în Revista de securitate comunitară anul1.s. Radu..I=(1995)-Delincvenţa juvenilă-Editura Ministrerului de Interne-Bucureşti Pingeot.-Mureş Nicola.CIACO Henggeler.4/2001-(p.Eilb-Eibersfeldt.V. New York Kwaraceus.3/2003(p.M. John Wiley and Sons Haines. Ed.E=(2002)-Comunicarea eficientă cu copiii-Editura Curtea veche-Bucureşti Foucault. Sage Publication Inc.M.PUF Loeber. Mazila.Fl=(2003)-Fenomenologia penitenciară-Editura Oscar Print-Bucureşti Gheorghe.63-67)-Bucureşti Paşca.-Mureş Petcu.W=(1989)-Deliquency in adolescence.E=(1977)-Mijloace de educaţie-Editura Didactică şi Pedagogică-Bucureşti Giles.R. A=(2001)-Arta educării copiilor şi adolescenţilor în familie şi în şcoală-Editura Didactică şi Pedagogică-Bucureşti Molan. Free Press 123.N. Stouthamer-Loeber.2/2002-(p.Fl=(2001)-Psihologia penitenciară-Editura Oscar Print-Bucureşti Gheorghe.M=(1961)-Les groups de jeunes inadamptés.P=(1999)-Aspecte de psihiatrie clinică şi socială a copilului şi adolescentului-Editura Generis-Cluj-Napoca Golu.Jasinski. probleme de monde moderne.12-17)-Bucureşti Nicola.W=(1988)-The Moral Child:Nurturing Children’n Natural Moral Growth.I=(1996)-Cercetarea pedagogică-Tg.R=(edit.1972)-Juvenile Delinquency.25-32)-Bucureşti Gialombardo.I=(2002)-Relaţia deţinut-familie şi abordarea ei în cadrul programului socio-educativ-în Revista administraţiei penitenciarelor din România-nr.34-49)-Bucureşti Henggeler.Chr.UNESCO.Cluj-Napoca Piajet.Fr.Butoi.M=(2003)-Transformarea centrului de reeducare din instituţie centrată pe custodie.59-61)-Bucureşti Paşca. Preda. New York.13-17)-Bucureşti Ghiran.J=(1998)-Psihologia comunităţii-Editura Oscar Print-Bucureşti Pascu.C=(1984)-Coordonatele metodologice ale recuperării minorului inadaptat-Editura Didactică şi Pedagogică –Bucureşti Pitulescu.M=(1959)-Manuel de psychologie juridique-Paris.G=(2000)-Administrarea justiţiei în comunitate-Editura Export-Bucureşti Gilles.6/2002(p. Puşcaş.D.I=(1990)-Elemente de psihoteratie-Editura all-Bucureşti Hayez. London Ionescu.V=(2002)-Accesul la educaţie şi egalitatea şanselor-în Revista de asistenţă socială-nr.I=(1999)-Gândirea pozitivă-Editura Ştiinţifică şi tehnică-Bucureşti Holdevici. Newbury.3/2001-(p.

2/2002 (p. Lăpădat.D.D=(1990)-Introducere în sociologia delincvenţei juvenile-Editura MedicalăBucureşti Rădulescu. New York Ranschburg. agresivitate-Editura didactică şi pedagogică-Bucureşti Radu. USA 95 .Păun.S=(1999)-Devianţă. Its Current Practice. San Francisco.33-42) Stănilor.93-99)-Bucureşti Wirec.C.H=(2002)-Prevenirea şi combaterea marginalizării sociale ţelul comun pentru toate ţărilor Europei-în Revista de asistenţă socială nr.V=(1998)-Delincvenţa juvenilă-Presa Universitară Clujeană-Cluj-Napoca Preda.95-101)Bucureşti Stănişor.1/2002 (p.C=(2002)-Repere pentru acţiune în educaţie-Editura Oscar Print-Bucureşti Powak.E-Punishment.C.C=(2002)-Ghid de psihoterapie pentru reducerea conflictelor-Editura Oscar Print-Bucureşti Stumphauser.S=(2003)-Dezvoltări dizarmonice de personalitate în copilărie şi adolescenţă – Editura Paralela 45-Piteşti Preda.V. Grusec.C.E=(2001)-Consiliere familială-Institutul European-Bucureşti Turnianu.J=(1979)-Frică.L=(1999)-Psihosociologie judiciară-Editura Lumina Lex-Bucureşti Popescu.R=(1994)-Psihologia comportamentului deviant-Editura Universităţii-Bucureşti Staicu.L. Tancău.T=(1994)-Psihologie juridică-Editura Fundaţia”Chemarea”-Iaşi Puşcaş.S.Paris. USA Recklers. Poledna.M=(1973)-Juvenile delinquency-Mc Graw-Hill.T=(1994)-Tranziţia şi criminalitatea-Editura Oscar Print-Bucureşti Stăvărache. Drăgan.S=(1998)-Justiţia Restaurativă-O viziune pentru vindecare şi transformare-USA Stănişor.V=(1981)-Profilaxia delincvenţei şi reintegrarea socială-Editura Ştiinţifică şi EnciclopedicăBucureşti Prună.-23-29)-Bucureşti Rassial.Dianu.S=(1997)-Asistenţa socială a minorului cu comportament deviant-Editura Argonaut-Cluj-Napoca Poledna.4/2002 (p.O.250-258.L=(1964)-Punishment –în American Psychologist p. Banciu. anul 39-(p.A=(1978)-Educaţie şi terapie-Editura Didactică şi Pedagogică-Bucureşti Sharpe.R=(2002)-Instituţia probaţiunii în România-în Revista de asistenţă socială nr.E=(2003)-Delincvenţa juvenilă-Editura Oscar Print-Bucureşti Stănoiu.G.A=(2002)-Ghid de consiliere vocaţională-Editura Oscar Print-Bucureşti Verza.S=(2001)-Probaţiunea în România-Presa Universitară Clujeană-Cluj-Napoca Poledna.R.Ghe=(1999)-Psihopedagogia dezvoltării şcolarilor cu handicap-Editura Didactică şi PedagogicăBucureşti Rădulescu.92-94)Bucureşti Stănoiu.L=(1973)-On being sane in insane places-în Science.4/2002 (p.6/2002-(p.S=(2000)-Actori sociali în situaţii şi interacţiuni violente-Presa Universitară Clujeană-ClujNapoca Popa.Poledna.E=(1981)-Psihologia vârstelor-Editura Didactică şi Pedagogică-Bucureşti Şoitu.1-2.E=(1997)-Psihopedagogie specială-Editura Didactică şi Pedagogică-Bucureşti Umbreit. criminalitate şi patologie socială-Editura Lumina Lex-Bucureşti Rudica.E=(2002)-Consideraţii depre probaţiune-în Revista de asistenţă socială nr.E.9-14) Stan.S=(2002)-Activităţi socio-educative şi psihoterapeutice adresate minorilor din Penitenciarul Rahova-în Revista de asistenţă socială nr.179.R=(1994)-Psihologia comportamentului deviant-Editura Universitaţii-Bucureşti Rogeus.R=(1994)-Infracţionalitatea între pedeapsă şi alternativă-în Studia UBB nr.S=(2002)-Justiţia pentru minori-în Revista de asistenţă socială nr.M.M.S=(1973)-Behavior Therapy With Delinquents-USA Solomon.19. p. Brumă.J. Implica-tions and Theory ConstableLondon Rosenhan.C=(1995)-Răspunderea juridică pentru faptele penale săvârşite de minori-Editura Continent XXI-Bucureşti Ţuţuianu.Rivages Răşcanu. J-L=(1990)-L’adolescent et l’psychanalyste.239-253-USA Şchiopu.134-142)-Cluj-Napoca Poledna.R=(1992)-Client Centred Therapy.U.I.1/2002 (p.S=(2002)-Modalităţi de intervenţie psihosocială în activitatea de probaţiune-Presa Universitară Clujeană-Cluj-Napoca Poledna. W.R. J.E=(2002)-Delincvenţa juvenilă-în Revista administraţiei penitenciarelor din România nr.P.M=(2001)-The Handbook of Vitim Offender Mediation-USA Wirec.S.Verza.Vrăşmaş. Brezeanu.T=(1981)-Familia în faţa conduitelor greşite ale copilului-Editura Didactică şi PedagogicăBucureşti Răşcanu.74-78)-Bucureşti Walters.C=(2001)-Autoevaluarea şi evaluarea didactică-Presa Universitară Clujeană-Cluj-Napoca Sen.G=(2002)-Vizita de studiu efectuată în Spania-în Revista administraţiei penitenciarelor din România-nr. supărare.C=(1995)-Răspunderea juridică pentru faptele penale săvârşite de minori-Editura Continent XXI-Bucureşti Turuianu.2/2002 (p. Smith.

C=(1995)-Politici sociale.2. Zamfir.1.6/2002 (p. E=(2002)-Direcţii ale reformei sistemului de protecţie pentru copii şi familie-în Revista de asistenţă socială nr.5-99)-Bucureşti Zamfir E.497-2 iunie 2004 96 . România în contextul european-Editura AlternativeBucureşti Zehr.3/2001-Bucureşti ***=2001-Revista de securitate comunitară-anul 1-nr.Zamfir.H=(1990)-Changing Lenses-USA ***=1990-Convenţia Naţiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului ***=1990-Principiile Naţiunilor Unite pentru prevenţia delincvenţei juvenile-Principiile de la Riyadh ***=1989-Standardul de reguli minime ale Naţiunilor Unite –administrarea justiţiei pentru minoriRegulile de la Beijing ***=1990-Regulile Naţiunilor Unite pentru protecţia minorilor privaţi de libertate ***=2002-Raportul României privind „Politicile de protecţie a copilului în situaţii de risc”-UNICEF ***=1992-Codul penal şi Codul de procedură penală-Editura Cutuma-Bucureşti ***=1970-Codul familiei-INDEX şi colecţia legislativă-Bucureşti ***=2002-Curriculum Naţional-programe şcolare pentru învăţământul preuniversitar-MEC ***=1998-Sisteme de programe socio-educative pentru resocializarea persoanelor aflate în custodieMinisterul Justiţiei-DGP ***=1998-A pune reguli în acţiune ***=1998-Manday’s therapeutic community-Handbook-USA ***Larousse-1997-Dicţionar de psihiatrie-Editura Univers enciclopedic-Bucureşti ***=2002-Alege să trăieşti în libertate-mapa CRED-UE-Centul Român pentru Educaţie şi DezvoltareBucureşti ***=2001-Revista de securitate comunitară-anul 1-nr.29-51)-Bucureşti Zamfir.2/2001-Bucureşti ***=2002-Revista de asistenţă socială-nr.272002 (p.3/2002-Bucureşti ***=2004-Monitorul Oficial-anul 172 (XVI)-nr.C=(2002)-Excluziunea şi incluziunea socială. concepte cheie ale politicilor sociale-în Revista de asistenţă socială nr.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful