DELINCVENŢA JUVENILĂ ŞI REINTEGRAREA ÎN COMUNITATE Dr.

Maria Dorina PAŞCA

Argument
COPILUL reprezintă pentru orice popor, bunul său cel mai de preţ care, certificând valoarea culturală şi spirituală, înnobilează prin însăşi existenţa sa, generaţii după generaţii, strânse-n codici, norme şi reguli pentru ca EL, să cunoască în acelaşi timp şi demnitatea, respectul, dorinţa şi dreptul de a trăi, greşeala, împăcarea, bucuria, iubirea, certitudinea, teama şi tot ce-l face să se prezinte şi reprezinte ca simbol al întregului Univers. Pornind de la aceste deziderate, copilul trebuie privit ca FIINŢĂ şi nu ca un obiect ce poate fi manipulat la un moment dat sau care, pe scara seismelor sociale, depistează grava „avarie”a educaţiei sale, prin prisma delincvenţei şi a incoerenţei atitudinale a semenilor săi. În relaţia ce-o stabilim cu el, „primo non nocere”, îi acordăm toată încrederea, făcându-l ca încetul cu încetul să-şi descopere incertitudinile vârstei, să le depăşească, ajungând în timp la delimitările structurale de personalitate ce-l pot identifica prin manifestări comportamentale substituite uneori unei reale comunicări. Din aceste perspective, încărcate de profunde schimbări atât pe plan fizic cât şi psihic, preadolescentul şi/sau adolescentul , ajung să-şi definească identitatea şi prin „lumea” pe care şi-o crează sau duritatea unor secvenţe a căror actori sunt, involuntar sau nu, trăindu-le cu o intensitate maximă. În aceste situaţii, de multe ori „compatibilitatea” dintre El şi COMUNITATE, nu are acelaşi numitor comun. Atunci, reperele sale comportamentale, pot decodifica ceea ce la un moment dat duce la schimbarea statusului obişnuit, cu cel al privării de libertate, al minorului între 14-16 ani devenit prin proprioul discernământ, răspunzător penal de faptele sale. Aflat în centrul de reeducare şi/sau penitenciar, deţinutul minor ispăşeşte pedeapsa penală, dar rămâne cuprins în aria cognitiv-comportamentală, atât sub raportul secvenţei pedagogice cât şi psihologice, amândouă colaborând la realizarea reintegrării şi resocializării „părţii vătămate sufleteşti”. Existenţa unei alternative la pedeapsa penală , reprezintă un nou cod comportamental faţă de membrii săi. Ea are în acest moment sarcina de a socializa, integra şi nu marginaliza şi exclude. Tocmai în acest context, cercetarea noastră aduce probaţiunea ca alternativă viabilă a reintegrării infractorului minor în comunitate, determinând-o pe cea din urmă , să-şi aloce noi atribuţii în vederea redefinirii rolului social al membrului său ce nu depăşeşte încă vârsta celor ce au nevoie de ajutor, înţelegere şi acceptare, găsiţi doar pentru o clipă la o răscruce de drumuri. Strategia educaţională aplicată de noi, certifică importanţa acordării ŞANSEI minorului de a se reintegra în comunitate, determinând implementarea unui nou comportament atitudinal recuperator, vizând raportul constructiv şi nu distructiv ce implică acceptarea şi „de facto” , schimbarea mentalităţii membrilor acesteia. Numai aşa, minorul, supus pedepsei penale va găsi suportul moral cât şi social, de a depăşi „pragul dezvoltării sale bio-psiho-sociale” în raport cu actul de comunicare şi relaţionare cu comunitatea, în asemenea situaţii speciale create. Construcţia valorică a educaţiei rezidă în acest moment din „produsul social” pe care-l redă comunităţii atunci când anii celor mai frumoase vise sunt tulburaţi de incertitudini, izolare şi marginalizare, redându-i acestuia, încrederea, acceptarea, speranţa, dar mai ales ŞANSA de a putea merge mai departe. Cele de faţă pledează pentru această şansă, făcând din întregul demers psihopedagogic, o atitudine la început de drum , dând credit educaţional alternativei la pedeapsă, căci, el, COPILUL, trebuie să fie în CETATE, A CETĂŢII şi nu în afara ei.
87

exemplul pierzându-şi de-a lungul istoriei vieţii şi pedepsei. aspectul subiectiv. cu implicarea profundă a individualităţii individului delincvent şi nondelincvent. Administrarea justiţiei pentru minori (1995). în speţă. abandonul şcolar. absenţe repetate şi îndelungate de la şcoală. porneşte de la faptul că. el. Privită din perspectiva cercetării noastre. 88 . axioma „Importantă nu este vina. beneficiind de toate drepturile conform Convenţiei Naţiunilor Unite privind drepturile copilului (1990). reliefând totodată faptul că sentinţa justă trebuie să restabilească un echilibru între viaţă şi ispăşire. Protecţia minorilor privaţi de libertate (1990) cât şi aprobarea Standardelor minime obligatorii privind centrul de pregătire şi sprijinire a reintegrării sau integrării copilului în familie (2004). trecând prin faza imaturităţii şi ajungând la momentul asumării responsabilităţii.pedeapsa penală este o funcţie generalizată.III-Impactul privarii de libertate asupra minorului. pe două secvenţe complementare în construcţia lor şi anume: a)-Abordări teoretice privind problematica studiată b)-Rezultatele investigaţiei întreprinse Vom continua prezentarea cercetării noastre. ca trecute fiind prin filtrul politicilor sociale şi a stării economice. tratează delincvenţa ca parte a devianţei. b)-sociologic-vizează dezordinea socială ca stare de înadecvare a reţelei de statusuri şi roluri. c)-psihologie-delincvenţa apare ca o necesitate de integrare a abordării normativelor juridice şi a dimensiunii sociake a delincventului.II-Identitatea minorului din perspectiva standardelor internaţionale şi a legislaţiei româneşti în vigoare. copilul. ajungând la tentativa de omor şi omor. tâlhăriei. Cap. este privit ca fiinţă şi nu obiect. maturizarea socială şi delincvenţa. având un caracter ilicit. ca şi la fiecare dintre elementele sale. În cazul cercetării noastre. reliefând prin abordarea fiecărui capitol. clarificări conceptuale. Abordarea delincvenţei din varii aspecte (juridice. din punct de vedere: a)-juridic-comportamentul delincvent este definit prin prisma unor trăsături specifice . ele manifestându-se prin extinderea puternică a sferei de nevoi şi aspiraţii individuale (grup) care nu-şi găsesc pe deplin satisfacţia.Teza de doctorat se structurează în prezentarea sa. prefigurează elementele ce vor da contur definirii delincvenţei juvenile cât şi conturării unui profil de personalitate a infractorului minor. urmând a „face loc”furtului.I-Delincvenţa juvenilă. Important este faptul că „trebuie să pedepsim exact atât cât să împiedicăm”. adăugând Standardele internaţionale legate de prevenirea delincvenţei juvenile (1990). Cap. în faţa unor fapte săvârşite. „magia” de a face bine şi a nu se mai întâmpla nimic din ceea ce poate fi rău. având şi dând dovadă sau nu de discernamânt (minorul aflându-se între 14-16 ani). Astfel: Cap. complexitatea fenomenului supus atenţiei cât şi sublinierea elementelor personale şi originale elaborate şi aplicate în vederea validării ipotezelor de la care s-a pornit. de vinovăţie şi de încriminare. sociologice şi psihologice). violului. ca factori catalizatori la un moment dat. concretizată în cazul nostru ca având începutul în: fuga de la domiciliu. ajungând a redefini atât implicarea cât şi pedeapsa. ci restabilirea echilibrului obiectiv”. coextensivă în întregul corp social. punându-se de fapt problema „măsurii” şi a economiei puterii punitive. realizarea profilului psihologic a infractorului minor (14-16 ani) a pornit de la instabilitatea emotiv-acţională şi inadaptarea socială. creând o discrepanţă în scopurile colective şi obiectivele individuale. În acest context. Codul Penal şi Codul Familiei. luându-şi metaforic cântar. implică pedeapsa prin prisma faptei şi-a făptaşului.

) a cercetării noastre porneşte de la premisa că. privat de libertate.) le-am codificat pornind de la: -I. contacte profesionale şi instituţionale. comunitatea repunându-l în drepturile sale morale. se aduce atingere valorii educative pe care o deţine subiectul. Tot acum. atunci întregul demers logistic contribuie la pregătirea sa pentru integrarea în comunitate. Astfel. în starea de privare de libertate (centru de reeducare.) concretizate în jaloane ale derulării strategiilor educaţionale personalizate. La validarea ipotezei generale (I.2= dacă operăm asupra infractorului minor asistat. acţionându-se asupra sa prin: -secvenţa pedagogică (implementată prin procesul instructiv-educativ desfăşurat la nivel de şcoală) -secvenţa psihologică (îşi face prezenţa prin derularea de programe. e momentul în care. surprinde în primul rând adolescentul doar prin manifestarea atipică a dezvoltării sale.S. încrederea. Pentru a aplica metodologia adecvată. cu alte persoane.S. atât protecţia cât şi implementarea unor strategii psihosociale de reeducare şi reintegrare socială. atunci contribuim la scăderea controlată a riscului de recidivă a acestuia. cu precădere a delincvenţilor minori. de recuperare a locului mai bun dacă se poate în comunitate. 89 . terapii şi psihoterapii). atunci identificăm surse comportamental-atitudinale. ar fi bine ca protejarea comunităţii faţă de deţinutul minor să nu se manifeste prin refuz. stima şi imaginea de sine care. ci prin găsirea în comun a unor posibilităţi viabile de reintegrare. activităţi în domeniul educaţional şi social.G. schimbarea statusului social. având specificitatea sa creată de locaţia în care se află subiectul. şi reintegrarea ca reprezentând modalitatea în care accentul se pune pe includerea şi nu excluderea lui din societate. necesitând la un moment dat. restabilizează încetul cu încetul echilibrul psiho-social al minorului aflat în custodie. Punctul forte a reintegrării în acest compartiment custodial.IV. îl reprezintă contactul sporit cu familia. de instituirea acelor comunităţi terapeutice care vor facilita într-o asemenea contextualitate: conştiinţa. penitenciar) procesul instructiv-educativ continuă. neînţelegere şi neacceptare. dacă aplicăm strategii educaţionale personalizate privind reintegrarea infractorului minor asistat.G. care începe exact din momentul condamnării şi izolării sale de societate.-Asistarea psihopedagogică a minorului aflat în stare de privare de libertate. Cap. resocializeze. cunoaştere. Ipotezele specifice (I.) am înscris şi ipotezele specifice (I. infractorul minor fiind cel care trebuie să se reintegreze.S. ipoteza generală (I. Cap.Parcurgând „valoric” paşii unui deţinut. -I.V-Fundamentele conceptuale şi metodologice ale cercetării susţine probaţiunea ca alternativă la pedeapsa penală. profil psihologic. marcând totodată etapele designului experimental conceput şi aplicat în acest caz. rolul său de actor fiind acela de minor infractor. ce poate determina la un moment dat. cât şi cu alte relaţii ce trebuiesc menţinute cu lumea de afară. am pornit de la considerente ce definesc deţinutul ca fiind o persoană căruia tratamentul aplicat trebuie să-i încurajeze autorespectul şi să-i dezvolte simţul responsabilităţii aflat pe o perioadă de timp limitată. vom constata că prin actul de privare de libertate. privind noul său rol social. Ar fi necesare pentru „reacomodarea” din nou cu societatea. Un loc aparte l-am rezervat pregătirii psihopedagogice a deţinutului minor pentru liberare. acordând un rol deosebit familiei cât şi comunităţii. Cu toate acestea.S.1= dacă derulăm programele specifice iniţiate pentru infractorul minor aflat în stare de privare de libertate.

ca rezultantă a unicităţii subiectului. au două alternative:de a recidiva.) rezultă ipoteza generală (I. după cum urmează: Total populaţie investigatăSubiecţi cuprinşi în derularea programului de intervenţie psihopedagogicăSubiecţi cuprinşi în derularea programelor de reintegrare în comunitate 267 217 50un accent deosebit punându-se pe interpretarea psihopedagogică a datelor.S. pe baza deciziei hotărârii judecătoreşti. Derularea acestor programe măreşte şansa reuşitei reintegrării în comunitate a infractorului minor asistat.3= dacă implicăm comunitatea prin serviciile de RSS. atunci când comunitatea nu se implică în restabilirea rolului său social.S. asupra căruia prin derularea logisticii educaţionale am realizat atât secvenţa pedagogică (status educaţional şi social) cât şi cea psihologică (relaţia cu familia. Decodificând populaţia aflată în studiu. strategia educaţională personalizată ca punct de referinţă în munca. dar şi de a se reintegra fără probleme în aceeaşi comunitate la care aparţine de drept. 90 . 2 + I. Eşantionarea infractorului (14-16 ani) am realizat-o: a)-multifazică = pentru programul de intervenţie psihopedagogică.G. minorii între 14-16 ani proveniţi din centrul de reeducare (C. pregătirea pentru liberare.1 + I. şi de consilier de reintegrare socială şi supraveghere. în actul de reintegrare a infractorului minor asistat. deloc uşoară a reintegrării infractorului minor în comunitate. Este de menţionat şi faptul că cercetarea noastră cuprinzând atât eşantionarea după conţinut cât şi a grupului ţintă (populaţia investigată) s-a desfăşurat în perioada: a)-intervenţia psihopedagogică-anii 2002-2003 b).G.) enunţată anterior şi care e generată de : I.reintegrarea în comunitate-anii 2002-2004 cuprinzând un total de 267 de subiecţi. realizatori de programe educaţionale. atunci. Din perspevtiva ipotezelor specifice (I. strategia a cuprins atât domeniul educaţional cât şi cel social.3. ca elemente teoretice necesare conturării designului experimental al cercetării noastre. recâştigându-şi astfel noul său rol social în cadrul comunităţii.-I. Eşantionarii populaţiei investigate i-a urmat eşantionarea conţinutului.). conştientizăm necesitatea abordării probaţiunii. strategii educaţionale personalizate) şi a cuprins acei clienţi asupra cărora sistemul de probaţiune.S. un loc special fiind acordat asistării psiho-sociale a subientului. deoarece din eşantionul de bază (deţinuţi minori între 14-18 ani) am compartimentat în subeşantioane. care din anumite perspective. b)-reintegrarea în comunitate a infractorului minor asistat (14-16 ani). b)-pe cote = pentru programele de reintegrare (strategii educaţionale). beneficiarul strategiilor educaţionale derulate cu ajutorul serviciilor de RSS şi a calităţii noastre. relaţia cu comunitatea alături de tehnicile psihoterapeutice specifice aplicate). infractorul minor între 14-16 ani aflat în stare de privare de libertate (detenţie) ne-am oprit asupra eşantionului format din acei minori între 14-16 ani. obţinute de-a lungul cercetării. În această direcţie. dornic de schimbarea pe care o aşteaptă.S. ca alternativă educaţională la pedeapsa penală (încarcerarea). penitenciarul pentru tineri şi minori (PNT +T+M) şi penitenciar (PNT). prin serviciile de RSS îi pregăteşte pentru reîntoarcerea în comunitate. deoarece selecţia minorilor între 14-16 ani s-a efectuat în interiorul grupului de către operator (noi cei în cauză.R.=I.S. ce a cuprins: a)-intervenţie psihopedagogică asupra infractorului minor (14-16 ani) aflat în stare de privare de libertate. schimbând totodată şi optica comunitarilor (cetăţenilor) asupra celui ce greşeşte şi trebuie să ispăşească prin pedeapsă.

protejând atât cât este posibil. de inclus capabil să-şi găsească locul dar să şi imprime personalitatea sa noului rol social pe care comunitatea. materializate în nevoia de schimbare şi reducerea şanselor de recidivă. acordând unicitate demersului educaţional din perspectiva rolului său social reducere la valoarea minimă sau chiar totală. Pentru a ajunge la rezultate. care a cuprins un număr de 33 de infractori minori asistaţi. în 91 .Intervenţia psihopedagogică asupra infractorului minor.Cap VI. factorii psihosociali specifici acestui demers.domeniul social (calificarea şi ocuparea profesională:-curs de calificare şi gasirea unui loc de muncă). modalităţile concrete de activitate cât şi strategiile educaţionale personalizate folosite atât la nivel carceral. programe educative personalizate privind reintegrarea infractorului minor asistat în comunitate. Cap. vizează acât conceptul de probaţiune şi rolul serviciilor de reintegrare socială şi supraveghere (RSS). structura personalităţii adolescentului. capacitatea de a menţine un echilibru dinamic între interesul personal şi cel al societăţii.domeniul educaţional (completarea studiilor şcolare la anumite nivele) b). Învăţând a se cunoaşte şi apoi a evita conflictul cu comunitatea . Acestora li se adaugă intervenţia realizată prin RSS în comunitate pentru 17 subiecţi ce-au beneficiat de strategii personalizate vizând: a). modalităţile concrete de reintegrare a infractorului minor asistat. De aceea. Programul s-a derula în 10 unităţi privative de libertate cuprinzând un număr de 217 infractori minori. a riscului de recidivă Este de menţionat în cadrul acestei secvenţe conceptuale. axându-se atât pe implementarea secvenţei pedagogice cât şi a celei psihologice. un loc aparte revenind nevoilor şi aspiraţiilor personale. Astfel. În contextul celor derulate prin logistica prezenttaă până în acest moment. având ca element definitoriu. faptul că strategiile educaţionale personalizate. Validarea aplicării programului (care a cuprins şi un ghid practic de aplicare) a constat în reuşita schimbării modului de comunicare şi relaţionare cât şi a implementării elementelor de integrare socială şi resocializare. aşa cum am dovedit-o de-a lungul cercetării noastre. dar şi în libertate. Se remarcă în acest sens strategia psihopedagogică personalizată aplicată pentru primul domeniu cât şi derularea programului menit a obţine un loc de muncă prin pregătirea profesională-„Şi eu pot să reuşesc”. au fost derulate în penitenciar prin „Serviciul de reintegrare socială”. infractorul minor nu trebuie să aibă poziţia de exclus din societate. implementând în timp şi serviciile din sistemul probaţiunii ca alternativă la pedeapsă. ci. se remarcă programul „De mine depinde totul”-privind reducerea şanselor de recidivă. am ţinut cont de particularităţile de vârstă ale subiectului cât şi de implicarea comunităţii în realizarea morală a acestuia. VII.Reintegrarea în comunitate a infractorului minor. minorul ajunge în timp a se raporta la maturitatea sa socială. destul de precară şi în comntinuă căutare a locului său între valorile umane. au fost: programe educative legătura şi relaţionarea cu familia noul rol social perceput prin planul educaţional cât şi social personalizat realizarea în cadrul compartimentului educaţional a statusului său vizând şcolarizarea derularea secvenţei sociale prin implicarea directă a comunităţii (ca formator şi beneficiar) prezenţa elementului de cunoaştere personalizată. aduce în prim plan conceperea şi promovarea programului de intervenţie psihopedagogică „Împreună” asupra infractorului minor (14-16 ani) ca modalitate de a acorda cea de-a doua şansă privind reducerea vulnerabilităţii sociale şi psihologice a subiectului direct implicat. câr şi proiectelor comunităţii ce-l au ca „actor principal” pe scena atât de labilă uneori a vieţii.

Pasul uriaş făcut în acceptarea de către comunitate a unei alternative la pedeapsa penală. „matricea rolului său social” din perspectiva maturizării sociale. . instrumentată ca element component al identităţii sale comunitare. a determinat găsirea şi aplicarea unei noi strategii educaţionale menite a facilita infractorului minor. . Cercetarea noastră reprezintă un început într-o secvenţă educaţional-formativă specială. scopul cercetării noastre fiind atins. iar ipotezele validate. având centrat întregul dispozitiv logistic pe minorul vulnerabil. resocializării şi reintegrării minorului aflat într-o situaţie specială dată.intervenţia psihopedagogică asupra minorului. ca răspuns al comenzii sociale realizată la nivelul subientului nostru. .transformarea centrelor de încarcerare pentru minori şi tineri. cât şi de reper şi referinţă în pregătirea deţinutului pentru reintegrarea sa în comunitate. reintegrarea sa în comunitate. şcoala rămâne punctul forte şi în continuare ca factor instructiv-educativ. Ce pot certifica toate acestea. interesele celor pe care îi apără. reprezintă punctul de plecare în aplicarea logisticii instrumentată în vederea recunoaşterii probaţiunii cât şi a implicării sale în depăşirea momentelor de „criză ale vieţii” trăite de minorul între 14-16 ani. Responsabilitatea pe care ne-am asumat-o în derularea unei asemenea cercetări. certifică faptul că la această vârstă (14-16 ani). . dar care. punctând în joc. ceea ce crează noi modalităţi de abordare. Munca nu a fost şi nu este deloc uşoară. Certitudinea validării ipotezelor este dată de reperele atitudinale atât la nivelul infractorului minori cât şi a comunităţii. În contextualitatea celor menţionate anterior: . iar „valoarea de timp şi în timp” este cea care dă credibilitate şi validitate noii alternative la pedeapsa penală.folosirea de strategii educaţionale personalizate privind reintegrarea în comunitate.cunoştinţă de cauză. îl poate acorda cu toată încrederea de care este capabilă.menţinerea legăturii permanente cu familia infractorului minor. .chiar dacă minorul se află în stare de privare de libertate. e imperios necesară cunoaşterea dezvoltării sale bio-psihosociale pentru a preîntâmpina noi manifestări a conduitelor şi comportamentelor de risc. a impus o temeinică cunoaştere a preadolescentului şi/sau adolescentului (14-16 ani) atât din perspectiva raportării sale la comunitate cât şi versus. ceea ce reprezintă nota bene a întregului demers educaţional întreprins asupra infractorului minor. în vederea reabilitării.identificarea şi realizarea noului rol social al infractorului minor în comunitate. dând certitudinea reuşitei? Nu altceva decât 92 . . CONCLUZII Întregul demers pedagogic iniţiat prin cercetarea noastră de faţă. răbdarea şi consecvenţa fiind „unităţile de măsură” alături de schimbarea mentalităţii comunităţii. în „comunităţi educaţional-terapeutice” cu multiple valenţe formativ-educative. realizând de fapt. este şi continuă să se raporteze la comunitatea căreia îi aparţine. Şi toate converg spre reuşită.scăderea substanţială a stării riscului de recidivă. prin schimbarea opticii educaţionale şi implicarea directă în actul de reintegrare a părţilor direct interesate. sporind astfel gradul de compatibilitate ulterioară cu cerinţele comunităţii cât şi a creşterii responsabilităţii educaţionale a acestuia faţă de membrul său aflat în stare de privare de libertate. prin aportul direct şi personalizat al serviciilor de reintegrare socială şi supraveghere (RSS) din cadrul sistemului de probaţiune. privind reintegrarea sa în comunitate.

T=(1997)-Conotaţii criminogene şi noi riscuri pentru ordinea publică-Editura Lumina LexBucureşti Băban. Iacob. Mărgineanu.S=(1978)-Psihologia procesului educaţional-Editura Didactică şi Pedagogică-Bucureşti Dragomirescu.Ball. p. N.V=(1976)-Psihologia comportamentului deviant-Editura Ştiinţifică şi EnciclopedicăBucureşti Drăgan. Petrovai.R=(1989)-Tratat de sociologie-Paris Boudon.Nica-Udangiu. 111..A.P=(2002)-Probaţiunea în sistemul judiciar românesc-în Revista de asistenţă socială-nr.-16 ani).J=(1973)-Psychopatologie sociale de l’enfant inadapté-CNRS. C.-105-110)-Bucureşti Allport.L=(1964)-Frustration-aggression hypothesis-Psyhological Buletin. dă certitudine şi veridicitate ŞANSEI: „Vreau să mă schimb şi mă bucur că are cine să mă ajute.Bucureşti Ceauşescu .G. Petroman.L=(1998)-Psihologia şcolară-Editura Polirom-Iaşi Craig.Chombart de Lanwe. M=(1993)-Protection judiciare et sociale de l’enfance.72.Nica –Udangiu.A.K. Galdfrid.N.G. Elas R=(2002)-Studii comparative privind sistemele penitenciare europene privind sistemele penitenciare europene-în Revista administraţiei penitenciarelor din România-nr.Ferrari. L=(1993)-Agression:its causes. consequenses and control.Felix Alcan 93 .Epelbaum (cood. Dar.A. să aparţină beneficiarului (infractorul minor asistat) care . Lemeni.26-29)Bucureşti Boudan.107-126 Durkhleim.6/2002-(p.1/2002-(p. 106.A.1/2002(p. Bull. de care are nevoie în acele momente.Baron. Mih.L=(1972)-Control of aggression.P.B.E=(1938)-L’educaţion morale-Paris. În : P. să lăsăm aprecierea reuşitei şi finalităţii noastre. Deneve.V.I. Byrne.E.T.R=(1978)-The Psychology of Person Identification-London 122.2 Clifford.43-47).M.W=(1991)-Structura şi dezvoltarea personalităţii-Editura Didactică şi Pedagogică-Bucureşti Angheluţă.J.2/2002-(p.) Psichiatrie de l’enfant et de l’adolescent.III Univ. ca să nu mai disper” (S. 81 (p. Am sămi ascult viitorii colegi de muncă.D=(1992)-Educaţia noastră cea de toate zilele-Editura EurobisTimişoara Dumitrana. Flamarion 121.A=(1984)-Consultation an Aid to Successful Social Word-London Berkowitz. aggression and the negative escape model-Psychological Bulletin. prin contractul său personal. Review of Child Development Research.D=(2001)-Consiliere educaţională-Cluj-Napoca Bălan.Paris Davitz.Berkovitz.I=(2002)-Manualul consilierului de reintegrare socială şi supraveghere-Editura ThermisCraiova D’Zurila.R=(1971)-Problem solving and behavior modification-Journal of abnormal Psychology-USA. Psychological Review.J. Bibliografie : Abraham P =(2002)-Delincvenţa juvenilă în România:stare de fapt.R=(1997)-Tratat de sociologie-Editura Humanitas-Bucureşti Bocoş. Mc Graw Hill Inc.M=(2003)-Teoria şi practica cercetării pedagogice-Editura Casa Cărţii de Ştiinţă-Cluj-Napoca Bieury. O să vorbesc frumos cu ei. Ştiu că pot să mă îndrept şi să muncesc.I=(2002)-Încadrarea în muncă a tinerilor confruntaţi cu riscul marginalizării sociale-în Revista de asistenţă socială nr. USA Cindrea. Vreau să învăţ de la cei ce-mi arată.University of Wisconsin Madison Botbal. tendinţe soluţii-în Revista de asistenţă socială nr.L=(1974)-Some determinants of impulsive aggression:the real of mediated associations with reinforcement of aggression.R.Y.81-93)-Bucureşti Abraham.D=(1991)-Social psychology-Ally and Bacon-Boston USA 130.M=(1992)-Temperature. Paris. Of Chicag Press Berkowitz.L=(1986)-Psihiatria preventivă-Edirura medicalăBucureşti Amza .N=(2001)-Pedagogie judiciară-Editura Lumina Lex-Bucureşti Cosmovici.A.A=(1996)-Manual de psihologie generală-Editura Antet-Bucureşti Bogdan. New York.V.receptarea de către subiect a mesajului strategiei educaţionale aplicate şi acceptarea ajutorului de către infractorul minor asistat. vol.165-176) Berkowitz.1.M=(1998)-Copilul instituţionalizat-Editura Didactică şi Pedagogică-Bucureşti Durnescu.St.T=(1993)-Psihologie judiciară-Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică-Bucureşti Brown.R. Vă rog să aveţi încredere şi grijă de mine.

P. Stouthamer-Loeber.3/2001-(p.W=(1988)-The Moral Child:Nurturing Children’n Natural Moral Growth.I=(1995)-Agresivitatea umană-Editura Trei-Bucureşti Faber. în comunitate educaţional-terapeutică-în Revista de criminologie (pag. Annales de Vaucresson Lemay.I.M=(1959)-Manuel de psychologie juridique-Paris.K.D=(2003)-Intervenţia psihopedagogică asupra infractorului minor aflat în stare de privare de libertate-în Revista administraţiei penitenciarelor din România-nr.Paris.I=(1995)-Delincvenţa juvenilă-Editura Ministrerului de Interne-Bucureşti Pingeot.Chr. Paris Lelord.J=(1979)-Mesures de prevension de la delinquance juvenile-Naţions Unites. M=(1979)-Previziune şi control în procesul didactic-Editura Dacia-Cluj-Napoca Ionescu.R=(edit.J=(1998)-Psihologia comunităţii-Editura Oscar Print-Bucureşti Pascu. Mazila.M=(1986)-Family Factors as Corelates and Predictors of Juvenile Conduct Problems and Delinquency-Chicago.N=(1988)-Aptitudinea pedagogică-Editura Academiei-Bucureşti Mitrofan.Holdevici.N.C=(1984)-Coordonatele metodologice ale recuperării minorului inadaptat-Editura Didactică şi Pedagogică –Bucureşti Pitulescu.G=(2000)-Delincvenţa juvenilă şi justiţia în România în perioada de tranziţie-Bucureşti Gheorghe.I=(2003)-Tratat de pedagogie şcolară-Editura Didactică şi Pedagogică-Bucureşti Olaru.V.E=(1997)-Psihologia copilului-Editura Didactică şi Pedagogică-Bucureşti Groza.S. Puşcaş.59-61)-Bucureşti Paşca. Radu.PUF Lopez.12-17)-Bucureşti Nicola. Zlate. Free Press 123. nr.25-32)-Bucureşti Gialombardo. Mera.T=(1992)-Psihologia judiciară-Editura Şansa-Bucureşti Moisin.Fl=(2001)-Psihologia penitenciară-Editura Oscar Print-Bucureşti Gheorghe.E=(2002)-Comunicarea eficientă cu copiii-Editura Curtea veche-Bucureşti Foucault.V=(1963)-Premisele reeducării şi reintegrării sociale a tinerilor deţinuţi-în Psihologia educaţiei şi dezvoltării-Editura Academiei-Bucureşti Orford..I. Univ.C=(1981)-Psihologia relaţiilor morale interpersonale-Editura Scrisul românesc-Craiova Mitrofan.3-(p.63-67)-Bucureşti Paşca. nr.A.Fl=(1998)-Dinamica penitenciară-Editura Oscar Print-Bucureşti Gheorghe.M.Park Sage 114. probleme de monde moderne. Newbury. Verza. Iftenie.I=(1996)-Cercetarea pedagogică-Tg.I=(1990)-Elemente de psihoteratie-Editura all-Bucureşti Hayez.-Mureş Petcu. John Wiley and Sons Haines.M.Eilb-Eibersfeldt.109.V.Drăgan.M=(1977)-La délinquance a l’adolescence.E=(1977)-Mijloace de educaţie-Editura Didactică şi Pedagogică-Bucureşti Giles.M=(1999)-Delincvenţa .M.G=(2000)-Administrarea justiţiei în comunitate-Editura Export-Bucureşti Gilles.2/2002-(p. New York. Ed.V=(2002)-Accesul la educaţie şi egalitatea şanselor-în Revista de asistenţă socială-nr.Fl.J=(1981)-Judecata morală a copilului-Editura Didactică şi Pedagogică-Bucureşti Păunescu.34-49)-Bucureşti Henggeler. A=(2001)-Arta educării copiilor şi adolescenţilor în familie şi în şcoală-Editura Didactică şi Pedagogică-Bucureşti Molan.Editura Dacia.Jasinski.Fl=(2003)-Fenomenologia penitenciară-Editura Oscar Print-Bucureşti Gheorghe.3/2003(p.Damon.M=(1997)-A supraveghea şi a pedepsi-Editura Humanitas-Bucureşti Geisller.W=(1989)-Delinquency in Adolescence.UNESCO. New York Kwaraceus.M.Fr. Sage Publication Inc. London Ionescu. Universite de Geneve 94 .M.1972)-Juvenile Delinquency.X.(1987)-Experienţa didactică şi creativitate-Editura Dacia-Cluj-Napoca 113.N.A=(2002)-Justiţia Restaurativă-în Revista de Ştiinţă Penitenciară nr.D.13-18)-Bucureşti Paşca.Zrenghea.=(1998)-Cum să ne purtăm cu personalităţile dificile-EdituraTrei-Bucureşti Le Blanc.St=(2001)-Prevenirea infracţiunilor în Swansen-în Revista de securitate comunitară-anul 1.Andre.6/2002(p.I=(2002)-Relaţia deţinut-familie şi abordarea ei în cadrul programului socio-educativ-în Revista administraţiei penitenciarelor din România-nr.4/2001-(p. Press Matei.-Mureş Nicola.CIACO Henggeler.R=(2001)-Serviciile de probaţiune în ţările în curs de aderare la Uniunea Europeană-în Revista de securitate comunitară anul1.repere psihosociale.Case.D=(1994)-La délinquance juvenile juvenile comne alternative a la represion.D=(2004)-Povestea terapeutică-Editura Ardealul-Tg.Cluj-Napoca Piajet.M=(1961)-Les groups de jeunes inadamptés.W=(1989)-Deliquency in adolescence.I=(1992)-Pedagogie-Editura Didactică şi Pedagogică-Bucureşti Nicola.Butoi.PUF Loeber.I=(1999)-Gândirea pozitivă-Editura Ştiinţifică şi tehnică-Bucureşti Holdevici.M=(2003)-Transformarea centrului de reeducare din instituţie centrată pe custodie.P=(1999)-Aspecte de psihiatrie clinică şi socială a copilului şi adolescentului-Editura Generis-Cluj-Napoca Golu. Abode of Readings 2 nd. Preda.s.W=(1964)-La délinquance juvénile.Z=(1992)-Psychologie et education des jeunes deliquenth-Louvain la Neuve Diffussion Unic.N.13-17)-Bucureşti Ghiran.R.

Poledna.L=(1999)-Psihosociologie judiciară-Editura Lumina Lex-Bucureşti Popescu. Tancău.G=(2002)-Vizita de studiu efectuată în Spania-în Revista administraţiei penitenciarelor din România-nr.T=(1981)-Familia în faţa conduitelor greşite ale copilului-Editura Didactică şi PedagogicăBucureşti Răşcanu.74-78)-Bucureşti Walters.179.9-14) Stan. anul 39-(p.Ghe=(1999)-Psihopedagogia dezvoltării şcolarilor cu handicap-Editura Didactică şi PedagogicăBucureşti Rădulescu. Brezeanu.S=(1973)-Behavior Therapy With Delinquents-USA Solomon.C=(2001)-Autoevaluarea şi evaluarea didactică-Presa Universitară Clujeană-Cluj-Napoca Sen.R=(1994)-Infracţionalitatea între pedeapsă şi alternativă-în Studia UBB nr.E=(1997)-Psihopedagogie specială-Editura Didactică şi Pedagogică-Bucureşti Umbreit.Paris.1/2002 (p.S=(2001)-Probaţiunea în România-Presa Universitară Clujeană-Cluj-Napoca Poledna.C. Its Current Practice.134-142)-Cluj-Napoca Poledna.T=(1994)-Psihologie juridică-Editura Fundaţia”Chemarea”-Iaşi Puşcaş.L=(1964)-Punishment –în American Psychologist p.33-42) Stănilor.250-258. Grusec.P.4/2002 (p.S.1/2002 (p.6/2002-(p.U.S=(1999)-Devianţă.L.S=(2002)-Justiţia pentru minori-în Revista de asistenţă socială nr. Implica-tions and Theory ConstableLondon Rosenhan.S=(1998)-Justiţia Restaurativă-O viziune pentru vindecare şi transformare-USA Stănişor.Vrăşmaş.M.V. supărare.2/2002 (p.S=(2002)-Activităţi socio-educative şi psihoterapeutice adresate minorilor din Penitenciarul Rahova-în Revista de asistenţă socială nr.M=(2001)-The Handbook of Vitim Offender Mediation-USA Wirec.R=(1994)-Psihologia comportamentului deviant-Editura Universitaţii-Bucureşti Rogeus.V=(1998)-Delincvenţa juvenilă-Presa Universitară Clujeană-Cluj-Napoca Preda. San Francisco. J-L=(1990)-L’adolescent et l’psychanalyste.Rivages Răşcanu.Verza. Drăgan.239-253-USA Şchiopu. Banciu.J=(1979)-Frică.E=(2002)-Consideraţii depre probaţiune-în Revista de asistenţă socială nr.4/2002 (p.M.93-99)-Bucureşti Wirec.L=(1973)-On being sane in insane places-în Science.19.C.C=(1995)-Răspunderea juridică pentru faptele penale săvârşite de minori-Editura Continent XXI-Bucureşti Turuianu. p. Brumă.S=(2002)-Modalităţi de intervenţie psihosocială în activitatea de probaţiune-Presa Universitară Clujeană-Cluj-Napoca Poledna.T=(1994)-Tranziţia şi criminalitatea-Editura Oscar Print-Bucureşti Stăvărache.J.G.C.A=(1978)-Educaţie şi terapie-Editura Didactică şi Pedagogică-Bucureşti Sharpe.E-Punishment.E=(2002)-Delincvenţa juvenilă-în Revista administraţiei penitenciarelor din România nr.Păun.D.E.E=(2003)-Delincvenţa juvenilă-Editura Oscar Print-Bucureşti Stănoiu.C=(2002)-Repere pentru acţiune în educaţie-Editura Oscar Print-Bucureşti Powak.S=(2003)-Dezvoltări dizarmonice de personalitate în copilărie şi adolescenţă – Editura Paralela 45-Piteşti Preda.R=(2002)-Instituţia probaţiunii în România-în Revista de asistenţă socială nr.2/2002 (p. USA 95 .1-2.V=(1981)-Profilaxia delincvenţei şi reintegrarea socială-Editura Ştiinţifică şi EnciclopedicăBucureşti Prună.-23-29)-Bucureşti Rassial. Smith.R=(1992)-Client Centred Therapy.S=(2000)-Actori sociali în situaţii şi interacţiuni violente-Presa Universitară Clujeană-ClujNapoca Popa. J.95-101)Bucureşti Stănişor.I. criminalitate şi patologie socială-Editura Lumina Lex-Bucureşti Rudica.S. USA Recklers.D=(1990)-Introducere în sociologia delincvenţei juvenile-Editura MedicalăBucureşti Rădulescu.M=(1973)-Juvenile delinquency-Mc Graw-Hill.C=(1995)-Răspunderea juridică pentru faptele penale săvârşite de minori-Editura Continent XXI-Bucureşti Ţuţuianu.R=(1994)-Psihologia comportamentului deviant-Editura Universităţii-Bucureşti Staicu.C=(2002)-Ghid de psihoterapie pentru reducerea conflictelor-Editura Oscar Print-Bucureşti Stumphauser.Poledna. agresivitate-Editura didactică şi pedagogică-Bucureşti Radu.S=(1997)-Asistenţa socială a minorului cu comportament deviant-Editura Argonaut-Cluj-Napoca Poledna.92-94)Bucureşti Stănoiu. New York Ranschburg.R.Dianu.E=(1981)-Psihologia vârstelor-Editura Didactică şi Pedagogică-Bucureşti Şoitu.H=(2002)-Prevenirea şi combaterea marginalizării sociale ţelul comun pentru toate ţărilor Europei-în Revista de asistenţă socială nr.R.O.A=(2002)-Ghid de consiliere vocaţională-Editura Oscar Print-Bucureşti Verza. Lăpădat.E=(2001)-Consiliere familială-Institutul European-Bucureşti Turnianu. W.

2. România în contextul european-Editura AlternativeBucureşti Zehr.29-51)-Bucureşti Zamfir.6/2002 (p. E=(2002)-Direcţii ale reformei sistemului de protecţie pentru copii şi familie-în Revista de asistenţă socială nr.3/2002-Bucureşti ***=2004-Monitorul Oficial-anul 172 (XVI)-nr.497-2 iunie 2004 96 .2/2001-Bucureşti ***=2002-Revista de asistenţă socială-nr. concepte cheie ale politicilor sociale-în Revista de asistenţă socială nr.272002 (p. Zamfir.C=(2002)-Excluziunea şi incluziunea socială.Zamfir.H=(1990)-Changing Lenses-USA ***=1990-Convenţia Naţiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului ***=1990-Principiile Naţiunilor Unite pentru prevenţia delincvenţei juvenile-Principiile de la Riyadh ***=1989-Standardul de reguli minime ale Naţiunilor Unite –administrarea justiţiei pentru minoriRegulile de la Beijing ***=1990-Regulile Naţiunilor Unite pentru protecţia minorilor privaţi de libertate ***=2002-Raportul României privind „Politicile de protecţie a copilului în situaţii de risc”-UNICEF ***=1992-Codul penal şi Codul de procedură penală-Editura Cutuma-Bucureşti ***=1970-Codul familiei-INDEX şi colecţia legislativă-Bucureşti ***=2002-Curriculum Naţional-programe şcolare pentru învăţământul preuniversitar-MEC ***=1998-Sisteme de programe socio-educative pentru resocializarea persoanelor aflate în custodieMinisterul Justiţiei-DGP ***=1998-A pune reguli în acţiune ***=1998-Manday’s therapeutic community-Handbook-USA ***Larousse-1997-Dicţionar de psihiatrie-Editura Univers enciclopedic-Bucureşti ***=2002-Alege să trăieşti în libertate-mapa CRED-UE-Centul Român pentru Educaţie şi DezvoltareBucureşti ***=2001-Revista de securitate comunitară-anul 1-nr.5-99)-Bucureşti Zamfir E.3/2001-Bucureşti ***=2001-Revista de securitate comunitară-anul 1-nr.1.C=(1995)-Politici sociale.