Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
mentinerea lor constanta, fie prin eliminarea acestora - pentru a fi posibila cunoasterea exacta a
raporturilor de cauzalitate dintre variabilele cercetate.
Experimentul de laborator trebuie sa satisfaca unele cerinte metodologice - dupa Mihai
Golu (2000):
a)
modificabile;
b)
c)
repetabilitatea si verificabilitatea (sa poata fi repetat de atatea ori de cate ori este
necesar pentru obtinerea datelor necesare confirmarii sau infirmarii ipotezelor si sa poata fi
reprodus si de altcineva, pentru compararea si testarea concluziilor si generalizarilor formulate
pe baza lui)', (Golu Mihai, 2000).
De asemenea, importanta este si problema participarii la experiment: cercetatorul
trebuie sa castige increderea subiectilor participanti la experimentele de laborator si sa-i
motiveze - tocmai datorita faptului ca acestia nu-si vor desfasura anumite activitati
(comportamente, reactii) in mediul lor natural de viata. Pregatirea subiectilor, prin explicarea
scopului cercetarii si a conditiilor in care se va desfasura, reprezinta o etapa importanta a
realizarii experimentului de laborator. Este necesar, in acest sens, un instructaj corect, pentru ca
fiecare subiect sa inteleaga specificul situatiei experimentale si ceea ce are de facut intr-o astfel
de situatie supravegheata', controlata de experimentator.
In consecinta, experimentul de laborator presupune un cadru artificial (situatie
experimentala artificiala) si control deplin al variabilelor pentru asigurarea fidelitatii masurarii si
expunerii rezultatelor experimentului. Din aceste sublinieri decurg, de
fapt,avantajele experimentului de laborator: controlul variabilelor (manipularea variabilelor
explicative, pe de o parte, si mentinerea constanta a actiunii factorilor exteriori, pe de alta parte);
masurare cu grad mare de precizie si rigurozitate oferita tocmai de situatia experimentala
artificiala. Totodata, experimentul de laborator presupune producerea de catre cercetator a
fenomenului studiat, in conformitate cu obiectivele si ipotezele cercetarii, fara sa mai fie
necesara asteptarea aparitiei fenomenului in cadrul natural.
Desi scopul experimentului de laborator este acela de a crea o situatie experimentala cat
mai asemanatoare cu situatiile reale, artificialitatea ridica o serie de probleme: ruperea'
subiectului de cadrul lui natural si introducerea intr-un mediu nou, artificial - ceea ce poate crea o
discrepanta intre comportamentul in conditii normale, naturale si comportamentul in conditii
artificiale al subiectului; prezenta experimentatorului sporeste gradul de artificialitate a situatiei
experimentale: el poate sugera involuntar ce asteapta de la subiecti sau subiectii isi modifica
reactiile pentru a nu se prezenta intr-o lumina nefavorabila lor in fata experimentatorului.
Toate aceste inconveniente' pe care le presupune experimentul de laborator - si care
decurg din artificialitatea situatiei experimentale - sunt eliminate de experimentul natural, asupra
caruia ne vom opri in continuare.
dependenta);
optimi de luminozitate pentru a avea o productivitate maxima (cercetare care, la randul ei, a
ridicat si o alta problema si anume cea a relatiilor dintre oamenii din grupurile de munca).
b) Elaborarea ipotezelor. Unele cercetari se refera la fenomene foarte noi, fapt pentru
care nu putem formula decat ipoteze vagi, caz in care cercetarile se rezuma la colectii, descrieri
de fenomene, colectare de date etc. Conditia esentiala a elaborarii unei ipoteze este aceea de a
avea semnificatie pentru tema, fapt pentru care trebuie facuta diferenta intre rationamentul
ipotetic general si rationamentul ipotetic utilizat in cercetare. In finalul experimentului, ipoteza
(sau ipotezele) de la care am pornit va fi confirmata (sau infirmata).
c) Stabilirea variabilelor experimentale (sau explicative: variabila independenta si
variabila dependenta). Alegerea variabilelor experimentale se va face in functie de:
- alegerea temei;
- stabilirea obiectivelor;
- elaborarea ipotezelor cercetarii.
Variabila independenta actioneaza asupra componentei daca', iar variabila dependenta
actioneaza asupra componentei atunci' a ipotezelor. Pentru verificarea acelorasi ipoteze cauzale,
pot fi alese mai multe variabile experimentale. Vorbim acum, din nou, de priceperea si intuitia
cercetatorului, care prin pregatirea sa teoretica, a experientei sale, prin conditiile concrete de
stabilire a experimentului, va sti sa aleaga acele variabile (independente si dependente) care sa
actioneze adecvat asupra conceptelor reunite in ipoteza dacaatunci'.
Un exemplu in acest sens sunt cercetarile experimentale de tip sociometric, efectuate pe
grupuri de muncitori, in care s-a presupus ca daca' vor fi scoase dintr-un grup de muncitori
nodurile negative', sau indivizii care, prin pozitia lor, creeaza situatii negative, atunci' este de
asteptat ca randamentul in munca sa creasca.
Insa, pentru asigurarea corectitudinii demersului cercetarii experimentale se poate
recurge la pretestare (dupa S. Chelcea, 1982), care trebuie facuta pe un grup de subiecti foarte
asemanatori cu subiectii participanti la experimentul propriu-zis si aceasta pentru ca
experimentatorul sa se asigure ca instructajul experimentului a fost corect receptionat de catre
fiecare din subiectii implicati. Tocmai prin introducerea variabilei independente in experiment se
verifica receptionarea corecta a instructiunilor de catre subiectii experimentului, ceea ce
inseamna ca cercetatorul trebuie sa formuleze instructiunile clar, precis, cu rigurozitate, pentru a
se incredinta ca indicatiile au fost pe deplin intelese de catre subiecti.
d) Stabilirea situatiei experimentale. Se realizeaza in functie de stabilirea variabilelor
experimentale, ceea ce ne permite sa optam pentru alegerea unui experiment de teren sau unul de
laborator. In cazul experimentului de laborator, necesitatea organizarii unui laborator de
psihosociologie rezida in posibilitatea pe care acesta o ofera cercetatorului de a produce, el
insusi, situatia de observat, de a masura cu rigurozitate variabilele experimentale (datorita izolarii
fenomenelor) si crearii unui ansamblu de aparaturi care sa asigure obiectivitatea si corectitudinea
fie fenomene fizice, iar masurarea lor se face cu ajutorul aparaturii psihometrice;
- fie procese psihice (elementare sau complexe) masurate prin instrumente si aparate
de inalta fidelitate;
- fie fenomene psihosociale, care, de cele mai multe ori, nu se pot inregistra direct si
imediat (de exemplu mentalitati, conflicte etc.).
g) Prelucrarea datelor experimentale. Dupa masurarea variabilelor experimentale se
obtin valori ce urmeaza a fi prelucrate statistic. Aceasta etapa este absolut necesara in realizarea
unui experiment, deoarece, in mod decisiv, ajuta la verificarea (confirmarea versus infirmarea)
ipotezelor.
h) Redactarea raportului de cercetare. Acest raport se intocmeste catre cel care a fixat
problema de cercetat: fie catre sponsorii cercetarii (caz in care rezultatele experimentului
ocupa ponderea cea mai insemnata), fie publicului larg, mass-mediei, specialistilor, oamenilor
de stiinta etc.
BIBLIOGRAFIE