Angela - Mihaela Ene Perspectivă asupra metodologiilor calitative.

Cercetarea calitativă
_________________________________________________________________________________________

2. PERSPECTIVĂ ASUPRA METODOLOGIILOR CALITATIVE.

CERCETAREA CALITATIVĂ
2.1. Aspecte introductive: definirea cercetării calitative.

Analiză de asamblu asupra unor abordări

2.2. Pregătirea organizării unui studiu calitativ

2.3. Culegerea datelor și tratarea datelor calitative

2.4. Elemente care trebuie avute în vedere în descriere precum și alte aspecte esențiale
referitoare la calitatea cercetării
2.5. Tehnicile cercetării calitative

2.5.1. Cercetarea de teren

2.5.2. Observația participativă

2.5.3. Discuția

2.5.4. Cercetarea documentară și lucrul cu documentele

2.5.5. Studiul de caz și monografia

Rezumat
Teste de autoevaluare
Bibliografie minimală

Obiective specifice:

La sfârşitul modulului, vei avea capacitatea:

 să te familiarizezi cu principalele abordări ale cercetării calitative, cu
modul de culegere a datelor precum și cu aspectele de care trebuie să
se țină seama înaintea inițierii unui astfel de studiu;

 să înțelegi nevoia de a apela la alte surse pentru detalii suplimentare

în cazul desfășurării unei cercetări calitative;

 să operaționalizezi tehnicile cercetării calitative.

Timp mediu estimat pentru studiu individual: 8 ore

29
Angela - Mihaela Ene Perspectivă asupra metodologiilor calitative. Cercetarea
calitativă
_________________________________________________________________________________________

2. PERSPECTIVĂ ASUPRA METODOLOGIILOR CALITATIVE.

CERCETAREA CALITATIVĂ

____________________________________________________________________________

2.1. Aspecte introductive: definirea cercetării calitative

În ceea ce privește cercetarea calitativă, nu de puține ori, este introdusă în zona de

diferență față de cercetarea cantitativă prin faptul că această cercetare nu se bazează
atât de mult pe elementele teoretice sau că nu implică statistica. Și în aceste condi ții,
prin presupunerea existenței unei dihotomii, nu reprezintă o justificare a cercetării.
Spunem acest lucru pentru că există mai multe tipuri de cercetare calitativă, care
cuprind abordări, metodologii și filosofii distincte, făcând extrem de dificil emiterea
unei generalizări. Dintr-un alt punct de vedere, liniile de demarcare dintre cele două
metode (calitativă și cantitativă) nu sunt atât de rigide pe cât par la prima vedere.
Acestea pot coexista fără niciun fel de problemă sau chiar se pot suprapune în cadrul
aceluiași studiu. Totuși, există o diferență crucială în ceea ce privește cele două
metode, sub aspectul experimental, în sensul că un studiu calitativ se bazează pe
calificările și abilitățile cercetătorului într-un mod care nu este confirmat, într-o
cercetare cantitativă.
Chiar dacă înregistrăm diferen țe în planul general al știin țelor sociale, cercetarea
calitativă implică, în general, strângerea datelor în cel puțin unul dintre următoarele
feluri: interviuri organizate, discuții prelungite sau grupuri de focalizare, discuții
informale, observarea unei situații sau a unor indivizi. Atunci când se apelează la
utilizarea metodei calitative, cei care o utilizează trebuie să furnizeze o analiză mult
mai completă față de o situație în care utiliza metoda cantitativă.
Analiză de asamblu asupra unor abordări
Asupra acestui aspect vom face referire la anumite abordări care au un istoric diferit,
iar evoluția acestora s-a înregistrat, în unele cazuri, ca forme alternative în cadrul
aceleiași abordări.
Cercetarea etnografică. Etnografia reprezintă o abordare claitativă centrală, folosind
o multitudine de tehnici. Are în preocupare descrierea grupurilor sau a unor situații
sociale; de exemplu, comportamentele și convingerile împărtășite de un anumit grup
30
Angela - Mihaela Ene Perspectivă asupra metodologiilor calitative. Cercetarea
calitativă
_________________________________________________________________________________________

de oameni, prin intermediul acestora ajungându-se la motivele ce-i detemină să aibă

un anumit comportament în cadrul grupului sau culturii lor. Metodele utilizate sunt
diverse și adecvate contextului, cercetătorii implicați pot studia orice documenta ție
disponibilă, pot observa ceea ce pare a se întâmpla, pot avea discuții cu oamenii atât
în cadru formal cât și informal.
În mod clar, cercetătorul poate dispune de orice sursă de informație are la îndemână
pentru atingrea scopului cercetării.
Teoria întemeiată. Această teorie are la bază datele reale, nu cele impuse a priori.
Pentru prima dată, această teorie, a fost descrisă de Glaser și Strauss (1967) și
reprezintă o reacție în ceea ce ține de sociologie față de elementele impuse într-un
mod negarantat sau a hazardelor teoriilor existente în legătură cu situațiile sau
contextele respective. Originea acesteia se află în intereacționismul simbolic, în așa
fel încât accentul este pus pe sensurile simbolice care se atribuie evenimentelor și pe
căile în care interacționează ele cu rolurile sociale îndeplinite de oameni. Datele sunt
culese din surse asemănătoare celor utilizate în etnografie. Analiza efectuată se
concentrează tipic asupra identificării tipurilor de modele și relații care pot duce la
apariția anumitor teorii și ipoteze însoțită de procesarea continuă pană la elaborarea
teoriilor care explică fenomenul investigat. Presupunem, la fel ca în cazul
etnografiei, că efectuarea studiului este fără idei preconcepute.
Analiza expunerii. Sub aspect general, analiza expunerii cere o examinare
minuțioasă a textului, a transcrierii sau a interacțiunii cu scopul de a scoate în
evidență structurile și ipotezele sociale incluse în limbaj. Analiza expunerii este
realizată prin utilizarea unui text sau a unei transcrieri de cuvinte și poate fi
combinată cu alte modele calitative. Documentele istorice se pot supune analizei
expunerii, aplicarea acestei tehnici scoțând în evidență multe dintre problemele pe
care trebuie să le aibă în atenție cercetătorii.
Analiza fenomenologică interpretativă. Această analiză (IPA) își are o origine
similiară teoriei întemeiate, pentru că se bazează pe tradițiile fenomenologiei și ale
interacționismului simbolic. În esență, însă, această teorie este axată pe analiza
vorbirii, a limbajului sau a dialogului, obținută tipic prin discuții și interviuri.
Diferențele care le distanțează sunt de maniera că, având un risc de generalizare

31
Angela - Mihaela Ene Perspectivă asupra metodologiilor calitative. Cercetarea
calitativă
_________________________________________________________________________________________

exagerată, analiza expunerii se menține la nivelul limbajului, în timp ce IPA încercă

evidențierea proceselor cognitive sau de gândire care stau la baza limbajului.
Hermeneutica. Aceasta se ocupă de procesul de utilizare a limbii pentru ca trăirile să
poată deveni inteligibile sau comprehensibile. Referitor la acestă abordare există
presupunerea că mediul în care s-a format cercetătorul va avea o influen ță asupra
investigației și interpretarea acesteia. În cazul interviului hermeneutic, cercetătorul
este cel care propune temele, dar opiniile și răspunsurile participantului nu suferă
vreo constrângere din partea cercetătorului. Reflexivitatea joacă un rol central în
termenii reflectării conștiente și conștientizate în procesul respectiv.
Cercetarea acțiunii. Cercetarea acțiunii implică identificarea problemelor anumitor
puneri în scenă care generează ipoteze ce privesc cauzele și remediile acestora prin
acționarea și evaluarea impactului lor. Acest proces poate lua diferite forme în
funcție de măsura în care cercetătorii se bazează pe participanți, cu scopul elaborării
ipotezelor și a implementării modificărilor. Întregul proces al cercetării acțiunii este
unul interactiv, participativ și dinamic. Într-un mod ideal, se bazează pe cooperarea și
colaborarea dintre cercetător și grup.
Cercetarea participativă sau emancipativă. În situația acestei abordări rolul central
este jucat de participanți. Aceștia sunt implicați într-o anumită măsură în stabilirea
agendei de lucru a cercetării, în organizarea proiectului studiului și în stângerea
datelor. Așadar, cercetătorul acționează mai mult ca un factor de faciliatare. În
același sens, există posibilitatea ca tipul participativ de cercetare să fie dificil în a fi
organizat dacă populația inclusă este construită din diverse facțiuni cu agende de
lucru diverse.

2.2. Pregătirea organizării unui studiu calitativ

Întocmirea planului cercetării. În această situație, cercetătorul este necesar a avea în

vedere ce timp și ce resurse are alocate pentru colectarea, analizarea și interpretarea
datelor cât și pentru menținerea implicării participanților.

32
Angela - Mihaela Ene Perspectivă asupra metodologiilor calitative. Cercetarea
calitativă
_________________________________________________________________________________________

După ce a fost clarificat domeniul cercetării cât și constrângerile probabile ce pot

exista, cercetătorul își stabilește abordările pe baza cărora va efectua investigația.
Miles și Huberman (1994) sugerează anumite faze utile în vederea facilitării
întocmirii planului de studiu.
În primă fază, cercetătorul ar trebui să schi țeze un cadru conceptual în care să
configureze structurile de interes. În a doua etapă, să cuprindă formularea unora din
întrebările referitoare la cadrul conceptual. În cea de-a treia etapă, este necesar să
delimiteze granițele cercetării, posibil în termenii timpului, ai participan ților,
localizării sau în ceea ce privește datele. Într-un final, ținându-se cont de etapele
anterioare trebuie să identifice metodele de colectare a datelor.
Încă din faza de planificare, cercetătorul trebuie să țină cont de problemele etice în
sensul în care aceștia, din timp, să furnizeze participanților date și informa ții despre
cercetare și să asigure confidențialitatea elementelor privind participanții. Întocmirea
fișei informative și a formularului de consimțire trebuie realizate cu maxim
profesionalism.

2.3. Culegerea datelor și tratarea datelor calitative

Culegerea datelor. În cazul culegerii datelor avem la îndemână diverse modalități ce

ne permit o acuratețe suficientă pentru o bună calitate a studiului avut în vedere.
Printre aceste metode vorbim despre:

Observarea. Această metodă este utilizată în mai multe și diferite moduri, atât în
ceea ce privește cercetarea calitativă cât și în cazul celei cantitative. Aceasta poate
fi folosită pentru a stabili ce anume se întâmplă în diverse împrejurări pentru a
elabora ipotezele și teoriile, pentru a pune în relevanță datele sau examinarea mai
atentă a situațiilor și a evalua impactul intervențiilor efectuate. Este o metodă de
colectare a datelor ușor de înțeles și destul de directă, însă necesită alocarea de
mult efort pregătitor de gândire. Deciziile trebuie luate înainte de inițierea
procesului de obserrvare, iar acestea, la nivel de motivație, trebuie să fie expicite.

33
Angela - Mihaela Ene Perspectivă asupra metodologiilor calitative. Cercetarea
calitativă
_________________________________________________________________________________________

Organizarea observațiilor: aspecte practice. Să ne gândim la problemele etice

legate de observarea pe care trebuie să o realizăm. Primul pas este de a contacta
entitățile oficiale ce urmează a le implica în studiu și, în cadrul discuțiilor oficiale
cu reprezentanții celor pe care dorim să-i studiem, să prezentăm planurile
construite în acest sens. În primă fază se pot efectua observații neoficiale ce pot
contribui la organizarea abordării, în aceeași măsură putem pregăti descrieri
amănunțite ale evenimentelor sau comportamentelor ce urmează a fi observate. Ele
pot fi îmbunătățite ulterior, dar este foarte important ca acestea să fie cât mai clare
de la bun început.
Intervievarea. Acest termen, de interviu, reprezintă în acestă situație descrierea
oricărui element care se situează între discuțiile neoficiale cu cineva și sesiunile de
întrebări și răspunsuri extrem de structurate. În ceea ce privește cercetarea
calitativă, interviurile sunt cel mult semistructurate, ceea ce înseamnă, chiar dacă
de la bun început cercetătorul are un set de întrebări structurate, acesta este pregătit
să se abată, într-un grad mai mare sau mai mic.
Interviul constituie un eveniment de natură socială, o interacțiune între o persoană
sau chiar mai multe. Așadar, acesta poate varia în termenii intimității și ai for ței
create între participanți. Cercetătorul trebuie să analizeze și să poarte discuții
înainte de dezvăluirea informațiilor personale în cadrul în care este luat interviul.
În cazul unei destăinuiri spontane se poate stabili un set de legături facile pentru
ambii participanți.
Organizarea interviurilor: aspecte practice. Primul pas spre organizare este acela
de a hotărî care sunt potențialii intervievați, ulterior putem stabili numărul de
interviuri pe care dorim să le efectuăm, și căte pot fi realizate în mod concret. De
asemenea, trebuie stabilite criteriile ce urmează a fi utilizate în selectarea celor
intervievați și alocarea de timp pentru acest lucru. O etapă la fel de importantă este
întocmirea fișelor de informații și a formularelor de consimțire, efectuarea analizei
aspectelor etice ale studiului, aspecte privind confidențialitatea și anonimatul.
Trebuie întocmită o schiță a interviului ce urmează a fi utilizat și structurate
etapele de timp, de construcție a interviului, de identificare a grupului țintă,
derularea de contacte inițiale, etc.
Grupurile de focalizare. Această metodologie, a grupurilor de focalizare, s-a

34
Angela - Mihaela Ene Perspectivă asupra metodologiilor calitative. Cercetarea
calitativă
_________________________________________________________________________________________

conturat ca urmare a studiilor efectuate asupra comuncațiilor în masă sau ale mass
- media prin utilizarea interviurilor focalizate. Grupurile de focalizare sunt o altă
formă de colectare a datelor: se coagulează un grup de oameni pentru a discuta un
anumit subiect sub coordonarera unui moderator, iar ceea ce rezultă este observat
și înregistrat. În ansamblu, această intervenție este similară interviului, însă trebuie
luate în calcul anumite elemente suplimentare, și anume faptul că grupurile de
focalizare pot fi utile în diferite stadii ale unui proiect: pot informa cercetătorul cu
privire la sursa cunoștințelor despre un domeniu, pot participa și contribui la
stabilirea subiectelor de interviu sau a punctelor ce vor fi cuprinse în chestionar și
pot sprijini cercetătorul să aprecieze caracterul adecvat al unei analize sau al
interpretării unei situații. Cu toate acestea, grupul de focalizare nu constituie o cale
facilă de a efectua interviuri pe loc, asupra unui grup de oameni, iar acest aspect se
produce ca urmare a comportamentului persoanelor atunci când acestea se află în
prezența altora. Așadar, vorbind despre calitatea datelor obținute în cazul grupului
de focalizare trebuie să avem în vedere componența grupului și abilitatea cât și
pregătirea cercetătorului.

Tratarea datelor calitative

Efectuarea analizei caliative este un proces continuu, acesta fiind necesar a fi
pregătit din timp, imedeiat după debutul efectiv de colectare a datelor. Actualizarea
datelor trebuie realizată din prima fază.
Notele de teren. Notele de teren reprezintă consemnările efectuate fugitiv în timpul
și imediat după documentarea locurilor respective și conțin evenimente, informații și
anumite reflecții ale cercetătorului. Calea cea mai bună de a analiza astfel de date
este să gândim și schițăm totuși o anumită structură de consemnare corelată cu
obiectivul și orientarea cercetării.
Datele observaționale. Aceste date le putem analiza în diverse moduri. Dacă
includem comportamente sau evenimente distincte, atunci este posibil să creionăm
categoriile. Spre exemplu, dacă observațiile noaste au fost asupra interacțiunilor
dintre oameni, putem deosebi o formă de interacțiune de alta. Această categorisire
poate constitui punctul în care suprapunerea dintre cercetarea calitativă și cea
cantitativă poate deveni evidentă: pot fi comunicate frecvențele și asociate numere.

35
Angela - Mihaela Ene Perspectivă asupra metodologiilor calitative. Cercetarea
calitativă
_________________________________________________________________________________________

Acest comportament de cercetare poate suferi un anumit grad de subiectivism și

evident, poate fi supus greșelii.
Datele de interviu. Bruman (1994) apreciază că cercetătorii care apelează la
interviuri trebuie să se decidă asupra unei surse exacte a datelor brute, urmând ca
analiza să fie efectuată pe transcriere sau pe interviu, inclusiv pe contextul social în
care au fost realizate. O modalitate prin care se poate iniția procesul este axarea pe o
annumită întrebare din care putem extrage informatii de genul: ce fel de expresii au
fost utilizate în timpul interviurilor, în ce fel pot fi comasate acestea, sau ce diferen țe
pot fi făcute între acestea.
Ca în orice situație a unor studii, partea finală de comunicare trebuie să aibă date
corespunzătoare și să ia în considerare și activitatea altor specialiști care s-au
preocupat de domeniul respectiv, ceea ce, evident, nu alterează unicitatea studiului
calitativ în cauză.

2.4. Elemente care trebuie avute în vedere în descriere precum și alte aspecte
esențiale referitoare la calitatea cercetării

Nu putem vorbi de existența unui mod unic sau a unui mod corect de realizare a unui
studiu calitativ, multe formate diverse putând fi folosite pentru a transmite către
cititor detalii relevante. Însă, găsim un sens mai bun să efectuăm o analiză a datelor
pe măsura apariției acestora decât să relevăm o anumită secțiune dedicată discuțiilor,
astfel încât receptorul studiului să poată urmări îndeaproape procesul de interpretare.
Anumiți cercetători întocmesc lucrarea aproape în genul unei relatări, făcând o
descriere a procesului încă de la concepere și includ detalii privitoare la luarea
deciziilor esențiale, în ordine cronologică. Orice format am realiza este, cu siguran ță,
important să descriem cu un anumit grad de amănunt deciziile luate, pentru că
acestea trebuie să corespundă metodologiei. Aspectul deciziilor face referire la
agenda de lucru a cercetării, la metodele de analiză și la modul de interpretare.
Având în vedere că cercetătorul are un rol central în studiul calitativ, reflec țiile,
opiniile, sentimentele lui sunt relevante.

36
Angela - Mihaela Ene Perspectivă asupra metodologiilor calitative. Cercetarea
calitativă
_________________________________________________________________________________________

Aspecte esențiale referitoare la calitatea cercetării. Există foarte multe dezbateri

vis-à-vis de aspectul evaluării calității activității calitative. Anumiți autori susțin că
principiile care stau la baza criteriilor utilizate în cazul cercetărilor calitative nu ar fi
întodeauna adecvate contextului respectiv. Cu toate acestea, valoarea activității
respective o putem considera la fel de importantă. Mulți cercetători care au realizat
astfel de cercetări calitative sunt preocupați de a îmbunătăți și de a men ține o
anumită calitate pe motivul responsabilității față de participanții la studiul respectiv.
Deoarece cercetarea calitativă este cu precădere axată pe un anumit context, situa ție
sau eveniment și fiecare cercetător aduce cu sine propriile abordări în cadrul
studiilor, rezultatul este de așteptat să fie unul unitar. De asemenea, așteptarea vine în
sensul furnizării de către cercetător de suficiente detalii asupra procesului desfășurat
pentru a permite și altora să poată evalua măsura în care interpretarea ar putea deveni
eclectică. Termenul ce se utilizează în mod obișnuit pentru a fi descrise căile în
funcție de care poate fi evaluată validitatea unui studiu este cel de triangula ție. Acest
termen descrie modul în care un al doilea punct de vedere asupra fenomenului
creează un triunghi. Utilizarea triangulației poate fi făcută în moduri diferite: în a
evalua extinderea în care diferiți participanți sau diferite surse funizează aceleași
informații; a nivelului în care diferiți cercetători percep fenomenul sub aceleași
moduri; a nivelului în care diferitele metode, exemplu fiind interviul și observațiile,
furnizează informații adecvate; și a nivelului în care diferitele teorii sau explicații
oferă relatări corespunzătoare asupra acelorași date.
Validitatea constituie un element important în cazul cercetării calitative în funcție de
relatarea adevată pe care trebuie să o urmărească cercetătorii asupra fenomennului
investigat. Notele de teren care au fost consemnate de cercetători sunt vitale pentru o
validă evaluare sau exactitate a unei comunicări.

37
Angela - Mihaela Ene Perspectivă asupra metodologiilor calitative. Cercetarea
calitativă
_________________________________________________________________________________________

Sarcina de lucru 1

Aprofundează Cercetarea calitativă, Ronald A. McQueen, Christina Knussen,

2006, Metode de cercetare în științele sociale, Institutul European, Iași, pg.
247 - 267.

2.5. Tehnicile cercetării calitative

Ne vom opri aici asupra câtorva tehnici de colectare a datelor, dat fiind faptul că
asupra analizei datelor ne-am referit într-o oarecare măsură. Aceste tehnici sunt patru
ca număr: observarea participativă, discuția, procedeele de confruntare a informației,
folosirea de surse documentare scrise, vizuale și iconice. Studiul de caz și
monografia se află uneori incluse în tehnici, însă sunt cumva diferite de acestea prin
aceea că se aplică aceste tehnici într-o perspectivă globală, adoptată pentru abordarea
unui obiect de studiu specific.
Referirea la aceste tehnici o vom face din perspectiva unei proceduri de cercetare de
teren, situație în care vom lua în considerare contextul și personajele producerii
fenomenelor care fac obiectul studiului și care constituie un ansamblu paradigmatic
pentru punerea lor în aplicare.

2.5.1. Cercetarea de teren

Dacă este să abordăm într-un sens restictiv, studiul de teren este o abordare non-
metrică, intensivă și în profunzime a unei mase de populație careia i se ia în calcul
contextul propriei existențe (dimensiuni ecologice, condiții de viață). Acest mod de
38
Angela - Mihaela Ene Perspectivă asupra metodologiilor calitative. Cercetarea
calitativă
_________________________________________________________________________________________

abordare presupune un contact îndelung al cercetătorului și o observare a expresiilor

și acțiunilor naturale și spontane ale personajelor sociale în via ța lor cotidiană.
Scopul este acela de a face cunoscute practicile uzuale precum și semnificațiile
autohtone. O astfel de abordare, ale cărei norme au fost furnizate de etnologie și de
lucrările Școlii de la Chicago, nu presupune, așa cum există în cazul anchetelor, un
eșantion reprezentativ și nici o situație forțată de interogare , cercetătorul având o
intervenție cât mai redusă în viața subiecților, activitatea sa presupunând observarea
și integrarea în existența populației și în schimburile sale cotidiene.
Trebuie să observăm totuși că utilizarea într-o sferă lărgită a no țiunii de teren face
referire, cu precădere în psihologia socială, la faptul că cercetarea se desfășoară în
afara laboratorului. În această situație, putem vorbi despre o cercetare care se supune
logicii experimentale (Matalon, 1988), presupunând din partea cercetătorului
intervenție, planificare și control, în afara sferei criteriilor calitative, sau despre o
cercetare cu adevărat calitativă, ce se desfășoară prin utilizarea discuțiilor individuale
sau colective și având drept subiecți de studiu persoane aflate în mediul lor natural.
Criteriile utilizate în alegerea acestor persoane nu punctează reprezentativitatea unui
grup sau a une populații, ci construcția sistematică a unui corpus (Bauer, Gaskell,
2000). Acest corpus trebuie să fie pliat problemei ce trebuie tratată. A șa cum nu
metodologia disponibilă este criteriul de selectare a chestiunilor de studiat, nici grija
de reprezentativitate nu trebuie să fie aceea care să ghideze alegerea eșantionului.
Deoarece ceea ce încercăm să explorăm (reprezentări, credințe, atitudini, opinii,
practici, comportamente etc.) nu e cunoscut în prealabil, trebuie procedat în mod
progresiv în cazul analizei privind tema de studiu, abordând grupuri semnificative de
persoane (Moscovici, 1984) din perspectiva acestei teme. Această progresie implică
efectuarea unei analize a datelor în funcție de obținerea lor și efectuarea unor noi
explorări, până la momentul în care sunt observate toate elementele problemei aflate
în studiu. În această situație este pertinent prncipiul saturației: se apelează la
culegerea datelor până când informațiile sunt redundante.
Construirea acestui corpus permite și verificarea anumitor ipoteze privind
specificitatea practicilor și a reprezentărilor în unele grupuri. În aceste condiții, pe
parcursul cercetării pot fi desprinse mai multe ipoteze ce pot fi recalibrate în scopul
obținerii rezultatului scontat si care să ducă la validitatea dorită în cadrul studiului.

39
Angela - Mihaela Ene Perspectivă asupra metodologiilor calitative. Cercetarea
calitativă
_________________________________________________________________________________________

2.5.2. Observația participativă

Această tehnică este caracteristică studiilor efectuate în mediul real și ridică o serie
de dificultăți sub aspectul necesității de a fi acceptați de grupul ce se află în
observare, de a ne integra în respectivul grup și de a derula și consemna observațiile
necesare.
Intrare, acceptare și loc în mediu . Prin observare, practic devenim un martor al
realității sociale pe care urmează să o studiem și astfel, ca urmare a interacțiunii ce se
produce cu persoanele observate ajungem într-o realție de coautorat al realității
respective. În acest caz, recomandările de care trebuie să se țină seama, privind
atitudinea ce trebuie avută ca membru al grupului studiat se referă în mare parte la:
politețe și bunăvoință (evitând orice semn de superioritate sau de condescendență),
asimilarea codurilor privind comportamentul și a modurilor locale de adresare,
sinceritatea în definirea statutului de cercetător.
Cu respectarea acestor condiții, dar fără a aloca un timp foarte îndelungat pentru
această operațiune trebuie să descoperim rapid strategiile specifice care se impun a fi
utilizate pentru a se ajunge aici.

O etnoloagă care a făcut un studiu asupra mediului carceral în Centrul de Deten ție
din Poissy (Le Caisne, 2000) relatează modalitatea de convingere a administra ției
prin care dovedea că aceasta nu reprezintă un risc de destabilizare a ordinii pentru
instituție, având, în cursul unui stagiu, atitudinea suficientă de distanță față de
deținuți, rezistență la solicitările acestora cât și stăpânirea situației; pe de altă parte,
a trebuit să se plieze regulilor stabilite în mod spontan de deținu ții care își doreau
controlul asupra discuțiilor și a recrutării celor intervievați. Din cauza dublelor
tensiuni născute din situația respectivă, opozabile (distanță față de admnistrație și
apropiere de deținuți), aceasta a fost nevoită să abandoneze munca de teren imediat
ce informațiile colectate au fost suficiente.

40
Angela - Mihaela Ene Perspectivă asupra metodologiilor calitative. Cercetarea
calitativă
_________________________________________________________________________________________

Cu siguranță, relațiile în raport cu grupul de primire nu sunt întodeauna ușoare sau

amabile, dar este necesar să acceptăm un mod de a fi tratați de acest grup. În
concluzie , observatorul poate fi afectat sub aspect psihoemoțional de o astfel de
situație. Implicarea personală, care poate perturba procesul de cercetare, trebuie să
fie totală; cercetătorul are singurul scop de a trage beneficii de pe urma analizelor
sale.
Realizarea observațiilor. Aceste observații pot avea loc în diverse medii
profesionale, publice și private, iar prin aceste observări vom avea ocazia de a culege
informațiile necesare care vor intra în datele cercetării. Atenția trebuie arătată pe
motiv că aceste date sunt mărturii ale unui proces de selecție derulat de cercetător
asupra datelor furnizate de resursele din mediul respectiv, în funcție de obiectul
cercetării pe care îl are. Aceste consemnări se pot realiza ori în momentul observării,
ori după. Înțelegem din context că acestea trebuie făcute cât mai discret posibil,
pentru a nu împiedica sau modifica în vreun mod cursul episoadelor vieții obișnuite
la care asistăm sau participăm.
În acest sens, este important să uzăm de o metodă pentru înregistrarea datelor, un
jurnal, unde vor fi consemnările datelor cu o anumită acuratețe cât și locurile în care
se întâmplă acest proces.Vom avea în vedere nu numai observa țiile relevante, ci și
remarcile teoretice, clasificările referitoare la informațiile surprinse.
Un element important al observației participative, care este numit impregnare,
presupune un fel acvifer, de deschidere către celălalt. A te transpune conștient în
viața colectivă creează acces la o serie de impresii, de feluri de participare, oferind
posibilitatea de a te familiriaza cu mediul și, chiar dacă nu sunt întodeauna
consemnabile acestea vor constitui o pârghie de sensibilizare la felul de ac ționa, de a
releva și gândi caracterstici ale populației studiate, pentru a favoriza înțelegerea.

41
Angela - Mihaela Ene Perspectivă asupra metodologiilor calitative. Cercetarea
calitativă
_________________________________________________________________________________________

Sarcina de lucru 2

Aprofundează Metoda observației, Septimiu Chelcea, Inițiere în cercetarea

sociologică, Editura Comunicare.ro, București, pg. 177 - 193.

2.5.3. Discuția

Încercând să tratăm discuția ne vom raporta fie la obiectul la care se referă acesta, fie
la forma în care informațiile sunt furnizate de către subiectul sau subiecții
participanți. Primul aspect se referă la descrierea de către subiectul intervievat a
evenimenteor petrecute recent în viața sa sau a momenteleor de rutină pe care le are
în mod obișnuit. Al doilea ia în vizor tendința de a povesti într-un mod propriu și
face referire la modalitatea în care subiectul reconstruiește din perspectivă proprie
evenimenele la care a participat. Într-un anume fel aceste formate de interviu au o
inspirație directă din psihologia cognitivă asupra procesului memoriei, care poate
comporta fie niște scenarii (structuri ale cunoștințelor referitoare la episoade trecute),
fie concepte; iar pe de altă parte, se inspiră din construc ționismul social, din
interacțiuni, fiecare parte construind o versiune a realității formulată ca povestire.
Ceea ce trebuie știut, în cursul discuției, este că impune recurgerea la diverse moduri
de abordare, cu atât mai mult cu cât dorim să accesăm universul gândirii și
reprezentării proprii a celor intervievați. Sub acest aspect trebuie, cu titlu de
recomandare, să se pornească de la concret și particular spre general și abstract.
Acest mod are rolul de a evita impunerea către interlocutori a unui limbaj și a unor
categorii personale și evitarea cererii de a prezenta o situație de reflectare pe care nu
au urmat-o niciodată până la capăt sau de o manieră conștientă și sistemică.

42
Angela - Mihaela Ene Perspectivă asupra metodologiilor calitative. Cercetarea
calitativă
_________________________________________________________________________________________

2.5.4. Cercetarea documentară și lucrul cu documentele

De o manieră apropiată activității istoricului, cercetarea calitativă poate lua de

referință documentele textuale, iconografice (afișe, reprezentări picturale),
cinematografice sau sonore, pentru a studia reprezentări sociale sau forme de
manifestare culturală.
Studiul documentar în legătură cu cercetarea de teren
Pe cât este posibil, de preferat este să bazăm o cercetare de teren pe un studiu
documentar privind mediul și probema ce urmează a fi studiate. Prin parcurgerea
unor studii științifice, a unor documente de arhivă sau de presă, este vorba, pe de o
parte, că reușim să ne informăm și să ne familiarizăm cu situația pe care o vom
întâlni și pe de altă parte, ajută la cunoașterea istoriei și evident folose ște în
formularea ipotezelor pentru efectuarea cercetării de teren. Recurgerea la date
textuale este la fel de utilă pentru completarea datelor de teren, în scopul de a fi
confirmate și mai bine măsurate.
Nu trebuie neglijată componenta ce revine unor elemente cantitative relevante, cu
privire la problema studiată: poate fi vorba despre elemente topografice, despre
inventarierea unor obiecte ce intră în studiu, despre culegerea de informa ții
cuantificată prin moduri de viață, despre practicile cotidiene.
Studiul documentar pe bază de imagini și sunet
Evident, materialul cu care se lucrează în acest caz este de natură iconică, vizuală și
sonoră (cinema, media, internet) și se constiutie într-un obiect autonom de cercetare.
Punem în discuție definirea corpusului de documente ce trebuie prelucrat și a
calibrării unui sistem de analiză semiologică a acestui material.

2.5.5. Studiul de caz și monografia

43
Angela - Mihaela Ene Perspectivă asupra metodologiilor calitative. Cercetarea
calitativă
_________________________________________________________________________________________

Așa cum s-a afirmat mai sus, cu privire la aplicare și, uneori, a combinării lor în
abordarea unei probleme specifice studiate pe o entitate umană circumscrisă în spațiu
și timp, aceste două proceduri diferă de tehnicile pe care tocmai le-am descris.
Studiul de caz ilustrează în mod deosebit grija de a expune complexitatea unui
fenomen, exercitând accentul pe caracterul natural, holistic, fenomenologic al
abordării.
În cazul acestui tip de studii putem distinge trei feluri de studii de caz :
- Cele care se realizează pe motivul interesului intrinsec, reprezentat de
particularitatea cazului;
- Cele care prezintă un interes instrumental în măsura în care cercetarea este un
mijloc de a finisa o teorie sau a facilita înțelegerea unui fenomen mai general;
- Cele colective și simultane, în centrul cărora sunt mai multe cazuri ce au în
vedere o problemă, o populație sau o condiție de viață.

Această metodă este recomandată de unii specialiști pentru cercetările pe bază de

discuții.

Sarcina de lucru 3

Aprofundează Tehnicile cercetării calitative, Serge Moscovici, Fabrice

Buschini, 2007, Metodologia științelor socioumane,Vasile Savin (trad.),
Polirom, Iași, pg. 186 - 198.

Rezumat
Prin descoperirile pe care le autorizează și prin necunoscutul și
imprevizibilul pe care îl comportă orice deschidere către o realitate diferită
44
Angela - Mihaela Ene Perspectivă asupra metodologiilor calitative. Cercetarea
calitativă
_________________________________________________________________________________________

de cea a lumii cercetătorului, se poate spune că demersul calitativ seamănă

cu o aventură (Willig, 2001). Dar chiar dacă de acestă manieră se
configurează aprecierile, cercetarea calitativă nu exclude rigoarea. Într-
adevăr, rezultatele pe care le obținem prin cercetarea calitativă se supun
anumitor criterii de validitate recunoscute în mod obișnuit de cercetarea
cantitativă.

În mod sigur, expunerea prezentată în această unitate poate fi un insrument

spre înțelegerea perspectiveii și mecanismelor care vor da ca rezultat o
cercetare calitativă unitară, unică și în aceeși măsură complexă.

Teste de autoevaluare

1. Teoria întemeiată are la bază:

a. Date complexe și proiective;

b. Date reale și nu impuse a priori.

2. Cercetarea etnografică are în preocupare:

a. Descrierea grupurilor sau a unor situații sociale;

b. Descrierea individului și a personalității acestuia.

3. Hermenautica se preocupă de :

a. Analiza biologică a omului în condițiile de trai marin;

45
Angela - Mihaela Ene Perspectivă asupra metodologiilor calitative. Cercetarea
calitativă
_________________________________________________________________________________________

b. De procesul de utilizare a limbii pentru ca trăirile să poată deveni

comprehensibile.

4. Analiza fenomenologică interpretativă (IPA) este axată pe:

a. Analiza vorbirii, a limbajului sau a dialogului;

b. Analiza tipului de îmbrăcăminte utilizat în cadrul unui grup social.

5. Parte a tehnicilor cercetării calitative sunt:

a. Discuția, procedeele de confruntare a informației;

b. Contradicția, tehnici de manipulare a interlocutorului.

6. Studiul documentar pe bază de imagini și sunet are ca material de

lucru:

a. Material de natură iconică,vizuală și sonoră;

b. Material de natură sonoră și vizuală.

7. În cazul studiului de caz distingem urmatoarele feluri:

a. Cel care se realizează pe motivul interesului intrinsec;

b. Cel care se realizează pe motivul interesului extrinsec.

I. Pentru fiecare răspuns corect, vei primi 1,25 puncte, din oficiu, primeşti 1,25
punct.

Bibliografie minimală
46
Angela - Mihaela Ene Perspectivă asupra metodologiilor calitative. Cercetarea
calitativă
_________________________________________________________________________________________

- Serge Moscovici, Fabrice Buschini, 2007, Metodologia științelor

socioumane,Vasile Savin (trad.), Polirom, Iași, pg. 172 - 197;
- Septimiu Chelcea, 2004, Inițiere în cercetarea sociologică, Editura
Comunicare.ro, București, pg. 177 – 193;
- Ronald A. McQueen, Christina Knussen, 2006, Metode de cercetare în
științele sociale, Institutul European, Iași, pg. 247 - 267.

47