Sunteți pe pagina 1din 26

Prof.

Maria BIRSAN

METODOLOGIA CERCETARII

Note de curs

1
TEMA 1. Introducere

1.1.Ce este cercetarea?

o investigatie sistematica, controlata, empirica si critica asupra unor ipoteze privind relatiile pre-
zumate intre anumite fenomene ;

O activitate pentru descoperirea adevarului.

Se mai defineste ca experienta, atitudine, arta investigarii stiintifice, efortul de a dobandi noi cu-
nostinte; activitatea de a gasi raspunsuri la intrebari.

1.2.De ce se face cercetare:

A obtine o diploma (licenta, master, doctor)

A obtine o pozitie, respectabilitate : ex.promovarile in mediul academic sunt conditionate de titlul


de doctor ;

A rezolva o problema : nevoile practicii au nevoie de cercetare

Placere intelectuala : a invata sa citesti texte si sa gandesti critic ; a dobandi cunostinte aprofunda-
te, intr-un domeniu; a intelege anumite mecanisme, legaturi, societatea

A servi societatea : progresul economic si social noi produse, noi politici

A castiga un venit: nu doar institutele de cercetare castiga venituri din cercetare, ci si Universitati-
le, care in mod firesc au nevoie de venituri suplimentare fata de alocarile , care pot fi obtinute prin
proiecte de cercetare (Uniunea Europeana, vezi CORDIS, Marie Curie etc.; Banca Mondiala, alte
institutii regionale, internationale)

1. 3. Tipuri de cercetare

Teoretica (fundamentala): cercetare ‘pura’, pentru dezvoltare teoretica, conceptuala, formularea


de idei abstracte, modele explicative. Nu orice cercetare teoretica este si fundamentala, in sensul
de a aduce contributii importante, de a revolutiona un domeniu.

Empirica (opus cercetarii teoretice): se bazeaza pe observarea directa a realitatii; porneşte de


la concepte şi modele teoretice, verificǎ teoria dar, prin constatǎrile şi concluziile sale, poate con-
tribui la îmbogǎţirea teoriei. Cercetarea empiricǎ poate fi:

Cercetare calitativa foarte necesara si importanta in anumite domenii: intelegerea unui eveniment,
pentru a scoate în evidenţǎ anumite caracteristici sau comportamente, din perspectiva actorului

2
implicat; Datele calitative se refera la atribute ale unei persoane sau a unui grup de persoane, mo-
tivaţii, aspiraţii, atitudini, valori, culturǎ, stil de viaţǎ, comportament, care se redau cat de exact po-
sibil; foarte importantǎ este experienta personala a cercetatorului, puterea lui de patrundere, de
intelegere, intuitia sa; de aici, specificitatea interpretarilor. Interpretarile se pot face treptat, pe ma-
sura ce se culeg informatii Informaţiile culese nu se supun regulilor statistice, desi pot fi convertite
in expresii cantitative prin codificare si, apoi, supuse unei anumite prelucrǎri ex. numǎrare şi com-
parare, pentru a afla frecventa. Deci, nu se bazeaza pe expresii cantitative, dar implica unele ma-
surari. Din raspunsuri la interviuri, pe baza unor chestionare specifice, se extrag concepte. Eşanti-
oanele cu care se lucreazǎ sunt selectate conform scopului, indivizii, entitǎţile selectate trebuie sǎ
rǎspundǎ anumitor criterii-deci, selecţia nu este întâmplǎtoare. Presupune multa munca si efort, o
atentǎ pregǎtire – o foaie de parcurs, care conţine data, locul, participanti etc.. Cercetatorul nu
este complet detaşat de obiectul cercetat (ex. in antropologie); Interpretarea este foarte sensibila
si presupune multa creativitate din partea cercetatorului

Analiza calitativa poate fi:

Analiza tematica: se stabileşte o anumitǎ temǎ importantǎ şi actualǎ ex. impactul Isd asupra ocu-
pǎrii forţei de muncǎ; consecinţele migraţiei asupra comunitǎţii locale

Analiza comparativa (este o continuare a analizei tematice, prin care se compara informatii/date
obtinute de la diferite persoane, entitǎţi/firme etc.

Analiza continutului/textului, a raspunsurilor la chestionare cu intrebari deschise conduce la codifi-


carea caracteristicilor (categorii predeterminate sau aparute din text).

Analiza de discurs/conversatie/interviu, pentru a constata frecventa utilizarii unor cuvinte, metafo-


re, forme de exprimare etc. Pot fi utilizate prelucrari computerizate pentru a cataloga, grupa, nu-
mara cuvinte, dar interpretarea este a cercetatorului.

Se colecteaza date, care apoi se codifica si se prelucreaza. Foarte importanta este capacitatea
cercetatorului de a teoretiza-de a gasi explicatii/factori generali care explica studiul; de a furniza o
conceptie teoretica pentru viitoare cercetari. Analiza depinde de complexitatea ipotezelor si a cer-
cetarii.

Interpretarea datelor analizate inseamna: a trage concluzii, a arata care sunt relatiile si procesele care
sustin constatarile, a cauta intelesuri mai largi ale celor gasite; a formula concepte teoretice, a pregati
eventuala trecere de la cercetarea exploratorie, care este una calitativǎ, la una experimentala.

Atentie:Interpretarile sa nu fie eronate, exagerate sau subapreciate, sa fie impartiale, sa nu fie in


afara contextului,

3
Propune forme de utilizare practica, de schimbari ale unor situatii, recomandari noi politici Apli-
cata: orientata spre solutionarea unor probleme din variate domenii/cu aplicabilitate concreta ex.
Studiu asupra profitabilitatii unei investitii in zona x
Descriptiva: studiu/survey asupra ceva care exista, pentru a face constatari privind legaturil exis-
tente, caracteristici etc. Profilul migrantiului roman din regiunea Nord”-Est

Exploratorie: Ex post facto (cu referire la ceva petrecut; retrospectiv; care afecteaza lucruri pe-
trecute); este foarte potrivita acolo unde abordarea este mai putin categorica/certa, unde nu se
poate aplica un experiment, privire orientata spre interior; permite studierea cauzalitatii si compara
grupuri; De obicei, este calitativa sau mixta; este mai ieftina, flexibila, cu rezultate mai putin certe/
sigure Intra: studii de corelatie/cauzale; studii de grup dupa anumite criterii.Ex. cercetarea cauze-
lor şi a efectelor emigraţiei, comparativ, în douǎ sate cu rate ridicate ale emigraţiei-un caz, in jude-
tul Alba, alt caz, in judetul Neamt.

Cercetare Cantitativa: se desfăşoara cu ajutorul culegerii si prelucrǎrii de date prin experimente,


anchete, observaţii etc., şi va pune in evidenta anumite rezultate ale prelucrǎrii datelor; este extin-
sa si costisitoare, deoarece este nevoie de o anumitǎ cantitate, de un anumit volum de date, pen-
tru ca prelucrarea si rezultatele sǎ aibǎ relevanţǎ. Datele sunt culese din variate surse:

a). primare –cele adunate de cǎtre cercetǎtor, apelând la diverse tehnici (experiment, interviu,
chestionar, observaţii etc.);

Startul il reprezinta o ‘tatonare’ de ordin calitativ cu privire la ceea ce urmeaza sa fie masurat, ope-
raţiune în care este importanta experienţa cercetătorului

Dezvoltă anumite variabile, concepte care pot fi măsurate şi apoi regăsite în date colectate prin diferite
tehnici.; conceptele abstracte se ‘transformă’ în reprezentări empirice; explicare obiectivă, apelând la
date culese sau la statistici publicate în variate surse; f.important: datele să nu fie gresite/eronate si sa
fie complete

Elaborarea unui model teoretic care sa permita masurarea unor corelatii, contributia unor factori (varia-
bila dependenta si variabile explicative), desprinderea unui trend (daca datele se intind pe o perioada
suficient de lunga), a unor corelatii in cercetari de tip exploratoriu, comparatii intre unitati

Testarea/verificarea empirica a unor ipoteze enuntate, a unui model teoretic, Exprimarea unei caracte-
ristici in termeni numerici

Chestionarele, în cazul cercetării cantitative, sunt structurate (cu intrebari inchise) şi se adresează
unui esantion/panel (survey), selectat aleatoriu

4
b). secundare-date statistice publicate de catre diverse organisme, publicate in anuare sau in alte
surse, sub forma de statistici ‘oficiale’, care sunt procesate pentru a verifica validitatea ipotezelor

Cele doua metode pot fi comparate astfel (vezi, Grix, 2001:34):


Calitativa: analize micro
strategie de cercetare inductiva
generatoare de teorii
isi propune sa interpreteze evenimente cu semnificatie istorica si culturala
Cantitativa: abordeaza chestiuni macro o strategie de cercetare deductiva

testeaza teoria
este predictiva
identifica modelul general si legaturile dintre variabile
F. important: Delimitarea acestor două metode nu este foarte rigida, de foarte multe ori fiind nevoie
de ambele metode. Mai mult, o cercetarea calitativa prin interviu poate fi structurata, aplicand in-
terviul unui numar de cazuri selectate dupa un anumit criteriu, si procedand apoi la prelucrare can-
titativa. De asemenea, un survey, rezultat dintr-o cercetare cantitativa, poate apela la interviuri pe
baza de chestionar cu intrebari deschise, pentru analize in profunzime sub forma de studii de caz,
completand astfel cercetarea cantitativa. Metoda mixta-calitativa si cantitativa

1.4. Instrumente la care se apeleazǎ


Chestionare cu intrebari deschise. Trebuie sa se cunoasca metodologia elaborarii de chestionare,
tipurile de intrebari, stabilirea esantionul pentru aplicarea chestionarului
Discutii cu persoane implicate (factori de decizie, responsabili cu punerea in aplicare etc.) ;
interviu in profunzime
Focus group
Completarea unor formulare
Rapoarte asupra temei cercetate
1.5. Studiul de caz

Cercetatorul se bazeaza pe teorii, abordari personale, descrierea cazului-situatiei, interpretare,


formularea unor constatari; se pune sub semnul intrebarii posibilitatea de generalizare, dat fiind
numarul mic de cazuri, cercetare pe scara mica; totusi, exista posibilitati de generalizare
Studiile de caz: necesare atunci cand se doreste o privire holistica asupra unui fenomen, a unei
persoane, gospodării, organizaţii, politici etc. . Presupune o analiza atât extinsă, cât şi în

5
profunzime, a unor situaţii obişnuite, care pot fi găsite frecvent (tipice, similare, omogene), situaţii
heterogene, variate, pentru a caracteriza un ansamblu, sau mai puţin comune/particulare, chiar a
unor situaţii extreme/critice (ex. crahuri bancare: Barings vs Société Générale), sensibile, compa-
ratii cu alte cazuri, pentru a înţelege cauzele unor rezultate/situaţii excepţionale/bune sau rele, din
cele constatate;
- cazuri de tip ‘bulgare de zăpadă’ -de la câteva cazuri, cercetarea se extinde la noi cazuri, pentru
adâncirea cunoaşterii .
Chiar dacă aceste studii se referă la nivelul micro (unităţi, indivizi), constatările pot fi utile si la nivel
‘macro’, mai ales în cazul unor politici al căror impact se exercită şi se evaluează la nivel micro
(cazul politicilor economice ex. impactul politicii fiscale asupra investitorilor; impactul legii salariză-
rii asupra firmelor, a angajaţilor etc.)
F. important: selecţia cazurilor, a stabili tipologia acestora, în funcţie de obiectivul şi scopul cerce-
tării, gradul de acoperire din perspectiva relevantei temei urmarite;

Ce cuprinde un studiu de caz ?

Culegere de informatii detaliate asupra cazului

Naratiune cu privire la obiectul studiat

Ideea centrala a cazului, asupra careia se concentreaza studiul

Comparatii cu alte cazuri similare, pentru a gasi ‘best practices’

1.6. Condiţii pe care trebuie să le îndeplineasca cercetarea ştiinţifică

Obiectivele si scopul cercetarii sa fie clar definite

Planul activitatii de cercetare sa fie intocmit astfel incat sa duca la atingerea obiectivelor

Datele sa fie verificate pentru corectitudine

Metode adecvate de analiza a datelor iar analiza sa fie corecta

Concluziile cercetarii sa fie in conformitate cu rezultatele analizei; fac trimitere la obiective si scop

Cercetatorul: competent si onest

6
TEMA II: Metodologia cercetarii
2. 1. Ce studiazǎ metodologia cercetǎrii?

• cum trebuie sa se faca cercetarea stiintifica, cum se procedeaza,

• pasii de urmat,pentru a raspunde la intrebarile pe care le ridica tema, a atinge obiectivele


cercetarii si a realiza scopurile acesteia.

• care sunt sursele

Altfel spus, metodologia se refera la strategia de cercetare, la felul in care se dobandeste cunoas-
terea (A nu se confunda cu conceptul filosofic de epistemologie, care se refera la originea, natura
si limitele cunoasterii) Metodologia se refera la ansamblul de tehnici si metode prin care teoria
existenta este verificata, pentru a dobandi o mai buna cunoastere a acesteia (continutului concep-
telor, relatiilor), a utilitatii acesteia (verificarea aplicabilitatii) , a dezvoltarii (noi intelesuri, noi utilitati,
directii de adancire).

Activitatea de cercetare presupune parcurgerea unor etape, care se refera la urmatoarele aspecte
mari:

A. Alegerea temei de cercetare (care va fi tema lucrarii)

B. Derularea cercetarii

C. Redactarea lucrarii pe baza rezultatelor cercetarii (articol, referat, raport, lucrare de licenta, di-
zertatie de master, teza de doctorat

A. Alegerea temei de cercetare

2.2.. Criterii in alegerea domeniului si a temei

Daca domeniul intereseaza cercetatorul

Daca o anumita tema, in cadrul domeniului, prezintă interes pentru cercetator

Competenta cercetatorului in acel domeniu/tema

Daca tema este cercetabila/viabila: poate avea solutii, daca exista resurse de timp (amploarea te-
mei), personal de cercetare (ex. documentarist, statistician, laborant) si bani

Noutatea/originalitatea: daca a mai fost cercetata si care este stadiul, respectiv care sunt rezulta-
tele, la ce constatari s-a ajuns.

7
Nu numai noutatea trebuie avuta in vedere, ci si Importanta si utilitatea temei (poate fi ceva nou,
dar neimportant sau/si inutil), relevanta acesteia ( este nerelevanta, deoarece nu are utilitate teo-
retica sau aplicabilitate practica sau este minora in privinta importantei)

Tema se stabileste fie pornind de la rezultate ale cercetarilor/ publicatii, fie pe baza observarii reali-
tatii cu privire la probleme de solutionat, fie si intuitiv, pe baza cunostintelor anterioare şi, în cel
mai bun caz, pe baza mai multor ‘surse’ sau a tuturor acestor surse.

A se evita:

teme mult batatorite (overdone), unde nu se poate aduce nimic nou (a reinventa roata sau apa
calda)

teme foarte controversate, care pot conduce la abordari riscante si cu riscul neacceptarii rezultate-
lor

formularea foarte vaga si larga a temei (totul), dar si una prea ingusta (nimic): o parte mai mică
(tema) din una mai mare (domeniul); pornind de la ceva mai larg, intins, sa fie posibila restrange-
rea cercetarii la o tema fezabila, care sa permita o adancire si o anumita contributie originala.
Deci, se pune problema dimensiunii temei.

Dimensiunea temei:

De la interes pentru domeniu (ex. Economie internationala/relatii economice internationale), la o


tema larga (ex. ISD, Migratia internationala a fortei de munca o tema care este dezbatuta, cerceta-
ta extins: Observarea unui fapt, a unei situatii, care necesita investigatii specifice (ex. Schimbarea
climei; saracia in agricultura, instabilitatea pietei financiare etc.) care a condus la o tema de cerce-
tat

a se verifica surse: carti, articole, internet, referinte etc.)

De la o tema larga, la o ingustare treptata, pana la o tema ingusta/limitata ca dimensiune, care va


deveni tema cercetarii noastre ex. Impactul ISD asupra ocuparii fortei de munca, Impactul asupra
transferului de tehnologie; Impactul asupra schimburilor externe; Inpactul asupra dezvoltarii regio-
nale; CTN si formarea de clustere de competitivitate ; Impactul migratiei internationale asupra
dezvoltarii regionale/locale (labor migration); Return migration; Posibilitati de eradicare a saraciei
in mediul rural prin sporirea gradului de ocupare

Important: -identificarea partilor acelei teme, legatura dintre ele, felul in care tema noastra se in-
clude intr-un sistem mai larg, care este istoricul temei si care au fost intrebarile la care s-a cautat
raspuns in legatura cu tema respectiva.

8
Daca tema este fezabila: se verifica daca exista deja date disponibile sau datele trebuie culese
(sunt resurse: timp suficient si bani?), daca datele sunt accesibile sau au un caracter confidential.

Daca accesul la date este conditionat de acordul unor persoane, organizatii, firme; de verificat
daca acest acord poate fi obtinut: cum, in ce conditii

Daca exista o metodologie deja elaborata si testata pentru cercetarea temei: cum se prezinta me-
todologia, in ce consta aceasta, ce date presupune respectiva metodologie, exista acele date,
unde, cum pot fi accesate, daca nu exista, cum pot fi create-obtinute care sunt dificultatile pe care
le presupune.

Daca metodele folosite, in general (ex. anumite experimente, anumite tipuri de chestionare, anu-
mite instrumente statistice de prelucrare a datelor, sunt potrivite si acestei teme sau este nevoie
de a gasi metode noi; de a elabora programe noi. Important pentru a alege metoda (calitativa,
cantitativa mixta de cercetare ) si pentru a evalua fezabilitatea temei.

sa se faca un tablou al problemelor cercetate cu privire la tema, in care sa se noteze opinii asupra
celor citite (idei importante pot sa se iveasca prin lectura celor deja cercetate si publicate)

verificarea tuturor acestor aspecte trebuie sa se faca cat mai curand, la inceputul cercetarii, prin
elaborarea unui studiu preliminar (first draft),

Nota: Cu cat se incepe mai devreme cu gasirea temei, elaborarea strategiei cercetarii, elaborarea
in scris a lucrarii (dizertatie, teza), cu atat se va evita panicarea ulterioara si chiar amanarea elabo-
rarii sau eliminarea riscului unui esec.

2.3.. Surse si modalitati de alegere a temei de cercetare

Lectura in domeniul respectiv (carti, articole in reviste de profil, referinte etc.)

Consultare ex. profesorul din domeniul respectiv, colegii, cercetatori

Activitate proprie intr-un anumit domeniu-important si din perspectiva utilitatii

Recapitulare: Pasi pentru a formula problema de cercetat

Se incepe ‘cu abordarea mai larga, a domeniului, pentru a intelege conceptele cu care opereaza

Ce se urmareste?A cunoaşte stadiul la care s-a ajuns in cercetarea temei respective. Pentru
aceasta, este necesar sǎ se parcurgǎ literatura şi sǎ se afle:

• Care sunt cele mai relevante lucrari in domeniu/autorii de referinta

9
• Care sunt conceptele cheie ale temei si principalele perspective asupra temei in cercetarile ante-
rioare

• Care sunt intrebarile la care s-a cautat raspuns

• Care sunt principalele concluzii ale cercetarilor anterioare

• Care sunt chestiunile in dezbatere in legatura cu aceasta tema, care sunt marile diferente
de opinii si unde cercetarea trebuie continuata

2.4. De ce este necesara Literature review/overview?

Descrierea şi analiza literaturii domeniului (literature review/overview) este un capitol distinct in


lucrare, reprezintând o sinteza şi o privire critică asupra cercetărilor din domeniul temei, sau poate
să fie inclusă secvenţial, cu aspecte specifice, la începutul unor capitole. Nu există o schemă rigi-
dă iar modul şi locul în economia lucrării în care se face descrierea literaturii depinde de domeniu
şi de specificul temei.

În toate cazurile, descrierea şi analiza literaturii ajută la:

• buna cunoastere a domeniului (expertiza), cunoasterea: conceptelor cu care se opereaza


in cadrul temei, teoriilor, problemelor cercetate, metodelor utilizate, surselor datelor, dificul-
tatilor, rezultatelor si constatarilor

• a afla care este stadiul actual al cunoasterii in domeniu, contextul in care va fi dezvoltata
aceasta cercetare, si pentru a fundamenta cercetarea proprie a temei (fezabilitatea temei);

• a intelege cum se leaga ideile in literatura, ale tale cu cele din literatura; se porneşte de la
ceea ce există (care a fost examinat critic, dar obiectiv, făcând comparaţii, formulând con-
statări şi remarci ) pentru a dezvolta cunoşterea

• pentru dezvoltarea capacitatii de a citi in mod critic literatura, pentru a formula clar punctele
de vedere existente, autorii acestora, eventual formuland noi interpretari

• permite formularea unor criterii de evaluare si argumentare a propriei cercetari (daca prin
cercetare a fost confirmata sau infirmata opinia altora, daca a fost completata cunoasterea
cu noi intelesuri, daca din punct de vedere metodologic exista anumite chestiuni discutabile
in cercetarile anterioare; daca actuala cercetare reprezinta un plus adus cunoasterii;

• a dobandi cunostinte despre modul in care se elaboreaza o lucrare la nivel master sau
doctoral-dovada a capacitatii de intelegere a cerintelor academice

10
Cum se face sinteza?

Sursele de documentare-actualitatea acestora

Actualitatea surselor depinde de: domeniu/temă (în ştiinţele exacte, cele care fac cercetări fun-
damentale sau / şi experimentale, şi mai ales în domeniile ‘de vârf « actual înseamnă într-adevăr
descoperiri anunţate, comunicate, publicate, de “ultimă oră’ (apar în abstracturi), în timp ce în do-
meniile socio-umane se recurge mai degrabă la a urmări istoricul opiniilor, metodelor, a dezbateri-
lor etc.;

Tipul sursei: noutăţile nu apar, în cărţi (ceea ce apare în cărţi, este deja clasic), ci în articole, studii,
comunicări la conferinţe; începand cu cele mai noi publicaţii şi mergând îndǎrǎt, pentru a urmǎri
evoluţia problemei)

Fişarea literaturii: o parte foarte importanta a activitătii de cercetarea şi elaborare de lucrări.

Folosirea PC uşurează foarte mult fişarea literaturii, prin deschiderea următoarelor tipuri de fişiere:

A. Fişier bibliografic/de referinţe, care se deschide/se întocmeşte din primul moment, de la prima
lectura. Se vor nota, conform normelor academice privind lista de referinţe (vezi, norme bibliografi-
ce), toate datele cu privire la lucrarea studiată (autorul, anul, titlul, editura etc.) în ordine alfabetică.
A nu se omite acest fişier, fiindcă nu numai că este necesar pentru întocmirea şi verificarea listei
finale de referinţe, dar evită pierderea datelor/informaţiilor cu privire la unele surse.

B. Fişier tematic: se deschid atâtea fişiere câte concepte, opinii, idei, termeni cheie etc. există în
lucrările studiate; se comenteaza, se compara, se evalueaza, se exprima, argumentat, un punct
de vedere. Se noteaza exact datele lucrării

ex. FDI si transferul tehnologic; FDI –creare/distrugere de locuri de munca; FDI-factori de atractivi-
tate

C..Fişier de citate (opţional); citatele, care se referă la subtemele din fisierele tematice, pot fi puse
în respectivele fişiere

Se stabileste modul de evaluare a literaturii: cronologic sau tematic.

NU aranjand, făcând rezumate- articol dupa articol, autor dupa autor etc.-, de multe ori, luând la
întamplare, ci fie în ordinea apariţiei şi dezvoltării lucrǎrilor respective, cronologic, în special când
este vorba de anumite curente, şcoli etc., fie legând principalele concepte/idei prin lucrǎrile în care
acestea au apărut, adică tematic. Acelaşi concept/idee-se arata cum apare/ se reflecta in

11
lucrǎrile diferiţilor autori: sunt aceleaşi abordări sau acestea diferă de la un autor la altul; se poate
constata o evoluţie, în timp, deci combinând abordarea tematică şi cronologică.
Ce anume, după opinia noastră lipseşte la toţi autorii sau numai la unii dintre aceştia (suport pen-
tru eventuale dezvoltări), care poate fi o nouă abordare sau o nouă perspectiva de cercetat. Litera-
ture review poate urmări, distinct, pe lângă tema cu problemele ei, metodele la care s-a apelat în
legătură cu diverse aspecte ale temei. F. Important:
a)aranjarea literaturii în jurul conceptelor, a ideilor, nu a persoanei autorilor, care este în subsidiar.
Deci, nu simple rezumate...

b).a arăta legătura cu propria cercetare; deci, literature review nu este un scop ‘în sine’, ceva rupt
de context

Recomandabil sa se inceapa cu articole care se refera chiar la literature overview, care fac referire
la ceea ce exista in literatura temei (usureazǎ mult prelucrarea literaturii), apoi la lucrarile de baza
(carti de referinta), articole, prezentari la conferinte, pentru a se familiariza cu problematica dome-
niului, a vedea evolutia ideilor, a face comparatii. Un tablou sinoptic al acestor concepte, opinii,
surse, comentarii proprii etc. faciliteaza procesul de review al literaturii. Arată ce anume a rezultat
din literatura asupra temei.

Tabel 1. Literature review

Concepte Autori

1. Conceptul X (ex. integrare vertica-


la)- 1. Autor A- concept X şi Y

autorul A, auto-
rul B

effi-
2. Conceptul Y (ex. ciency 2. Autor B- concept X şi Y
seekers)=autorul A
si B

3. Conceptul Z (ex. integrare orizontalǎ)- 3. Autor C- concept Z şi D

autorul C, auto-
rul D

4. Conceptul V (market seekers)-autorul


C 4. Autor D-concept Z şi D

autorul D

Tabel 2. Matricea conceptelor si a surse-


lor

Autori , articole X Y Z D

Autor A, articol da da

Autor B, articol da da
Autor C, articol da da

Autor D, articol da da

Rezultǎ urmǎtoarele: conceptele ‘integrare verticala’ si ‘efficiency seekers, au fost dezvol-


tate de cǎtre autorii A şi B, in articolele menţionate, iar conceptele de ‘integrare orizontalǎ’
şi ‘market seekers’ de cǎtre autorii C şi D în articolele respective. Care sunt principalele
idei desprinse din aceste studii? Dacǎ aceste concepte teoretice au fost verificate si empi-
ric, care sunt datele si metodele folosite. Ce anume s-a dezvoltat pornind de la cele douǎ
concepte. Care concepte sunt încǎ în dezbatere ? Unde se poate continua cercetarea ?
Legǎtura cu propria lucrare.

12
Tema III. Derularea cercetǎrii

Presupune efectuarea unor paşi, parcurgerea anumitor etape, intr-o succesiune logica, prin care
sa se ajunga la atingerea obiectivului/elor şi la realizarea scopului cercetarii/proiectului.

3.1.Formularea problemei de cercetat

De la tema ingusta, la intrebari actuale in legatura cu tema respectiva. Intrebarile sunt importante
pentru a evita adunarea de date la intamplare, fara a sti daca sunt datele de care este nevoie si
daca sunt suficiente

Ce vrem sa cercetam: problema pe care o ridica tema. Formularea unei probleme: ce anume
vreau sa cercetez in cadrul respectivei teme. presupune o foarte buna documentare anterioara,
cunostinte anterioare, pentru a nu propune fie o problema demult solutionata, fie una imposibil de
solutionat in conditiile actuale, ci una observata atat de catre alti cercetatori (vezi, importanta cu-
noasterii cercetarilor anterioare, studiul literaturii), cat si de catre noi.

Pornim de la o observatie a realitatii ex. ca unele firme straine au angajat forta de munca, altele au
redus din numarul angajatilor; Am aflat din literatură că acest aspect a fost constatat şi în alte ţări,
că ocuparea forţei de muncă în economie a urmat o curba în formă de U, că ISD au avut un anu-
mit impact în funcţie de mai mulţi factori, printre care evoluţia reformei economice (privatizare, le-
gislaţia în domeniul mediului de afaceri, cadrul legislativ privind ISD etc.)

Ce dorim sa aflam? Vrem sa aflam care a fost impactul net al ISD asupra ocupării forţei de muncă
în economia României sau intr-un anumit sector/ramura/regiune şi cum se poate mari impactul
pozitiv ?

Obiectivul general al cercetarii: ce anume ne propunem sa realizam ;

Sa cunoasteam marimea impactului net al ISD in economie, in sectorul sau in regiunea respectiva

Obiective specifice/parţiale/secvenţiale:

Situatia evoluţiei ocupǎrii în economie, in sectorul respectiv, in regiunea respectiva; care sunt ex-
plicatiile/cauzele

Situatia ISD sub variate aspecte: marimea, structura pe ramuri/regiuni/, tipuri de ISD, dimensiunea
si evolutia ocuparii; care este contributia ISD la aceasta modificare (au creat sau au distrus locuri
de munca): cum se prezinta ISD in acel sector: cum au evoluat, care sunt tipurile de ISD, cum s-
au raportat la forta de munca: dpdv cantitativ, calitativ etc.

13
Nota: este o greseala a trece la adunare de date, direct de la tema, fiindca nu vom sti niciodata ce
fel de date ne trebuie, in ce scop, cand sa ne oprim, unde cautam acele date;

F. Important: intrebarile ne vor ingusta nevoia de date la ceea ce este necesar pentru a raspunde
la intrebari.

De ce vrem sa aflam ? Scopul: orice politica macroeconomica sau de dezvoltare regionala include
si obiectivul ocuparii fortei de munca ; metoda pentru crearea de locuri de munca depinde de filo-
sofia economica. Atragerea de ISD poate fi o modalitate de creare de locuri de munca.

3.2. Ipoteze

O ipoteza este un enunt cu privire la o relatieprobabila de cauzalitate, care poate şi urmează a fi


verificată empiric. Formularea ipotezei se bazează pe cunoştinţe anterioare sau anumite fapte ob-
servate, o reflectare a legaturilor probabile dintre fenomenele observate. F. Important: acestea ur-
meaza a se verifica intr-un anumit mod.

Propunerea unei ipoteze: afirmatie/presupunerea cercetatorului cu privire la anumite legaturi dintre


fenomene, supozitie, bazata pe cunostinte, pe cercetari anterioare, pe rezultate comunicate/publi-
cate cu privire la acele legaturi, sau ); legatura are caracter probabilistic, supozitie despre tipul re-
latiei care exista, care este variabila independenta si care cea dependenta; drumul care trebuie sa
duca la formularea teoriei, care sa explice acel fenomen si, eventual, sa permita gasirea modalita-
tilor de solutionare. Porneste de la fapte, fenomene observabile, exprima concepte specifice do-
meniului, sunt verificabile (cu unele exceptii, in care se procedeaza la simulari)

Sursa ipotezelor –variate:

cunostintele teoretice, din care sunt deduse ipoteze

cunostinte practice intr-un anumit domeniu, experienta proprie

Caracteristici ale ipotezelor:ceea ce se afirma despre respectiva legatura exista/poate exista in


realitate, are sens, este clar exprimat, este plauzibila, are o anumita marime/grad de intensitate /o
anumita forma; poate fi testata/verificata –testarea se face prin intermediul testarii asa-numitei ipo-
teze nule sau ipoteza statistica; aceasta se refera la marimea pragului/a probabilitatii care ne arata
daca exista o eroare de esantionare peste acel prag. Daca ipoteza nula este respinsa, ipoteza
opusa celei nule/alternative se accepta ca poate fi verificata, adica nu va fi viciata de erori de
esantionare.

14
F. Important: esantionare corecta, sub aspectul marimii esantionului (legatura marimea esantionu-
lui-procentul de eroare?; tipul de esantionare) a distributiei normale a parametrilor,

Ipotezele pot avea grade diferite de generalizare/abstractizare, unele fiind echivalente teoriei abs-
tracte, dedusa logic, doar cu ajutorul rationamentului, fiind sau nu posibila verificarea/testarea; al-
tele sunt ipoteze propice unei cercetari empirice, direct verificabile

Stiinta moderna cere ca ipoteza sa se verifice empiric, prin experiment (stiintele naturii), prin rapor-
tare la realitate (modele care apoi sunt testate cu ajutorul datelor culese sau deja existente, deci
prin observatie); Cercetare empirica-rationament inductiv aposterioric.

Atentie la formulari de tipul: este teorie, nu are legatura cu realitatea. Este atat de abstracta, incat
fie nu se verifica, deocamdata, fie este o verificare/confirmare limitata, in anumite conditii, verificari
ulterioare infirmand sau completand valabilitatea.

Exemple de ipoteze:

ISD au un impact direct si indirect asupra ocuparii fortei de munca

Impactul asupra ocuparii poate fi de job creation si job destruction

Marimea impactului asupra ocuparii depinde de tipul si structura ISD

ISD au un impact asupra nivelului salariilor in firmelor romanesti (spill-over effect);

Rata ocuparii este mai ridicata pentru categoria persoanelor cu o calificare inalta;

Modelul teoretic corespunzător ipotezelor şi metodelor de cercetare

fomularea modelului teoretic (cercetarea cantitativa) Exemplu:

FDIsij =α0+βE V+ε, in care:

FDIisj reprezinta variabila dependenta Stocul de FDI raportat la GDP (%)

EV = variabile explicative în ţara gazdă (GDP, in moimentul t; GDP/loc; Populaţia, schimbări în


productivitatea industrială, ponderea comerţului exterior în GDP, indicele liberalizării preţurilor
etc.);

Sursa datelor: ex. UNCTAD, World Investment Report, 2006, ERDB, Transition Report 2007, Na-
tional Bank of Romania, Institute for Statistics in Romania)

• elaborarea chestionarului, stabilirea conţinutului interviului etc. (cercetare calitativa) sau


conţinutului experimentului (in stiintele naturii, unde este posibil)

stabilirea necesarului de date, a tehnicilor şi procedeelor corespunzătoare în cazul fiecărei metode

15
3.3.Culegere de date-metode
Date inseamna: numere, trăsături/caracteristici, forme, grafice care reprezinta anumite atribute
calitative (ex. comportament obedient; comportament corect) sau cantitative (ex. inaltimea, greuta-
tea, varsta etc.) cu privire la o variabila sau set de variabil. Datele trebuie observate si inregistrate
sau culese, masurate. Devin informatii, adica dobandesc o anumita semnificatie si, prin prelucrare,
analize etc. devin cunostinte despre ceva. Date –informatii- cunoştinţe

Tipuri de date şi metode de culegere.

Există variate tipuri de date, în funcţie de:

• unităţile examinate ( ex. date personale, cele obişnuite (nume/prenume, sex, varsta, studii,
profesie, ocupaţie, afiliere/loc de muncă etc.; date despre o organizaţie ex. denumire, anul
infiinţării, profilul activităţii)

• Scopul cercetării (ex. cunoaşterea comportamentului consumatorilor: preferinţe, opţiuni,


atitudini, intenţii )

• Unităţile care adună date: institute de statistica, Baze de Date, Organizatii Internaţionale,
biblioteci etc.

În funcţie de surse

a. Date secundare, pentru anumite evaluări, mai ales cantitative: date existente, culese de altcine-
va precum Oficii de statistica ( raportari, anuare, buletine), organisme publice (Ministere) sau di-
verse organizatii (ex. OMC, UNCTAD, FMI etc.), baze de date intocmite de institute (ex. WIIW,
Amadeus

Este o metoda mai simpla, mai ieftina, dar nu poate fi folositǎ ca singura sursǎ. Chiar şi aceste
date trebuie examinate pentru a afla daca sunt de incredere (cine le-a produs), ce metode au fost
folosite, daca se potrivesc scopului lucrarii,

b. Date primare: culese direct cu ajutorul unor instrumente, atât pentru:evaluări cantitative (ex.
survey: Culegere de date pe baza de chestionar structurat- intrebari prestabilite, inclusiv ordinea
lor, chiar si alternative de raspuns) despre optiunile de cumparare ale clientilor unei firme; daca
aplicam metode statistice, este important sa stabilim volumul de date/unitati de cercetat, pentru a
proceda corect cu privire la dimensiunea seriei, lungimea temporala a acesteia), cât şi pentru eva-
luări calitative (Interviu nestructurat - ancheta asupra unei chestiuni, prin interviuri de forme

16
variate: interviul cu o singură persoană ‘faţă în faţă’; mai ales când se adresează unor personalită-
ţi; interviul cu mai multe persoane, in functie de natura si tipul cercetarii ex. focus grup);

Metode de culegere
Datele se culeg din sursele potrivite domeniului şi cu metodele adecvate acelui domeniu;
inregistrare
observare
experiment
simulare
chestionare orala a unor subiecti
chestionare in scris a unor subiecti
panel
Studii de caz
Metoda Delphi: consultarea specialistilor pentru o previziune privind evolutia in viitor a unui feno-
men
3.4. Prelucrarea datelor: metode statistice; analiza calitativa
înseamnă aplicarea unor metode de prelucrare a datelor, pentru testarea ipotezelor
Este de subliniat că o lucrare nu constă şi nu se limitează la a aduna mai multe sau mai puţine
date, ci în a privi acele date ca informaţii, care ne spun ceva, explică ceva şi, mai ales, a face din
acele date/informaţii, cunoştinţe cu privire la natura lor, la legaturile dintre ele, la semnificaţia lor, la
utilitatea acestora. De aceea, datele respective se prelucrează prin anumite metode
Metode statistice:
Analiza de tip longitudinal: serii in timp –urmareste evolutia); , esantionul reprezentativ .
Analiza cross –sectional: se analizeaza un grup, format pe baza unei caracteristici, la un anumit
moment, ex. Caracteristica: aderarea la UE in 2004; Noile state membre ale UE: variabila PIB/lo-
cuitor in momentul aderarii; gruparea in functie de marimea variabilei; constatare privind omogeni-
tatea sau eterogenitatea grupului;)

Statistica este foarte importanta in cercetare pentru: a) validarea ipotezelor; b. Atingerea obiective-
lor prin stabilirea legaturilor dintre diverse variabile; cauta corelatii, dar nu intotdeauna se preocu-
pa de cauzalitate; generalizarea

Statistica se refera la: adunarea datelor, prelucrare (de prelucrare a datelor de volum mare pro-
grame precum SPSS (Statistical Package in the Social Sciences), analiza, prezentare sub forma
de tabele, diagrame, grafice, interpretare, formularea concluziilor; confera mai multa exactitate si
rigurozitate, ajuta la gasirea legaturilor intre diferite variabile, permite previziunea unor

17
schimbari, chiar a trendurilor/tendintelor-f. Important pentru masuri; mai convingatoare si conferă
un caracter stiintific demersului.

Atentie: abuz de statistici, de prelucrari cantitative; aspectele calitative nu trebuie sa lipseasca

3.5. Analiza şi interpretarea rezultatelor-raportare la ipoteze


Datele prelucrate prin variate metode cantitative/statistice sau pur calitative trebuie analizate, adi-
ca se merge dincolo de tabele, grafice, scheme etc. , pentru a gasi semnificatia acelor rezultate
ale prelucrarilor. Atentie: nu se emit idei, aprecieri care se ‘ilustreaza’ apoi prin date, ci datele se
prelucreaza, se analizeaza si se formuleaza constatari, interpretari. Dificultatea de a stabili cauze;
utilitate redusa, in raport cu amploarea datelor si prelucrarilor: preferabil sa fie abordate teme mai
limitate, pentru a merge cu analiza in profunzime si a realiza interpretǎri corecte.

Rezultatele prelucrărilor şi analizelor înseamna şi verificarea ipotezelor;interpretarea, generaliza-


rea , raportarea la obiectivele stabilite

NOTA: Nu există metodă superioară alteia, bună sau rea, ci doar folosită corect sau incorect (ma-
nipularea datelor, a informaţiilor), potrivită sau nepotrivită domeniului, intenţiilor cercetării, supoziţii-
lor/ ipotezelor de verificat, întrebărilor la care se caută raspuns (metoda decurge din întrebările la
care se caută răspuns)

Cercetarea este un proces complex, care presupune rigurozitate, coerenţă, pentru a face trecerea
de la ceva imprecis, de la o tatonare, la o tema/problema si apoi la parcurgerea pasilor necesari
pentru verificarea ipotezelor, atingerea obiectivelor, formularea unor rezultate raportate la ipoteze.

18
Tema IV Lucrarea - rezultat al cercetarii
In continuarea prelucrarilor statistice sau calitative a datelor/informatiilor, urmeaza redactarea unei
lucrari, care poate fi: - Raport de cercetare, articol, lucrare de diploma: licenta, master, doctorat.

4.1. Dizertaţia de master : format si continut

Părţile lucrării:

A. Partea
1. Pagina de titlu (conform ghidului facultăţii/universităţii):

Instituţia, titlul (lucrării trebuie să sugereze conţinutul) autorul. Lucrare de dizertaţie,

Îndrumătorul lucrării

2. Pagina de Rezumat (Abstract): într-un singur paragraf de cca 150-200 cuvinte, scris la un rand,
se face o prezentare a lucrării:

▪ ce trateaza/subiectul lucrarii; problema pe care a cercetat-o;

▪ metodologia folosita,

▪ rezultate obtinute,

▪ principalele concluzii.

Important: formularile trebuie să permită înţelegerea conţinutului lucrării, deci să fie un rezumat
informativ, nu de insirare a titlurilor capitolelor. Nu se fac nici trimiteri la lucrări sau la autori. Imedi-
at dupa rezumat, se mentionează câteva (4-5) cuvinte cheie (keywords). Pentru domeniul econo-
mic, se poate menţiona şi JEL Classification :

3.Cuprins

4. Lista tabelelor, Figurilor,graficelor, ilustratiilor

5. Teza

6. Referinţe bibliografice

7. Anexe

19
B.Corpul lucrării

Cap.1. Introducere

Nu este o parte de ‘generalitati’, în care nu se spune nimic despre cercetare si lucrare.

Prezinta sintetic (literature overview)situatia cercetarilor din acel domeniu, motiveaza alegerea te-
mei, intrebarile la care isi propune sa raspunda Scopul si obiectivele, ipotezele, metodologia folosi-
ta; anunta structura lucrarii. Pentru a elabora o introducere corectă, lucrarea trebuie să fie finaliza-
tă sau autorul să cunoască foarte bine toate cele menţionate, din elaborarea părţilor lucrării.

Este o analiza temeinica a temei, nu o ingramadire de fraze, manipulare a unor date, informatii,
unele luate din surse discutabile sau neindicate corect, intr-o succesiune logica. Este, deci, un
elaborat intelectual, care are o logica, o argumentare, o succesiune de idei si o structura care sa
arate cum s-a ajuns la partea finala, la concluzii.

Tema se subdivide in parti/subteme/capitole

Cap.2: Cadrul teoretic, conceptual al temei. Acesta include si ceea ce se numeste literature revi-
ew, din care se desprinde, urmand o anumita logica/succesiune, care sunt chestiunile cercetate in
legatura cu tema lucrarii, lucrările de referinţă în domeniul temei, care sunt principalele rezultate la
care s-a ajuns, care sunt limitele cercetarilor/unde sunt parti neacoperite, care pot eventual justifi-
ca cercetarea si lucrarea. Prezinta scopul si obiectivele lucrarii, , ipotezele de la care a pornit in
cercetare.

Doua erori se intalnesc in acest capitol:

Sa se prezinte o poveste generala , fara nimic riguros sau,

Sa se prezinte consideratii teoretice foarte sofisticate dar care nu vor avea legatura cu ceea ce
urmeaza.

Intre aceste doua, trebuie gasit un echilibru

Capitolul 3 : Metode aplicate in cercetarea temei

Se descriu şi se analizează metodele folosite în alte cercetări/lucrări. Scoate în evidenţă impor-


tanţa acestor metode, dar şi limitele; In funcţie de specificul temei, autorul alege metoda cea mai
potrivita (cantitativa, calitativa, mixta); Se motiveaza alegerea metodei/metodelor şi, dacă este ca-
zul, originalitatea metodei pe care o propune.

Cap. 4. Analiza datelor şi interpretarea/discutarea rezultatelor

20
Analiza continutului: descrierea sistematica si obiectiva a datelor rezultate din cercetare (prin in-
terviuri, chestionare etc.), aranjarea acestora apeland la diferite criterii, categorisire, a se examina
legaturi de tip cauza-efect, sensul legaturii si marimea acesteia etc.

Teoretizarea pe baza rezultatelor prelucrarilor . Atentie: generalizari cu precautie; depinde mult de


amploarea şi profunzimea cercetării, de relevanţa acesteia pentru domeniul de care aparţine.

5. Concluzii; remarci finale, recomandări

Se refera la cele rezultate din cercetare, se raporteaza la obiectivele lucrarii, la verificarea ipoteze-
lor;

Formuleaza contributiile personale, teoretice si practice, in functie de tema,

Face pe baza acestora, propuneri de utilizari practice ale rezultatelor, pentru masuri (daca este
cazul),

Reitereaza directiile de continuarea a cercetarii in domeniu

Ce nu trebuie sa apara in concluzii:

repetari aidoma ale unor idei din lucrare

trimiteri bibliografice

noi date, deja analizate sau neanalizate

5. Lista de referinţe

In lucrare se reda exact sursa ideilor (sub formă de citat sau de comentariu, rezumare, parafraza-
re, indiferent daca au aparut intr-o lucrare publicată sau doar au fost prezentate la o manifestare
ştiinţifică, sau comunicate printr-o modalitate media; datelor, figurilor, fiind proprietatea intelectuala
a autorilor.

Modul de trimitere la sursa, în text, respectiv de întocmire a listei de referinţe formează obiectul
unor ghiduri, care formulează norme de citare/folosire a referintelor, la o anumită standardizare.
Recomandăm citarea APA (American Psychological Association)

6. Anexe

De obicei, la anexe sunt trecute tabele cu date de prelucrat sau prelucrate, dar care ocupă
un spaţiu mare şi nu sunt obligatorii în textul lucrării (unde se face doar trimite la anexa
respectiva), chestionare, scheme, unele grafice etc.

21
4.2. Cerinţe privind redactarea lucrarii

Textul să fie redactat în conformitate cu normele stilului academice. Asemenea norme au fost ‘rafi-
nate’ în timp şi azi formează conţinutul unor adevărate manuale (ex/ Handbook from Writers’ of
Research Papers, care a fost iniţiat încă din 1883)

Stilul academic înseamnă :

• Exprimare corecta din punct de vedere gramatical, cu formulări atente, impersonale (opinia
noastra este...), limbaj clar, evitand jargonul sau expresiile ‘de strada’. Frazele sa nu fie
foarte lungi (mai ales cand lucrarea se scrie intr-o limba străină, existând riscul unor greşeli
de exprimare, de topică, ceea ce poate face textul neclar. De asemenea, trebuie să se evi-
te repetiţiile de fraze şi de idei precum şi informaţiile nerelevante.

• Scriere ortografic corecta (greşelile de ortografie fac o impresie foarte proastă şi inspiră,
din start, neîncredere faţă de nivelul de educaţie al cercetătorului ; este necesar a avea
mereu la îndemână dicţionare); folosirea diacriticelor ; atentie la semnele de punctuatie

• Indicarea clara, corecta, conform regulilor, a tuturor surselor folosite in lucrare, pastrarea
aceleasi modalitati de citare pe tot parcursul lucrarii; A se verifica: dacă toate trimiterile din
lucrare se află şi în lista finala de referinte; respectiv tot ceea ce apare în lista bibliografică,
se găseşte şi în referinţele din lucrare

Final:

• lucrarea, parţi din lucrare, să fie prezentate la seminarii, workshopuri, conferinţe, publicate
sub forma de working papers, articole în reviste de profil

• calitatea lucrării sporeşte sau se reduce şi prin modul de prezentare a lucrării

(Power Point: un număr limitat de slide-uri cu idei clare, convingătoare, care rezumă
conţinutul.

22
LUCRAREA :
Pagina de titlu conform ghidului facultatii
Cuprins
Titlul capitolului Pagina

Pagina de titlu i

Rezu-
mat ii

Pagina de cuprins iii

Lista tabelelor iv

Lista figurilor/graficelor v

Lista ilustratiilor vi

1. Introducere 1

1.1. Explicaţii privind alegerea temei tezei

1.2. Problema pe care teza işi propune să o cerceteze

.............1.3. Obiectivele, scopul, ipotezele

.............1.4. Metode

.............1.5. Structura tezei

2. Cadrul teoretic;Descrierea literaturii/Literature review

2.1.

.............2.2.

..........
2.n.

Metode: culegerea
3. şi prelucrarea datelor

...........3.1.

..........3.3.

4. Analiza datelor şi interpretarea/discutarea rezultatelor

5. Concluzii; remarci finale, recomandări


Referinte
Anexe
23
4.3. Conditii ale unei bune lucrări

a. Cerinţe privind conţinutul

Să trateze o temă importantă şi actuală

Să dovedească o bună cunoaştere a temei, a literaturii

Să rezulte clar că lucrarea este rezultatul unei cercetări şi analize proprii; să nu facă doar o compi-
laţie de idei sau bucăţi de text din diverşi autori (chiar dacă se indică sursa), ci să facă şi o analiză
proprie

Metodologia utilizată să fie corectă

Să aibă o structură coerentă: părţile, capitolele lucrării să aibe legătură între ele şi să se succeadă
in mod logic;

Conţinutul fiecărei părţi/capitol să corespundă titlului acelei părţi/capitol, iar ansamblul lucrării să
răspundă titlului

Ideile să fie clare, să nu genereze confuzii, înţelegere şi/sau interpretare greşită

Rezumatul (abstracl) să fie întocmit cu mare atenţie, pentru a permite persoanei care-l citeşte să
se edifice cu privire la ceea ce conţine lucrare şi să poată decide dacă lucrarea prezintă interes
pentru preocupările sale

Concluziile lucrării să fie clar formulate şi să conţină rezultatele cercetării, evidenţiind contribuţia
proprie

24