DELINCVENŢA JUVENILĂ ŞI REINTEGRAREA ÎN COMUNITATE Dr.

Maria Dorina PAŞCA

Argument
COPILUL reprezintă pentru orice popor, bunul său cel mai de preţ care, certificând valoarea culturală şi spirituală, înnobilează prin însăşi existenţa sa, generaţii după generaţii, strânse-n codici, norme şi reguli pentru ca EL, să cunoască în acelaşi timp şi demnitatea, respectul, dorinţa şi dreptul de a trăi, greşeala, împăcarea, bucuria, iubirea, certitudinea, teama şi tot ce-l face să se prezinte şi reprezinte ca simbol al întregului Univers. Pornind de la aceste deziderate, copilul trebuie privit ca FIINŢĂ şi nu ca un obiect ce poate fi manipulat la un moment dat sau care, pe scara seismelor sociale, depistează grava „avarie”a educaţiei sale, prin prisma delincvenţei şi a incoerenţei atitudinale a semenilor săi. În relaţia ce-o stabilim cu el, „primo non nocere”, îi acordăm toată încrederea, făcându-l ca încetul cu încetul să-şi descopere incertitudinile vârstei, să le depăşească, ajungând în timp la delimitările structurale de personalitate ce-l pot identifica prin manifestări comportamentale substituite uneori unei reale comunicări. Din aceste perspective, încărcate de profunde schimbări atât pe plan fizic cât şi psihic, preadolescentul şi/sau adolescentul , ajung să-şi definească identitatea şi prin „lumea” pe care şi-o crează sau duritatea unor secvenţe a căror actori sunt, involuntar sau nu, trăindu-le cu o intensitate maximă. În aceste situaţii, de multe ori „compatibilitatea” dintre El şi COMUNITATE, nu are acelaşi numitor comun. Atunci, reperele sale comportamentale, pot decodifica ceea ce la un moment dat duce la schimbarea statusului obişnuit, cu cel al privării de libertate, al minorului între 14-16 ani devenit prin proprioul discernământ, răspunzător penal de faptele sale. Aflat în centrul de reeducare şi/sau penitenciar, deţinutul minor ispăşeşte pedeapsa penală, dar rămâne cuprins în aria cognitiv-comportamentală, atât sub raportul secvenţei pedagogice cât şi psihologice, amândouă colaborând la realizarea reintegrării şi resocializării „părţii vătămate sufleteşti”. Existenţa unei alternative la pedeapsa penală , reprezintă un nou cod comportamental faţă de membrii săi. Ea are în acest moment sarcina de a socializa, integra şi nu marginaliza şi exclude. Tocmai în acest context, cercetarea noastră aduce probaţiunea ca alternativă viabilă a reintegrării infractorului minor în comunitate, determinând-o pe cea din urmă , să-şi aloce noi atribuţii în vederea redefinirii rolului social al membrului său ce nu depăşeşte încă vârsta celor ce au nevoie de ajutor, înţelegere şi acceptare, găsiţi doar pentru o clipă la o răscruce de drumuri. Strategia educaţională aplicată de noi, certifică importanţa acordării ŞANSEI minorului de a se reintegra în comunitate, determinând implementarea unui nou comportament atitudinal recuperator, vizând raportul constructiv şi nu distructiv ce implică acceptarea şi „de facto” , schimbarea mentalităţii membrilor acesteia. Numai aşa, minorul, supus pedepsei penale va găsi suportul moral cât şi social, de a depăşi „pragul dezvoltării sale bio-psiho-sociale” în raport cu actul de comunicare şi relaţionare cu comunitatea, în asemenea situaţii speciale create. Construcţia valorică a educaţiei rezidă în acest moment din „produsul social” pe care-l redă comunităţii atunci când anii celor mai frumoase vise sunt tulburaţi de incertitudini, izolare şi marginalizare, redându-i acestuia, încrederea, acceptarea, speranţa, dar mai ales ŞANSA de a putea merge mai departe. Cele de faţă pledează pentru această şansă, făcând din întregul demers psihopedagogic, o atitudine la început de drum , dând credit educaţional alternativei la pedeapsă, căci, el, COPILUL, trebuie să fie în CETATE, A CETĂŢII şi nu în afara ei.
87

violului. absenţe repetate şi îndelungate de la şcoală. este privit ca fiinţă şi nu obiect. prefigurează elementele ce vor da contur definirii delincvenţei juvenile cât şi conturării unui profil de personalitate a infractorului minor. beneficiind de toate drepturile conform Convenţiei Naţiunilor Unite privind drepturile copilului (1990). Privită din perspectiva cercetării noastre. el. 88 . Codul Penal şi Codul Familiei. cu implicarea profundă a individualităţii individului delincvent şi nondelincvent. ca factori catalizatori la un moment dat. din punct de vedere: a)-juridic-comportamentul delincvent este definit prin prisma unor trăsături specifice . ca şi la fiecare dintre elementele sale. în speţă. ele manifestându-se prin extinderea puternică a sferei de nevoi şi aspiraţii individuale (grup) care nu-şi găsesc pe deplin satisfacţia. aspectul subiectiv.pedeapsa penală este o funcţie generalizată. abandonul şcolar.Teza de doctorat se structurează în prezentarea sa. ajungând la tentativa de omor şi omor. punându-se de fapt problema „măsurii” şi a economiei puterii punitive. maturizarea socială şi delincvenţa.III-Impactul privarii de libertate asupra minorului. Abordarea delincvenţei din varii aspecte (juridice. c)-psihologie-delincvenţa apare ca o necesitate de integrare a abordării normativelor juridice şi a dimensiunii sociake a delincventului. luându-şi metaforic cântar. porneşte de la faptul că. b)-sociologic-vizează dezordinea socială ca stare de înadecvare a reţelei de statusuri şi roluri.II-Identitatea minorului din perspectiva standardelor internaţionale şi a legislaţiei româneşti în vigoare. având şi dând dovadă sau nu de discernamânt (minorul aflându-se între 14-16 ani). exemplul pierzându-şi de-a lungul istoriei vieţii şi pedepsei. Cap. implică pedeapsa prin prisma faptei şi-a făptaşului. coextensivă în întregul corp social. ca trecute fiind prin filtrul politicilor sociale şi a stării economice. având un caracter ilicit. reliefând totodată faptul că sentinţa justă trebuie să restabilească un echilibru între viaţă şi ispăşire. axioma „Importantă nu este vina. Important este faptul că „trebuie să pedepsim exact atât cât să împiedicăm”. „magia” de a face bine şi a nu se mai întâmpla nimic din ceea ce poate fi rău. în faţa unor fapte săvârşite. creând o discrepanţă în scopurile colective şi obiectivele individuale. copilul. Astfel: Cap. În cazul cercetării noastre. adăugând Standardele internaţionale legate de prevenirea delincvenţei juvenile (1990). concretizată în cazul nostru ca având începutul în: fuga de la domiciliu. pe două secvenţe complementare în construcţia lor şi anume: a)-Abordări teoretice privind problematica studiată b)-Rezultatele investigaţiei întreprinse Vom continua prezentarea cercetării noastre. Cap. Administrarea justiţiei pentru minori (1995). tratează delincvenţa ca parte a devianţei. trecând prin faza imaturităţii şi ajungând la momentul asumării responsabilităţii.I-Delincvenţa juvenilă. urmând a „face loc”furtului. sociologice şi psihologice). ajungând a redefini atât implicarea cât şi pedeapsa. reliefând prin abordarea fiecărui capitol. În acest context. complexitatea fenomenului supus atenţiei cât şi sublinierea elementelor personale şi originale elaborate şi aplicate în vederea validării ipotezelor de la care s-a pornit. Protecţia minorilor privaţi de libertate (1990) cât şi aprobarea Standardelor minime obligatorii privind centrul de pregătire şi sprijinire a reintegrării sau integrării copilului în familie (2004). clarificări conceptuale. ci restabilirea echilibrului obiectiv”. de vinovăţie şi de încriminare. realizarea profilului psihologic a infractorului minor (14-16 ani) a pornit de la instabilitatea emotiv-acţională şi inadaptarea socială. tâlhăriei.

surprinde în primul rând adolescentul doar prin manifestarea atipică a dezvoltării sale. ar fi bine ca protejarea comunităţii faţă de deţinutul minor să nu se manifeste prin refuz.) am înscris şi ipotezele specifice (I. am pornit de la considerente ce definesc deţinutul ca fiind o persoană căruia tratamentul aplicat trebuie să-i încurajeze autorespectul şi să-i dezvolte simţul responsabilităţii aflat pe o perioadă de timp limitată.G. resocializeze. privind noul său rol social. acţionându-se asupra sa prin: -secvenţa pedagogică (implementată prin procesul instructiv-educativ desfăşurat la nivel de şcoală) -secvenţa psihologică (îşi face prezenţa prin derularea de programe. penitenciar) procesul instructiv-educativ continuă. infractorul minor fiind cel care trebuie să se reintegreze. ce poate determina la un moment dat. privat de libertate. profil psihologic. stima şi imaginea de sine care. necesitând la un moment dat. restabilizează încetul cu încetul echilibrul psiho-social al minorului aflat în custodie.S. 89 .) a cercetării noastre porneşte de la premisa că. atunci identificăm surse comportamental-atitudinale. ipoteza generală (I. -I. cu alte persoane. vom constata că prin actul de privare de libertate. Cap. Astfel. activităţi în domeniul educaţional şi social. Pentru a aplica metodologia adecvată. neînţelegere şi neacceptare. La validarea ipotezei generale (I. de instituirea acelor comunităţi terapeutice care vor facilita într-o asemenea contextualitate: conştiinţa. Punctul forte a reintegrării în acest compartiment custodial.1= dacă derulăm programele specifice iniţiate pentru infractorul minor aflat în stare de privare de libertate. cât şi cu alte relaţii ce trebuiesc menţinute cu lumea de afară. contacte profesionale şi instituţionale. atât protecţia cât şi implementarea unor strategii psihosociale de reeducare şi reintegrare socială. cu precădere a delincvenţilor minori. Tot acum. comunitatea repunându-l în drepturile sale morale.Parcurgând „valoric” paşii unui deţinut. având specificitatea sa creată de locaţia în care se află subiectul.S. Cap. Cu toate acestea.) le-am codificat pornind de la: -I. care începe exact din momentul condamnării şi izolării sale de societate. încrederea.S. se aduce atingere valorii educative pe care o deţine subiectul. atunci întregul demers logistic contribuie la pregătirea sa pentru integrarea în comunitate. dacă aplicăm strategii educaţionale personalizate privind reintegrarea infractorului minor asistat. ci prin găsirea în comun a unor posibilităţi viabile de reintegrare.-Asistarea psihopedagogică a minorului aflat în stare de privare de libertate.S. terapii şi psihoterapii). îl reprezintă contactul sporit cu familia. în starea de privare de libertate (centru de reeducare. rolul său de actor fiind acela de minor infractor.V-Fundamentele conceptuale şi metodologice ale cercetării susţine probaţiunea ca alternativă la pedeapsa penală. Ipotezele specifice (I.G.IV. Un loc aparte l-am rezervat pregătirii psihopedagogice a deţinutului minor pentru liberare. e momentul în care. acordând un rol deosebit familiei cât şi comunităţii. de recuperare a locului mai bun dacă se poate în comunitate.) concretizate în jaloane ale derulării strategiilor educaţionale personalizate. cunoaştere. şi reintegrarea ca reprezentând modalitatea în care accentul se pune pe includerea şi nu excluderea lui din societate. marcând totodată etapele designului experimental conceput şi aplicat în acest caz. schimbarea statusului social.2= dacă operăm asupra infractorului minor asistat. atunci contribuim la scăderea controlată a riscului de recidivă a acestuia. Ar fi necesare pentru „reacomodarea” din nou cu societatea.

Derularea acestor programe măreşte şansa reuşitei reintegrării în comunitate a infractorului minor asistat. ca alternativă educaţională la pedeapsa penală (încarcerarea). prin serviciile de RSS îi pregăteşte pentru reîntoarcerea în comunitate. Este de menţionat şi faptul că cercetarea noastră cuprinzând atât eşantionarea după conţinut cât şi a grupului ţintă (populaţia investigată) s-a desfăşurat în perioada: a)-intervenţia psihopedagogică-anii 2002-2003 b). conştientizăm necesitatea abordării probaţiunii. un loc special fiind acordat asistării psiho-sociale a subientului. penitenciarul pentru tineri şi minori (PNT +T+M) şi penitenciar (PNT). Eşantionarii populaţiei investigate i-a urmat eşantionarea conţinutului.S.S. ca rezultantă a unicităţii subiectului. strategia educaţională personalizată ca punct de referinţă în munca. deoarece selecţia minorilor între 14-16 ani s-a efectuat în interiorul grupului de către operator (noi cei în cauză. după cum urmează: Total populaţie investigatăSubiecţi cuprinşi în derularea programului de intervenţie psihopedagogicăSubiecţi cuprinşi în derularea programelor de reintegrare în comunitate 267 217 50un accent deosebit punându-se pe interpretarea psihopedagogică a datelor. realizatori de programe educaţionale. pregătirea pentru liberare.3.G. Eşantionarea infractorului (14-16 ani) am realizat-o: a)-multifazică = pentru programul de intervenţie psihopedagogică.) enunţată anterior şi care e generată de : I.-I.1 + I. Decodificând populaţia aflată în studiu. pe baza deciziei hotărârii judecătoreşti. beneficiarul strategiilor educaţionale derulate cu ajutorul serviciilor de RSS şi a calităţii noastre. deloc uşoară a reintegrării infractorului minor în comunitate.reintegrarea în comunitate-anii 2002-2004 cuprinzând un total de 267 de subiecţi.) rezultă ipoteza generală (I. obţinute de-a lungul cercetării. dornic de schimbarea pe care o aşteaptă. au două alternative:de a recidiva. recâştigându-şi astfel noul său rol social în cadrul comunităţii. şi de consilier de reintegrare socială şi supraveghere.R. 2 + I. asupra căruia prin derularea logisticii educaţionale am realizat atât secvenţa pedagogică (status educaţional şi social) cât şi cea psihologică (relaţia cu familia. care din anumite perspective. dar şi de a se reintegra fără probleme în aceeaşi comunitate la care aparţine de drept. minorii între 14-16 ani proveniţi din centrul de reeducare (C. infractorul minor între 14-16 ani aflat în stare de privare de libertate (detenţie) ne-am oprit asupra eşantionului format din acei minori între 14-16 ani.=I. ce a cuprins: a)-intervenţie psihopedagogică asupra infractorului minor (14-16 ani) aflat în stare de privare de libertate.G. 90 .S. b)-reintegrarea în comunitate a infractorului minor asistat (14-16 ani). strategii educaţionale personalizate) şi a cuprins acei clienţi asupra cărora sistemul de probaţiune. schimbând totodată şi optica comunitarilor (cetăţenilor) asupra celui ce greşeşte şi trebuie să ispăşească prin pedeapsă. Din perspevtiva ipotezelor specifice (I. În această direcţie.3= dacă implicăm comunitatea prin serviciile de RSS. strategia a cuprins atât domeniul educaţional cât şi cel social.S.).S. atunci. b)-pe cote = pentru programele de reintegrare (strategii educaţionale). ca elemente teoretice necesare conturării designului experimental al cercetării noastre. deoarece din eşantionul de bază (deţinuţi minori între 14-18 ani) am compartimentat în subeşantioane. atunci când comunitatea nu se implică în restabilirea rolului său social. relaţia cu comunitatea alături de tehnicile psihoterapeutice specifice aplicate). în actul de reintegrare a infractorului minor asistat.

un loc aparte revenind nevoilor şi aspiraţiilor personale. de inclus capabil să-şi găsească locul dar să şi imprime personalitatea sa noului rol social pe care comunitatea. dar şi în libertate.domeniul social (calificarea şi ocuparea profesională:-curs de calificare şi gasirea unui loc de muncă). destul de precară şi în comntinuă căutare a locului său între valorile umane. Astfel. modalităţile concrete de activitate cât şi strategiile educaţionale personalizate folosite atât la nivel carceral. ci. în 91 . programe educative personalizate privind reintegrarea infractorului minor asistat în comunitate. VII. au fost derulate în penitenciar prin „Serviciul de reintegrare socială”. structura personalităţii adolescentului. care a cuprins un număr de 33 de infractori minori asistaţi. modalităţile concrete de reintegrare a infractorului minor asistat. câr şi proiectelor comunităţii ce-l au ca „actor principal” pe scena atât de labilă uneori a vieţii. Pentru a ajunge la rezultate. De aceea. vizează acât conceptul de probaţiune şi rolul serviciilor de reintegrare socială şi supraveghere (RSS). Programul s-a derula în 10 unităţi privative de libertate cuprinzând un număr de 217 infractori minori. Se remarcă în acest sens strategia psihopedagogică personalizată aplicată pentru primul domeniu cât şi derularea programului menit a obţine un loc de muncă prin pregătirea profesională-„Şi eu pot să reuşesc”. au fost: programe educative legătura şi relaţionarea cu familia noul rol social perceput prin planul educaţional cât şi social personalizat realizarea în cadrul compartimentului educaţional a statusului său vizând şcolarizarea derularea secvenţei sociale prin implicarea directă a comunităţii (ca formator şi beneficiar) prezenţa elementului de cunoaştere personalizată. Învăţând a se cunoaşte şi apoi a evita conflictul cu comunitatea . minorul ajunge în timp a se raporta la maturitatea sa socială. capacitatea de a menţine un echilibru dinamic între interesul personal şi cel al societăţii. În contextul celor derulate prin logistica prezenttaă până în acest moment. aduce în prim plan conceperea şi promovarea programului de intervenţie psihopedagogică „Împreună” asupra infractorului minor (14-16 ani) ca modalitate de a acorda cea de-a doua şansă privind reducerea vulnerabilităţii sociale şi psihologice a subiectului direct implicat.Reintegrarea în comunitate a infractorului minor. am ţinut cont de particularităţile de vârstă ale subiectului cât şi de implicarea comunităţii în realizarea morală a acestuia. implementând în timp şi serviciile din sistemul probaţiunii ca alternativă la pedeapsă. aşa cum am dovedit-o de-a lungul cercetării noastre. axându-se atât pe implementarea secvenţei pedagogice cât şi a celei psihologice.Intervenţia psihopedagogică asupra infractorului minor. protejând atât cât este posibil. Cap. Validarea aplicării programului (care a cuprins şi un ghid practic de aplicare) a constat în reuşita schimbării modului de comunicare şi relaţionare cât şi a implementării elementelor de integrare socială şi resocializare. factorii psihosociali specifici acestui demers. a riscului de recidivă Este de menţionat în cadrul acestei secvenţe conceptuale. infractorul minor nu trebuie să aibă poziţia de exclus din societate.Cap VI. se remarcă programul „De mine depinde totul”-privind reducerea şanselor de recidivă. Acestora li se adaugă intervenţia realizată prin RSS în comunitate pentru 17 subiecţi ce-au beneficiat de strategii personalizate vizând: a).domeniul educaţional (completarea studiilor şcolare la anumite nivele) b). având ca element definitoriu. faptul că strategiile educaţionale personalizate. materializate în nevoia de schimbare şi reducerea şanselor de recidivă. acordând unicitate demersului educaţional din perspectiva rolului său social reducere la valoarea minimă sau chiar totală.

Şi toate converg spre reuşită. şcoala rămâne punctul forte şi în continuare ca factor instructiv-educativ. Certitudinea validării ipotezelor este dată de reperele atitudinale atât la nivelul infractorului minori cât şi a comunităţii. dând certitudinea reuşitei? Nu altceva decât 92 . e imperios necesară cunoaşterea dezvoltării sale bio-psihosociale pentru a preîntâmpina noi manifestări a conduitelor şi comportamentelor de risc. În contextualitatea celor menţionate anterior: . . .cunoştinţă de cauză. având centrat întregul dispozitiv logistic pe minorul vulnerabil.scăderea substanţială a stării riscului de recidivă. cât şi de reper şi referinţă în pregătirea deţinutului pentru reintegrarea sa în comunitate. privind reintegrarea sa în comunitate. . în vederea reabilitării. prin schimbarea opticii educaţionale şi implicarea directă în actul de reintegrare a părţilor direct interesate. interesele celor pe care îi apără. reintegrarea sa în comunitate. iar „valoarea de timp şi în timp” este cea care dă credibilitate şi validitate noii alternative la pedeapsa penală. . ceea ce crează noi modalităţi de abordare. iar ipotezele validate. Munca nu a fost şi nu este deloc uşoară. Ce pot certifica toate acestea. ca răspuns al comenzii sociale realizată la nivelul subientului nostru. realizând de fapt. îl poate acorda cu toată încrederea de care este capabilă.folosirea de strategii educaţionale personalizate privind reintegrarea în comunitate. Cercetarea noastră reprezintă un început într-o secvenţă educaţional-formativă specială. reprezintă punctul de plecare în aplicarea logisticii instrumentată în vederea recunoaşterii probaţiunii cât şi a implicării sale în depăşirea momentelor de „criză ale vieţii” trăite de minorul între 14-16 ani. a impus o temeinică cunoaştere a preadolescentului şi/sau adolescentului (14-16 ani) atât din perspectiva raportării sale la comunitate cât şi versus.chiar dacă minorul se află în stare de privare de libertate. în „comunităţi educaţional-terapeutice” cu multiple valenţe formativ-educative. scopul cercetării noastre fiind atins. sporind astfel gradul de compatibilitate ulterioară cu cerinţele comunităţii cât şi a creşterii responsabilităţii educaţionale a acestuia faţă de membrul său aflat în stare de privare de libertate.menţinerea legăturii permanente cu familia infractorului minor. Responsabilitatea pe care ne-am asumat-o în derularea unei asemenea cercetări.transformarea centrelor de încarcerare pentru minori şi tineri. a determinat găsirea şi aplicarea unei noi strategii educaţionale menite a facilita infractorului minor. dar care. . răbdarea şi consecvenţa fiind „unităţile de măsură” alături de schimbarea mentalităţii comunităţii. resocializării şi reintegrării minorului aflat într-o situaţie specială dată. prin aportul direct şi personalizat al serviciilor de reintegrare socială şi supraveghere (RSS) din cadrul sistemului de probaţiune. punctând în joc. ceea ce reprezintă nota bene a întregului demers educaţional întreprins asupra infractorului minor. „matricea rolului său social” din perspectiva maturizării sociale.identificarea şi realizarea noului rol social al infractorului minor în comunitate. . instrumentată ca element component al identităţii sale comunitare. CONCLUZII Întregul demers pedagogic iniţiat prin cercetarea noastră de faţă.intervenţia psihopedagogică asupra minorului. este şi continuă să se raporteze la comunitatea căreia îi aparţine. certifică faptul că la această vârstă (14-16 ani). Pasul uriaş făcut în acceptarea de către comunitate a unei alternative la pedeapsa penală.

Petroman.B.R=(1989)-Tratat de sociologie-Paris Boudon.26-29)Bucureşti Boudan.L=(1974)-Some determinants of impulsive aggression:the real of mediated associations with reinforcement of aggression.V=(1976)-Psihologia comportamentului deviant-Editura Ştiinţifică şi EnciclopedicăBucureşti Drăgan.V.Bucureşti Ceauşescu .Ball.-16 ani).D=(1991)-Social psychology-Ally and Bacon-Boston USA 130. dă certitudine şi veridicitate ŞANSEI: „Vreau să mă schimb şi mă bucur că are cine să mă ajute.receptarea de către subiect a mesajului strategiei educaţionale aplicate şi acceptarea ajutorului de către infractorul minor asistat. N.165-176) Berkowitz.Paris Davitz. Iacob.T. New York.III Univ.Ferrari. Deneve.W=(1991)-Structura şi dezvoltarea personalităţii-Editura Didactică şi Pedagogică-Bucureşti Angheluţă.I. Vreau să învăţ de la cei ce-mi arată. Dar. de care are nevoie în acele momente. 111. Lemeni.G.R=(1997)-Tratat de sociologie-Editura Humanitas-Bucureşti Bocoş. Vă rog să aveţi încredere şi grijă de mine.Nica –Udangiu. C.E=(1938)-L’educaţion morale-Paris. Paris.T=(1993)-Psihologie judiciară-Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică-Bucureşti Brown.Chombart de Lanwe. L=(1993)-Agression:its causes.Felix Alcan 93 . să lăsăm aprecierea reuşitei şi finalităţii noastre.E.L=(1972)-Control of aggression.M.D=(1992)-Educaţia noastră cea de toate zilele-Editura EurobisTimişoara Dumitrana.1.A.107-126 Durkhleim. Mc Graw Hill Inc.6/2002-(p.Berkovitz.A. ca să nu mai disper” (S. Ştiu că pot să mă îndrept şi să muncesc.N.L=(1986)-Psihiatria preventivă-Edirura medicalăBucureşti Amza . Review of Child Development Research.A. tendinţe soluţii-în Revista de asistenţă socială nr.S=(1978)-Psihologia procesului educaţional-Editura Didactică şi Pedagogică-Bucureşti Dragomirescu. 81 (p.Epelbaum (cood.R=(1978)-The Psychology of Person Identification-London 122..A=(1996)-Manual de psihologie generală-Editura Antet-Bucureşti Bogdan.J=(1973)-Psychopatologie sociale de l’enfant inadapté-CNRS. Petrovai.P.) Psichiatrie de l’enfant et de l’adolescent. Psychological Review.D=(2001)-Consiliere educaţională-Cluj-Napoca Bălan.I=(2002)-Manualul consilierului de reintegrare socială şi supraveghere-Editura ThermisCraiova D’Zurila.St.I=(2002)-Încadrarea în muncă a tinerilor confruntaţi cu riscul marginalizării sociale-în Revista de asistenţă socială nr.L=(1964)-Frustration-aggression hypothesis-Psyhological Buletin.Y.43-47).Nica-Udangiu.1/2002(p.University of Wisconsin Madison Botbal. USA Cindrea.R=(1971)-Problem solving and behavior modification-Journal of abnormal Psychology-USA.J. vol.A=(1984)-Consultation an Aid to Successful Social Word-London Berkowitz. Mih.R. să aparţină beneficiarului (infractorul minor asistat) care . Flamarion 121.81-93)-Bucureşti Abraham.V. Am sămi ascult viitorii colegi de muncă.R. În : P. Bull. Of Chicag Press Berkowitz. M=(1993)-Protection judiciare et sociale de l’enfance. O să vorbesc frumos cu ei. p. Mărgineanu. Byrne. Bibliografie : Abraham P =(2002)-Delincvenţa juvenilă în România:stare de fapt.T=(1997)-Conotaţii criminogene şi noi riscuri pentru ordinea publică-Editura Lumina LexBucureşti Băban.1/2002-(p.A. Elas R=(2002)-Studii comparative privind sistemele penitenciare europene privind sistemele penitenciare europene-în Revista administraţiei penitenciarelor din România-nr.Baron. 106.M=(1998)-Copilul instituţionalizat-Editura Didactică şi Pedagogică-Bucureşti Durnescu.2/2002-(p.A. Galdfrid.G.-105-110)-Bucureşti Allport.M=(2003)-Teoria şi practica cercetării pedagogice-Editura Casa Cărţii de Ştiinţă-Cluj-Napoca Bieury.J.K.L=(1998)-Psihologia şcolară-Editura Polirom-Iaşi Craig.N=(2001)-Pedagogie judiciară-Editura Lumina Lex-Bucureşti Cosmovici. consequenses and control.P=(2002)-Probaţiunea în sistemul judiciar românesc-în Revista de asistenţă socială-nr.72.M=(1992)-Temperature. aggression and the negative escape model-Psychological Bulletin. prin contractul său personal.2 Clifford.

E=(1997)-Psihologia copilului-Editura Didactică şi Pedagogică-Bucureşti Groza. Universite de Geneve 94 .I.Fl=(1998)-Dinamica penitenciară-Editura Oscar Print-Bucureşti Gheorghe.13-18)-Bucureşti Paşca.I. Mazila. M=(1979)-Previziune şi control în procesul didactic-Editura Dacia-Cluj-Napoca Ionescu.W=(1989)-Delinquency in Adolescence.E=(2002)-Comunicarea eficientă cu copiii-Editura Curtea veche-Bucureşti Foucault.s. New York Kwaraceus. nr..W=(1964)-La délinquance juvénile.P=(1999)-Aspecte de psihiatrie clinică şi socială a copilului şi adolescentului-Editura Generis-Cluj-Napoca Golu.C=(1984)-Coordonatele metodologice ale recuperării minorului inadaptat-Editura Didactică şi Pedagogică –Bucureşti Pitulescu. în comunitate educaţional-terapeutică-în Revista de criminologie (pag.I=(1992)-Pedagogie-Editura Didactică şi Pedagogică-Bucureşti Nicola.Zrenghea.N. Zlate.M.PUF Lopez.J=(1998)-Psihologia comunităţii-Editura Oscar Print-Bucureşti Pascu.59-61)-Bucureşti Paşca. Newbury.Damon. nr.Holdevici.I=(2003)-Tratat de pedagogie şcolară-Editura Didactică şi Pedagogică-Bucureşti Olaru.Eilb-Eibersfeldt.Drăgan. Ed.Park Sage 114. Stouthamer-Loeber.T=(1992)-Psihologia judiciară-Editura Şansa-Bucureşti Moisin.Andre.M.PUF Loeber.-Mureş Nicola.Case.M=(1997)-A supraveghea şi a pedepsi-Editura Humanitas-Bucureşti Geisller.M=(1999)-Delincvenţa . Iftenie.J=(1979)-Mesures de prevension de la delinquance juvenile-Naţions Unites.13-17)-Bucureşti Ghiran.6/2002(p. New York.W=(1988)-The Moral Child:Nurturing Children’n Natural Moral Growth.3/2001-(p.N.M=(1977)-La délinquance a l’adolescence.=(1998)-Cum să ne purtăm cu personalităţile dificile-EdituraTrei-Bucureşti Le Blanc. Mera.34-49)-Bucureşti Henggeler.G=(2000)-Administrarea justiţiei în comunitate-Editura Export-Bucureşti Gilles.4/2001-(p.K.-Mureş Petcu.repere psihosociale.Paris.A=(2002)-Justiţia Restaurativă-în Revista de Ştiinţă Penitenciară nr. Paris Lelord. London Ionescu. Preda.C=(1981)-Psihologia relaţiilor morale interpersonale-Editura Scrisul românesc-Craiova Mitrofan.Fr.St=(2001)-Prevenirea infracţiunilor în Swansen-în Revista de securitate comunitară-anul 1.A.Jasinski. Sage Publication Inc.V=(2002)-Accesul la educaţie şi egalitatea şanselor-în Revista de asistenţă socială-nr.M.R=(2001)-Serviciile de probaţiune în ţările în curs de aderare la Uniunea Europeană-în Revista de securitate comunitară anul1.V=(1963)-Premisele reeducării şi reintegrării sociale a tinerilor deţinuţi-în Psihologia educaţiei şi dezvoltării-Editura Academiei-Bucureşti Orford.M.25-32)-Bucureşti Gialombardo.I=(1990)-Elemente de psihoteratie-Editura all-Bucureşti Hayez.D=(2003)-Intervenţia psihopedagogică asupra infractorului minor aflat în stare de privare de libertate-în Revista administraţiei penitenciarelor din România-nr. Univ.12-17)-Bucureşti Nicola.N=(1988)-Aptitudinea pedagogică-Editura Academiei-Bucureşti Mitrofan.UNESCO.109.1972)-Juvenile Delinquency.R. Abode of Readings 2 nd.G=(2000)-Delincvenţa juvenilă şi justiţia în România în perioada de tranziţie-Bucureşti Gheorghe.Fl.M=(1986)-Family Factors as Corelates and Predictors of Juvenile Conduct Problems and Delinquency-Chicago.Fl=(2003)-Fenomenologia penitenciară-Editura Oscar Print-Bucureşti Gheorghe.X.I=(1999)-Gândirea pozitivă-Editura Ştiinţifică şi tehnică-Bucureşti Holdevici. Puşcaş.V.2/2002-(p. Verza.R=(edit.I=(1995)-Delincvenţa juvenilă-Editura Ministrerului de Interne-Bucureşti Pingeot.Cluj-Napoca Piajet.D. Free Press 123.D=(1994)-La délinquance juvenile juvenile comne alternative a la represion.E=(1977)-Mijloace de educaţie-Editura Didactică şi Pedagogică-Bucureşti Giles. Annales de Vaucresson Lemay. John Wiley and Sons Haines.3/2003(p.Editura Dacia.I=(1996)-Cercetarea pedagogică-Tg.V.S.Fl=(2001)-Psihologia penitenciară-Editura Oscar Print-Bucureşti Gheorghe.(1987)-Experienţa didactică şi creativitate-Editura Dacia-Cluj-Napoca 113.M=(2003)-Transformarea centrului de reeducare din instituţie centrată pe custodie.63-67)-Bucureşti Paşca.N. Radu. probleme de monde moderne.Chr. Press Matei.D=(2004)-Povestea terapeutică-Editura Ardealul-Tg.J=(1981)-Judecata morală a copilului-Editura Didactică şi Pedagogică-Bucureşti Păunescu.3-(p.I=(1995)-Agresivitatea umană-Editura Trei-Bucureşti Faber.I=(2002)-Relaţia deţinut-familie şi abordarea ei în cadrul programului socio-educativ-în Revista administraţiei penitenciarelor din România-nr.Butoi.M=(1959)-Manuel de psychologie juridique-Paris.W=(1989)-Deliquency in adolescence.Z=(1992)-Psychologie et education des jeunes deliquenth-Louvain la Neuve Diffussion Unic.P.CIACO Henggeler.M=(1961)-Les groups de jeunes inadamptés. A=(2001)-Arta educării copiilor şi adolescenţilor în familie şi în şcoală-Editura Didactică şi Pedagogică-Bucureşti Molan.M.

E.E-Punishment.1-2.R=(1994)-Infracţionalitatea între pedeapsă şi alternativă-în Studia UBB nr.92-94)Bucureşti Stănoiu. agresivitate-Editura didactică şi pedagogică-Bucureşti Radu.M=(2001)-The Handbook of Vitim Offender Mediation-USA Wirec.D=(1990)-Introducere în sociologia delincvenţei juvenile-Editura MedicalăBucureşti Rădulescu.Dianu. Lăpădat.M.A=(1978)-Educaţie şi terapie-Editura Didactică şi Pedagogică-Bucureşti Sharpe.L=(1964)-Punishment –în American Psychologist p.-23-29)-Bucureşti Rassial.19. Tancău. anul 39-(p.9-14) Stan.Verza.T=(1994)-Tranziţia şi criminalitatea-Editura Oscar Print-Bucureşti Stăvărache.L=(1973)-On being sane in insane places-în Science.L=(1999)-Psihosociologie judiciară-Editura Lumina Lex-Bucureşti Popescu.R=(2002)-Instituţia probaţiunii în România-în Revista de asistenţă socială nr.V.V=(1981)-Profilaxia delincvenţei şi reintegrarea socială-Editura Ştiinţifică şi EnciclopedicăBucureşti Prună.Ghe=(1999)-Psihopedagogia dezvoltării şcolarilor cu handicap-Editura Didactică şi PedagogicăBucureşti Rădulescu.95-101)Bucureşti Stănişor.93-99)-Bucureşti Wirec.S=(2002)-Modalităţi de intervenţie psihosocială în activitatea de probaţiune-Presa Universitară Clujeană-Cluj-Napoca Poledna.G.C=(1995)-Răspunderea juridică pentru faptele penale săvârşite de minori-Editura Continent XXI-Bucureşti Ţuţuianu. Brumă.S=(2002)-Activităţi socio-educative şi psihoterapeutice adresate minorilor din Penitenciarul Rahova-în Revista de asistenţă socială nr.134-142)-Cluj-Napoca Poledna.S=(1997)-Asistenţa socială a minorului cu comportament deviant-Editura Argonaut-Cluj-Napoca Poledna.I.V=(1998)-Delincvenţa juvenilă-Presa Universitară Clujeană-Cluj-Napoca Preda.R.C.2/2002 (p.239-253-USA Şchiopu.M.C=(2002)-Ghid de psihoterapie pentru reducerea conflictelor-Editura Oscar Print-Bucureşti Stumphauser. San Francisco. W.E=(1997)-Psihopedagogie specială-Editura Didactică şi Pedagogică-Bucureşti Umbreit. Its Current Practice.G=(2002)-Vizita de studiu efectuată în Spania-în Revista administraţiei penitenciarelor din România-nr.S=(1973)-Behavior Therapy With Delinquents-USA Solomon. J.D.E=(2003)-Delincvenţa juvenilă-Editura Oscar Print-Bucureşti Stănoiu.E=(2001)-Consiliere familială-Institutul European-Bucureşti Turnianu.J=(1979)-Frică. Banciu.Rivages Răşcanu. Implica-tions and Theory ConstableLondon Rosenhan.C=(1995)-Răspunderea juridică pentru faptele penale săvârşite de minori-Editura Continent XXI-Bucureşti Turuianu.S=(2001)-Probaţiunea în România-Presa Universitară Clujeană-Cluj-Napoca Poledna.S=(2002)-Justiţia pentru minori-în Revista de asistenţă socială nr.R. Smith.250-258.T=(1994)-Psihologie juridică-Editura Fundaţia”Chemarea”-Iaşi Puşcaş. New York Ranschburg.H=(2002)-Prevenirea şi combaterea marginalizării sociale ţelul comun pentru toate ţărilor Europei-în Revista de asistenţă socială nr.S.E=(2002)-Consideraţii depre probaţiune-în Revista de asistenţă socială nr.L.S=(1998)-Justiţia Restaurativă-O viziune pentru vindecare şi transformare-USA Stănişor. Drăgan. USA Recklers.O.Vrăşmaş.E=(2002)-Delincvenţa juvenilă-în Revista administraţiei penitenciarelor din România nr.C=(2001)-Autoevaluarea şi evaluarea didactică-Presa Universitară Clujeană-Cluj-Napoca Sen. Brezeanu.M=(1973)-Juvenile delinquency-Mc Graw-Hill. supărare.R=(1994)-Psihologia comportamentului deviant-Editura Universităţii-Bucureşti Staicu.4/2002 (p.S=(1999)-Devianţă. J-L=(1990)-L’adolescent et l’psychanalyste.S=(2000)-Actori sociali în situaţii şi interacţiuni violente-Presa Universitară Clujeană-ClujNapoca Popa.R=(1992)-Client Centred Therapy.J. criminalitate şi patologie socială-Editura Lumina Lex-Bucureşti Rudica.74-78)-Bucureşti Walters. Poledna.2/2002 (p.6/2002-(p.C=(2002)-Repere pentru acţiune în educaţie-Editura Oscar Print-Bucureşti Powak.1/2002 (p.R=(1994)-Psihologia comportamentului deviant-Editura Universitaţii-Bucureşti Rogeus.C.E=(1981)-Psihologia vârstelor-Editura Didactică şi Pedagogică-Bucureşti Şoitu.C.S=(2003)-Dezvoltări dizarmonice de personalitate în copilărie şi adolescenţă – Editura Paralela 45-Piteşti Preda.Poledna.1/2002 (p. Grusec.U. USA 95 .Paris.S.T=(1981)-Familia în faţa conduitelor greşite ale copilului-Editura Didactică şi PedagogicăBucureşti Răşcanu.P.A=(2002)-Ghid de consiliere vocaţională-Editura Oscar Print-Bucureşti Verza.Păun.4/2002 (p.179.33-42) Stănilor. p.

1.Zamfir. E=(2002)-Direcţii ale reformei sistemului de protecţie pentru copii şi familie-în Revista de asistenţă socială nr.29-51)-Bucureşti Zamfir. Zamfir.2/2001-Bucureşti ***=2002-Revista de asistenţă socială-nr.C=(2002)-Excluziunea şi incluziunea socială.272002 (p.3/2001-Bucureşti ***=2001-Revista de securitate comunitară-anul 1-nr.2. România în contextul european-Editura AlternativeBucureşti Zehr.C=(1995)-Politici sociale.3/2002-Bucureşti ***=2004-Monitorul Oficial-anul 172 (XVI)-nr.6/2002 (p.5-99)-Bucureşti Zamfir E.H=(1990)-Changing Lenses-USA ***=1990-Convenţia Naţiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului ***=1990-Principiile Naţiunilor Unite pentru prevenţia delincvenţei juvenile-Principiile de la Riyadh ***=1989-Standardul de reguli minime ale Naţiunilor Unite –administrarea justiţiei pentru minoriRegulile de la Beijing ***=1990-Regulile Naţiunilor Unite pentru protecţia minorilor privaţi de libertate ***=2002-Raportul României privind „Politicile de protecţie a copilului în situaţii de risc”-UNICEF ***=1992-Codul penal şi Codul de procedură penală-Editura Cutuma-Bucureşti ***=1970-Codul familiei-INDEX şi colecţia legislativă-Bucureşti ***=2002-Curriculum Naţional-programe şcolare pentru învăţământul preuniversitar-MEC ***=1998-Sisteme de programe socio-educative pentru resocializarea persoanelor aflate în custodieMinisterul Justiţiei-DGP ***=1998-A pune reguli în acţiune ***=1998-Manday’s therapeutic community-Handbook-USA ***Larousse-1997-Dicţionar de psihiatrie-Editura Univers enciclopedic-Bucureşti ***=2002-Alege să trăieşti în libertate-mapa CRED-UE-Centul Român pentru Educaţie şi DezvoltareBucureşti ***=2001-Revista de securitate comunitară-anul 1-nr. concepte cheie ale politicilor sociale-în Revista de asistenţă socială nr.497-2 iunie 2004 96 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful