P. 1
DELINCVENTA JUVENILA SI REINTEGRAREA IN COMUNITATE

DELINCVENTA JUVENILA SI REINTEGRAREA IN COMUNITATE

|Views: 182|Likes:
Published by july joly

More info:

Published by: july joly on Apr 04, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/16/2011

pdf

text

original

DELINCVENŢA JUVENILĂ ŞI REINTEGRAREA ÎN COMUNITATE Dr.

Maria Dorina PAŞCA

Argument
COPILUL reprezintă pentru orice popor, bunul său cel mai de preţ care, certificând valoarea culturală şi spirituală, înnobilează prin însăşi existenţa sa, generaţii după generaţii, strânse-n codici, norme şi reguli pentru ca EL, să cunoască în acelaşi timp şi demnitatea, respectul, dorinţa şi dreptul de a trăi, greşeala, împăcarea, bucuria, iubirea, certitudinea, teama şi tot ce-l face să se prezinte şi reprezinte ca simbol al întregului Univers. Pornind de la aceste deziderate, copilul trebuie privit ca FIINŢĂ şi nu ca un obiect ce poate fi manipulat la un moment dat sau care, pe scara seismelor sociale, depistează grava „avarie”a educaţiei sale, prin prisma delincvenţei şi a incoerenţei atitudinale a semenilor săi. În relaţia ce-o stabilim cu el, „primo non nocere”, îi acordăm toată încrederea, făcându-l ca încetul cu încetul să-şi descopere incertitudinile vârstei, să le depăşească, ajungând în timp la delimitările structurale de personalitate ce-l pot identifica prin manifestări comportamentale substituite uneori unei reale comunicări. Din aceste perspective, încărcate de profunde schimbări atât pe plan fizic cât şi psihic, preadolescentul şi/sau adolescentul , ajung să-şi definească identitatea şi prin „lumea” pe care şi-o crează sau duritatea unor secvenţe a căror actori sunt, involuntar sau nu, trăindu-le cu o intensitate maximă. În aceste situaţii, de multe ori „compatibilitatea” dintre El şi COMUNITATE, nu are acelaşi numitor comun. Atunci, reperele sale comportamentale, pot decodifica ceea ce la un moment dat duce la schimbarea statusului obişnuit, cu cel al privării de libertate, al minorului între 14-16 ani devenit prin proprioul discernământ, răspunzător penal de faptele sale. Aflat în centrul de reeducare şi/sau penitenciar, deţinutul minor ispăşeşte pedeapsa penală, dar rămâne cuprins în aria cognitiv-comportamentală, atât sub raportul secvenţei pedagogice cât şi psihologice, amândouă colaborând la realizarea reintegrării şi resocializării „părţii vătămate sufleteşti”. Existenţa unei alternative la pedeapsa penală , reprezintă un nou cod comportamental faţă de membrii săi. Ea are în acest moment sarcina de a socializa, integra şi nu marginaliza şi exclude. Tocmai în acest context, cercetarea noastră aduce probaţiunea ca alternativă viabilă a reintegrării infractorului minor în comunitate, determinând-o pe cea din urmă , să-şi aloce noi atribuţii în vederea redefinirii rolului social al membrului său ce nu depăşeşte încă vârsta celor ce au nevoie de ajutor, înţelegere şi acceptare, găsiţi doar pentru o clipă la o răscruce de drumuri. Strategia educaţională aplicată de noi, certifică importanţa acordării ŞANSEI minorului de a se reintegra în comunitate, determinând implementarea unui nou comportament atitudinal recuperator, vizând raportul constructiv şi nu distructiv ce implică acceptarea şi „de facto” , schimbarea mentalităţii membrilor acesteia. Numai aşa, minorul, supus pedepsei penale va găsi suportul moral cât şi social, de a depăşi „pragul dezvoltării sale bio-psiho-sociale” în raport cu actul de comunicare şi relaţionare cu comunitatea, în asemenea situaţii speciale create. Construcţia valorică a educaţiei rezidă în acest moment din „produsul social” pe care-l redă comunităţii atunci când anii celor mai frumoase vise sunt tulburaţi de incertitudini, izolare şi marginalizare, redându-i acestuia, încrederea, acceptarea, speranţa, dar mai ales ŞANSA de a putea merge mai departe. Cele de faţă pledează pentru această şansă, făcând din întregul demers psihopedagogic, o atitudine la început de drum , dând credit educaţional alternativei la pedeapsă, căci, el, COPILUL, trebuie să fie în CETATE, A CETĂŢII şi nu în afara ei.
87

Astfel: Cap. sociologice şi psihologice). prefigurează elementele ce vor da contur definirii delincvenţei juvenile cât şi conturării unui profil de personalitate a infractorului minor. Administrarea justiţiei pentru minori (1995).III-Impactul privarii de libertate asupra minorului. de vinovăţie şi de încriminare. Abordarea delincvenţei din varii aspecte (juridice. cu implicarea profundă a individualităţii individului delincvent şi nondelincvent. tratează delincvenţa ca parte a devianţei. ci restabilirea echilibrului obiectiv”. el. realizarea profilului psihologic a infractorului minor (14-16 ani) a pornit de la instabilitatea emotiv-acţională şi inadaptarea socială. punându-se de fapt problema „măsurii” şi a economiei puterii punitive. Cap. urmând a „face loc”furtului. reliefând totodată faptul că sentinţa justă trebuie să restabilească un echilibru între viaţă şi ispăşire.I-Delincvenţa juvenilă.pedeapsa penală este o funcţie generalizată. ajungând a redefini atât implicarea cât şi pedeapsa. luându-şi metaforic cântar. ca factori catalizatori la un moment dat.II-Identitatea minorului din perspectiva standardelor internaţionale şi a legislaţiei româneşti în vigoare. trecând prin faza imaturităţii şi ajungând la momentul asumării responsabilităţii. „magia” de a face bine şi a nu se mai întâmpla nimic din ceea ce poate fi rău. Codul Penal şi Codul Familiei. copilul. În cazul cercetării noastre. adăugând Standardele internaţionale legate de prevenirea delincvenţei juvenile (1990). Cap. abandonul şcolar. creând o discrepanţă în scopurile colective şi obiectivele individuale. în speţă. în faţa unor fapte săvârşite. reliefând prin abordarea fiecărui capitol. beneficiind de toate drepturile conform Convenţiei Naţiunilor Unite privind drepturile copilului (1990). În acest context. având un caracter ilicit. aspectul subiectiv. Privită din perspectiva cercetării noastre. Important este faptul că „trebuie să pedepsim exact atât cât să împiedicăm”. din punct de vedere: a)-juridic-comportamentul delincvent este definit prin prisma unor trăsături specifice . complexitatea fenomenului supus atenţiei cât şi sublinierea elementelor personale şi originale elaborate şi aplicate în vederea validării ipotezelor de la care s-a pornit. având şi dând dovadă sau nu de discernamânt (minorul aflându-se între 14-16 ani). violului. absenţe repetate şi îndelungate de la şcoală. ca şi la fiecare dintre elementele sale. tâlhăriei. pe două secvenţe complementare în construcţia lor şi anume: a)-Abordări teoretice privind problematica studiată b)-Rezultatele investigaţiei întreprinse Vom continua prezentarea cercetării noastre. concretizată în cazul nostru ca având începutul în: fuga de la domiciliu. coextensivă în întregul corp social. ajungând la tentativa de omor şi omor. este privit ca fiinţă şi nu obiect. porneşte de la faptul că. maturizarea socială şi delincvenţa. 88 . b)-sociologic-vizează dezordinea socială ca stare de înadecvare a reţelei de statusuri şi roluri. Protecţia minorilor privaţi de libertate (1990) cât şi aprobarea Standardelor minime obligatorii privind centrul de pregătire şi sprijinire a reintegrării sau integrării copilului în familie (2004). axioma „Importantă nu este vina. exemplul pierzându-şi de-a lungul istoriei vieţii şi pedepsei. clarificări conceptuale. implică pedeapsa prin prisma faptei şi-a făptaşului. c)-psihologie-delincvenţa apare ca o necesitate de integrare a abordării normativelor juridice şi a dimensiunii sociake a delincventului. ele manifestându-se prin extinderea puternică a sferei de nevoi şi aspiraţii individuale (grup) care nu-şi găsesc pe deplin satisfacţia.Teza de doctorat se structurează în prezentarea sa. ca trecute fiind prin filtrul politicilor sociale şi a stării economice.

Pentru a aplica metodologia adecvată. infractorul minor fiind cel care trebuie să se reintegreze.) concretizate în jaloane ale derulării strategiilor educaţionale personalizate. e momentul în care.) am înscris şi ipotezele specifice (I.V-Fundamentele conceptuale şi metodologice ale cercetării susţine probaţiunea ca alternativă la pedeapsa penală. vom constata că prin actul de privare de libertate. Ipotezele specifice (I. stima şi imaginea de sine care. marcând totodată etapele designului experimental conceput şi aplicat în acest caz. încrederea.IV. ar fi bine ca protejarea comunităţii faţă de deţinutul minor să nu se manifeste prin refuz. cât şi cu alte relaţii ce trebuiesc menţinute cu lumea de afară.-Asistarea psihopedagogică a minorului aflat în stare de privare de libertate. Astfel. resocializeze. terapii şi psihoterapii). activităţi în domeniul educaţional şi social. atunci contribuim la scăderea controlată a riscului de recidivă a acestuia. ci prin găsirea în comun a unor posibilităţi viabile de reintegrare.) le-am codificat pornind de la: -I. am pornit de la considerente ce definesc deţinutul ca fiind o persoană căruia tratamentul aplicat trebuie să-i încurajeze autorespectul şi să-i dezvolte simţul responsabilităţii aflat pe o perioadă de timp limitată. se aduce atingere valorii educative pe care o deţine subiectul. La validarea ipotezei generale (I.G. atunci întregul demers logistic contribuie la pregătirea sa pentru integrarea în comunitate. necesitând la un moment dat.S. care începe exact din momentul condamnării şi izolării sale de societate. cu precădere a delincvenţilor minori. atunci identificăm surse comportamental-atitudinale. de recuperare a locului mai bun dacă se poate în comunitate. neînţelegere şi neacceptare. atât protecţia cât şi implementarea unor strategii psihosociale de reeducare şi reintegrare socială. -I.Parcurgând „valoric” paşii unui deţinut. având specificitatea sa creată de locaţia în care se află subiectul. Un loc aparte l-am rezervat pregătirii psihopedagogice a deţinutului minor pentru liberare. Punctul forte a reintegrării în acest compartiment custodial. şi reintegrarea ca reprezentând modalitatea în care accentul se pune pe includerea şi nu excluderea lui din societate.1= dacă derulăm programele specifice iniţiate pentru infractorul minor aflat în stare de privare de libertate. privind noul său rol social. comunitatea repunându-l în drepturile sale morale. penitenciar) procesul instructiv-educativ continuă. de instituirea acelor comunităţi terapeutice care vor facilita într-o asemenea contextualitate: conştiinţa. 89 . îl reprezintă contactul sporit cu familia. Cap. surprinde în primul rând adolescentul doar prin manifestarea atipică a dezvoltării sale. Cu toate acestea. acordând un rol deosebit familiei cât şi comunităţii. cu alte persoane. în starea de privare de libertate (centru de reeducare. dacă aplicăm strategii educaţionale personalizate privind reintegrarea infractorului minor asistat. Tot acum.) a cercetării noastre porneşte de la premisa că. cunoaştere.S.S. acţionându-se asupra sa prin: -secvenţa pedagogică (implementată prin procesul instructiv-educativ desfăşurat la nivel de şcoală) -secvenţa psihologică (îşi face prezenţa prin derularea de programe. schimbarea statusului social. ce poate determina la un moment dat. contacte profesionale şi instituţionale. restabilizează încetul cu încetul echilibrul psiho-social al minorului aflat în custodie. ipoteza generală (I. Cap. privat de libertate.2= dacă operăm asupra infractorului minor asistat.G.S. profil psihologic. Ar fi necesare pentru „reacomodarea” din nou cu societatea. rolul său de actor fiind acela de minor infractor.

) enunţată anterior şi care e generată de : I. Decodificând populaţia aflată în studiu. prin serviciile de RSS îi pregăteşte pentru reîntoarcerea în comunitate. după cum urmează: Total populaţie investigatăSubiecţi cuprinşi în derularea programului de intervenţie psihopedagogicăSubiecţi cuprinşi în derularea programelor de reintegrare în comunitate 267 217 50un accent deosebit punându-se pe interpretarea psihopedagogică a datelor. b)-reintegrarea în comunitate a infractorului minor asistat (14-16 ani). penitenciarul pentru tineri şi minori (PNT +T+M) şi penitenciar (PNT). dar şi de a se reintegra fără probleme în aceeaşi comunitate la care aparţine de drept. un loc special fiind acordat asistării psiho-sociale a subientului. atunci când comunitatea nu se implică în restabilirea rolului său social.-I.1 + I. pregătirea pentru liberare.=I. Din perspevtiva ipotezelor specifice (I. Este de menţionat şi faptul că cercetarea noastră cuprinzând atât eşantionarea după conţinut cât şi a grupului ţintă (populaţia investigată) s-a desfăşurat în perioada: a)-intervenţia psihopedagogică-anii 2002-2003 b). în actul de reintegrare a infractorului minor asistat.S. deloc uşoară a reintegrării infractorului minor în comunitate. deoarece selecţia minorilor între 14-16 ani s-a efectuat în interiorul grupului de către operator (noi cei în cauză. beneficiarul strategiilor educaţionale derulate cu ajutorul serviciilor de RSS şi a calităţii noastre. Eşantionarea infractorului (14-16 ani) am realizat-o: a)-multifazică = pentru programul de intervenţie psihopedagogică. conştientizăm necesitatea abordării probaţiunii. atunci. asupra căruia prin derularea logisticii educaţionale am realizat atât secvenţa pedagogică (status educaţional şi social) cât şi cea psihologică (relaţia cu familia. pe baza deciziei hotărârii judecătoreşti. obţinute de-a lungul cercetării.G.). b)-pe cote = pentru programele de reintegrare (strategii educaţionale).reintegrarea în comunitate-anii 2002-2004 cuprinzând un total de 267 de subiecţi. Derularea acestor programe măreşte şansa reuşitei reintegrării în comunitate a infractorului minor asistat.) rezultă ipoteza generală (I. minorii între 14-16 ani proveniţi din centrul de reeducare (C. strategii educaţionale personalizate) şi a cuprins acei clienţi asupra cărora sistemul de probaţiune. infractorul minor între 14-16 ani aflat în stare de privare de libertate (detenţie) ne-am oprit asupra eşantionului format din acei minori între 14-16 ani. realizatori de programe educaţionale.S.S. relaţia cu comunitatea alături de tehnicile psihoterapeutice specifice aplicate).G. ce a cuprins: a)-intervenţie psihopedagogică asupra infractorului minor (14-16 ani) aflat în stare de privare de libertate. strategia educaţională personalizată ca punct de referinţă în munca.R. dornic de schimbarea pe care o aşteaptă. 90 .S. ca alternativă educaţională la pedeapsa penală (încarcerarea). care din anumite perspective. Eşantionarii populaţiei investigate i-a urmat eşantionarea conţinutului. au două alternative:de a recidiva.3.S. ca rezultantă a unicităţii subiectului. ca elemente teoretice necesare conturării designului experimental al cercetării noastre. recâştigându-şi astfel noul său rol social în cadrul comunităţii. În această direcţie. strategia a cuprins atât domeniul educaţional cât şi cel social.3= dacă implicăm comunitatea prin serviciile de RSS. şi de consilier de reintegrare socială şi supraveghere. deoarece din eşantionul de bază (deţinuţi minori între 14-18 ani) am compartimentat în subeşantioane. 2 + I. schimbând totodată şi optica comunitarilor (cetăţenilor) asupra celui ce greşeşte şi trebuie să ispăşească prin pedeapsă.

domeniul educaţional (completarea studiilor şcolare la anumite nivele) b). aşa cum am dovedit-o de-a lungul cercetării noastre. factorii psihosociali specifici acestui demers. vizează acât conceptul de probaţiune şi rolul serviciilor de reintegrare socială şi supraveghere (RSS). câr şi proiectelor comunităţii ce-l au ca „actor principal” pe scena atât de labilă uneori a vieţii. dar şi în libertate. implementând în timp şi serviciile din sistemul probaţiunii ca alternativă la pedeapsă. modalităţile concrete de reintegrare a infractorului minor asistat. ci. capacitatea de a menţine un echilibru dinamic între interesul personal şi cel al societăţii. Cap. aduce în prim plan conceperea şi promovarea programului de intervenţie psihopedagogică „Împreună” asupra infractorului minor (14-16 ani) ca modalitate de a acorda cea de-a doua şansă privind reducerea vulnerabilităţii sociale şi psihologice a subiectului direct implicat. Validarea aplicării programului (care a cuprins şi un ghid practic de aplicare) a constat în reuşita schimbării modului de comunicare şi relaţionare cât şi a implementării elementelor de integrare socială şi resocializare. destul de precară şi în comntinuă căutare a locului său între valorile umane.Cap VI. am ţinut cont de particularităţile de vârstă ale subiectului cât şi de implicarea comunităţii în realizarea morală a acestuia. în 91 . au fost: programe educative legătura şi relaţionarea cu familia noul rol social perceput prin planul educaţional cât şi social personalizat realizarea în cadrul compartimentului educaţional a statusului său vizând şcolarizarea derularea secvenţei sociale prin implicarea directă a comunităţii (ca formator şi beneficiar) prezenţa elementului de cunoaştere personalizată. Se remarcă în acest sens strategia psihopedagogică personalizată aplicată pentru primul domeniu cât şi derularea programului menit a obţine un loc de muncă prin pregătirea profesională-„Şi eu pot să reuşesc”.Reintegrarea în comunitate a infractorului minor. protejând atât cât este posibil. faptul că strategiile educaţionale personalizate. infractorul minor nu trebuie să aibă poziţia de exclus din societate. minorul ajunge în timp a se raporta la maturitatea sa socială. structura personalităţii adolescentului. Acestora li se adaugă intervenţia realizată prin RSS în comunitate pentru 17 subiecţi ce-au beneficiat de strategii personalizate vizând: a). De aceea. se remarcă programul „De mine depinde totul”-privind reducerea şanselor de recidivă. modalităţile concrete de activitate cât şi strategiile educaţionale personalizate folosite atât la nivel carceral. care a cuprins un număr de 33 de infractori minori asistaţi. În contextul celor derulate prin logistica prezenttaă până în acest moment. având ca element definitoriu. de inclus capabil să-şi găsească locul dar să şi imprime personalitatea sa noului rol social pe care comunitatea. VII. Astfel. Programul s-a derula în 10 unităţi privative de libertate cuprinzând un număr de 217 infractori minori. Învăţând a se cunoaşte şi apoi a evita conflictul cu comunitatea .domeniul social (calificarea şi ocuparea profesională:-curs de calificare şi gasirea unui loc de muncă). a riscului de recidivă Este de menţionat în cadrul acestei secvenţe conceptuale. un loc aparte revenind nevoilor şi aspiraţiilor personale. axându-se atât pe implementarea secvenţei pedagogice cât şi a celei psihologice. au fost derulate în penitenciar prin „Serviciul de reintegrare socială”. acordând unicitate demersului educaţional din perspectiva rolului său social reducere la valoarea minimă sau chiar totală. materializate în nevoia de schimbare şi reducerea şanselor de recidivă. Pentru a ajunge la rezultate. programe educative personalizate privind reintegrarea infractorului minor asistat în comunitate.Intervenţia psihopedagogică asupra infractorului minor.

ceea ce reprezintă nota bene a întregului demers educaţional întreprins asupra infractorului minor. Certitudinea validării ipotezelor este dată de reperele atitudinale atât la nivelul infractorului minori cât şi a comunităţii. dând certitudinea reuşitei? Nu altceva decât 92 . e imperios necesară cunoaşterea dezvoltării sale bio-psihosociale pentru a preîntâmpina noi manifestări a conduitelor şi comportamentelor de risc. punctând în joc. Responsabilitatea pe care ne-am asumat-o în derularea unei asemenea cercetări. scopul cercetării noastre fiind atins. resocializării şi reintegrării minorului aflat într-o situaţie specială dată. interesele celor pe care îi apără. ca răspuns al comenzii sociale realizată la nivelul subientului nostru. sporind astfel gradul de compatibilitate ulterioară cu cerinţele comunităţii cât şi a creşterii responsabilităţii educaţionale a acestuia faţă de membrul său aflat în stare de privare de libertate. dar care.scăderea substanţială a stării riscului de recidivă. . iar „valoarea de timp şi în timp” este cea care dă credibilitate şi validitate noii alternative la pedeapsa penală.transformarea centrelor de încarcerare pentru minori şi tineri. Pasul uriaş făcut în acceptarea de către comunitate a unei alternative la pedeapsa penală.menţinerea legăturii permanente cu familia infractorului minor.cunoştinţă de cauză. reprezintă punctul de plecare în aplicarea logisticii instrumentată în vederea recunoaşterii probaţiunii cât şi a implicării sale în depăşirea momentelor de „criză ale vieţii” trăite de minorul între 14-16 ani. . prin aportul direct şi personalizat al serviciilor de reintegrare socială şi supraveghere (RSS) din cadrul sistemului de probaţiune. Munca nu a fost şi nu este deloc uşoară. instrumentată ca element component al identităţii sale comunitare.identificarea şi realizarea noului rol social al infractorului minor în comunitate. îl poate acorda cu toată încrederea de care este capabilă. realizând de fapt. cât şi de reper şi referinţă în pregătirea deţinutului pentru reintegrarea sa în comunitate. în vederea reabilitării.chiar dacă minorul se află în stare de privare de libertate. CONCLUZII Întregul demers pedagogic iniţiat prin cercetarea noastră de faţă. În contextualitatea celor menţionate anterior: . prin schimbarea opticii educaţionale şi implicarea directă în actul de reintegrare a părţilor direct interesate.intervenţia psihopedagogică asupra minorului. şcoala rămâne punctul forte şi în continuare ca factor instructiv-educativ. a impus o temeinică cunoaştere a preadolescentului şi/sau adolescentului (14-16 ani) atât din perspectiva raportării sale la comunitate cât şi versus. este şi continuă să se raporteze la comunitatea căreia îi aparţine. răbdarea şi consecvenţa fiind „unităţile de măsură” alături de schimbarea mentalităţii comunităţii. a determinat găsirea şi aplicarea unei noi strategii educaţionale menite a facilita infractorului minor. Ce pot certifica toate acestea. certifică faptul că la această vârstă (14-16 ani). reintegrarea sa în comunitate. iar ipotezele validate. Şi toate converg spre reuşită. . . privind reintegrarea sa în comunitate. având centrat întregul dispozitiv logistic pe minorul vulnerabil. în „comunităţi educaţional-terapeutice” cu multiple valenţe formativ-educative. .folosirea de strategii educaţionale personalizate privind reintegrarea în comunitate. ceea ce crează noi modalităţi de abordare. Cercetarea noastră reprezintă un început într-o secvenţă educaţional-formativă specială. „matricea rolului său social” din perspectiva maturizării sociale. .

111.-105-110)-Bucureşti Allport.V. Vă rog să aveţi încredere şi grijă de mine.A.81-93)-Bucureşti Abraham. Deneve. 81 (p.R. 106. Review of Child Development Research.26-29)Bucureşti Boudan.L=(1964)-Frustration-aggression hypothesis-Psyhological Buletin.V=(1976)-Psihologia comportamentului deviant-Editura Ştiinţifică şi EnciclopedicăBucureşti Drăgan.A.Bucureşti Ceauşescu .R=(1989)-Tratat de sociologie-Paris Boudon. Iacob.K. Ştiu că pot să mă îndrept şi să muncesc.N.Ball.Nica –Udangiu.-16 ani).R.D=(1991)-Social psychology-Ally and Bacon-Boston USA 130.Epelbaum (cood.I=(2002)-Încadrarea în muncă a tinerilor confruntaţi cu riscul marginalizării sociale-în Revista de asistenţă socială nr.1.1/2002-(p. Am sămi ascult viitorii colegi de muncă.J. C.University of Wisconsin Madison Botbal.I.L=(1986)-Psihiatria preventivă-Edirura medicalăBucureşti Amza .M=(1992)-Temperature.J.E. de care are nevoie în acele momente. consequenses and control.III Univ. vol.S=(1978)-Psihologia procesului educaţional-Editura Didactică şi Pedagogică-Bucureşti Dragomirescu.P=(2002)-Probaţiunea în sistemul judiciar românesc-în Revista de asistenţă socială-nr.2/2002-(p.Y. p.A.T=(1997)-Conotaţii criminogene şi noi riscuri pentru ordinea publică-Editura Lumina LexBucureşti Băban.Ferrari.A=(1984)-Consultation an Aid to Successful Social Word-London Berkowitz.T.L=(1998)-Psihologia şcolară-Editura Polirom-Iaşi Craig.R=(1997)-Tratat de sociologie-Editura Humanitas-Bucureşti Bocoş.Berkovitz.G. Paris.V.receptarea de către subiect a mesajului strategiei educaţionale aplicate şi acceptarea ajutorului de către infractorul minor asistat.L=(1972)-Control of aggression. ca să nu mai disper” (S. New York.2 Clifford.6/2002-(p.43-47). N.B. Galdfrid. aggression and the negative escape model-Psychological Bulletin.St. Lemeni.Paris Davitz. Petroman. să lăsăm aprecierea reuşitei şi finalităţii noastre. Petrovai.W=(1991)-Structura şi dezvoltarea personalităţii-Editura Didactică şi Pedagogică-Bucureşti Angheluţă.M. să aparţină beneficiarului (infractorul minor asistat) care .Nica-Udangiu. Mc Graw Hill Inc. USA Cindrea.Felix Alcan 93 . M=(1993)-Protection judiciare et sociale de l’enfance. Of Chicag Press Berkowitz. Dar.M=(2003)-Teoria şi practica cercetării pedagogice-Editura Casa Cărţii de Ştiinţă-Cluj-Napoca Bieury. tendinţe soluţii-în Revista de asistenţă socială nr.) Psichiatrie de l’enfant et de l’adolescent. Mărgineanu.165-176) Berkowitz. Mih.Baron.R=(1978)-The Psychology of Person Identification-London 122.P. În : P.I=(2002)-Manualul consilierului de reintegrare socială şi supraveghere-Editura ThermisCraiova D’Zurila.107-126 Durkhleim.D=(2001)-Consiliere educaţională-Cluj-Napoca Bălan.72.R=(1971)-Problem solving and behavior modification-Journal of abnormal Psychology-USA.T=(1993)-Psihologie judiciară-Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică-Bucureşti Brown. prin contractul său personal.L=(1974)-Some determinants of impulsive aggression:the real of mediated associations with reinforcement of aggression. Vreau să învăţ de la cei ce-mi arată. Flamarion 121.M=(1998)-Copilul instituţionalizat-Editura Didactică şi Pedagogică-Bucureşti Durnescu.A=(1996)-Manual de psihologie generală-Editura Antet-Bucureşti Bogdan.. L=(1993)-Agression:its causes. O să vorbesc frumos cu ei.D=(1992)-Educaţia noastră cea de toate zilele-Editura EurobisTimişoara Dumitrana.A. Elas R=(2002)-Studii comparative privind sistemele penitenciare europene privind sistemele penitenciare europene-în Revista administraţiei penitenciarelor din România-nr.N=(2001)-Pedagogie judiciară-Editura Lumina Lex-Bucureşti Cosmovici. dă certitudine şi veridicitate ŞANSEI: „Vreau să mă schimb şi mă bucur că are cine să mă ajute.Chombart de Lanwe.1/2002(p.J=(1973)-Psychopatologie sociale de l’enfant inadapté-CNRS. Psychological Review.E=(1938)-L’educaţion morale-Paris.A. Bibliografie : Abraham P =(2002)-Delincvenţa juvenilă în România:stare de fapt. Bull.G. Byrne.

Park Sage 114.C=(1984)-Coordonatele metodologice ale recuperării minorului inadaptat-Editura Didactică şi Pedagogică –Bucureşti Pitulescu.R=(2001)-Serviciile de probaţiune în ţările în curs de aderare la Uniunea Europeană-în Revista de securitate comunitară anul1.Zrenghea.13-18)-Bucureşti Paşca.K.D=(2003)-Intervenţia psihopedagogică asupra infractorului minor aflat în stare de privare de libertate-în Revista administraţiei penitenciarelor din România-nr. Annales de Vaucresson Lemay..=(1998)-Cum să ne purtăm cu personalităţile dificile-EdituraTrei-Bucureşti Le Blanc.C=(1981)-Psihologia relaţiilor morale interpersonale-Editura Scrisul românesc-Craiova Mitrofan.I=(1995)-Agresivitatea umană-Editura Trei-Bucureşti Faber.-Mureş Petcu.W=(1964)-La délinquance juvénile.G=(2000)-Administrarea justiţiei în comunitate-Editura Export-Bucureşti Gilles. John Wiley and Sons Haines.M.G=(2000)-Delincvenţa juvenilă şi justiţia în România în perioada de tranziţie-Bucureşti Gheorghe. Abode of Readings 2 nd.13-17)-Bucureşti Ghiran.T=(1992)-Psihologia judiciară-Editura Şansa-Bucureşti Moisin. Free Press 123.3-(p.I.Z=(1992)-Psychologie et education des jeunes deliquenth-Louvain la Neuve Diffussion Unic.N.I=(1995)-Delincvenţa juvenilă-Editura Ministrerului de Interne-Bucureşti Pingeot. Ed.M.N. nr.S. Mazila.V.N=(1988)-Aptitudinea pedagogică-Editura Academiei-Bucureşti Mitrofan.3/2003(p.I=(1996)-Cercetarea pedagogică-Tg.M=(2003)-Transformarea centrului de reeducare din instituţie centrată pe custodie.I=(1992)-Pedagogie-Editura Didactică şi Pedagogică-Bucureşti Nicola.I=(2003)-Tratat de pedagogie şcolară-Editura Didactică şi Pedagogică-Bucureşti Olaru.E=(2002)-Comunicarea eficientă cu copiii-Editura Curtea veche-Bucureşti Foucault. Universite de Geneve 94 .R=(edit.M=(1977)-La délinquance a l’adolescence.Eilb-Eibersfeldt. Puşcaş. Mera. Press Matei.W=(1988)-The Moral Child:Nurturing Children’n Natural Moral Growth.PUF Loeber.Fl=(2001)-Psihologia penitenciară-Editura Oscar Print-Bucureşti Gheorghe. în comunitate educaţional-terapeutică-în Revista de criminologie (pag.R.25-32)-Bucureşti Gialombardo.P.6/2002(p.M.V=(1963)-Premisele reeducării şi reintegrării sociale a tinerilor deţinuţi-în Psihologia educaţiei şi dezvoltării-Editura Academiei-Bucureşti Orford.J=(1979)-Mesures de prevension de la delinquance juvenile-Naţions Unites. Newbury. Verza.s.Cluj-Napoca Piajet.Andre.D=(1994)-La délinquance juvenile juvenile comne alternative a la represion.Fl. Sage Publication Inc. Radu.W=(1989)-Deliquency in adolescence.P=(1999)-Aspecte de psihiatrie clinică şi socială a copilului şi adolescentului-Editura Generis-Cluj-Napoca Golu.M=(1999)-Delincvenţa .E=(1997)-Psihologia copilului-Editura Didactică şi Pedagogică-Bucureşti Groza.M=(1959)-Manuel de psychologie juridique-Paris.I.(1987)-Experienţa didactică şi creativitate-Editura Dacia-Cluj-Napoca 113.A.J=(1981)-Judecata morală a copilului-Editura Didactică şi Pedagogică-Bucureşti Păunescu.I=(1999)-Gândirea pozitivă-Editura Ştiinţifică şi tehnică-Bucureşti Holdevici.3/2001-(p. Zlate. A=(2001)-Arta educării copiilor şi adolescenţilor în familie şi în şcoală-Editura Didactică şi Pedagogică-Bucureşti Molan. probleme de monde moderne.X.Paris. nr.A=(2002)-Justiţia Restaurativă-în Revista de Ştiinţă Penitenciară nr. Paris Lelord. New York Kwaraceus.Fl=(2003)-Fenomenologia penitenciară-Editura Oscar Print-Bucureşti Gheorghe.Damon.V=(2002)-Accesul la educaţie şi egalitatea şanselor-în Revista de asistenţă socială-nr.Fr.M=(1997)-A supraveghea şi a pedepsi-Editura Humanitas-Bucureşti Geisller. Stouthamer-Loeber.N. M=(1979)-Previziune şi control în procesul didactic-Editura Dacia-Cluj-Napoca Ionescu.I=(1990)-Elemente de psihoteratie-Editura all-Bucureşti Hayez.1972)-Juvenile Delinquency.59-61)-Bucureşti Paşca.D.Jasinski.V.I=(2002)-Relaţia deţinut-familie şi abordarea ei în cadrul programului socio-educativ-în Revista administraţiei penitenciarelor din România-nr.Case.34-49)-Bucureşti Henggeler.12-17)-Bucureşti Nicola.Editura Dacia.Fl=(1998)-Dinamica penitenciară-Editura Oscar Print-Bucureşti Gheorghe.St=(2001)-Prevenirea infracţiunilor în Swansen-în Revista de securitate comunitară-anul 1.Butoi.M=(1961)-Les groups de jeunes inadamptés.UNESCO.2/2002-(p. Preda.D=(2004)-Povestea terapeutică-Editura Ardealul-Tg.W=(1989)-Delinquency in Adolescence. London Ionescu. Univ.J=(1998)-Psihologia comunităţii-Editura Oscar Print-Bucureşti Pascu.E=(1977)-Mijloace de educaţie-Editura Didactică şi Pedagogică-Bucureşti Giles. New York.Drăgan.63-67)-Bucureşti Paşca.109.CIACO Henggeler.PUF Lopez.4/2001-(p.M=(1986)-Family Factors as Corelates and Predictors of Juvenile Conduct Problems and Delinquency-Chicago.M.-Mureş Nicola. Iftenie.Holdevici.Chr.repere psihosociale.M.

D=(1990)-Introducere în sociologia delincvenţei juvenile-Editura MedicalăBucureşti Rădulescu.Ghe=(1999)-Psihopedagogia dezvoltării şcolarilor cu handicap-Editura Didactică şi PedagogicăBucureşti Rădulescu.R=(1994)-Infracţionalitatea între pedeapsă şi alternativă-în Studia UBB nr.R=(1994)-Psihologia comportamentului deviant-Editura Universităţii-Bucureşti Staicu. Banciu. Brezeanu.E=(1981)-Psihologia vârstelor-Editura Didactică şi Pedagogică-Bucureşti Şoitu. USA 95 . anul 39-(p.V=(1981)-Profilaxia delincvenţei şi reintegrarea socială-Editura Ştiinţifică şi EnciclopedicăBucureşti Prună. Poledna.C.S=(1998)-Justiţia Restaurativă-O viziune pentru vindecare şi transformare-USA Stănişor.G. p.E=(2001)-Consiliere familială-Institutul European-Bucureşti Turnianu. New York Ranschburg.C=(2002)-Ghid de psihoterapie pentru reducerea conflictelor-Editura Oscar Print-Bucureşti Stumphauser. Brumă.S=(2001)-Probaţiunea în România-Presa Universitară Clujeană-Cluj-Napoca Poledna.R=(2002)-Instituţia probaţiunii în România-în Revista de asistenţă socială nr.V.R.P.L=(1964)-Punishment –în American Psychologist p.M. Its Current Practice.I.93-99)-Bucureşti Wirec. USA Recklers.E-Punishment.S=(1997)-Asistenţa socială a minorului cu comportament deviant-Editura Argonaut-Cluj-Napoca Poledna.S=(2002)-Modalităţi de intervenţie psihosocială în activitatea de probaţiune-Presa Universitară Clujeană-Cluj-Napoca Poledna. Implica-tions and Theory ConstableLondon Rosenhan.S.J. Drăgan.S=(1999)-Devianţă.2/2002 (p.R=(1992)-Client Centred Therapy.L=(1999)-Psihosociologie judiciară-Editura Lumina Lex-Bucureşti Popescu.250-258.2/2002 (p.-23-29)-Bucureşti Rassial.M=(2001)-The Handbook of Vitim Offender Mediation-USA Wirec.E=(2002)-Consideraţii depre probaţiune-în Revista de asistenţă socială nr.J=(1979)-Frică.M=(1973)-Juvenile delinquency-Mc Graw-Hill. Smith. W.Dianu.Verza.S=(2002)-Activităţi socio-educative şi psihoterapeutice adresate minorilor din Penitenciarul Rahova-în Revista de asistenţă socială nr.U.D.A=(2002)-Ghid de consiliere vocaţională-Editura Oscar Print-Bucureşti Verza.G=(2002)-Vizita de studiu efectuată în Spania-în Revista administraţiei penitenciarelor din România-nr.Poledna. J.1/2002 (p.S=(2003)-Dezvoltări dizarmonice de personalitate în copilărie şi adolescenţă – Editura Paralela 45-Piteşti Preda.A=(1978)-Educaţie şi terapie-Editura Didactică şi Pedagogică-Bucureşti Sharpe. Lăpădat.E=(1997)-Psihopedagogie specială-Editura Didactică şi Pedagogică-Bucureşti Umbreit. agresivitate-Editura didactică şi pedagogică-Bucureşti Radu.19.E=(2002)-Delincvenţa juvenilă-în Revista administraţiei penitenciarelor din România nr.C=(1995)-Răspunderea juridică pentru faptele penale săvârşite de minori-Editura Continent XXI-Bucureşti Ţuţuianu.4/2002 (p.4/2002 (p.179.C.E=(2003)-Delincvenţa juvenilă-Editura Oscar Print-Bucureşti Stănoiu.1-2.R=(1994)-Psihologia comportamentului deviant-Editura Universitaţii-Bucureşti Rogeus.C=(1995)-Răspunderea juridică pentru faptele penale săvârşite de minori-Editura Continent XXI-Bucureşti Turuianu.T=(1981)-Familia în faţa conduitelor greşite ale copilului-Editura Didactică şi PedagogicăBucureşti Răşcanu.Paris.92-94)Bucureşti Stănoiu.C.R. supărare.V=(1998)-Delincvenţa juvenilă-Presa Universitară Clujeană-Cluj-Napoca Preda. criminalitate şi patologie socială-Editura Lumina Lex-Bucureşti Rudica.S=(1973)-Behavior Therapy With Delinquents-USA Solomon.74-78)-Bucureşti Walters.L=(1973)-On being sane in insane places-în Science.Păun.95-101)Bucureşti Stănişor.6/2002-(p.239-253-USA Şchiopu.H=(2002)-Prevenirea şi combaterea marginalizării sociale ţelul comun pentru toate ţărilor Europei-în Revista de asistenţă socială nr.Rivages Răşcanu. J-L=(1990)-L’adolescent et l’psychanalyste.C=(2001)-Autoevaluarea şi evaluarea didactică-Presa Universitară Clujeană-Cluj-Napoca Sen.T=(1994)-Tranziţia şi criminalitatea-Editura Oscar Print-Bucureşti Stăvărache.S=(2000)-Actori sociali în situaţii şi interacţiuni violente-Presa Universitară Clujeană-ClujNapoca Popa.134-142)-Cluj-Napoca Poledna.E.9-14) Stan.Vrăşmaş.T=(1994)-Psihologie juridică-Editura Fundaţia”Chemarea”-Iaşi Puşcaş. Grusec.O. San Francisco.S=(2002)-Justiţia pentru minori-în Revista de asistenţă socială nr.L.C=(2002)-Repere pentru acţiune în educaţie-Editura Oscar Print-Bucureşti Powak.1/2002 (p. Tancău.M.33-42) Stănilor.S.

3/2001-Bucureşti ***=2001-Revista de securitate comunitară-anul 1-nr.H=(1990)-Changing Lenses-USA ***=1990-Convenţia Naţiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului ***=1990-Principiile Naţiunilor Unite pentru prevenţia delincvenţei juvenile-Principiile de la Riyadh ***=1989-Standardul de reguli minime ale Naţiunilor Unite –administrarea justiţiei pentru minoriRegulile de la Beijing ***=1990-Regulile Naţiunilor Unite pentru protecţia minorilor privaţi de libertate ***=2002-Raportul României privind „Politicile de protecţie a copilului în situaţii de risc”-UNICEF ***=1992-Codul penal şi Codul de procedură penală-Editura Cutuma-Bucureşti ***=1970-Codul familiei-INDEX şi colecţia legislativă-Bucureşti ***=2002-Curriculum Naţional-programe şcolare pentru învăţământul preuniversitar-MEC ***=1998-Sisteme de programe socio-educative pentru resocializarea persoanelor aflate în custodieMinisterul Justiţiei-DGP ***=1998-A pune reguli în acţiune ***=1998-Manday’s therapeutic community-Handbook-USA ***Larousse-1997-Dicţionar de psihiatrie-Editura Univers enciclopedic-Bucureşti ***=2002-Alege să trăieşti în libertate-mapa CRED-UE-Centul Român pentru Educaţie şi DezvoltareBucureşti ***=2001-Revista de securitate comunitară-anul 1-nr. Zamfir. E=(2002)-Direcţii ale reformei sistemului de protecţie pentru copii şi familie-în Revista de asistenţă socială nr. România în contextul european-Editura AlternativeBucureşti Zehr.497-2 iunie 2004 96 .5-99)-Bucureşti Zamfir E.29-51)-Bucureşti Zamfir.272002 (p.C=(1995)-Politici sociale. concepte cheie ale politicilor sociale-în Revista de asistenţă socială nr.C=(2002)-Excluziunea şi incluziunea socială.6/2002 (p.Zamfir.2.1.2/2001-Bucureşti ***=2002-Revista de asistenţă socială-nr.3/2002-Bucureşti ***=2004-Monitorul Oficial-anul 172 (XVI)-nr.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->