1.

Introducere
a) Pe parcursul temei voi pune accentul exclusiv pe imigrarea românilor pe teritoriul
Statelor Unite ale Americii, până pe teritoriul european și țărilor și regiunilor cu
un grad mare de interes, inclusiv migrația internă din România, pornind cu secolul
XX până în zilele noastre. Inițial a fost o alegere spontană, dar pe parcursul
redactării am realizat care sunt cauzele acestor deplasări de tip du-te-vino ale
românilor și ce urmări, în general negative, poate avea emigrația asupra economiei
și societății românești.
La ora actuală acest subiect nu este îndeajuns de dezbătut pe plan național, astfel
că înțelegerea importanței caracteristicilor dezavantajoase ale migrației sunt
trecute cu vederea – societatea română fiind cu un pas în spatele celorlalte țări
care au înțeles conceptul și profită de pe urma atragerii de capital uman, de aceea
sunt îndeajuns de motivat încât să scriu și, în același timp, să învăț despre această
temă.

b) Scopul principal al lucrării în cauză este de a explica cauzele procesului de

migrație (ce i-a determinat/îi determină pe români sa emigreze) într-un mod
concret pe decursul mai multor perioade. Inițial am vrut să includ și secolul XIX,
dar pe parcurs am realizat că nu e de o așa mare importanță încât să fie relevantă
cu probleme României din zilele noastre. Așadar, am început o dată cu ieșirea
României din regimul comunist, încercând să afișez cât mai concret și detaliat
cauzele pentru care românii au migrat în masă, legal sau ilegal, ca mai apoi să
avansez în cercetări, explicând moștenirea acestui complex (încă de pe vremea
comunismului când mulți au părăsit țara pentru o speranță la o viață mai bună) a
persoanelor care încă aleg să migreze într-un număr foarte mare și în zilele de azi.

2. Cadrul teoretic
Migrația este un fenomen social care există din cele mai vechi timpuri ce are
caracteristici interne și externe în sensul că aceasta se manifestă prin deplasarea
individuală, în grupuri mici sau în masă a indivizilor pe plan local sau dintr-o țară în
alta. Complexitatea acesteia a apărut în urma nenumăratelor motive și nevoi pentru
care un individ sau un grup de indivizi s-ar decide să-și schimbe țara de origine sau
regiunea în care trăiește. Printre cele mai multe decizii de a migra s-ar afla necesitatea
materială mai bună oferită de locul de destinație pentru care oamenii ar fi dispuși să
facă o schimbare totală nu numai de locație, ci și de stil de viață. Locația de destinație
va deschide o nouă lume pentru imigranți, schimbându-le obiceiurile și tradițiile după
forma culturii acesteia.1

1
Bădescu, Ilie. Migrația internațională ca problemă socială, Studiu de caz: migranții pentru muncă din Italia,
http://sociologia-azi.ro/wp-content/uploads/2013/10/Chestiunea-sociala-a-migratiei-pentru-munca.pdf pagină
web accesată la data de 05.04.2020, p.4.
 - Fauchille, Paul. "The Rights of Emigration and Immigration." Int'l Lab. Rev. 9
(1924)
- Ilie Bădescu, Claudia Buruiană, Gheorghe Şişeştean, Dorel Abraham - Taranii si
noua Europa Volumul 2 din Seria Enciclopedia vieții rurale, Editura Mica
Valahie, 2003
- Silvers, Arthur, „Probabilistic Income-Maximizing Behavior in Regional
Migration”, International Regional Science Review, 1977, vol. 2
- Dănăcică, Daniela. Caracteristici ale migraţiei în România. Analele Universităţii
„Constantin Brâncuşi”, Târgu Jiu, Seria Economie 2, 2010
- Anghel, Remus Gabriel și István Horváth. "SOCIOLOGIA MIGRAȚIEI."
Polirom Iaşi 6 (2009)

3. Ce anume îi motiva pe români să părăsească teritoriul proprii țări?

Ce anume îi motivează să emigreze în zilele noastre?
Va fi un tipar specific românesc?

4. Dimensiune: Mediu de plecare (sub-dimensiuni: rural/urban);

Indicatori: capital (uman, social, cultural, economic), satisfacție (trai și muncă);
Cauze: condiții de trai nefavorabile, educație, experiență profesională, venituri;

5.
- Metodologia de cercetare este una explicativă și longitudinală de tip cohortă, prin care
voi cerceta evoluția cetățenilor români care decid să migreze în perioade diferite de
timp (începând cu secolul XIX până în secolul XXI);
- Migrația, fiind un fenomen relativ nou pentru lumea cercetării, poate intra în ambele
metode de cercetare, cea calitativă, dar și cantitativă, deoarece există două tipuri de
tratare a deciziilor unui individ să migreze: analiza microeconomică (calitativă) și
analiza macroeconomică (cantitativă). Instrumentele folosite vor fi observația și
analiza, prin care voi culege informațiile necesare ca apoi să le analizez pentru a
ajunge la un consens;
- Metodele și instrumentele folosite pentru studiul meu de caz sunt necesare pentru
orice lucrare care studiază fenomenul migrației și urmările acesteia, prin urmare este
printre singurele combinații pe care le pot folosi pentru acest studiu;
- Tipul de eșantionare este unul combinat, statistic aleatoriu și nestatistic;
- În cercetare voi pune accentul pe migrația externă a românilor, așadar unitatea de
analiză este reprezentată prin cetățenii români. În ceea ce privesc limitele, voi încerca
să mă limitez la câteva teritorii principale pe care românii aleg să imigreze, iar unul
din riscuri îl reprezintă multitudinea de informații în contradicție, sau lipsa lor, mai
ales că statisticile din România sunt neclare sau de acuratețe scăzută.
6. Metoda cantitativă fiind predominantă în lucrarea mea, folosesc ancheta sociologică,
instrumentul principal fiind cel de culegere a datelor, adică chestionarul.