Luând în considerare teoriile geografului german Ernst Georg Ravenstein (1834-1913), a

cincea lege a acestuia face referire la faptul că migrația care se desfășoară pe distanțe lungi, ca în
cazul marelui val de migrație din Europa în America, are ca țintă marile centre comerciale și
industriale.1 Spre deosebire de Italia, Norvegia, Suedia, sau alte țări care au profitat de
„Descoperirea Lumii Noi” din care s-a emigrat în masă în secolul XX, România a fost
împiedicată să profite de această șansă datorită mentalității conservatoare. Chiar Mihai Eminescu
făcea un apel către populație prin care defavoriza migrația în SUA, spunând că nu dorește să își
vadă țara că se transformă într-o firmă care este lipsită de patrie:2
„amândouă formațiuni nouă, fără caracter național propriu, în cari originea locuitorilor e
indiferentă, amândouă fără trecut. […] O țară care ar apuca căile americanismului deplin devine
indiferentă pentru român și e cel mult o espresie geografică, o firmă, un otel, nu o patrie, nu un
stat național” (Eminescu 1985b: 252)
Este de înțeles faptul că românii doreau să își păstreze patrimoniul intact, că nu doreau să
intervină noi obiceiuri sau tradiții în cultura lor, sau mai rău, să le înlocuiască, dar o dată cu
această frică de nou s-au resimțit și dificultățile în privința dezvoltării pe plan economic a
României, rezultatele acestor acțiuni resimțindu-se până în zilele de azi. Cea de-a patra lege a
migrației a lui E. G. Ravenstein spune că „Fiecare curent de migrație produce un contra-curent
compensator”3, un fel de flux-reflux de care românii au devenit prea târziu conștienți, abia după
anul 1990 când peste două milioane de cetățeni români au plecat în străinătate să muncească 4.
Situația problemei din zilele noastre este într-o oarecare contradicție cu ce spunea E. G.
Ravenstein în 1885, deoarece cei ce migrează în prezent în țări dezvoltate nu mai au motive
îndeajuns de bune încât să se întoarcă într-o țară care este deja modelată de corupție și sărăcie.
Astfel, România era o țară care ar fi avut de câștigat de pe urma deprinderilor tehnicilor de a face
comerț de calitate și de pe urma dezvoltării și utilizării noilor tehnologii aflate în SUA și nu
numai. În zilele noastre, majoritatea imigranților români hotărăsc să parcurgă distanțe scurte
1
E. G. Ravenstein. „The Laws of Migration”, Journal of the Statistical Society of London, Vol. 48, No. 2, 1885, p.
199. Prin https://www.jstor.org/stable/2979181?item_view=read_online&refreqid=excelsior
%3Acc5d55767223e504d333175b6bc92465. Pagină web accesată la 21.04.2020.
2
Marinescu, Luiza. "Tema migraţiei în America ilustrată în literatura română de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi
începutul secolului al XX-lea." Metafore ale devenirii din perspectiva migrației contemporane. Național și
internațional în limba și cultura română., Editura Alfa, p. 286. Prin http://www.philippide.ro/Metafore%20ale
%20devenirii_2011/28.%20L.%20Marinescu.pdf. Pagină web accesată la 23.04.2020.
3
E. G. Ravenstein, Op. Cit, p. 199-200.
4
Sandu, Dumitru - "Lumile sociale ale migratiei româneşti în străinătate" Iaşi: Polirom (2010), pp. 11-13. Prin
https://www.researchgate.net/profile/Dumitru_Sandu/publication/242654606_Lumile_sociale_ale_migratiei_romane
sti_in_strainatate/links/55314c5a0cf27acb0dea93d0.pdf Pagină web accesată la 23.04.2020.
până în țara de destinație, aceste distanțe fiind asociate cu lipsa locurilor de muncă, crize
economice sau corupția politică în țara de origine.5 O altă caracteristică asociată sărăciei este
traiul pe baza remiterilor trimise de emigranți la rudele din țara de origine pentru a se susține
financiar. Privită dintr-o perspectivă economică, între anii 2005-2009, aproximativ 10% din PIB-
ul României era reprezentat de remiteri, astfel s-a resimțit o creștere economică în acea perioadă,
România ocupând unul din primele 10 locuri dintre țările care se dezvoltau pe baza remiterilor 6.
După 2010 până în zilele noastre, din ce în ce mai mulți români s-au întors și continuă să se
întoarcă în țara lor de origine, iar majoritatea banilor economisiți (în mare parte trimiși acasă și
depuși în conturi bancare), cât timp se aflau în procesul de imigrare, urmând să fie investiți în
firme sau afaceri, de exemplu.7

Chiar dacă migrația este printre primele fenomene sociale practicate de către oameni,
aceasta a luat amploare în secolul XX, perioadă în care mase de indivizi au imigrat în SUA din
cauza foametei și a progromului8, acestea două fiind principalele motive pentru părăsirea țării de
origine sau a teritoriului european.9 Majoritatea imigranților erau tineri ce călătoreau mai degrabă
individual decât în grupuri. Doar 8% dintre imigranți aveau vârste de peste 40 de ani, iar 16%
aveau vârste sub 15 ani. Din totalul imigranților în SUA, aproximativ 64% erau de sex masculin.
Interesant este faptul că aceștia au reușit să se stabilească în SUA în ciuda faptului că erau
necalificați și lipsiți de ajutor din partea guvernului, dar, cu toate acestea, erau ajutați de rude sau
cunoștințe care deja erau stabilite în țările destinatare, aceștia oferindu-le cazare temporară, bilete
pentru transport și ajutor în găsirea unui loc de muncă.10
Cele două forme ale migrației, cea speculativă și urmarea acesteia, cea contractuală, au
jucat un rol important în România secolului XX. Finalul revoluției din 1989, și ce a urmat după,
a marcat o perioadă de reinventare sau chiar disperare a României în care populația a devenit
conștientă de stadiul economic precar în care se afla. Acest fapt a dus la o migrație în masă a
românilor, în principal a celora care deja aveau conexiuni în afară și a celora care erau deja
5
Hatton, Timothy și Williamson, Jeffrey. „What drove the mass migrations from Europe in the late nineteenth
century?”, Historical Paper No. 43, Cambridge, 1992, p. 6. Prin https://www.nber.org/papers/h0043.pdf. Pagină web
accesată la 21.04.2020.
6
Sandu, Dumitru, Op. cit, p. 13.
7
Date preluate din http://www.diaspora-stiintifica.ro/wp-content/uploads/2016/02/Costin-Ciupureanu.pdf: Pagină
web accesată la 24.04.2020.
8
Progrom n. – măcel în masă al Evreilor, în general. Sursa DEX.ro
9
Hatton, Timothy și Williamson, Op. cit, p. 3.
10
Ibidem, p. 4
obișnuiți cu ce presupune migrația, fie ea și internă. În această perioadă, din 1989 până în 2008,
au fost înregistrați aproximativ trei milioane de cetățeni români care au emigrat, dintr-un total de
23,21 milioane. Sărăcia a fost principalul motiv pentru alegerea românilor de a părăsi țara în a
doua parte a anului 1990, motiv manifestat prin concedieri masive, pierderea locurilor de muncă,
creșterea ratei șomajului, împreună cu probleme legate de dezvoltarea infrastructurii sau
accesibilitatea teritorială, toate acestea transformând spațiul românesc într-unul expus direct
riscului de sărăcie.11

Sărăcia și efectele resimțite

Dilema sărăciei din România este una dintre cele mai discutate și analizate teme de
literatură de specialitate încă din anul 1995. Tranziția de la regim totalitar la o țară în curs de
democratizare a avut un impact uriaș asupra migrației externe a românilor. După anul 1990 o
parte considerabilă din populația României, majoritatea fiind persoane active din punct de vedere
economic cât și demografic, au emigrat spre țări cu o atracție de capital uman ridicată sau spre
țări ce erau considerate puncte de interes pentru aceștia, astfel România a intrat într-un proces de
îmbătrânire demografică, fapt ce a dus la lipsa forței de muncă pe plan local.

Lipsa populației active a influențat în mod negativ ocupația românilor în raport cu vârsta
cerută de piața muncii, fiind nevoie de putere sporită pentru dezvoltarea socio-economică a
României – putere ce lipsea cu desăvârșire datorită valurilor migratorii externe ce au avut loc
imediat după 1990. În 1993 au fost adoptate măsuri pentru stabilizarea piețelor de muncă,
inclusiv cea românească, măsuri prin care se aplicau următoarele politici:

- o politică de ocupare a forței de muncă active (astfel rata migrației să scadă, iar cei
care rămân să ocupe locurile de muncă disponibile);
- o politică pentru prevenirea, dar și combaterea șomajului (rata șomajului începe să
scadă în România în acea perioadă);
- o politică pentru dezvoltarea atragerii de capital uman pe piața muncii.12
11
Beciu, Camelia. "DIASPORA ŞI EXPERIENŢA TRANSNAŢIONALĂ. PRACTICI DE MEDIATIZARE ÎN PRESA
ROMÂNEASCĂ." Revista Română de Sociologie 23 (2012), p. 288. Prin
https://www.researchgate.net/profile/Dumitru_Sandu/publication/275097449_Migratia_si_consecintele_sale/link
s/55323ffd0cf27acb0deacb56/Migratia-si-consecintele-sale.pdf. Pagină web accesată la 29.04.2020.
12
Vieriu, Eufemia. "Politica privind piaţa muncii şl ocuparea forţei de muncă." (2010), p. 72. Prin
http://89.32.231.218/bitstream/handle/123456789/751/12.Politica%20privind%20piata%20muncii.pdf?
Cu toate că aplicarea acestor politici a avut succes în alte țări de pe teritoriul european, gradul de
instabilitate de pe piața muncii din România era unul nemulțumitor pentru posibilii angajați, în
raport cu alternativele disponibile pe piața muncii. Faptul că nu exista diversitate pe piața muncii,
împiedica persoanele care în căutare de un job să se angajeze pe teritoriul țării pentru că nu
exista o alegere reală pentru aceștia. Valurile de migrație între 1990-1995 au fost datorate în
special neexistenței de alternative de locuri de muncă pe teritoriul țării, astfel persoanele în
căutare de job preferau să se mute în afara României (mutări permanente și temporare de lungă
durată) în țări în care oferta primită era potrivită pentru nevoile sau așteptările românilor. z

Factorii economici au apărut în urma lipsei cornice de bani, atât în mediul rural, cât și în
mediul urban. Sărăcia predominantă din mediul rural era cea de consum și efectul acesteia se
aplică asupra ordinului de milioane de români, pe când sărăcia din mediul urban se manifesta
doar la câteva sute de mii de persoane. Astfel că apar diferențe extreme între rural și urban. Dacă
în mediul rural sărăcia de consum este timpurie (date fiind avantajele agriculturii), în mediul
urban lipsurile unei persoane se adună, aceasta ajungând să trăiască „de pe o zi pe alta”, neavând
posibilitatea de a-și economisi bani sau de a investi în anumite afaceri. Persoanele de la oraș, în
lipsă de timp sau energie vor stagna, își vor pierde perspectivele și vor fi lipsiți de siguranță. 13

Sărăcia de consum se aplica asupra tuturor țărilor ce erau în etapa de tranziție, așa că în
țările dezvoltate acest fenomen era resimțit la o scală mult mai joasă. Populația țărilor aflate încă
în tranziție are tendința de a imigra pe teritoriul altor țări dezvoltate care le oferă un minim de
confort social și financiar. Sărăcia din mediul urban este un fenomen ce ia amploare, atât în țările
în curs de tranziție, cât și în cele dezvoltate. Acest tip nou de sărăcie încă este un fenomen
necunoscut chiar și pentru țările democratice avansate, astfel că acestea se axează în continuare
pe dezvoltarea economiei de consum, mai ales țările aflate încă în tranziție unde economia de
consum reprezintă principala unealtă pentru dezvoltarea economică.14

Evoluția venitului pe cap de locuitor are o creștere constantă până în 2004, dar rata
sărăciei încă dă bătăi de cap salariaților și pensionarilor. Salariul minim pe economie din 1999 a
crescut cu 35% față de cel din 1989, în 2002 acesta a crescut de la 45 lei (brut) în ianuarie, la 70
sequence=1&isAllowed=y. Pagină web accesată la 24.04.2020.
13
Preda, Marian, V. Ghetau, and M. Stanculescu. "Riscuri si inechitati sociale in Romania." (2011), p. 439. Prin
https://www.researchgate.net/profile/Dumitru_Sandu/publication/275097449_Migratia_si_consecintele_sale/link
s/55323ffd0cf27acb0deacb56/Migratia-si-consecintele-sale.pdf. Pagină web accesată la 23.04.2020.
14
Ibidem, p. 429.
lei (brut) din următoarea lună până în noiembrie, iar luna decembrie a aceluiași an a atins suma
de 100 lei (brut). Cu toate că salariul minim are o creștere constantă în sectorul formal al
economiei, rata sărăciei din România rămâne aproape neschimbată, dar există totuși o schimbare
ce apare în rândul pensionarilor și angajaților în sectorul formal. Aceștia au venituri sigure și
regulate, marea problemă fiind prezența inflației care a adus scumpiri pe piața alimentelor cu o
creștere de 5.2%, scumpire datorată ratei scăzute de producție de cereale și furaje. Anul 2001 și
prima parte a anului 2002 au avut de suferit și în contextul deprecierii leului față de euro,
valoarea acestuia scăzând cu 7.3%, care a dus la creșterea prețului pentru produsele supuse
accizării, în principal combustibilul. Valurile de migrație care plecau din România spre țările
calde (Spania, Italia) pot fi considerate principalele cauze pentru situația precară a economiei,
astfel forța de muncă necesară pentru tranziția României fiind aproape inexistentă. Dacă facem o
comparație între majorările și scăderile prețurilor din întregul an 2002, inflația crește din ce în ce
mai mult pe fiecare lună. Rezultatul prețurilor anului 2002 a reprezentat o majorare de 11,1% a
acestora, rata inflației crescând cu aproximativ 2,2%. Tot în anul 2002, salariații din sectorul
formal și pensionarii reprezentau undeva la 70% din totalul persoanelor aflate în sărăcie, un
număr uriaș având în vedere că aceștia erau principalii pioni în creșterea PIB-ului. În același
timp, aproximativ 30% din angajați muncesc pentru un salariu minim pe economie. 15

Luând în calcul diferența salariilor dintre mediul urban și mediul rural vom constata că,
comparativ cu alte țări din Europa centrală sau de est, angajații din mediul rural au salarii mult
mai mici decât cei din mediul urban. Această diferență este mult mai vizibilă în România anului
2004, deoarece traiul în mediul rural, este unul foarte stresant, astfel neajunsurile (alimentare,
medicale) se adună din ce în ce mai mult. Un exemplu ar fi faptul că simpla schimbare a locului
de muncă din mediul rural într-un oraș mic (unde salariile sunt mai mici decât într-un oraș mare,
cum ar fi București), poate aduce o creștere a veniturilor cu circa 30%, iar o mutare într-un oraș
mare, salariul poate atinge o creștere de 50%, în funcție de domeniul activității. Cu toate acestea,
schimbarea locului de muncă de la un salariu minim (sau chiar mediu) din mediul rural la un loc
de muncă cu salariu minim din mediul urban, nu va aduce aproape nicio schimbare asupra
confortului de trai unei persoane, fapt datorat creșterii prețurilor ale alimentelor, transport public
adăugat, chirie, etc. Astfel, pot spune că va exista doar o schimbare de locație, fără îmbunătățiri
15
Date despre evoluția salarizării minime preluate de pe site-ul https://europa.eu/. Prin
https://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=earn_mw_cur&lang=en, pagină web accesată la
24.04.2020.
reale asupra calității traiului. Aceste schimbări de domiciliu de la sat la oraș, ce presupuneau și
schimbarea locului de muncă, au fost în număr destul de mare, până s-a produs o explozie
migrațională în anul 1998. Această explozie de deplasări temporare externe a avut la bază
cauzele nemulțumirilor financiare individuale. După anul 1998, media românilor ce migrau era
de aproximativ 11.000 pe an. Odată cu eliminarea restricțiilor de circulație în spațiul Schengen,
numărul emigranților a devenit tot mai mare pe parcursul anilor, astfel că până în 2006 numărul
emigranților a depășit 2 milioane.16

16
Preda, Marian, V. Ghetau, and M. Stanculescu, Op. cit, pp. 288-289.