Gestionarea durabila a resurselor energetice clasice si

posibilitatea de utilizare a resurselor energetice regenerabile

pe teritoriul Romaniei

Energia este indispensabila vietii pe Pamant. Ea exista pretutindeni si reprezinta cauza

producerii unor numeroase fenomene: miscare, lumina, sunet, caldura etc. Exista mai multe
forme de energie, dar aproape intreaga energie de pe Pamant provine direct sau indirect de la
Soare.
Spre deosebire de sursele de energie artificiale, obtinute de om prin transformarea unei
forme de energie in alta forma de energie (exemple: motoare, centrale termice, centrale eoliene
etc.), sursele de energie primara sunt sursele de energie existente in natura si care pot fi folosite
in mod direct.
Energia este o marime scalara care reprezinta capacitatea unui sistem de a efectua lucru
mecanic la trecerea dintr-o stare data in alta.
Societatea actuala este un mare consumator de energie sub diferite forme, in industrie,
transporturi, agricultura, in domeniul casnic etc. Consumul de energie pe cap de locuitor este
considerat un indicator al nivelului de trai.Cresterea nivelului de trai nu poate avea loc fara o
crestere corespunzatoare a consumului de energie.De aceea, atunci cand vrem sa analizam
necesarul consumului de energie este util sa trecem in revista evolutia istorica a acestuia.
Descoperirea unor noi surse de energie i-a permis omului sa treaca la etape superioare de
dezvoltare, caracterizate prin cresterea productivitatii, a performantelor tehnice, a gradului de
confort, prin scaderea gradului de poluare.
Ramura stiintelor tehnice care se ocupa cu producerea, transformarea, distributia si
folosirea in conditii optime a energiei, sub diferitele ei forme, pornind de la surse de energie si
ajungand la punctele de consum, se numeste energetica.
Una dintre problemele principale, de a carei solutionare depinde dezvoltarea civilizatiei
noastre, problema care a revenit pe primul plan al preocuparilor oamenilor de stiinta, este
asigurarea cu energia necesara dezvoltarii activitatilor de baza, care conditioneaza evolutia
progresiva a nivelului de trai al populatiei globului terestru.
Autorităţile încearcă la nivelul Uniunii Europene să reducă risipa de energie prin
informarea europenilor, dar şi prin introducerea progresivă a surselor alternative de energie, care
nu sunt poluante.Şi în ţara noastră specialiştii caută soluţii, însă se lovesc de dificultăţi mai mari
decât ale altor state europene.
Agentia Romana pentru Conservarea Energiei, sprijinita prin programe ale Uniunii
Europene, a demarat citeva proiecte care se refera la sursele regenerabile de energie. Proiectele
vizeaza energia pe baza de biomasa, enegia eoliana si cea solara.

Biomasa
Prin fotosinteza, invelisul vegetal al plantei produce o biomasa care corespunde unei
energi apreciate la cca 3ˇ1021 J/an. Fiind regenerabila, energia biomasei este (teoretic)
inepuizabila, cu conditia ca omul sa nu grabeasca procesele de desertificare ale planetei. Din
biomasa se pot optine combustibili (alcool, gaz metan, etc.), putându-se folosi ca biomasa
deseuri de lemn, trestie de zahar, deseuri de cereale, etc. Pentru a putea vorbi insa practic de
biomasa ar trebui cultivate plante la care productia la hectar sa fie enorma (de ordinul 30-40
tone) iar continutul caloric sa fie de ordinul 4-5000 kcal/kg.
Astăzi, cercetările se concentrează pe conversia biomasei în alcool, care ar putea servi
drept carburant pentru suplimentarea şi chiar înlocuirea benzinei şi a motorinei. Alte forme
lichide de energie obţinute din biomasă ar fi uleiurile vegetale.
Metanolul produs prin distilarea lemnului şi a deşeurilor forestiere este considerat un carburant
alternativ pentru transport şi industrie, la preţuri care ar putea concura cu cele ale combustibililor
obţinuţi din bitum şi din lichefierea carbonului.
Etanolul ar fi un combustibil mai ieftin, dar problema mare este că utilizează resurse
alimentare, cum sunt porumbul sau grâul. Dacă însă etanolul s-ar obţine exclusiv din deşeuri
alimentare sau agricole, deşi costurile sale de producţie ar fi mai mari, efortul s-ar justifica
pentru că se reciclează deşeurile. La alcooli se adaugă şi biogazul, respectiv forma gazoasă a
biomasei. Acest gaz cu o putere calorică destul de slabă, conţinând în principal metan, se obţine
din materii organice, precum apele uzate sau bălegarul.
Lemnul este principala sursă bio
Există o largă varietate de surse de biomasă, printre care se numără copacii cu viteză
mare de dezvoltare (plopul, salcia, eucaliptul), trestia de zahăr, rapiţa, plantele erbacee cu
rapiditate de creştere şi diverse reziduuri cum sunt lemnul provenit din toaletarea copacilor şi din
construcţii, paiele şi tulpinele cerealelor, deşeurile rezultate după prelucrarea lemnului, deşeurile
de hârtie şi uleiurile vegetale uzate. Principala resursă de biomasă o reprezintă însă lemnul.
Energia asociată biomasei forestiere ar putea să fie foarte profitabilă noilor industrii, pentru că
toată materia celulozică abandonată astăzi (crengi, scoarţă de copac, trunchiuri, buşteni) va fi
transformată în produse energetice. Utilizarea biomasei forestiere în scopuri energetice duce la
producerea de combustibili solizi sau lichizi care ar putea înlocui o bună parte din consumul
actual de petrol, odată ce tehnologiile de conversie energetică se vor dovedi rentabile.
Principiile de exploatare a biomasei forestiere
1. Principiul conservării si dezvoltării fondului forestier
Având in vedere presiunea tot mai mare asupra fondului forestier este necesara o
optimizare permanenta cu posibilitatea pădurii si necesitatile societatii.
2. Principiul integrării lucrărilor de exploatare in cerinţele de gospodărire a pădurilor
Necesitatile de gospodărire a pădurii implica extragerea de masa lemnoasa făcuta in
scopul asigurării pe parcursul vieţii arboretului unei structuri, compoziţie si starea de sănătate
corespunzătoare.
3. Principiul valorificării integrale si superioare a lemnului
In procesul de producţie al exploatării lemnului, datorita condiţiilor de desfăşurare, se
pierde o parte din lemnul existent in arborele marcat pe picior. Aceste pierderi sunt obiective
atunci când se încadrează intre anumite limite, respectiv maxim 2%, la foioase si 3% la
răşinoase.
4. Principiul rentabilităţii economice
Atingerea obiectivelor economice si ecologice ale exploatării sunt in egala măsura
obligatorii, dar recuperarea cheltuielilor de punere in valoare a masei lemnoase se face numai pe
seama valorii sortimentelor de lemn brut realizate.
In aceste condiţii trebuie găsite soluţii prin care activitatea de exploatare sa fie rentabila
sub aspect economic, astfel incat proiectarea si organizarea lucrărilor de exploatare sa se
finalizeze cu o sortare maximala sub aspect calitativ si cantitativ a masei lemnoase puse in
valoare.
De asemenea, terenurile puţin fertile, improprii culturilor agricole, vor fi folosite pentru culturi
forestiere intensive, cu perioade de tăiere o dată la 10 ani. Pe de altă parte, biomasa agricolă
(bălegarul, reziduurile celulozice ale recoltelor, reziduurile de fructe şi legume şi apele reziduale
din industria alimentară) poate produce etanol sau biogaz.
Spre deosebire de biomasa forestieră, care este disponibilă pe toată perioada anului, biomasa
agricolă nu este, de obicei, disponibilă decât o dată pe an. Biogazul provenind din bălegar poate
încălzi locuinţele; purificat şi comprimat, el poate alimenta maşinile agricole. Utilizarea
deşeurilor animale sau ale industriei alimentare poate diminua poluarea, minimizând problemele
eliminării gunoaielor şi furnizarea de energie.

Energia vântului (eoliana)

O prima resursa energetica ce poate fi luata in discutie este cea eoliana, adica folosirea
vântului, care este deja reprezentata printr-o tehnica de rutina, constituita de morile de vânt si o
tehnica de vârf constituita de sistemele puse la dispozitie de noua tehnologie care ne permite sa
realizam minicentrale eoliene de 1-10 MW. Aceste sisteme pot fi construite in numar mare. De
paretea acestui tip de energie, omenirea, nu spera sa aiba in anul 2000 mai mult din totalul
energiei produse.
Este una din cele mai vechi surse de energie nepoluanta, o sursã de energie reînnoibila
generata din puterea vântului.Vântul este rezultatul activitatii energetice a soarelui si se formeaza
datorita încalzirii neuniforme a suprafetei Pamântului. Fiecare ora pamântul primeste 1014 kWh
de energie solara Circa 1-2% din energia solara se transforma în energie eoliana.
Energia cinetica în vânt poate fi folosita sa intoarca turbine, care sunt capabile de a
genera electricitate. Unele turbine sunt capabile de a produce 5 MW de energie, desi aceste
necesita o viteza de vânt de aproximativ 5,5 m/s, sau 20 kilometri pe ora. Putine zone pe pamânt
au aceste viteze de vânt, desi vânturi mai puternice se pot gasi la altitudine mai mare si în zone
oceanice.
Energie eolianã este folosita destul de extensiv în ziua de astazi, si turbine noi de vânt se
construiesc în toata lumea, energie eoliana fiind sursa de energie cu cea mai rapida crestere în
ultimii ani. Capacitatea totala mondiala a turbinelor de vânt este 47.317 MW. Majoritatea
turbinelor produc energie 25% din timp, acest numar crescând iarna, când vânturile sunt mai
puternice.
Se crede ca potentialul tehnic mondial a energiei eoliene poate sa asigure de cinci ori mai multa
energie decât este consumata acum. Acest nivel de utilizare a acestei surse ar necesita 12,7% din
suprafata Pamântului (excluzând oceanele) sa fie acoperita de parcuri de turbine, însemnând ca
terenul ar fi acoperit cu 6 turbine mari de vânt pe kilometru patrat.
Situatia pe tara - ne aflam destul de departe de U.E. în domeniul energiei curate. În Europa
exista 34 000 MW instalati în turbine eoliene, care produc aproximativ 70 TWh, în timp ce în
România sunt în funcþiune 900 kW
De asemenea, în ceea ce priveste energia eoliana, doar parcul industrial de la Ploiesti beneficiaza
de energie electrica furnizata de turbina eoliana cu putere de 660 kW amplasata în apropiere.
Locatia aleasa pentru montarea primei centrale eoliene din Romania a fost Parcul Industrial
Ploiesti, zona identificata de meteorologi drept prielnica pentru o asemenea investitie. Pentru ca
centrala sa poata functiona este nevoie ca ea sa fie amplasata intr-o zona unde bate vantul
constant. Viteza minima a vantului care determina punerea in miscare a centralei este de 3,5
metri/secunda. In zona parcului industrial viteza medie a vantului calculata de meteorologi este
de sapte metri/secunda. Aceasta viteza medie asigura functionarea centralei la 85-90% din
capacitate. Daca viteza vantului depaseste 25 metri/secunda, centrala se opreste automat pentru a
nu fi dereglata de furtuni sau alte fenomene meteorologice. Centrala eoliana are o putere instalata
de 660 kW si produce uncurent electric de 690 V, care intra in sistemul national la 20 kV. Este
de tip V66 Vestas si a fost proiectata de firma Asja Ambiente din Italia. Instalatia va fi legata la
sistemului energetic al parcului, care asigura iluminatul public si necesarul de energie electrica
pentru firmele din parc.
Conducerea Parcului are in plan instalarea a inca doua centrale eoliene asemanatoare. Prima,
care le precede pe cele doua, este de putere medie si se preteaza cel mai bine pentru harta
vanturilor din acea zona. In proiect se mai afla montarea a 10 centrale pe Valea Doftanei, care
vor asigura energia electrica pentru populatie. Costurile cu producerea energiei electrice cu
ajutorul centralelor eoliene sunt situate la 75% din costurile necesare pentru producerea de curent
electric prin metodele conventionale. Intretinerea instalatiilor nu costa prea mult (in jur de 4.500
euro), iar consumabilele trebuie schimbate o data la doi ani.

Energia geotermala
Potentialul caloric geotermic mondial este estimat la cca. 1013 tone echivalent carbun,
dar el contribuie cu numai 0,05% la consumul mondial de energie. Temperatura solului creste cu
3o C la fiecare suta de metri in adâncime, astfel incât la o mie de metri adâncime am avea 30o C.
Ne putem imagina centrale geotermice in care apa pompata de la adâncimi de cca. 2000 m (in
zonele mai calde) sa ne livreze vaporii (la cca. 300o C) necesari unor centrale de puteri mai mari
de 1000 MW.Energia geotermala e o categorie particulare a energiei termice pe care o contine
scoarta terestra. Cu cat se coboara mai adanc in interiorul scoartei terestre, temperatura creste si
teoretic energia geotermala poate fi utilizata tot mai eficient.
Este interesant de remarcat ca 99% din interiorul Pamantului se gaseste la o temperatura
de peste 1000°C, iar restul de 1% se gaseste la o temperatura de peste 100°C. Aceste elemente
sugereaza ca interiorul Pamntului reprezinta o sursa regenerabila de energie care merita toata
atentia si care trebuie exploatata intr-o masura cat mai mare.
Energia geotermala este utilizata la scara comerciala, incepand din jurul anilor 1920, cand a
inceput sa fie utilizata in special caldura apelor geotermale, sau cea provenita din gheizere pentru
incalzirea locuintelor sau a unor spatii comerciale. Din punct de vedere al potentialului termic,
energia geotermala poate avea potential termic ridicat sau scazut. Energia geotermala cu
potential termic ridicat este caracterizata prin nivelul ridicat al temperaturilor la care este
disponibila si poate fi transformata direct in energie electrica sau termica.
Exploatarea energiei geotermale cu potential termic scazut necesita echipamente speciale
concepute pentru ridicarea temperaturii pana la un nivel care sa permita incalzirea si/sau
prepararea apei calde, ceea ce reprezinta un dezavantaj fata de enrgia geotermala cu potential
termic ridicat.
Echipamentele mentionate poarta denumirea de pompe de caldura si au acelasi principiu de
functionare ca al masinilor frigorifice, functionand cu energie electrica.
In fiecare zi planeta noastra absoarbe energie solara pe care o inmagazineaza sub forma de
calorii in sol. Aceasta rezerva gratuita este reaprovizionata in permanenta, deci inepuizabila.
Captarea acestei energii termice si transformarea ei pentru utilizarea in incalzirea spatiilor
interioare este posibila gratie unui generator termodinamic: pompa de caldura geotermica.
Acest echipament prezinta performante foarte interesante deoarece pe timp de iarna pentru
1KWh de energie electrica consumata, pompa de caldura restituie intre 3 si 5 KWh de caldura in
interiorul casei. O buna parte a energiei de incalzire este astfel asigurata de o energie gratuita,
regenerabila si nepoluanta, preluata din terenul adiacent casei. Vara datorita reversibilitatii
ciclului de functionare, acelasi echipament va extrage caldura din interior si o va injecta in sol.
Pompele de caldura se utilizeaza in conditii ideale pentru case foarte bine izolate termic, cu o
suprafata de teren adiacenta.
Captarea caldurii geotermice pote fi facuta utilizand diferite metode, existand doua mari
categorii de captori: orizontali si verticali (sonde geotermice).

Un alt capitol de care Agentia Romana pentru Conservarea Energiei sint programele de
co-finantare a unor investitii de eficienta energetica, ce fac parte dintr-o politica energetica pe
termen lung. Printre acestea se numara Programul de co-finantare de la buget a lucrarilor in
domeniul incalzirii centralizate, care urmareste reducerea costurilor la energia rezervata
populatiei, prin reabilitarea sistemelor.
Un alt program, sprijinit de Uniunea Europeana, se refera la implementarea unei filiere de
utilizare a lemnului ca sursa de energie, la nivelul catorva judete din zona Apusenilor. Proiectul,
initativa a unor firme particulare, urmareste gasirea unor modalitati de utilizare a surselor
regenerabile, biomasa in special, dar si energia eoliana sau cea solara. Etapele realizarii acestui
obiectiv inglobeaza identificarea potentialului de biomasa, in special in zona Muntilor Apuseni,
identificarea unor potentiali beneficiari si, nu in ultimul rind, identificarea unor surse de
finantare.
Societatile energetice cred ca energiile nucleara si eoliana vor deveni in urmatorii cinci
ani o sursa mult mai importanta pentru acoperirea consumului de electricitate si sunt in acelasi
timp tot mai interesate de cresterea eficientei energetice, dar si de combustibilii nepoluanti.
Eficienta energetică si sursele regenerabile de energie reprezintă o bază importantă pentru
dezvoltarea durabilă, pentru că ele contribuie la protectia mediului si a climei, la crearea de
locuri de muncă la nivel local si la cresterea economică, la securitatea aprovizionării cu energie,
la independenta fată de fluctuatiile pretului energiei, precum si la coeziunea socială si inovare.
Economisirea energiei si imbunătătirea eficientei energetice reprezintă cel mai rapid,
ecologic, si rentabil mod de a aborda siguranta energetică, echitatea globală în domeniul
energiei, protectia mediului, si stabiliatea climei si de a asigura o crestere economică durabilă pe
termen lung. Măsurile pentru îmbunătătirea eficientei energetice si pentru utilizarea surselor
regenerabile de energie permit reducerea poluării mediului.Este important si util să schimbăm si
să împărtăsim informatii, experiente si bune practici care reprezintă cele mai eficiente mijloace
pentru promovarea eficientei energetice si a surselor regenerabile de energie. Scolile trebuie să
joace un rol important în accelerarea diseminării si în transferul bunelor practice si al
tehnologiilor eficiente, care vor contribui la îmbunătătirea eficientei energetice la nivel local si
global.Educarea, informarea si constientizarea personelor si a actorilor interesati din comunitătile
locale cu privire la eficienta energetică este o prioritate si trebuie să fie sprijinite.
Cresterea eficientei energetice are o contributie majora la realizarea sigurantei
alimentarii, dezvoltarii durabile si competitivitatii, la economisirea surselor energetice primare si
la reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera. In acest sens, Comisia Europeana a propus un set
complet de masuri in vederea instituirii unei noi politici energetice europene menite sa combata
schimbarile climatice si sa stimuleze securitatea si competitivitatea sectorului energetic al UE.
Una din aceste masuri vizeaza imbunatatirea eficientei energetice pana la 20% in perioada 2008-
2020. Totodata, complexitatea problemelor legate de producerea, transportul si consumul
energiei a crescut odata cu acutizarea problemelor
In ceea ce priveste tara noastra, actiunile ce vizeaza promovarea eficientei energetice
contribuie la reducerea impactului negativ asupra mediului, cat si la cresterea securitatii in
alimentare, diminuand gradul de dependenta de importurile energetice. Astfel, Romania trebuie
sa incurajeze in continuare investitiile in surse alternative de energie, acestea constituind o sursa
nepoluanta si inepuizabila care asigura cresterea sigurantei in alimentarea cu energie, precum si
limitarea importului de resurse energetice.

Economisirea energiei si imbunătătirea eficientei energetice

Eficientizarea energetică a clădirilor reprezintă o prioritate de prim rang, având în vedere
slaba calitatea a majorităţii construcţiilor existente, fie vechi, fie ieftine. Pe de altă parte,
costurile legate de reabilitarea termică a unei clădiri sunt mai mici decât costurile legate de
instalarea unei capacităţi suplimentare de energie termică pentru încălzire. În România,
consumurile energetice pentru sectorul populaţiei sunt la nivelul a 40% din consumul total de
energie al ţării, iar ponderea aceasta s-a constatat mai mult sau mai putin peste tot in lume.
Economisirea energiei electrice in casa, se poate realiza respectand urmatoarele norme :
1. Aprindeti lumina numai atunci cand este nevoie, nu lasati becurile sa arda fara rost.
2. Schimbaţi toate becuri incandescente, cautati sa le inlocuiti cu cele fluorescente.
3. Scoateti aparatele din priza ( maşină de spălat, prajitoare, uscatore de par, etc) atunci
cand nu sunt utilizate. Aceasta include si incarcatorul telefonului si orice lumina de tensiune
mica.
4. Opriti calculatorul dumneavostra atunci cand nu este utilizat.
5. In afara casei instalati un sensor de miscare, care aprinde lumina numai atunci cand
acesta detecteaza miscare.
6. Cumparati termostate programabile si setati-le sa se opreasca atunci cand nu sunteti in
casa. Le puteti programa sa se aprinda cu jumatate de ora inainte sa va intoarceti acasa.
7. Incercati sa instalati sisteme solare si eoliene, nemaidepinzand de energia data de stat,
in acelasi timp contribuiti la oprirea emisilor de gaze.
8. Cand sunteti plecat din casa pentru cateva zile, setati boilerul la cea mai mica
temperatura si scoateti din priza absolut totul. Daca sunteti intr-o calatorie mai lunga, goliti
frigiderul, deconectati-l si lasati usa deschisa.
9. Verificati daca compania energetica are oferte de distibuire mai putina a energie pentru
zilele cand sunteti plecat.
10. Cand ati economisit destui bani instalati ferestre eficiente, care capteaza caldura
soarelui in timpul iernii, iar vara o elibereaza.