DELINCVENŢA JUVENILĂ ŞI REINTEGRAREA ÎN COMUNITATE Dr.

Maria Dorina PAŞCA

Argument
COPILUL reprezintă pentru orice popor, bunul său cel mai de preţ care, certificând valoarea culturală şi spirituală, înnobilează prin însăşi existenţa sa, generaţii după generaţii, strânse-n codici, norme şi reguli pentru ca EL, să cunoască în acelaşi timp şi demnitatea, respectul, dorinţa şi dreptul de a trăi, greşeala, împăcarea, bucuria, iubirea, certitudinea, teama şi tot ce-l face să se prezinte şi reprezinte ca simbol al întregului Univers. Pornind de la aceste deziderate, copilul trebuie privit ca FIINŢĂ şi nu ca un obiect ce poate fi manipulat la un moment dat sau care, pe scara seismelor sociale, depistează grava „avarie”a educaţiei sale, prin prisma delincvenţei şi a incoerenţei atitudinale a semenilor săi. În relaţia ce-o stabilim cu el, „primo non nocere”, îi acordăm toată încrederea, făcându-l ca încetul cu încetul să-şi descopere incertitudinile vârstei, să le depăşească, ajungând în timp la delimitările structurale de personalitate ce-l pot identifica prin manifestări comportamentale substituite uneori unei reale comunicări. Din aceste perspective, încărcate de profunde schimbări atât pe plan fizic cât şi psihic, preadolescentul şi/sau adolescentul , ajung să-şi definească identitatea şi prin „lumea” pe care şi-o crează sau duritatea unor secvenţe a căror actori sunt, involuntar sau nu, trăindu-le cu o intensitate maximă. În aceste situaţii, de multe ori „compatibilitatea” dintre El şi COMUNITATE, nu are acelaşi numitor comun. Atunci, reperele sale comportamentale, pot decodifica ceea ce la un moment dat duce la schimbarea statusului obişnuit, cu cel al privării de libertate, al minorului între 14-16 ani devenit prin proprioul discernământ, răspunzător penal de faptele sale. Aflat în centrul de reeducare şi/sau penitenciar, deţinutul minor ispăşeşte pedeapsa penală, dar rămâne cuprins în aria cognitiv-comportamentală, atât sub raportul secvenţei pedagogice cât şi psihologice, amândouă colaborând la realizarea reintegrării şi resocializării „părţii vătămate sufleteşti”. Existenţa unei alternative la pedeapsa penală , reprezintă un nou cod comportamental faţă de membrii săi. Ea are în acest moment sarcina de a socializa, integra şi nu marginaliza şi exclude. Tocmai în acest context, cercetarea noastră aduce probaţiunea ca alternativă viabilă a reintegrării infractorului minor în comunitate, determinând-o pe cea din urmă , să-şi aloce noi atribuţii în vederea redefinirii rolului social al membrului său ce nu depăşeşte încă vârsta celor ce au nevoie de ajutor, înţelegere şi acceptare, găsiţi doar pentru o clipă la o răscruce de drumuri. Strategia educaţională aplicată de noi, certifică importanţa acordării ŞANSEI minorului de a se reintegra în comunitate, determinând implementarea unui nou comportament atitudinal recuperator, vizând raportul constructiv şi nu distructiv ce implică acceptarea şi „de facto” , schimbarea mentalităţii membrilor acesteia. Numai aşa, minorul, supus pedepsei penale va găsi suportul moral cât şi social, de a depăşi „pragul dezvoltării sale bio-psiho-sociale” în raport cu actul de comunicare şi relaţionare cu comunitatea, în asemenea situaţii speciale create. Construcţia valorică a educaţiei rezidă în acest moment din „produsul social” pe care-l redă comunităţii atunci când anii celor mai frumoase vise sunt tulburaţi de incertitudini, izolare şi marginalizare, redându-i acestuia, încrederea, acceptarea, speranţa, dar mai ales ŞANSA de a putea merge mai departe. Cele de faţă pledează pentru această şansă, făcând din întregul demers psihopedagogic, o atitudine la început de drum , dând credit educaţional alternativei la pedeapsă, căci, el, COPILUL, trebuie să fie în CETATE, A CETĂŢII şi nu în afara ei.
87

Cap. Astfel: Cap. ajungând la tentativa de omor şi omor. Abordarea delincvenţei din varii aspecte (juridice.Teza de doctorat se structurează în prezentarea sa. Privită din perspectiva cercetării noastre. din punct de vedere: a)-juridic-comportamentul delincvent este definit prin prisma unor trăsături specifice . având un caracter ilicit. implică pedeapsa prin prisma faptei şi-a făptaşului. ci restabilirea echilibrului obiectiv”. absenţe repetate şi îndelungate de la şcoală. În acest context. punându-se de fapt problema „măsurii” şi a economiei puterii punitive. violului. tratează delincvenţa ca parte a devianţei.II-Identitatea minorului din perspectiva standardelor internaţionale şi a legislaţiei româneşti în vigoare. urmând a „face loc”furtului. pe două secvenţe complementare în construcţia lor şi anume: a)-Abordări teoretice privind problematica studiată b)-Rezultatele investigaţiei întreprinse Vom continua prezentarea cercetării noastre. coextensivă în întregul corp social. este privit ca fiinţă şi nu obiect. cu implicarea profundă a individualităţii individului delincvent şi nondelincvent. creând o discrepanţă în scopurile colective şi obiectivele individuale. luându-şi metaforic cântar. realizarea profilului psihologic a infractorului minor (14-16 ani) a pornit de la instabilitatea emotiv-acţională şi inadaptarea socială. ca trecute fiind prin filtrul politicilor sociale şi a stării economice. tâlhăriei. b)-sociologic-vizează dezordinea socială ca stare de înadecvare a reţelei de statusuri şi roluri. Codul Penal şi Codul Familiei. exemplul pierzându-şi de-a lungul istoriei vieţii şi pedepsei. complexitatea fenomenului supus atenţiei cât şi sublinierea elementelor personale şi originale elaborate şi aplicate în vederea validării ipotezelor de la care s-a pornit. axioma „Importantă nu este vina. adăugând Standardele internaţionale legate de prevenirea delincvenţei juvenile (1990). 88 . Administrarea justiţiei pentru minori (1995). ca factori catalizatori la un moment dat. Protecţia minorilor privaţi de libertate (1990) cât şi aprobarea Standardelor minime obligatorii privind centrul de pregătire şi sprijinire a reintegrării sau integrării copilului în familie (2004). de vinovăţie şi de încriminare. c)-psihologie-delincvenţa apare ca o necesitate de integrare a abordării normativelor juridice şi a dimensiunii sociake a delincventului. aspectul subiectiv. copilul. Cap. având şi dând dovadă sau nu de discernamânt (minorul aflându-se între 14-16 ani). reliefând totodată faptul că sentinţa justă trebuie să restabilească un echilibru între viaţă şi ispăşire. maturizarea socială şi delincvenţa. clarificări conceptuale. ajungând a redefini atât implicarea cât şi pedeapsa. abandonul şcolar.III-Impactul privarii de libertate asupra minorului. În cazul cercetării noastre. sociologice şi psihologice). porneşte de la faptul că. în speţă. prefigurează elementele ce vor da contur definirii delincvenţei juvenile cât şi conturării unui profil de personalitate a infractorului minor. el.pedeapsa penală este o funcţie generalizată. în faţa unor fapte săvârşite. „magia” de a face bine şi a nu se mai întâmpla nimic din ceea ce poate fi rău. ca şi la fiecare dintre elementele sale. ele manifestându-se prin extinderea puternică a sferei de nevoi şi aspiraţii individuale (grup) care nu-şi găsesc pe deplin satisfacţia. beneficiind de toate drepturile conform Convenţiei Naţiunilor Unite privind drepturile copilului (1990). concretizată în cazul nostru ca având începutul în: fuga de la domiciliu.I-Delincvenţa juvenilă. trecând prin faza imaturităţii şi ajungând la momentul asumării responsabilităţii. Important este faptul că „trebuie să pedepsim exact atât cât să împiedicăm”. reliefând prin abordarea fiecărui capitol.

) concretizate în jaloane ale derulării strategiilor educaţionale personalizate. cât şi cu alte relaţii ce trebuiesc menţinute cu lumea de afară. stima şi imaginea de sine care. terapii şi psihoterapii).S. privat de libertate. cu alte persoane. ipoteza generală (I.S. de recuperare a locului mai bun dacă se poate în comunitate. încrederea.1= dacă derulăm programele specifice iniţiate pentru infractorul minor aflat în stare de privare de libertate. de instituirea acelor comunităţi terapeutice care vor facilita într-o asemenea contextualitate: conştiinţa.) am înscris şi ipotezele specifice (I. privind noul său rol social. Ipotezele specifice (I. Punctul forte a reintegrării în acest compartiment custodial. Cu toate acestea. schimbarea statusului social. neînţelegere şi neacceptare. având specificitatea sa creată de locaţia în care se află subiectul. Cap. se aduce atingere valorii educative pe care o deţine subiectul.-Asistarea psihopedagogică a minorului aflat în stare de privare de libertate. acordând un rol deosebit familiei cât şi comunităţii. -I.) a cercetării noastre porneşte de la premisa că. La validarea ipotezei generale (I. Cap. profil psihologic. şi reintegrarea ca reprezentând modalitatea în care accentul se pune pe includerea şi nu excluderea lui din societate.V-Fundamentele conceptuale şi metodologice ale cercetării susţine probaţiunea ca alternativă la pedeapsa penală. contacte profesionale şi instituţionale. Tot acum. e momentul în care. atunci contribuim la scăderea controlată a riscului de recidivă a acestuia.S. rolul său de actor fiind acela de minor infractor. Ar fi necesare pentru „reacomodarea” din nou cu societatea.2= dacă operăm asupra infractorului minor asistat. în starea de privare de libertate (centru de reeducare. cu precădere a delincvenţilor minori. atât protecţia cât şi implementarea unor strategii psihosociale de reeducare şi reintegrare socială.G. comunitatea repunându-l în drepturile sale morale. cunoaştere. am pornit de la considerente ce definesc deţinutul ca fiind o persoană căruia tratamentul aplicat trebuie să-i încurajeze autorespectul şi să-i dezvolte simţul responsabilităţii aflat pe o perioadă de timp limitată. activităţi în domeniul educaţional şi social. atunci întregul demers logistic contribuie la pregătirea sa pentru integrarea în comunitate.Parcurgând „valoric” paşii unui deţinut.S. necesitând la un moment dat. ce poate determina la un moment dat. ar fi bine ca protejarea comunităţii faţă de deţinutul minor să nu se manifeste prin refuz. îl reprezintă contactul sporit cu familia. resocializeze. marcând totodată etapele designului experimental conceput şi aplicat în acest caz. dacă aplicăm strategii educaţionale personalizate privind reintegrarea infractorului minor asistat.) le-am codificat pornind de la: -I. Astfel. ci prin găsirea în comun a unor posibilităţi viabile de reintegrare.G. Un loc aparte l-am rezervat pregătirii psihopedagogice a deţinutului minor pentru liberare. infractorul minor fiind cel care trebuie să se reintegreze. restabilizează încetul cu încetul echilibrul psiho-social al minorului aflat în custodie. Pentru a aplica metodologia adecvată. atunci identificăm surse comportamental-atitudinale.IV. surprinde în primul rând adolescentul doar prin manifestarea atipică a dezvoltării sale. 89 . acţionându-se asupra sa prin: -secvenţa pedagogică (implementată prin procesul instructiv-educativ desfăşurat la nivel de şcoală) -secvenţa psihologică (îşi face prezenţa prin derularea de programe. vom constata că prin actul de privare de libertate. penitenciar) procesul instructiv-educativ continuă. care începe exact din momentul condamnării şi izolării sale de societate.

un loc special fiind acordat asistării psiho-sociale a subientului.3. Eşantionarea infractorului (14-16 ani) am realizat-o: a)-multifazică = pentru programul de intervenţie psihopedagogică.1 + I.reintegrarea în comunitate-anii 2002-2004 cuprinzând un total de 267 de subiecţi. atunci când comunitatea nu se implică în restabilirea rolului său social. realizatori de programe educaţionale.) enunţată anterior şi care e generată de : I.S. strategia educaţională personalizată ca punct de referinţă în munca. deoarece selecţia minorilor între 14-16 ani s-a efectuat în interiorul grupului de către operator (noi cei în cauză. deloc uşoară a reintegrării infractorului minor în comunitate. recâştigându-şi astfel noul său rol social în cadrul comunităţii. relaţia cu comunitatea alături de tehnicile psihoterapeutice specifice aplicate). strategii educaţionale personalizate) şi a cuprins acei clienţi asupra cărora sistemul de probaţiune.G. obţinute de-a lungul cercetării. ce a cuprins: a)-intervenţie psihopedagogică asupra infractorului minor (14-16 ani) aflat în stare de privare de libertate. pe baza deciziei hotărârii judecătoreşti.=I. minorii între 14-16 ani proveniţi din centrul de reeducare (C. Decodificând populaţia aflată în studiu. Derularea acestor programe măreşte şansa reuşitei reintegrării în comunitate a infractorului minor asistat. asupra căruia prin derularea logisticii educaţionale am realizat atât secvenţa pedagogică (status educaţional şi social) cât şi cea psihologică (relaţia cu familia. 2 + I.3= dacă implicăm comunitatea prin serviciile de RSS. Este de menţionat şi faptul că cercetarea noastră cuprinzând atât eşantionarea după conţinut cât şi a grupului ţintă (populaţia investigată) s-a desfăşurat în perioada: a)-intervenţia psihopedagogică-anii 2002-2003 b). Eşantionarii populaţiei investigate i-a urmat eşantionarea conţinutului. dornic de schimbarea pe care o aşteaptă. prin serviciile de RSS îi pregăteşte pentru reîntoarcerea în comunitate.R.) rezultă ipoteza generală (I. penitenciarul pentru tineri şi minori (PNT +T+M) şi penitenciar (PNT). schimbând totodată şi optica comunitarilor (cetăţenilor) asupra celui ce greşeşte şi trebuie să ispăşească prin pedeapsă.G.).S. dar şi de a se reintegra fără probleme în aceeaşi comunitate la care aparţine de drept. infractorul minor între 14-16 ani aflat în stare de privare de libertate (detenţie) ne-am oprit asupra eşantionului format din acei minori între 14-16 ani. strategia a cuprins atât domeniul educaţional cât şi cel social. şi de consilier de reintegrare socială şi supraveghere. deoarece din eşantionul de bază (deţinuţi minori între 14-18 ani) am compartimentat în subeşantioane. În această direcţie. ca alternativă educaţională la pedeapsa penală (încarcerarea). beneficiarul strategiilor educaţionale derulate cu ajutorul serviciilor de RSS şi a calităţii noastre.-I. atunci. care din anumite perspective. după cum urmează: Total populaţie investigatăSubiecţi cuprinşi în derularea programului de intervenţie psihopedagogicăSubiecţi cuprinşi în derularea programelor de reintegrare în comunitate 267 217 50un accent deosebit punându-se pe interpretarea psihopedagogică a datelor. b)-reintegrarea în comunitate a infractorului minor asistat (14-16 ani). ca rezultantă a unicităţii subiectului. pregătirea pentru liberare.S.S. ca elemente teoretice necesare conturării designului experimental al cercetării noastre. Din perspevtiva ipotezelor specifice (I. conştientizăm necesitatea abordării probaţiunii.S. 90 . în actul de reintegrare a infractorului minor asistat. au două alternative:de a recidiva. b)-pe cote = pentru programele de reintegrare (strategii educaţionale).

acordând unicitate demersului educaţional din perspectiva rolului său social reducere la valoarea minimă sau chiar totală. axându-se atât pe implementarea secvenţei pedagogice cât şi a celei psihologice. Pentru a ajunge la rezultate. care a cuprins un număr de 33 de infractori minori asistaţi. au fost derulate în penitenciar prin „Serviciul de reintegrare socială”. am ţinut cont de particularităţile de vârstă ale subiectului cât şi de implicarea comunităţii în realizarea morală a acestuia. de inclus capabil să-şi găsească locul dar să şi imprime personalitatea sa noului rol social pe care comunitatea. De aceea. protejând atât cât este posibil. materializate în nevoia de schimbare şi reducerea şanselor de recidivă. implementând în timp şi serviciile din sistemul probaţiunii ca alternativă la pedeapsă. Cap. ci. a riscului de recidivă Este de menţionat în cadrul acestei secvenţe conceptuale. dar şi în libertate. minorul ajunge în timp a se raporta la maturitatea sa socială. Se remarcă în acest sens strategia psihopedagogică personalizată aplicată pentru primul domeniu cât şi derularea programului menit a obţine un loc de muncă prin pregătirea profesională-„Şi eu pot să reuşesc”. capacitatea de a menţine un echilibru dinamic între interesul personal şi cel al societăţii. în 91 . infractorul minor nu trebuie să aibă poziţia de exclus din societate. În contextul celor derulate prin logistica prezenttaă până în acest moment. aduce în prim plan conceperea şi promovarea programului de intervenţie psihopedagogică „Împreună” asupra infractorului minor (14-16 ani) ca modalitate de a acorda cea de-a doua şansă privind reducerea vulnerabilităţii sociale şi psihologice a subiectului direct implicat. câr şi proiectelor comunităţii ce-l au ca „actor principal” pe scena atât de labilă uneori a vieţii. au fost: programe educative legătura şi relaţionarea cu familia noul rol social perceput prin planul educaţional cât şi social personalizat realizarea în cadrul compartimentului educaţional a statusului său vizând şcolarizarea derularea secvenţei sociale prin implicarea directă a comunităţii (ca formator şi beneficiar) prezenţa elementului de cunoaştere personalizată. modalităţile concrete de activitate cât şi strategiile educaţionale personalizate folosite atât la nivel carceral. aşa cum am dovedit-o de-a lungul cercetării noastre. destul de precară şi în comntinuă căutare a locului său între valorile umane. factorii psihosociali specifici acestui demers. programe educative personalizate privind reintegrarea infractorului minor asistat în comunitate. se remarcă programul „De mine depinde totul”-privind reducerea şanselor de recidivă. Acestora li se adaugă intervenţia realizată prin RSS în comunitate pentru 17 subiecţi ce-au beneficiat de strategii personalizate vizând: a). Astfel.Cap VI. faptul că strategiile educaţionale personalizate. modalităţile concrete de reintegrare a infractorului minor asistat. vizează acât conceptul de probaţiune şi rolul serviciilor de reintegrare socială şi supraveghere (RSS). Învăţând a se cunoaşte şi apoi a evita conflictul cu comunitatea . Validarea aplicării programului (care a cuprins şi un ghid practic de aplicare) a constat în reuşita schimbării modului de comunicare şi relaţionare cât şi a implementării elementelor de integrare socială şi resocializare. Programul s-a derula în 10 unităţi privative de libertate cuprinzând un număr de 217 infractori minori.domeniul educaţional (completarea studiilor şcolare la anumite nivele) b). structura personalităţii adolescentului. VII.Reintegrarea în comunitate a infractorului minor.Intervenţia psihopedagogică asupra infractorului minor. având ca element definitoriu.domeniul social (calificarea şi ocuparea profesională:-curs de calificare şi gasirea unui loc de muncă). un loc aparte revenind nevoilor şi aspiraţiilor personale.

privind reintegrarea sa în comunitate. Responsabilitatea pe care ne-am asumat-o în derularea unei asemenea cercetări. a impus o temeinică cunoaştere a preadolescentului şi/sau adolescentului (14-16 ani) atât din perspectiva raportării sale la comunitate cât şi versus.transformarea centrelor de încarcerare pentru minori şi tineri. CONCLUZII Întregul demers pedagogic iniţiat prin cercetarea noastră de faţă. dar care. scopul cercetării noastre fiind atins. cât şi de reper şi referinţă în pregătirea deţinutului pentru reintegrarea sa în comunitate. îl poate acorda cu toată încrederea de care este capabilă. e imperios necesară cunoaşterea dezvoltării sale bio-psihosociale pentru a preîntâmpina noi manifestări a conduitelor şi comportamentelor de risc.menţinerea legăturii permanente cu familia infractorului minor. sporind astfel gradul de compatibilitate ulterioară cu cerinţele comunităţii cât şi a creşterii responsabilităţii educaţionale a acestuia faţă de membrul său aflat în stare de privare de libertate. . reintegrarea sa în comunitate.chiar dacă minorul se află în stare de privare de libertate. punctând în joc.identificarea şi realizarea noului rol social al infractorului minor în comunitate. în „comunităţi educaţional-terapeutice” cu multiple valenţe formativ-educative. a determinat găsirea şi aplicarea unei noi strategii educaţionale menite a facilita infractorului minor. având centrat întregul dispozitiv logistic pe minorul vulnerabil. în vederea reabilitării. Cercetarea noastră reprezintă un început într-o secvenţă educaţional-formativă specială. Certitudinea validării ipotezelor este dată de reperele atitudinale atât la nivelul infractorului minori cât şi a comunităţii. În contextualitatea celor menţionate anterior: . certifică faptul că la această vârstă (14-16 ani). Munca nu a fost şi nu este deloc uşoară. .intervenţia psihopedagogică asupra minorului. . realizând de fapt. prin schimbarea opticii educaţionale şi implicarea directă în actul de reintegrare a părţilor direct interesate. interesele celor pe care îi apără. Şi toate converg spre reuşită. resocializării şi reintegrării minorului aflat într-o situaţie specială dată. . Pasul uriaş făcut în acceptarea de către comunitate a unei alternative la pedeapsa penală. iar „valoarea de timp şi în timp” este cea care dă credibilitate şi validitate noii alternative la pedeapsa penală. . iar ipotezele validate.cunoştinţă de cauză. ceea ce reprezintă nota bene a întregului demers educaţional întreprins asupra infractorului minor. instrumentată ca element component al identităţii sale comunitare. prin aportul direct şi personalizat al serviciilor de reintegrare socială şi supraveghere (RSS) din cadrul sistemului de probaţiune. răbdarea şi consecvenţa fiind „unităţile de măsură” alături de schimbarea mentalităţii comunităţii. ca răspuns al comenzii sociale realizată la nivelul subientului nostru. „matricea rolului său social” din perspectiva maturizării sociale. şcoala rămâne punctul forte şi în continuare ca factor instructiv-educativ. Ce pot certifica toate acestea. dând certitudinea reuşitei? Nu altceva decât 92 .scăderea substanţială a stării riscului de recidivă. ceea ce crează noi modalităţi de abordare. .folosirea de strategii educaţionale personalizate privind reintegrarea în comunitate. este şi continuă să se raporteze la comunitatea căreia îi aparţine. reprezintă punctul de plecare în aplicarea logisticii instrumentată în vederea recunoaşterii probaţiunii cât şi a implicării sale în depăşirea momentelor de „criză ale vieţii” trăite de minorul între 14-16 ani.

A.Ferrari.165-176) Berkowitz.) Psichiatrie de l’enfant et de l’adolescent.D=(2001)-Consiliere educaţională-Cluj-Napoca Bălan.6/2002-(p. Of Chicag Press Berkowitz. Ştiu că pot să mă îndrept şi să muncesc.V. Vreau să învăţ de la cei ce-mi arată.M=(1998)-Copilul instituţionalizat-Editura Didactică şi Pedagogică-Bucureşti Durnescu.E=(1938)-L’educaţion morale-Paris.Nica –Udangiu.2 Clifford.L=(1972)-Control of aggression.-105-110)-Bucureşti Allport.P=(2002)-Probaţiunea în sistemul judiciar românesc-în Revista de asistenţă socială-nr. p.2/2002-(p. 106.V=(1976)-Psihologia comportamentului deviant-Editura Ştiinţifică şi EnciclopedicăBucureşti Drăgan. Petrovai. Review of Child Development Research.T=(1993)-Psihologie judiciară-Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică-Bucureşti Brown.G.J=(1973)-Psychopatologie sociale de l’enfant inadapté-CNRS.26-29)Bucureşti Boudan. să lăsăm aprecierea reuşitei şi finalităţii noastre. C.I=(2002)-Încadrarea în muncă a tinerilor confruntaţi cu riscul marginalizării sociale-în Revista de asistenţă socială nr. Byrne.A=(1996)-Manual de psihologie generală-Editura Antet-Bucureşti Bogdan. Mih. ca să nu mai disper” (S. Psychological Review. Vă rog să aveţi încredere şi grijă de mine. Elas R=(2002)-Studii comparative privind sistemele penitenciare europene privind sistemele penitenciare europene-în Revista administraţiei penitenciarelor din România-nr.81-93)-Bucureşti Abraham. 111.A. să aparţină beneficiarului (infractorul minor asistat) care .P.Chombart de Lanwe. consequenses and control.I=(2002)-Manualul consilierului de reintegrare socială şi supraveghere-Editura ThermisCraiova D’Zurila. Paris.University of Wisconsin Madison Botbal.T.M. 81 (p.1/2002(p.A=(1984)-Consultation an Aid to Successful Social Word-London Berkowitz. Mc Graw Hill Inc. de care are nevoie în acele momente.L=(1974)-Some determinants of impulsive aggression:the real of mediated associations with reinforcement of aggression.A.R=(1971)-Problem solving and behavior modification-Journal of abnormal Psychology-USA.N.Ball.D=(1991)-Social psychology-Ally and Bacon-Boston USA 130.G.M=(1992)-Temperature. prin contractul său personal.S=(1978)-Psihologia procesului educaţional-Editura Didactică şi Pedagogică-Bucureşti Dragomirescu.Baron. Am sămi ascult viitorii colegi de muncă.W=(1991)-Structura şi dezvoltarea personalităţii-Editura Didactică şi Pedagogică-Bucureşti Angheluţă.Felix Alcan 93 .Epelbaum (cood. L=(1993)-Agression:its causes.1.D=(1992)-Educaţia noastră cea de toate zilele-Editura EurobisTimişoara Dumitrana.-16 ani)..L=(1964)-Frustration-aggression hypothesis-Psyhological Buletin.J.J. Lemeni.B.receptarea de către subiect a mesajului strategiei educaţionale aplicate şi acceptarea ajutorului de către infractorul minor asistat.R. Deneve.T=(1997)-Conotaţii criminogene şi noi riscuri pentru ordinea publică-Editura Lumina LexBucureşti Băban.L=(1998)-Psihologia şcolară-Editura Polirom-Iaşi Craig.R=(1978)-The Psychology of Person Identification-London 122.43-47).St. În : P.R. Galdfrid. Bull. USA Cindrea. aggression and the negative escape model-Psychological Bulletin.107-126 Durkhleim. Mărgineanu.N=(2001)-Pedagogie judiciară-Editura Lumina Lex-Bucureşti Cosmovici.III Univ.Bucureşti Ceauşescu .A.E. New York.L=(1986)-Psihiatria preventivă-Edirura medicalăBucureşti Amza . Flamarion 121. Iacob. O să vorbesc frumos cu ei.I. Dar. N.Y.72.Berkovitz. Bibliografie : Abraham P =(2002)-Delincvenţa juvenilă în România:stare de fapt.R=(1989)-Tratat de sociologie-Paris Boudon.1/2002-(p. dă certitudine şi veridicitate ŞANSEI: „Vreau să mă schimb şi mă bucur că are cine să mă ajute.V.R=(1997)-Tratat de sociologie-Editura Humanitas-Bucureşti Bocoş.Paris Davitz. tendinţe soluţii-în Revista de asistenţă socială nr. vol. Petroman.K.Nica-Udangiu. M=(1993)-Protection judiciare et sociale de l’enfance.A.M=(2003)-Teoria şi practica cercetării pedagogice-Editura Casa Cărţii de Ştiinţă-Cluj-Napoca Bieury.

Chr.P.P=(1999)-Aspecte de psihiatrie clinică şi socială a copilului şi adolescentului-Editura Generis-Cluj-Napoca Golu. Free Press 123.C=(1984)-Coordonatele metodologice ale recuperării minorului inadaptat-Editura Didactică şi Pedagogică –Bucureşti Pitulescu.W=(1989)-Delinquency in Adolescence.G=(2000)-Delincvenţa juvenilă şi justiţia în România în perioada de tranziţie-Bucureşti Gheorghe.Fl=(2003)-Fenomenologia penitenciară-Editura Oscar Print-Bucureşti Gheorghe.Z=(1992)-Psychologie et education des jeunes deliquenth-Louvain la Neuve Diffussion Unic.63-67)-Bucureşti Paşca.s.M=(1959)-Manuel de psychologie juridique-Paris. Newbury.Fl=(1998)-Dinamica penitenciară-Editura Oscar Print-Bucureşti Gheorghe.K.W=(1989)-Deliquency in adolescence.D=(2004)-Povestea terapeutică-Editura Ardealul-Tg.Holdevici.Eilb-Eibersfeldt. Ed.R.M.V.M.N.R=(edit.PUF Loeber.CIACO Henggeler.4/2001-(p.Jasinski.25-32)-Bucureşti Gialombardo.J=(1998)-Psihologia comunităţii-Editura Oscar Print-Bucureşti Pascu.34-49)-Bucureşti Henggeler.(1987)-Experienţa didactică şi creativitate-Editura Dacia-Cluj-Napoca 113.Drăgan.-Mureş Nicola.A=(2002)-Justiţia Restaurativă-în Revista de Ştiinţă Penitenciară nr.M.Fr.12-17)-Bucureşti Nicola. M=(1979)-Previziune şi control în procesul didactic-Editura Dacia-Cluj-Napoca Ionescu.T=(1992)-Psihologia judiciară-Editura Şansa-Bucureşti Moisin.Fl..59-61)-Bucureşti Paşca.M.S.R=(2001)-Serviciile de probaţiune în ţările în curs de aderare la Uniunea Europeană-în Revista de securitate comunitară anul1. Mazila.X. Annales de Vaucresson Lemay. Abode of Readings 2 nd.I.I=(1992)-Pedagogie-Editura Didactică şi Pedagogică-Bucureşti Nicola.M=(1997)-A supraveghea şi a pedepsi-Editura Humanitas-Bucureşti Geisller.D.Park Sage 114.D=(1994)-La délinquance juvenile juvenile comne alternative a la represion. Univ.6/2002(p. Sage Publication Inc.M=(1977)-La délinquance a l’adolescence.I.M=(1986)-Family Factors as Corelates and Predictors of Juvenile Conduct Problems and Delinquency-Chicago.Cluj-Napoca Piajet. New York Kwaraceus.13-18)-Bucureşti Paşca.Andre.I=(1995)-Delincvenţa juvenilă-Editura Ministrerului de Interne-Bucureşti Pingeot.I=(1990)-Elemente de psihoteratie-Editura all-Bucureşti Hayez. Paris Lelord.I=(1995)-Agresivitatea umană-Editura Trei-Bucureşti Faber.2/2002-(p.UNESCO. New York. John Wiley and Sons Haines.3/2003(p. probleme de monde moderne.109.N=(1988)-Aptitudinea pedagogică-Editura Academiei-Bucureşti Mitrofan.Case.A.I=(1999)-Gândirea pozitivă-Editura Ştiinţifică şi tehnică-Bucureşti Holdevici. Stouthamer-Loeber.E=(1997)-Psihologia copilului-Editura Didactică şi Pedagogică-Bucureşti Groza. A=(2001)-Arta educării copiilor şi adolescenţilor în familie şi în şcoală-Editura Didactică şi Pedagogică-Bucureşti Molan.I=(1996)-Cercetarea pedagogică-Tg.V=(2002)-Accesul la educaţie şi egalitatea şanselor-în Revista de asistenţă socială-nr.W=(1964)-La délinquance juvénile. Zlate. în comunitate educaţional-terapeutică-în Revista de criminologie (pag. nr.repere psihosociale.J=(1979)-Mesures de prevension de la delinquance juvenile-Naţions Unites.Butoi.-Mureş Petcu.3-(p.M=(2003)-Transformarea centrului de reeducare din instituţie centrată pe custodie.Editura Dacia.Damon.13-17)-Bucureşti Ghiran.D=(2003)-Intervenţia psihopedagogică asupra infractorului minor aflat în stare de privare de libertate-în Revista administraţiei penitenciarelor din România-nr.M=(1999)-Delincvenţa .I=(2003)-Tratat de pedagogie şcolară-Editura Didactică şi Pedagogică-Bucureşti Olaru. Verza.Zrenghea.Paris.3/2001-(p.N.M=(1961)-Les groups de jeunes inadamptés. nr.W=(1988)-The Moral Child:Nurturing Children’n Natural Moral Growth. Puşcaş. Preda.V.E=(1977)-Mijloace de educaţie-Editura Didactică şi Pedagogică-Bucureşti Giles.M. Mera.E=(2002)-Comunicarea eficientă cu copiii-Editura Curtea veche-Bucureşti Foucault. Press Matei.G=(2000)-Administrarea justiţiei în comunitate-Editura Export-Bucureşti Gilles.J=(1981)-Judecata morală a copilului-Editura Didactică şi Pedagogică-Bucureşti Păunescu. London Ionescu.N. Iftenie.St=(2001)-Prevenirea infracţiunilor în Swansen-în Revista de securitate comunitară-anul 1.=(1998)-Cum să ne purtăm cu personalităţile dificile-EdituraTrei-Bucureşti Le Blanc.V=(1963)-Premisele reeducării şi reintegrării sociale a tinerilor deţinuţi-în Psihologia educaţiei şi dezvoltării-Editura Academiei-Bucureşti Orford.C=(1981)-Psihologia relaţiilor morale interpersonale-Editura Scrisul românesc-Craiova Mitrofan. Radu.PUF Lopez. Universite de Geneve 94 .1972)-Juvenile Delinquency.I=(2002)-Relaţia deţinut-familie şi abordarea ei în cadrul programului socio-educativ-în Revista administraţiei penitenciarelor din România-nr.Fl=(2001)-Psihologia penitenciară-Editura Oscar Print-Bucureşti Gheorghe.

Poledna.J=(1979)-Frică.2/2002 (p.P.M=(1973)-Juvenile delinquency-Mc Graw-Hill.I.4/2002 (p.A=(2002)-Ghid de consiliere vocaţională-Editura Oscar Print-Bucureşti Verza.C=(1995)-Răspunderea juridică pentru faptele penale săvârşite de minori-Editura Continent XXI-Bucureşti Turuianu.R=(1992)-Client Centred Therapy. Grusec.1/2002 (p.74-78)-Bucureşti Walters.95-101)Bucureşti Stănişor.M.G=(2002)-Vizita de studiu efectuată în Spania-în Revista administraţiei penitenciarelor din România-nr.D.R=(1994)-Psihologia comportamentului deviant-Editura Universităţii-Bucureşti Staicu. San Francisco.E=(2002)-Delincvenţa juvenilă-în Revista administraţiei penitenciarelor din România nr.R.Rivages Răşcanu. New York Ranschburg.S=(2000)-Actori sociali în situaţii şi interacţiuni violente-Presa Universitară Clujeană-ClujNapoca Popa.Dianu.S=(2002)-Modalităţi de intervenţie psihosocială în activitatea de probaţiune-Presa Universitară Clujeană-Cluj-Napoca Poledna.S=(2002)-Justiţia pentru minori-în Revista de asistenţă socială nr. p.L=(1964)-Punishment –în American Psychologist p.V=(1998)-Delincvenţa juvenilă-Presa Universitară Clujeană-Cluj-Napoca Preda.E=(1997)-Psihopedagogie specială-Editura Didactică şi Pedagogică-Bucureşti Umbreit.Verza.C=(1995)-Răspunderea juridică pentru faptele penale săvârşite de minori-Editura Continent XXI-Bucureşti Ţuţuianu.4/2002 (p.1-2.Păun.L=(1999)-Psihosociologie judiciară-Editura Lumina Lex-Bucureşti Popescu.134-142)-Cluj-Napoca Poledna.T=(1994)-Tranziţia şi criminalitatea-Editura Oscar Print-Bucureşti Stăvărache.S=(2003)-Dezvoltări dizarmonice de personalitate în copilărie şi adolescenţă – Editura Paralela 45-Piteşti Preda.L=(1973)-On being sane in insane places-în Science.-23-29)-Bucureşti Rassial. USA 95 .Paris.R=(2002)-Instituţia probaţiunii în România-în Revista de asistenţă socială nr. W. Drăgan. J-L=(1990)-L’adolescent et l’psychanalyste.L.6/2002-(p.33-42) Stănilor. Banciu.C. USA Recklers.E=(2002)-Consideraţii depre probaţiune-în Revista de asistenţă socială nr.J.S=(2001)-Probaţiunea în România-Presa Universitară Clujeană-Cluj-Napoca Poledna.T=(1981)-Familia în faţa conduitelor greşite ale copilului-Editura Didactică şi PedagogicăBucureşti Răşcanu.92-94)Bucureşti Stănoiu. Poledna.E=(2001)-Consiliere familială-Institutul European-Bucureşti Turnianu.V=(1981)-Profilaxia delincvenţei şi reintegrarea socială-Editura Ştiinţifică şi EnciclopedicăBucureşti Prună.E=(1981)-Psihologia vârstelor-Editura Didactică şi Pedagogică-Bucureşti Şoitu. Tancău.M.T=(1994)-Psihologie juridică-Editura Fundaţia”Chemarea”-Iaşi Puşcaş.D=(1990)-Introducere în sociologia delincvenţei juvenile-Editura MedicalăBucureşti Rădulescu. Lăpădat. Implica-tions and Theory ConstableLondon Rosenhan.O.Ghe=(1999)-Psihopedagogia dezvoltării şcolarilor cu handicap-Editura Didactică şi PedagogicăBucureşti Rădulescu.C. Its Current Practice.H=(2002)-Prevenirea şi combaterea marginalizării sociale ţelul comun pentru toate ţărilor Europei-în Revista de asistenţă socială nr.V.E=(2003)-Delincvenţa juvenilă-Editura Oscar Print-Bucureşti Stănoiu.E.Vrăşmaş.S=(1998)-Justiţia Restaurativă-O viziune pentru vindecare şi transformare-USA Stănişor.1/2002 (p. Smith.C=(2001)-Autoevaluarea şi evaluarea didactică-Presa Universitară Clujeană-Cluj-Napoca Sen.S=(1973)-Behavior Therapy With Delinquents-USA Solomon.A=(1978)-Educaţie şi terapie-Editura Didactică şi Pedagogică-Bucureşti Sharpe.S=(1997)-Asistenţa socială a minorului cu comportament deviant-Editura Argonaut-Cluj-Napoca Poledna. agresivitate-Editura didactică şi pedagogică-Bucureşti Radu.179.S=(2002)-Activităţi socio-educative şi psihoterapeutice adresate minorilor din Penitenciarul Rahova-în Revista de asistenţă socială nr.2/2002 (p.93-99)-Bucureşti Wirec.E-Punishment. Brumă.R=(1994)-Infracţionalitatea între pedeapsă şi alternativă-în Studia UBB nr.S. anul 39-(p.239-253-USA Şchiopu.G.U. J.M=(2001)-The Handbook of Vitim Offender Mediation-USA Wirec.C=(2002)-Repere pentru acţiune în educaţie-Editura Oscar Print-Bucureşti Powak.S. Brezeanu.19. supărare.9-14) Stan.C=(2002)-Ghid de psihoterapie pentru reducerea conflictelor-Editura Oscar Print-Bucureşti Stumphauser.C. criminalitate şi patologie socială-Editura Lumina Lex-Bucureşti Rudica.R=(1994)-Psihologia comportamentului deviant-Editura Universitaţii-Bucureşti Rogeus.S=(1999)-Devianţă.250-258.R.

3/2001-Bucureşti ***=2001-Revista de securitate comunitară-anul 1-nr. E=(2002)-Direcţii ale reformei sistemului de protecţie pentru copii şi familie-în Revista de asistenţă socială nr.272002 (p. concepte cheie ale politicilor sociale-în Revista de asistenţă socială nr.6/2002 (p.C=(1995)-Politici sociale.3/2002-Bucureşti ***=2004-Monitorul Oficial-anul 172 (XVI)-nr.2/2001-Bucureşti ***=2002-Revista de asistenţă socială-nr. Zamfir. România în contextul european-Editura AlternativeBucureşti Zehr.1.H=(1990)-Changing Lenses-USA ***=1990-Convenţia Naţiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului ***=1990-Principiile Naţiunilor Unite pentru prevenţia delincvenţei juvenile-Principiile de la Riyadh ***=1989-Standardul de reguli minime ale Naţiunilor Unite –administrarea justiţiei pentru minoriRegulile de la Beijing ***=1990-Regulile Naţiunilor Unite pentru protecţia minorilor privaţi de libertate ***=2002-Raportul României privind „Politicile de protecţie a copilului în situaţii de risc”-UNICEF ***=1992-Codul penal şi Codul de procedură penală-Editura Cutuma-Bucureşti ***=1970-Codul familiei-INDEX şi colecţia legislativă-Bucureşti ***=2002-Curriculum Naţional-programe şcolare pentru învăţământul preuniversitar-MEC ***=1998-Sisteme de programe socio-educative pentru resocializarea persoanelor aflate în custodieMinisterul Justiţiei-DGP ***=1998-A pune reguli în acţiune ***=1998-Manday’s therapeutic community-Handbook-USA ***Larousse-1997-Dicţionar de psihiatrie-Editura Univers enciclopedic-Bucureşti ***=2002-Alege să trăieşti în libertate-mapa CRED-UE-Centul Român pentru Educaţie şi DezvoltareBucureşti ***=2001-Revista de securitate comunitară-anul 1-nr.29-51)-Bucureşti Zamfir.497-2 iunie 2004 96 .5-99)-Bucureşti Zamfir E.Zamfir.2.C=(2002)-Excluziunea şi incluziunea socială.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful