DELINCVENŢA JUVENILĂ ŞI REINTEGRAREA ÎN COMUNITATE Dr.

Maria Dorina PAŞCA

Argument
COPILUL reprezintă pentru orice popor, bunul său cel mai de preţ care, certificând valoarea culturală şi spirituală, înnobilează prin însăşi existenţa sa, generaţii după generaţii, strânse-n codici, norme şi reguli pentru ca EL, să cunoască în acelaşi timp şi demnitatea, respectul, dorinţa şi dreptul de a trăi, greşeala, împăcarea, bucuria, iubirea, certitudinea, teama şi tot ce-l face să se prezinte şi reprezinte ca simbol al întregului Univers. Pornind de la aceste deziderate, copilul trebuie privit ca FIINŢĂ şi nu ca un obiect ce poate fi manipulat la un moment dat sau care, pe scara seismelor sociale, depistează grava „avarie”a educaţiei sale, prin prisma delincvenţei şi a incoerenţei atitudinale a semenilor săi. În relaţia ce-o stabilim cu el, „primo non nocere”, îi acordăm toată încrederea, făcându-l ca încetul cu încetul să-şi descopere incertitudinile vârstei, să le depăşească, ajungând în timp la delimitările structurale de personalitate ce-l pot identifica prin manifestări comportamentale substituite uneori unei reale comunicări. Din aceste perspective, încărcate de profunde schimbări atât pe plan fizic cât şi psihic, preadolescentul şi/sau adolescentul , ajung să-şi definească identitatea şi prin „lumea” pe care şi-o crează sau duritatea unor secvenţe a căror actori sunt, involuntar sau nu, trăindu-le cu o intensitate maximă. În aceste situaţii, de multe ori „compatibilitatea” dintre El şi COMUNITATE, nu are acelaşi numitor comun. Atunci, reperele sale comportamentale, pot decodifica ceea ce la un moment dat duce la schimbarea statusului obişnuit, cu cel al privării de libertate, al minorului între 14-16 ani devenit prin proprioul discernământ, răspunzător penal de faptele sale. Aflat în centrul de reeducare şi/sau penitenciar, deţinutul minor ispăşeşte pedeapsa penală, dar rămâne cuprins în aria cognitiv-comportamentală, atât sub raportul secvenţei pedagogice cât şi psihologice, amândouă colaborând la realizarea reintegrării şi resocializării „părţii vătămate sufleteşti”. Existenţa unei alternative la pedeapsa penală , reprezintă un nou cod comportamental faţă de membrii săi. Ea are în acest moment sarcina de a socializa, integra şi nu marginaliza şi exclude. Tocmai în acest context, cercetarea noastră aduce probaţiunea ca alternativă viabilă a reintegrării infractorului minor în comunitate, determinând-o pe cea din urmă , să-şi aloce noi atribuţii în vederea redefinirii rolului social al membrului său ce nu depăşeşte încă vârsta celor ce au nevoie de ajutor, înţelegere şi acceptare, găsiţi doar pentru o clipă la o răscruce de drumuri. Strategia educaţională aplicată de noi, certifică importanţa acordării ŞANSEI minorului de a se reintegra în comunitate, determinând implementarea unui nou comportament atitudinal recuperator, vizând raportul constructiv şi nu distructiv ce implică acceptarea şi „de facto” , schimbarea mentalităţii membrilor acesteia. Numai aşa, minorul, supus pedepsei penale va găsi suportul moral cât şi social, de a depăşi „pragul dezvoltării sale bio-psiho-sociale” în raport cu actul de comunicare şi relaţionare cu comunitatea, în asemenea situaţii speciale create. Construcţia valorică a educaţiei rezidă în acest moment din „produsul social” pe care-l redă comunităţii atunci când anii celor mai frumoase vise sunt tulburaţi de incertitudini, izolare şi marginalizare, redându-i acestuia, încrederea, acceptarea, speranţa, dar mai ales ŞANSA de a putea merge mai departe. Cele de faţă pledează pentru această şansă, făcând din întregul demers psihopedagogic, o atitudine la început de drum , dând credit educaţional alternativei la pedeapsă, căci, el, COPILUL, trebuie să fie în CETATE, A CETĂŢII şi nu în afara ei.
87

maturizarea socială şi delincvenţa. beneficiind de toate drepturile conform Convenţiei Naţiunilor Unite privind drepturile copilului (1990). având şi dând dovadă sau nu de discernamânt (minorul aflându-se între 14-16 ani). Codul Penal şi Codul Familiei. ajungând a redefini atât implicarea cât şi pedeapsa. ajungând la tentativa de omor şi omor. axioma „Importantă nu este vina. Privită din perspectiva cercetării noastre. Protecţia minorilor privaţi de libertate (1990) cât şi aprobarea Standardelor minime obligatorii privind centrul de pregătire şi sprijinire a reintegrării sau integrării copilului în familie (2004). absenţe repetate şi îndelungate de la şcoală.pedeapsa penală este o funcţie generalizată. este privit ca fiinţă şi nu obiect. urmând a „face loc”furtului.Teza de doctorat se structurează în prezentarea sa. „magia” de a face bine şi a nu se mai întâmpla nimic din ceea ce poate fi rău. Abordarea delincvenţei din varii aspecte (juridice. în speţă. punându-se de fapt problema „măsurii” şi a economiei puterii punitive. reliefând totodată faptul că sentinţa justă trebuie să restabilească un echilibru între viaţă şi ispăşire.I-Delincvenţa juvenilă. aspectul subiectiv. Administrarea justiţiei pentru minori (1995). ele manifestându-se prin extinderea puternică a sferei de nevoi şi aspiraţii individuale (grup) care nu-şi găsesc pe deplin satisfacţia.III-Impactul privarii de libertate asupra minorului. b)-sociologic-vizează dezordinea socială ca stare de înadecvare a reţelei de statusuri şi roluri. ca şi la fiecare dintre elementele sale. ci restabilirea echilibrului obiectiv”. el. complexitatea fenomenului supus atenţiei cât şi sublinierea elementelor personale şi originale elaborate şi aplicate în vederea validării ipotezelor de la care s-a pornit. prefigurează elementele ce vor da contur definirii delincvenţei juvenile cât şi conturării unui profil de personalitate a infractorului minor. În acest context. clarificări conceptuale. de vinovăţie şi de încriminare. pe două secvenţe complementare în construcţia lor şi anume: a)-Abordări teoretice privind problematica studiată b)-Rezultatele investigaţiei întreprinse Vom continua prezentarea cercetării noastre. porneşte de la faptul că. reliefând prin abordarea fiecărui capitol. implică pedeapsa prin prisma faptei şi-a făptaşului. copilul. concretizată în cazul nostru ca având începutul în: fuga de la domiciliu. În cazul cercetării noastre. luându-şi metaforic cântar. 88 . ca trecute fiind prin filtrul politicilor sociale şi a stării economice. Astfel: Cap. tâlhăriei. tratează delincvenţa ca parte a devianţei. violului. Cap. având un caracter ilicit. adăugând Standardele internaţionale legate de prevenirea delincvenţei juvenile (1990). din punct de vedere: a)-juridic-comportamentul delincvent este definit prin prisma unor trăsături specifice . abandonul şcolar. Cap. realizarea profilului psihologic a infractorului minor (14-16 ani) a pornit de la instabilitatea emotiv-acţională şi inadaptarea socială. coextensivă în întregul corp social.II-Identitatea minorului din perspectiva standardelor internaţionale şi a legislaţiei româneşti în vigoare. ca factori catalizatori la un moment dat. cu implicarea profundă a individualităţii individului delincvent şi nondelincvent. c)-psihologie-delincvenţa apare ca o necesitate de integrare a abordării normativelor juridice şi a dimensiunii sociake a delincventului. în faţa unor fapte săvârşite. sociologice şi psihologice). exemplul pierzându-şi de-a lungul istoriei vieţii şi pedepsei. trecând prin faza imaturităţii şi ajungând la momentul asumării responsabilităţii. creând o discrepanţă în scopurile colective şi obiectivele individuale. Important este faptul că „trebuie să pedepsim exact atât cât să împiedicăm”.

atât protecţia cât şi implementarea unor strategii psihosociale de reeducare şi reintegrare socială.-Asistarea psihopedagogică a minorului aflat în stare de privare de libertate.G.S. Un loc aparte l-am rezervat pregătirii psihopedagogice a deţinutului minor pentru liberare.S.Parcurgând „valoric” paşii unui deţinut. de recuperare a locului mai bun dacă se poate în comunitate.IV. Pentru a aplica metodologia adecvată. e momentul în care. de instituirea acelor comunităţi terapeutice care vor facilita într-o asemenea contextualitate: conştiinţa.1= dacă derulăm programele specifice iniţiate pentru infractorul minor aflat în stare de privare de libertate. se aduce atingere valorii educative pe care o deţine subiectul. -I. Tot acum. stima şi imaginea de sine care. atunci contribuim la scăderea controlată a riscului de recidivă a acestuia. infractorul minor fiind cel care trebuie să se reintegreze. restabilizează încetul cu încetul echilibrul psiho-social al minorului aflat în custodie. penitenciar) procesul instructiv-educativ continuă. necesitând la un moment dat. acţionându-se asupra sa prin: -secvenţa pedagogică (implementată prin procesul instructiv-educativ desfăşurat la nivel de şcoală) -secvenţa psihologică (îşi face prezenţa prin derularea de programe. activităţi în domeniul educaţional şi social. Cap. acordând un rol deosebit familiei cât şi comunităţii. vom constata că prin actul de privare de libertate. cu alte persoane. ipoteza generală (I. am pornit de la considerente ce definesc deţinutul ca fiind o persoană căruia tratamentul aplicat trebuie să-i încurajeze autorespectul şi să-i dezvolte simţul responsabilităţii aflat pe o perioadă de timp limitată. Ar fi necesare pentru „reacomodarea” din nou cu societatea. atunci identificăm surse comportamental-atitudinale. ce poate determina la un moment dat. în starea de privare de libertate (centru de reeducare. Cu toate acestea. rolul său de actor fiind acela de minor infractor. schimbarea statusului social. Cap. La validarea ipotezei generale (I.) le-am codificat pornind de la: -I.2= dacă operăm asupra infractorului minor asistat. Ipotezele specifice (I. contacte profesionale şi instituţionale. privind noul său rol social. cât şi cu alte relaţii ce trebuiesc menţinute cu lumea de afară. surprinde în primul rând adolescentul doar prin manifestarea atipică a dezvoltării sale. ci prin găsirea în comun a unor posibilităţi viabile de reintegrare.S. cunoaştere.) concretizate în jaloane ale derulării strategiilor educaţionale personalizate. Astfel. şi reintegrarea ca reprezentând modalitatea în care accentul se pune pe includerea şi nu excluderea lui din societate. terapii şi psihoterapii).) am înscris şi ipotezele specifice (I. atunci întregul demers logistic contribuie la pregătirea sa pentru integrarea în comunitate.G. profil psihologic. încrederea.) a cercetării noastre porneşte de la premisa că. marcând totodată etapele designului experimental conceput şi aplicat în acest caz. care începe exact din momentul condamnării şi izolării sale de societate. comunitatea repunându-l în drepturile sale morale. Punctul forte a reintegrării în acest compartiment custodial. cu precădere a delincvenţilor minori.S. având specificitatea sa creată de locaţia în care se află subiectul. 89 .V-Fundamentele conceptuale şi metodologice ale cercetării susţine probaţiunea ca alternativă la pedeapsa penală. dacă aplicăm strategii educaţionale personalizate privind reintegrarea infractorului minor asistat. resocializeze. privat de libertate. îl reprezintă contactul sporit cu familia. neînţelegere şi neacceptare. ar fi bine ca protejarea comunităţii faţă de deţinutul minor să nu se manifeste prin refuz.

S. deoarece din eşantionul de bază (deţinuţi minori între 14-18 ani) am compartimentat în subeşantioane.G. 2 + I. dornic de schimbarea pe care o aşteaptă. relaţia cu comunitatea alături de tehnicile psihoterapeutice specifice aplicate). În această direcţie. obţinute de-a lungul cercetării. 90 .).S. atunci când comunitatea nu se implică în restabilirea rolului său social. ca alternativă educaţională la pedeapsa penală (încarcerarea).S.) rezultă ipoteza generală (I.S. deoarece selecţia minorilor între 14-16 ani s-a efectuat în interiorul grupului de către operator (noi cei în cauză.G.) enunţată anterior şi care e generată de : I.3. atunci. pe baza deciziei hotărârii judecătoreşti. strategia educaţională personalizată ca punct de referinţă în munca. şi de consilier de reintegrare socială şi supraveghere. Este de menţionat şi faptul că cercetarea noastră cuprinzând atât eşantionarea după conţinut cât şi a grupului ţintă (populaţia investigată) s-a desfăşurat în perioada: a)-intervenţia psihopedagogică-anii 2002-2003 b). au două alternative:de a recidiva. infractorul minor între 14-16 ani aflat în stare de privare de libertate (detenţie) ne-am oprit asupra eşantionului format din acei minori între 14-16 ani.1 + I.3= dacă implicăm comunitatea prin serviciile de RSS. minorii între 14-16 ani proveniţi din centrul de reeducare (C. realizatori de programe educaţionale. b)-reintegrarea în comunitate a infractorului minor asistat (14-16 ani). penitenciarul pentru tineri şi minori (PNT +T+M) şi penitenciar (PNT). în actul de reintegrare a infractorului minor asistat. Decodificând populaţia aflată în studiu. conştientizăm necesitatea abordării probaţiunii. pregătirea pentru liberare. Eşantionarea infractorului (14-16 ani) am realizat-o: a)-multifazică = pentru programul de intervenţie psihopedagogică. strategia a cuprins atât domeniul educaţional cât şi cel social. asupra căruia prin derularea logisticii educaţionale am realizat atât secvenţa pedagogică (status educaţional şi social) cât şi cea psihologică (relaţia cu familia.=I. după cum urmează: Total populaţie investigatăSubiecţi cuprinşi în derularea programului de intervenţie psihopedagogicăSubiecţi cuprinşi în derularea programelor de reintegrare în comunitate 267 217 50un accent deosebit punându-se pe interpretarea psihopedagogică a datelor.reintegrarea în comunitate-anii 2002-2004 cuprinzând un total de 267 de subiecţi. deloc uşoară a reintegrării infractorului minor în comunitate. schimbând totodată şi optica comunitarilor (cetăţenilor) asupra celui ce greşeşte şi trebuie să ispăşească prin pedeapsă. ca rezultantă a unicităţii subiectului. Derularea acestor programe măreşte şansa reuşitei reintegrării în comunitate a infractorului minor asistat. ca elemente teoretice necesare conturării designului experimental al cercetării noastre. un loc special fiind acordat asistării psiho-sociale a subientului.-I. recâştigându-şi astfel noul său rol social în cadrul comunităţii. care din anumite perspective.R.S. Eşantionarii populaţiei investigate i-a urmat eşantionarea conţinutului. strategii educaţionale personalizate) şi a cuprins acei clienţi asupra cărora sistemul de probaţiune. ce a cuprins: a)-intervenţie psihopedagogică asupra infractorului minor (14-16 ani) aflat în stare de privare de libertate. b)-pe cote = pentru programele de reintegrare (strategii educaţionale). Din perspevtiva ipotezelor specifice (I. prin serviciile de RSS îi pregăteşte pentru reîntoarcerea în comunitate. dar şi de a se reintegra fără probleme în aceeaşi comunitate la care aparţine de drept. beneficiarul strategiilor educaţionale derulate cu ajutorul serviciilor de RSS şi a calităţii noastre.

domeniul social (calificarea şi ocuparea profesională:-curs de calificare şi gasirea unui loc de muncă). au fost derulate în penitenciar prin „Serviciul de reintegrare socială”. faptul că strategiile educaţionale personalizate. vizează acât conceptul de probaţiune şi rolul serviciilor de reintegrare socială şi supraveghere (RSS). se remarcă programul „De mine depinde totul”-privind reducerea şanselor de recidivă.Reintegrarea în comunitate a infractorului minor. aduce în prim plan conceperea şi promovarea programului de intervenţie psihopedagogică „Împreună” asupra infractorului minor (14-16 ani) ca modalitate de a acorda cea de-a doua şansă privind reducerea vulnerabilităţii sociale şi psihologice a subiectului direct implicat. modalităţile concrete de reintegrare a infractorului minor asistat. aşa cum am dovedit-o de-a lungul cercetării noastre. Validarea aplicării programului (care a cuprins şi un ghid practic de aplicare) a constat în reuşita schimbării modului de comunicare şi relaţionare cât şi a implementării elementelor de integrare socială şi resocializare. protejând atât cât este posibil. Pentru a ajunge la rezultate. axându-se atât pe implementarea secvenţei pedagogice cât şi a celei psihologice. acordând unicitate demersului educaţional din perspectiva rolului său social reducere la valoarea minimă sau chiar totală. Programul s-a derula în 10 unităţi privative de libertate cuprinzând un număr de 217 infractori minori. Se remarcă în acest sens strategia psihopedagogică personalizată aplicată pentru primul domeniu cât şi derularea programului menit a obţine un loc de muncă prin pregătirea profesională-„Şi eu pot să reuşesc”. VII. Cap. Astfel. am ţinut cont de particularităţile de vârstă ale subiectului cât şi de implicarea comunităţii în realizarea morală a acestuia. de inclus capabil să-şi găsească locul dar să şi imprime personalitatea sa noului rol social pe care comunitatea. un loc aparte revenind nevoilor şi aspiraţiilor personale. în 91 . dar şi în libertate. structura personalităţii adolescentului. au fost: programe educative legătura şi relaţionarea cu familia noul rol social perceput prin planul educaţional cât şi social personalizat realizarea în cadrul compartimentului educaţional a statusului său vizând şcolarizarea derularea secvenţei sociale prin implicarea directă a comunităţii (ca formator şi beneficiar) prezenţa elementului de cunoaştere personalizată. Acestora li se adaugă intervenţia realizată prin RSS în comunitate pentru 17 subiecţi ce-au beneficiat de strategii personalizate vizând: a). modalităţile concrete de activitate cât şi strategiile educaţionale personalizate folosite atât la nivel carceral. factorii psihosociali specifici acestui demers. destul de precară şi în comntinuă căutare a locului său între valorile umane.Intervenţia psihopedagogică asupra infractorului minor. În contextul celor derulate prin logistica prezenttaă până în acest moment. materializate în nevoia de schimbare şi reducerea şanselor de recidivă. a riscului de recidivă Este de menţionat în cadrul acestei secvenţe conceptuale. programe educative personalizate privind reintegrarea infractorului minor asistat în comunitate. infractorul minor nu trebuie să aibă poziţia de exclus din societate. Învăţând a se cunoaşte şi apoi a evita conflictul cu comunitatea .domeniul educaţional (completarea studiilor şcolare la anumite nivele) b). câr şi proiectelor comunităţii ce-l au ca „actor principal” pe scena atât de labilă uneori a vieţii. minorul ajunge în timp a se raporta la maturitatea sa socială. capacitatea de a menţine un echilibru dinamic între interesul personal şi cel al societăţii. care a cuprins un număr de 33 de infractori minori asistaţi. având ca element definitoriu. De aceea.Cap VI. implementând în timp şi serviciile din sistemul probaţiunii ca alternativă la pedeapsă. ci.

Munca nu a fost şi nu este deloc uşoară. resocializării şi reintegrării minorului aflat într-o situaţie specială dată. ceea ce crează noi modalităţi de abordare. . „matricea rolului său social” din perspectiva maturizării sociale. în vederea reabilitării. realizând de fapt.intervenţia psihopedagogică asupra minorului. în „comunităţi educaţional-terapeutice” cu multiple valenţe formativ-educative. . având centrat întregul dispozitiv logistic pe minorul vulnerabil. instrumentată ca element component al identităţii sale comunitare. .scăderea substanţială a stării riscului de recidivă. reintegrarea sa în comunitate. . prin aportul direct şi personalizat al serviciilor de reintegrare socială şi supraveghere (RSS) din cadrul sistemului de probaţiune. Cercetarea noastră reprezintă un început într-o secvenţă educaţional-formativă specială. sporind astfel gradul de compatibilitate ulterioară cu cerinţele comunităţii cât şi a creşterii responsabilităţii educaţionale a acestuia faţă de membrul său aflat în stare de privare de libertate. scopul cercetării noastre fiind atins. şcoala rămâne punctul forte şi în continuare ca factor instructiv-educativ.transformarea centrelor de încarcerare pentru minori şi tineri. iar „valoarea de timp şi în timp” este cea care dă credibilitate şi validitate noii alternative la pedeapsa penală. prin schimbarea opticii educaţionale şi implicarea directă în actul de reintegrare a părţilor direct interesate. ceea ce reprezintă nota bene a întregului demers educaţional întreprins asupra infractorului minor. privind reintegrarea sa în comunitate.folosirea de strategii educaţionale personalizate privind reintegrarea în comunitate. Responsabilitatea pe care ne-am asumat-o în derularea unei asemenea cercetări. îl poate acorda cu toată încrederea de care este capabilă. interesele celor pe care îi apără. . Certitudinea validării ipotezelor este dată de reperele atitudinale atât la nivelul infractorului minori cât şi a comunităţii. Şi toate converg spre reuşită.cunoştinţă de cauză. e imperios necesară cunoaşterea dezvoltării sale bio-psihosociale pentru a preîntâmpina noi manifestări a conduitelor şi comportamentelor de risc. răbdarea şi consecvenţa fiind „unităţile de măsură” alături de schimbarea mentalităţii comunităţii. Ce pot certifica toate acestea. a determinat găsirea şi aplicarea unei noi strategii educaţionale menite a facilita infractorului minor. reprezintă punctul de plecare în aplicarea logisticii instrumentată în vederea recunoaşterii probaţiunii cât şi a implicării sale în depăşirea momentelor de „criză ale vieţii” trăite de minorul între 14-16 ani. ca răspuns al comenzii sociale realizată la nivelul subientului nostru. a impus o temeinică cunoaştere a preadolescentului şi/sau adolescentului (14-16 ani) atât din perspectiva raportării sale la comunitate cât şi versus. Pasul uriaş făcut în acceptarea de către comunitate a unei alternative la pedeapsa penală. dând certitudinea reuşitei? Nu altceva decât 92 . CONCLUZII Întregul demers pedagogic iniţiat prin cercetarea noastră de faţă. dar care. este şi continuă să se raporteze la comunitatea căreia îi aparţine. iar ipotezele validate.identificarea şi realizarea noului rol social al infractorului minor în comunitate. cât şi de reper şi referinţă în pregătirea deţinutului pentru reintegrarea sa în comunitate. certifică faptul că la această vârstă (14-16 ani). În contextualitatea celor menţionate anterior: .chiar dacă minorul se află în stare de privare de libertate.menţinerea legăturii permanente cu familia infractorului minor. punctând în joc. .

N=(2001)-Pedagogie judiciară-Editura Lumina Lex-Bucureşti Cosmovici.Nica-Udangiu.M=(2003)-Teoria şi practica cercetării pedagogice-Editura Casa Cărţii de Ştiinţă-Cluj-Napoca Bieury.R. Galdfrid. Petroman. Byrne.107-126 Durkhleim.R=(1971)-Problem solving and behavior modification-Journal of abnormal Psychology-USA. vol. ca să nu mai disper” (S.1/2002-(p. Mih.M.1/2002(p. dă certitudine şi veridicitate ŞANSEI: „Vreau să mă schimb şi mă bucur că are cine să mă ajute.G. Review of Child Development Research.T=(1993)-Psihologie judiciară-Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică-Bucureşti Brown.V.1.V=(1976)-Psihologia comportamentului deviant-Editura Ştiinţifică şi EnciclopedicăBucureşti Drăgan.A. Psychological Review.R. p.Ferrari.J.. Am sămi ascult viitorii colegi de muncă.) Psichiatrie de l’enfant et de l’adolescent.M=(1998)-Copilul instituţionalizat-Editura Didactică şi Pedagogică-Bucureşti Durnescu.165-176) Berkowitz.A.26-29)Bucureşti Boudan.81-93)-Bucureşti Abraham. aggression and the negative escape model-Psychological Bulletin. Vă rog să aveţi încredere şi grijă de mine. USA Cindrea.E=(1938)-L’educaţion morale-Paris.J. Vreau să învăţ de la cei ce-mi arată. 111.2 Clifford.Bucureşti Ceauşescu .Baron. Paris. Dar. Bibliografie : Abraham P =(2002)-Delincvenţa juvenilă în România:stare de fapt.D=(2001)-Consiliere educaţională-Cluj-Napoca Bălan. Deneve.J=(1973)-Psychopatologie sociale de l’enfant inadapté-CNRS. Ştiu că pot să mă îndrept şi să muncesc.L=(1974)-Some determinants of impulsive aggression:the real of mediated associations with reinforcement of aggression.III Univ. tendinţe soluţii-în Revista de asistenţă socială nr.Epelbaum (cood. 81 (p.43-47).E.I=(2002)-Încadrarea în muncă a tinerilor confruntaţi cu riscul marginalizării sociale-în Revista de asistenţă socială nr.L=(1964)-Frustration-aggression hypothesis-Psyhological Buletin. L=(1993)-Agression:its causes.72. Bull. O să vorbesc frumos cu ei.A.M=(1992)-Temperature.Y.W=(1991)-Structura şi dezvoltarea personalităţii-Editura Didactică şi Pedagogică-Bucureşti Angheluţă.St.P=(2002)-Probaţiunea în sistemul judiciar românesc-în Revista de asistenţă socială-nr. N. Mc Graw Hill Inc. 106.A.S=(1978)-Psihologia procesului educaţional-Editura Didactică şi Pedagogică-Bucureşti Dragomirescu.R=(1997)-Tratat de sociologie-Editura Humanitas-Bucureşti Bocoş.V.I.-105-110)-Bucureşti Allport. să lăsăm aprecierea reuşitei şi finalităţii noastre. M=(1993)-Protection judiciare et sociale de l’enfance.G.R=(1989)-Tratat de sociologie-Paris Boudon.2/2002-(p.P.Ball.B. Iacob.receptarea de către subiect a mesajului strategiei educaţionale aplicate şi acceptarea ajutorului de către infractorul minor asistat. consequenses and control.6/2002-(p. prin contractul său personal. Mărgineanu.T. de care are nevoie în acele momente. Of Chicag Press Berkowitz. Lemeni.L=(1986)-Psihiatria preventivă-Edirura medicalăBucureşti Amza . În : P.-16 ani).A=(1996)-Manual de psihologie generală-Editura Antet-Bucureşti Bogdan. New York.D=(1992)-Educaţia noastră cea de toate zilele-Editura EurobisTimişoara Dumitrana.Chombart de Lanwe. să aparţină beneficiarului (infractorul minor asistat) care .R=(1978)-The Psychology of Person Identification-London 122.A=(1984)-Consultation an Aid to Successful Social Word-London Berkowitz. Petrovai.L=(1998)-Psihologia şcolară-Editura Polirom-Iaşi Craig.Paris Davitz.I=(2002)-Manualul consilierului de reintegrare socială şi supraveghere-Editura ThermisCraiova D’Zurila.K.Felix Alcan 93 .T=(1997)-Conotaţii criminogene şi noi riscuri pentru ordinea publică-Editura Lumina LexBucureşti Băban.University of Wisconsin Madison Botbal.Berkovitz. C.Nica –Udangiu. Elas R=(2002)-Studii comparative privind sistemele penitenciare europene privind sistemele penitenciare europene-în Revista administraţiei penitenciarelor din România-nr. Flamarion 121.A.L=(1972)-Control of aggression.N.D=(1991)-Social psychology-Ally and Bacon-Boston USA 130.

I=(1995)-Delincvenţa juvenilă-Editura Ministrerului de Interne-Bucureşti Pingeot.I=(1996)-Cercetarea pedagogică-Tg. Zlate.CIACO Henggeler.M=(1977)-La délinquance a l’adolescence.Andre.repere psihosociale. Sage Publication Inc.12-17)-Bucureşti Nicola.Fl=(2003)-Fenomenologia penitenciară-Editura Oscar Print-Bucureşti Gheorghe. Ed.D.Fr.W=(1988)-The Moral Child:Nurturing Children’n Natural Moral Growth. Paris Lelord.M=(1959)-Manuel de psychologie juridique-Paris. Puşcaş.1972)-Juvenile Delinquency.V=(1963)-Premisele reeducării şi reintegrării sociale a tinerilor deţinuţi-în Psihologia educaţiei şi dezvoltării-Editura Academiei-Bucureşti Orford.N.I=(1992)-Pedagogie-Editura Didactică şi Pedagogică-Bucureşti Nicola.3/2001-(p. Preda.I=(1990)-Elemente de psihoteratie-Editura all-Bucureşti Hayez.Park Sage 114.R=(2001)-Serviciile de probaţiune în ţările în curs de aderare la Uniunea Europeană-în Revista de securitate comunitară anul1. New York Kwaraceus.UNESCO. John Wiley and Sons Haines.M.J=(1981)-Judecata morală a copilului-Editura Didactică şi Pedagogică-Bucureşti Păunescu.K.I. Univ.6/2002(p.I=(1995)-Agresivitatea umană-Editura Trei-Bucureşti Faber..Jasinski. London Ionescu.s. Iftenie.M. Free Press 123.St=(2001)-Prevenirea infracţiunilor în Swansen-în Revista de securitate comunitară-anul 1.R=(edit.Zrenghea.V=(2002)-Accesul la educaţie şi egalitatea şanselor-în Revista de asistenţă socială-nr.M.I.Damon.Fl=(2001)-Psihologia penitenciară-Editura Oscar Print-Bucureşti Gheorghe.-Mureş Nicola.Holdevici.Eilb-Eibersfeldt.M=(1961)-Les groups de jeunes inadamptés.X. Universite de Geneve 94 . Abode of Readings 2 nd.2/2002-(p.N. M=(1979)-Previziune şi control în procesul didactic-Editura Dacia-Cluj-Napoca Ionescu. Annales de Vaucresson Lemay.4/2001-(p.59-61)-Bucureşti Paşca.M=(2003)-Transformarea centrului de reeducare din instituţie centrată pe custodie.M.P=(1999)-Aspecte de psihiatrie clinică şi socială a copilului şi adolescentului-Editura Generis-Cluj-Napoca Golu.=(1998)-Cum să ne purtăm cu personalităţile dificile-EdituraTrei-Bucureşti Le Blanc.Butoi.R.Cluj-Napoca Piajet.E=(1977)-Mijloace de educaţie-Editura Didactică şi Pedagogică-Bucureşti Giles.Fl.Editura Dacia.P.25-32)-Bucureşti Gialombardo.M=(1997)-A supraveghea şi a pedepsi-Editura Humanitas-Bucureşti Geisller.M. nr.Paris.3/2003(p.Drăgan.34-49)-Bucureşti Henggeler.E=(1997)-Psihologia copilului-Editura Didactică şi Pedagogică-Bucureşti Groza.W=(1989)-Delinquency in Adolescence.13-18)-Bucureşti Paşca.C=(1981)-Psihologia relaţiilor morale interpersonale-Editura Scrisul românesc-Craiova Mitrofan. Newbury. Verza.PUF Lopez. Stouthamer-Loeber.W=(1989)-Deliquency in adolescence.-Mureş Petcu. Mera. nr.G=(2000)-Administrarea justiţiei în comunitate-Editura Export-Bucureşti Gilles.W=(1964)-La délinquance juvénile. Press Matei. New York.S.A.E=(2002)-Comunicarea eficientă cu copiii-Editura Curtea veche-Bucureşti Foucault.T=(1992)-Psihologia judiciară-Editura Şansa-Bucureşti Moisin. în comunitate educaţional-terapeutică-în Revista de criminologie (pag.V.13-17)-Bucureşti Ghiran.63-67)-Bucureşti Paşca.Chr.N=(1988)-Aptitudinea pedagogică-Editura Academiei-Bucureşti Mitrofan.V.J=(1979)-Mesures de prevension de la delinquance juvenile-Naţions Unites.I=(2002)-Relaţia deţinut-familie şi abordarea ei în cadrul programului socio-educativ-în Revista administraţiei penitenciarelor din România-nr.D=(1994)-La délinquance juvenile juvenile comne alternative a la represion.109.Z=(1992)-Psychologie et education des jeunes deliquenth-Louvain la Neuve Diffussion Unic.J=(1998)-Psihologia comunităţii-Editura Oscar Print-Bucureşti Pascu.M=(1986)-Family Factors as Corelates and Predictors of Juvenile Conduct Problems and Delinquency-Chicago.M=(1999)-Delincvenţa .I=(2003)-Tratat de pedagogie şcolară-Editura Didactică şi Pedagogică-Bucureşti Olaru.(1987)-Experienţa didactică şi creativitate-Editura Dacia-Cluj-Napoca 113. probleme de monde moderne.A=(2002)-Justiţia Restaurativă-în Revista de Ştiinţă Penitenciară nr.Fl=(1998)-Dinamica penitenciară-Editura Oscar Print-Bucureşti Gheorghe.D=(2004)-Povestea terapeutică-Editura Ardealul-Tg. A=(2001)-Arta educării copiilor şi adolescenţilor în familie şi în şcoală-Editura Didactică şi Pedagogică-Bucureşti Molan.Case.N.G=(2000)-Delincvenţa juvenilă şi justiţia în România în perioada de tranziţie-Bucureşti Gheorghe.I=(1999)-Gândirea pozitivă-Editura Ştiinţifică şi tehnică-Bucureşti Holdevici.PUF Loeber. Radu. Mazila.D=(2003)-Intervenţia psihopedagogică asupra infractorului minor aflat în stare de privare de libertate-în Revista administraţiei penitenciarelor din România-nr.3-(p.C=(1984)-Coordonatele metodologice ale recuperării minorului inadaptat-Editura Didactică şi Pedagogică –Bucureşti Pitulescu.

New York Ranschburg.C=(2002)-Repere pentru acţiune în educaţie-Editura Oscar Print-Bucureşti Powak. Lăpădat.L=(1999)-Psihosociologie judiciară-Editura Lumina Lex-Bucureşti Popescu. USA Recklers.D.2/2002 (p.S=(2002)-Modalităţi de intervenţie psihosocială în activitatea de probaţiune-Presa Universitară Clujeană-Cluj-Napoca Poledna.H=(2002)-Prevenirea şi combaterea marginalizării sociale ţelul comun pentru toate ţărilor Europei-în Revista de asistenţă socială nr. Smith.S=(2002)-Justiţia pentru minori-în Revista de asistenţă socială nr.R=(2002)-Instituţia probaţiunii în România-în Revista de asistenţă socială nr.Rivages Răşcanu.E.179.E=(2002)-Delincvenţa juvenilă-în Revista administraţiei penitenciarelor din România nr. Drăgan.E=(2003)-Delincvenţa juvenilă-Editura Oscar Print-Bucureşti Stănoiu. San Francisco. Poledna. Banciu.S=(1973)-Behavior Therapy With Delinquents-USA Solomon.4/2002 (p.1/2002 (p.2/2002 (p.R=(1994)-Psihologia comportamentului deviant-Editura Universităţii-Bucureşti Staicu.C=(1995)-Răspunderea juridică pentru faptele penale săvârşite de minori-Editura Continent XXI-Bucureşti Ţuţuianu.G=(2002)-Vizita de studiu efectuată în Spania-în Revista administraţiei penitenciarelor din România-nr.239-253-USA Şchiopu.4/2002 (p.J.6/2002-(p.1/2002 (p.250-258.M.Verza. Brumă. p.E=(1981)-Psihologia vârstelor-Editura Didactică şi Pedagogică-Bucureşti Şoitu.S=(2001)-Probaţiunea în România-Presa Universitară Clujeană-Cluj-Napoca Poledna.92-94)Bucureşti Stănoiu.R=(1992)-Client Centred Therapy.S=(1999)-Devianţă.S=(2000)-Actori sociali în situaţii şi interacţiuni violente-Presa Universitară Clujeană-ClujNapoca Popa. supărare.R.R=(1994)-Psihologia comportamentului deviant-Editura Universitaţii-Bucureşti Rogeus.L.93-99)-Bucureşti Wirec.95-101)Bucureşti Stănişor. criminalitate şi patologie socială-Editura Lumina Lex-Bucureşti Rudica.V=(1981)-Profilaxia delincvenţei şi reintegrarea socială-Editura Ştiinţifică şi EnciclopedicăBucureşti Prună.T=(1994)-Tranziţia şi criminalitatea-Editura Oscar Print-Bucureşti Stăvărache.D=(1990)-Introducere în sociologia delincvenţei juvenile-Editura MedicalăBucureşti Rădulescu.9-14) Stan. Grusec. W. anul 39-(p.P.33-42) Stănilor.G.R.V.C=(2002)-Ghid de psihoterapie pentru reducerea conflictelor-Editura Oscar Print-Bucureşti Stumphauser.A=(1978)-Educaţie şi terapie-Editura Didactică şi Pedagogică-Bucureşti Sharpe.A=(2002)-Ghid de consiliere vocaţională-Editura Oscar Print-Bucureşti Verza.R=(1994)-Infracţionalitatea între pedeapsă şi alternativă-în Studia UBB nr.S.S.M=(2001)-The Handbook of Vitim Offender Mediation-USA Wirec. Implica-tions and Theory ConstableLondon Rosenhan.C=(2001)-Autoevaluarea şi evaluarea didactică-Presa Universitară Clujeană-Cluj-Napoca Sen. Its Current Practice.U.S=(2003)-Dezvoltări dizarmonice de personalitate în copilărie şi adolescenţă – Editura Paralela 45-Piteşti Preda.134-142)-Cluj-Napoca Poledna.T=(1994)-Psihologie juridică-Editura Fundaţia”Chemarea”-Iaşi Puşcaş.J=(1979)-Frică.M.Păun.E-Punishment. Brezeanu. Tancău.74-78)-Bucureşti Walters.I.S=(1997)-Asistenţa socială a minorului cu comportament deviant-Editura Argonaut-Cluj-Napoca Poledna.Vrăşmaş.Paris. USA 95 .1-2.E=(1997)-Psihopedagogie specială-Editura Didactică şi Pedagogică-Bucureşti Umbreit.-23-29)-Bucureşti Rassial.L=(1973)-On being sane in insane places-în Science.19.S=(2002)-Activităţi socio-educative şi psihoterapeutice adresate minorilor din Penitenciarul Rahova-în Revista de asistenţă socială nr.Ghe=(1999)-Psihopedagogia dezvoltării şcolarilor cu handicap-Editura Didactică şi PedagogicăBucureşti Rădulescu.C.E=(2001)-Consiliere familială-Institutul European-Bucureşti Turnianu.C.O.C=(1995)-Răspunderea juridică pentru faptele penale săvârşite de minori-Editura Continent XXI-Bucureşti Turuianu.S=(1998)-Justiţia Restaurativă-O viziune pentru vindecare şi transformare-USA Stănişor. J-L=(1990)-L’adolescent et l’psychanalyste.C.T=(1981)-Familia în faţa conduitelor greşite ale copilului-Editura Didactică şi PedagogicăBucureşti Răşcanu. J.L=(1964)-Punishment –în American Psychologist p. agresivitate-Editura didactică şi pedagogică-Bucureşti Radu.Dianu.E=(2002)-Consideraţii depre probaţiune-în Revista de asistenţă socială nr.V=(1998)-Delincvenţa juvenilă-Presa Universitară Clujeană-Cluj-Napoca Preda.M=(1973)-Juvenile delinquency-Mc Graw-Hill.Poledna.

2. concepte cheie ale politicilor sociale-în Revista de asistenţă socială nr.3/2001-Bucureşti ***=2001-Revista de securitate comunitară-anul 1-nr.3/2002-Bucureşti ***=2004-Monitorul Oficial-anul 172 (XVI)-nr.H=(1990)-Changing Lenses-USA ***=1990-Convenţia Naţiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului ***=1990-Principiile Naţiunilor Unite pentru prevenţia delincvenţei juvenile-Principiile de la Riyadh ***=1989-Standardul de reguli minime ale Naţiunilor Unite –administrarea justiţiei pentru minoriRegulile de la Beijing ***=1990-Regulile Naţiunilor Unite pentru protecţia minorilor privaţi de libertate ***=2002-Raportul României privind „Politicile de protecţie a copilului în situaţii de risc”-UNICEF ***=1992-Codul penal şi Codul de procedură penală-Editura Cutuma-Bucureşti ***=1970-Codul familiei-INDEX şi colecţia legislativă-Bucureşti ***=2002-Curriculum Naţional-programe şcolare pentru învăţământul preuniversitar-MEC ***=1998-Sisteme de programe socio-educative pentru resocializarea persoanelor aflate în custodieMinisterul Justiţiei-DGP ***=1998-A pune reguli în acţiune ***=1998-Manday’s therapeutic community-Handbook-USA ***Larousse-1997-Dicţionar de psihiatrie-Editura Univers enciclopedic-Bucureşti ***=2002-Alege să trăieşti în libertate-mapa CRED-UE-Centul Român pentru Educaţie şi DezvoltareBucureşti ***=2001-Revista de securitate comunitară-anul 1-nr.5-99)-Bucureşti Zamfir E.2/2001-Bucureşti ***=2002-Revista de asistenţă socială-nr.Zamfir. E=(2002)-Direcţii ale reformei sistemului de protecţie pentru copii şi familie-în Revista de asistenţă socială nr.1. România în contextul european-Editura AlternativeBucureşti Zehr.272002 (p.C=(1995)-Politici sociale.497-2 iunie 2004 96 .6/2002 (p. Zamfir.29-51)-Bucureşti Zamfir.C=(2002)-Excluziunea şi incluziunea socială.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful