Cercetarea calitativă și cercetarea cantitativă

Qualitative and Quantitativev Research

Anamaria Oltean, MPV, II

Rezumat: voi prezenta câteva reflecții legate, atât de cercetarea cantitativă, cât și cea
calitativă, despre cât de științifică e cercetarea calitativă și care este locul acesteia în câmpul
disciplinelor științifice specifice socialului și economicului. Se va ține cont de validarea și
necesitatea paradigmelor, design-ului și tehnicilor specifice fiecărei cercetări, în parte. Se va
face referire la anumite concepții legate de noțiunea de știință și limitele fiecărei cercetări –
calitativă sau cantitativă.
Cuvinte cheie: cercetare cantitativă, cercetare calitativă, nivel științific, economic.
Abstract: a point of view respect to the so called quantitative and qualitative research, the
scientific level of the second one and its position in the field nowadays valid on social sciences
and economics. Stand is taken by regarding the validity and need of paradigmas, designs and
techniques for each type of research. Different conceptions of the notion of science and their
meaning in different levels of reality are discussed.
Key words: quantitative research, qualitative research, scientific level, economics.

Introducere
Se vor prezenta diferitele fațete și dimensiuni ale activității de cercetare, atât cantitative,
cât și calitative. Tendința este de a reevalua și reorganiza cunoștiințele existente deja, precum și
de a face o revizuire analitică a conceptelor și structurii acestor cercetări.
De-a lungul timpului, s-au spus, gândit și discutat despre nivelul științific al cercetărilor.
Despre care are un nivel mai ridicat de aplicabilitate și reprezentativitate, dar cu toate acestea
este mai indicată utilizarea ambelor tipuri de cercetare pentru acuratețea rezultatelor. În
consecință, atât paradigmele și strategiile metodologice calitative, cât și cantitative sunt adecvate,
mai ales atunci când se referă și se aplică unor probleme sociale sau economice specifice de
investigat; este necesară combinarea celor două cercetări pentru a ajunge la un rezultat științific
și la o formă holistică care este neaparat necesară pentru realitatea zilelor noastre.

1
 Cercetarea calitativă și cantitativă sunt două tipuri sau abordări de colectare și analiză a
datelor pentru a căuta înțelegerea sau explicația unui fenomen. Aceste strategii oferă, de
asemenea, un ghid sau o structură metodologică pentru prezentarea, în formă scrisă, atât
procesul, cât și rezultatele studiului sub formă de rapoarte ale cercetării.
Alegerea metodei de cercetare va depinde în mare măsură de raționamentul
investigatorului, precum și de natura subiectului sau a temei de studiat. Unele subiecte este
indicat mai bine să fie studiate sub abordarea calitativă, în timp ce altele sunt mai ușor de
explorat din punct de vedere cantitativ.
Au existat multe dezbateri între cadrele universitare în ultimele decenii cu privire la
meritele şi deficienţele ambelor strategii de cercetare, în special în domeniul știintelor sociale, și
nu numai.
Pe de o parte sunt cercetătorii care văd ambele abordări de cercetare ca entități separate
pe care se bazează, având viziuni diferite și inter-schimbabile asupra lumii, iar pe de altă parte
cercetătorii care consideră că combinarea metodelor este mai utilă, văzându-le ca fiind
complementare.
În zilele noastre, cercetătorii nu văd doar în alb-negru în ceea ce privește avantajele sau
dezavantajele celor două tipuri de cercetare, ca fiind bune sau rele, din punct de vedere obiectiv
sau subiectiv, științific sau neștiințific, iar paradigmele în acest moment tind să se încline mai
mult spre funcționalitatea sau utilitatea metodelor.
În universul lucrărilor academice sau cercetările efectuate, atunci când sunt integrate în
același studiu, atât partea cantitativă, cât și cea calitativă, se completează reciproc, cele două
abordări îndeplinând principalele obiective ale unei investigații sau cercetări.
Oricare ar fi rezultatul atunci când se utilizează oricare dintre cele două, se caută ca în
cadrul cercetării să se comunice noi cunoștințe, provenite din procesul de cercetare,
răspunzându-se la o întrebare care a fost formulată în contextul unei probleme.

2
 Determinantele cercetării ştiinţifice1
Determinatele cercetării știintifice sunt următoarele:
• Factorul cultural al cercetării (ca cercetător individual sau colectiv, ca organizație sau
instituție cu funcție de cercetare, la nivel de administrație locală și națională);
• Calităţile cercetătorului (capacitatea de mobilizare și concentrare, răbdarea şi
tenacitatea în depăşirea dificultăţilor apărute, capacitatea de a lucra singur sau în echipă,
interesul pentru cercetare în raport cu obiectivele dezvoltării în meserie, carieră, societate,
deschiderea faţă de opiniile altora, faţă de schimbul de idei, de controversele ştiinţifice,
capacitatea de organizare a unei activităţi de cercetare, obişnuinţa ordonării ideilor, mai ales a
celora proprii, scrierea clară in redactarea unui document cu caracter ştiinţific);
• Motivaţia: un mixaj complex între social, cultural, politic şi individual (nevoia de a
supravietui, nevoia de a învăţa, de a evolua personal, în meserie şi carieră, nevoia de
recunoaştere socială şi satisfacţia obţinută din rezolvarea unor probleme concrete sau imaginate,
competiţia);
• Afecţiune şi resurse (faze in evolutie: entuziasm, izolare, interes sporit, autonomie
ridicată, plictiseală, frustrare, sarcină îndeplinită);
• Creativitate, imaginaţie, capacitate de observare şi spirit critic.

Formele cercetării științifice2

Cercetarea științifică are mai multe forme, care se clasifică în funcție de mai multe
considerente, ca de exemplu:
După scopul urmărit:
• fundamentală: generalizarea teoretică, construcția sau reconstrucția teoretică;
• aplicativă: căutarea de soluții practice pe baza teoriei;
• predictivă sau de simulare: folosește structuri formale pentru a anticipa;
• experimentală: pe baza de reproducere în laborator a condițiilor reale.
În funcţie de modul de realizare:
• descriptivă – pentru cunoaşterea elementară, pe baza identificării şi relatării faptelor
sau evenimentelor;

1
John W. Cresswell, Research Design. Qualitative and Quantitative Approaches, SAGE Publications, 1994;
2
Raducan, Oprea, Initiere in metodologia cercetarii stiintifice, University Press, Galati 2008;

3
 • explicativă – propunând descoperirea relaţiilor cauzale pentru a verifica enunţuri
avansate anterior şi a favoriza predicţia;
• fundamentală – realizează generalizarea şi construcţia teoretică;
• aplicativă – propusă pentru rezolvarea unor probleme concrete ale practicii.

Abordarea calitativă vs abordarea cantitativă

Cercetările cantitative folosesc numere și metode de analiză statistică. Ele tind să se
bazeze pe măsurarea numerică a unor aspecte specifice fenomenelor studiate cu scopul testării
ipotezelor cauzale.
Cercetările calitative, deși acoperă o mare varietate de abordări, nu se bazează pe
măsurări numerice, urmărind descrierea comprehensivă a unui eveniment sau a unei unități
sociale.
Cele două abordări au și o atitudine diferită față de teorii. Cercetările cantitative sunt
orientate în primul rând spre verificarea teoriilor, câtă vreme cele calitative încearcă mai mult să
genereze teorii.
Referitor la metodele folosite, în cazul primei abordări există metode care folosesc
tehnici structurate (experiment, sondaje, observația pe baza unei grile structurate), iar in cazul
celei de a doua se lucrează cu tehnici nestructurate (observația participativă, interviul individual
intensiv, interviul de grup, studii de caz, variante de analiză a documentelor).
Ambele abordări sunt utile, contribuind fiecare în felul său la sporirea cantității de
cunoștiințe. În efectuarea unei cercetări este foarte util să se folosească și metode calitative și
metode cantitative: calitativul contribuie la apariția unei teorii, care poate fi testată prin
intermediul cantitativului.
Abordarea cantitativă este raţională şi recurge la măsurare, cuantificare, exprimare cifrică
şi abstractizare şi dezvoltare formal.
Avantaje ale abordării cantitative:
- economia de timp: cercetarea poate fi sistematizată, structurată şi dezvoltată pe baze
raţionale, prin recurs la măsurare şi elemente simbolice de exprimare, la sisteme de operatori
logici şi structuri formale anterior construite;
- oferă un suport puternic pentru acceptarea rezultatelor obţinute, a concluziilor sau
consecinţelor ce derivă;

4
 - raportarea la teorie, la legi şi legităţi ale acesteia face posibilă aplicarea deducţiei şi
generalizarea pe această cale;
- face posibilă axiomatizarea şi, implicit, construcţia sau reconstrucţia teoretică din
domeniul vizat.
Abordarea calitativă3 presupune interpretare, explicaţie naturalistă, comprehensiune. Se
realizează prin colectarea de fapte diferite sau de materiale empirice (cazuri, experienţe
personale, relatări, texte sau date etc.) din analiza cărora se poate obţine descrierea momentelor
obişnuite sau a acelora deosebite privind starea sau evoluţia entităţilor în cauză.
Abordările cantitative si calitative sunt complementare în aproape orice cercetare 4.

Tabelul 1 Dimensiunile cercetării cantitative și calitative

Dimensiunea
Orientare generală
(strategie)
Realitate
abordată
Poziţia faţă de
domeniul cercetat externă în raport cu subiectul
Discipline metodologice
implicate
Relevanţa explicării
şi înţelegerii
Relaţia cercetător – cercetat
Selecţia unităţilor
de cercetat
Timpul de culegere
Cantitativ
Pozitivist-explicativă,
etică
Dominant macro,
global şi formal
Statică şi dinamică,
Statistica, econometria,
matematica, fizica
Obiectivitate,
accent pe etică
Neutră, distantă
Eşantionare statistică sau
distribuţie naturală
Perioade scurte, la intervale
determinate
Calitativ
Fenomenologic,
interpretativ.
Micro local,
contextual şi concret
Procesuală,
construită special de subiect
Sociologia, psihologia,
antropologia,
teoria comunicării
Subiectivism şi înţeles
atribuit prin interpretare
Subiectivă, dominată
sentimental şi afectiv
Eşantionare teoretică sau
distribuţie naturală
Perioade lungi de observare
continuă

3
Agabrian M., Cercetarea calitativă a socialului, Ed. Institutul European, 2004;
4
Donney K, Quantitative versus qualitative: The case of environmental assessment in organizational studies. En:
Van Maanen (ed.) Qualitative methodology. SAGE Publications, California, 1984;

5
 Metode şi tehnici folosite
cantitativă, observarea, indici
Natura datelor
Caracterul studiului
de cercetare
Deducţia, ancheta, analiza
observaţia Participativă si
Statistici, analiza factoriala
Verificate, validate, de mare
fidelitate
Formal, cantitativ,
argumentare logic-formală,
explicaţie şi rigoare
metodologică
Inducţia, interpretare,
naturală, interviu analiza
calitativă
Complexe, bogate prin
semnificaţie, rafinate
Apel la limbajul natural,
descriptiv, interpretativ şi
emoţional

În condițiile unei probleme bine structurate, în care avem informațiile necesare, putem
aborda cantitativ problema. Totusi, aportul calitativului poate fi util pentru explicarea
fenomenului.
De exemplu, rezultatele unui sondaj de opinie ne-ar putea sugera că populația este
mulțumită de activitatea primăriei și anumiți factori care o determină. Se poate observa care sunt
mecanismele prin intermediul cărora acești factori influențează percepția asupra fenomenului, și
să aflăm acest lucru prin intermediul unei metode calitative cum ar fi interviul de grup focalizat
(focus-grupul).

Concluzii
Astfel de încercări de a efectua cercetări cu metode mixte în care sunt utilizate
concomitent tehnici structurate și nestructurate, sau în care se apelează la tehnici semi-structurate
(cum ar fi. interviul semi-structurat) sunt tot mai des încercate. În ceea ce priveste evaluarea pe
baza unor metode mixate (Mixed Methods Evaluation) castigă tot mai mult teren.

6
 Bibliografie
 Agabrian M., Cercetarea calitativă a socialului, Ed. Institutul European, 2004.
 Donney K, Quantitative versus qualitative: The case of environmental assessment in
organizational studies. En: Van Maanen (ed.) Qualitative methodology. SAGE
Publications, California, 1984;
 John W. Cresswell, Research Design. Qualitative and Quantitative Approaches, SAGE
Publications, 1994;
 Raducan, Oprea, Initiere in metodologia cercetarii stiintifice, University Press, Galati
2008;
 file:///C:/Investigaci%C3%B3n%20Cualitativa%20y%20Cuantitativa%20(1).pdf