Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Maria BIRSAN
METODOLOGIA CERCETARII
Note de curs
1
TEMA 1. Introducere
o investigatie sistematica, controlata, empirica si critica asupra unor ipoteze privind relatiile pre-
zumate intre anumite fenomene ;
Se mai defineste ca experienta, atitudine, arta investigarii stiintifice, efortul de a dobandi noi cu-
nostinte; activitatea de a gasi raspunsuri la intrebari.
Placere intelectuala : a invata sa citesti texte si sa gandesti critic ; a dobandi cunostinte aprofunda-
te, intr-un domeniu; a intelege anumite mecanisme, legaturi, societatea
A castiga un venit: nu doar institutele de cercetare castiga venituri din cercetare, ci si Universitati-
le, care in mod firesc au nevoie de venituri suplimentare fata de alocarile , care pot fi obtinute prin
proiecte de cercetare (Uniunea Europeana, vezi CORDIS, Marie Curie etc.; Banca Mondiala, alte
institutii regionale, internationale)
1. 3. Tipuri de cercetare
Cercetare calitativa foarte necesara si importanta in anumite domenii: intelegerea unui eveniment,
pentru a scoate în evidenţǎ anumite caracteristici sau comportamente, din perspectiva actorului
2
implicat; Datele calitative se refera la atribute ale unei persoane sau a unui grup de persoane, mo-
tivaţii, aspiraţii, atitudini, valori, culturǎ, stil de viaţǎ, comportament, care se redau cat de exact po-
sibil; foarte importantǎ este experienta personala a cercetatorului, puterea lui de patrundere, de
intelegere, intuitia sa; de aici, specificitatea interpretarilor. Interpretarile se pot face treptat, pe ma-
sura ce se culeg informatii Informaţiile culese nu se supun regulilor statistice, desi pot fi convertite
in expresii cantitative prin codificare si, apoi, supuse unei anumite prelucrǎri ex. numǎrare şi com-
parare, pentru a afla frecventa. Deci, nu se bazeaza pe expresii cantitative, dar implica unele ma-
surari. Din raspunsuri la interviuri, pe baza unor chestionare specifice, se extrag concepte. Eşanti-
oanele cu care se lucreazǎ sunt selectate conform scopului, indivizii, entitǎţile selectate trebuie sǎ
rǎspundǎ anumitor criterii-deci, selecţia nu este întâmplǎtoare. Presupune multa munca si efort, o
atentǎ pregǎtire – o foaie de parcurs, care conţine data, locul, participanti etc.. Cercetatorul nu
este complet detaşat de obiectul cercetat (ex. in antropologie); Interpretarea este foarte sensibila
si presupune multa creativitate din partea cercetatorului
Analiza tematica: se stabileşte o anumitǎ temǎ importantǎ şi actualǎ ex. impactul Isd asupra ocu-
pǎrii forţei de muncǎ; consecinţele migraţiei asupra comunitǎţii locale
Analiza comparativa (este o continuare a analizei tematice, prin care se compara informatii/date
obtinute de la diferite persoane, entitǎţi/firme etc.
Se colecteaza date, care apoi se codifica si se prelucreaza. Foarte importanta este capacitatea
cercetatorului de a teoretiza-de a gasi explicatii/factori generali care explica studiul; de a furniza o
conceptie teoretica pentru viitoare cercetari. Analiza depinde de complexitatea ipotezelor si a cer-
cetarii.
Interpretarea datelor analizate inseamna: a trage concluzii, a arata care sunt relatiile si procesele care
sustin constatarile, a cauta intelesuri mai largi ale celor gasite; a formula concepte teoretice, a pregati
eventuala trecere de la cercetarea exploratorie, care este una calitativǎ, la una experimentala.
3
Propune forme de utilizare practica, de schimbari ale unor situatii, recomandari noi politici Apli-
cata: orientata spre solutionarea unor probleme din variate domenii/cu aplicabilitate concreta ex.
Studiu asupra profitabilitatii unei investitii in zona x
Descriptiva: studiu/survey asupra ceva care exista, pentru a face constatari privind legaturil exis-
tente, caracteristici etc. Profilul migrantiului roman din regiunea Nord”-Est
Exploratorie: Ex post facto (cu referire la ceva petrecut; retrospectiv; care afecteaza lucruri pe-
trecute); este foarte potrivita acolo unde abordarea este mai putin categorica/certa, unde nu se
poate aplica un experiment, privire orientata spre interior; permite studierea cauzalitatii si compara
grupuri; De obicei, este calitativa sau mixta; este mai ieftina, flexibila, cu rezultate mai putin certe/
sigure Intra: studii de corelatie/cauzale; studii de grup dupa anumite criterii.Ex. cercetarea cauze-
lor şi a efectelor emigraţiei, comparativ, în douǎ sate cu rate ridicate ale emigraţiei-un caz, in jude-
tul Alba, alt caz, in judetul Neamt.
a). primare –cele adunate de cǎtre cercetǎtor, apelând la diverse tehnici (experiment, interviu,
chestionar, observaţii etc.);
Startul il reprezinta o ‘tatonare’ de ordin calitativ cu privire la ceea ce urmeaza sa fie masurat, ope-
raţiune în care este importanta experienţa cercetătorului
Dezvoltă anumite variabile, concepte care pot fi măsurate şi apoi regăsite în date colectate prin diferite
tehnici.; conceptele abstracte se ‘transformă’ în reprezentări empirice; explicare obiectivă, apelând la
date culese sau la statistici publicate în variate surse; f.important: datele să nu fie gresite/eronate si sa
fie complete
Elaborarea unui model teoretic care sa permita masurarea unor corelatii, contributia unor factori (varia-
bila dependenta si variabile explicative), desprinderea unui trend (daca datele se intind pe o perioada
suficient de lunga), a unor corelatii in cercetari de tip exploratoriu, comparatii intre unitati
Testarea/verificarea empirica a unor ipoteze enuntate, a unui model teoretic, Exprimarea unei caracte-
ristici in termeni numerici
Chestionarele, în cazul cercetării cantitative, sunt structurate (cu intrebari inchise) şi se adresează
unui esantion/panel (survey), selectat aleatoriu
4
b). secundare-date statistice publicate de catre diverse organisme, publicate in anuare sau in alte
surse, sub forma de statistici ‘oficiale’, care sunt procesate pentru a verifica validitatea ipotezelor
testeaza teoria
este predictiva
identifica modelul general si legaturile dintre variabile
F. important: Delimitarea acestor două metode nu este foarte rigida, de foarte multe ori fiind nevoie
de ambele metode. Mai mult, o cercetarea calitativa prin interviu poate fi structurata, aplicand in-
terviul unui numar de cazuri selectate dupa un anumit criteriu, si procedand apoi la prelucrare can-
titativa. De asemenea, un survey, rezultat dintr-o cercetare cantitativa, poate apela la interviuri pe
baza de chestionar cu intrebari deschise, pentru analize in profunzime sub forma de studii de caz,
completand astfel cercetarea cantitativa. Metoda mixta-calitativa si cantitativa
5
profunzime, a unor situaţii obişnuite, care pot fi găsite frecvent (tipice, similare, omogene), situaţii
heterogene, variate, pentru a caracteriza un ansamblu, sau mai puţin comune/particulare, chiar a
unor situaţii extreme/critice (ex. crahuri bancare: Barings vs Société Générale), sensibile, compa-
ratii cu alte cazuri, pentru a înţelege cauzele unor rezultate/situaţii excepţionale/bune sau rele, din
cele constatate;
- cazuri de tip ‘bulgare de zăpadă’ -de la câteva cazuri, cercetarea se extinde la noi cazuri, pentru
adâncirea cunoaşterii .
Chiar dacă aceste studii se referă la nivelul micro (unităţi, indivizi), constatările pot fi utile si la nivel
‘macro’, mai ales în cazul unor politici al căror impact se exercită şi se evaluează la nivel micro
(cazul politicilor economice ex. impactul politicii fiscale asupra investitorilor; impactul legii salariză-
rii asupra firmelor, a angajaţilor etc.)
F. important: selecţia cazurilor, a stabili tipologia acestora, în funcţie de obiectivul şi scopul cerce-
tării, gradul de acoperire din perspectiva relevantei temei urmarite;
Planul activitatii de cercetare sa fie intocmit astfel incat sa duca la atingerea obiectivelor
Concluziile cercetarii sa fie in conformitate cu rezultatele analizei; fac trimitere la obiective si scop
6
TEMA II: Metodologia cercetarii
2. 1. Ce studiazǎ metodologia cercetǎrii?
Altfel spus, metodologia se refera la strategia de cercetare, la felul in care se dobandeste cunoas-
terea (A nu se confunda cu conceptul filosofic de epistemologie, care se refera la originea, natura
si limitele cunoasterii) Metodologia se refera la ansamblul de tehnici si metode prin care teoria
existenta este verificata, pentru a dobandi o mai buna cunoastere a acesteia (continutului concep-
telor, relatiilor), a utilitatii acesteia (verificarea aplicabilitatii) , a dezvoltarii (noi intelesuri, noi utilitati,
directii de adancire).
Activitatea de cercetare presupune parcurgerea unor etape, care se refera la urmatoarele aspecte
mari:
B. Derularea cercetarii
C. Redactarea lucrarii pe baza rezultatelor cercetarii (articol, referat, raport, lucrare de licenta, di-
zertatie de master, teza de doctorat
Daca tema este cercetabila/viabila: poate avea solutii, daca exista resurse de timp (amploarea te-
mei), personal de cercetare (ex. documentarist, statistician, laborant) si bani
Noutatea/originalitatea: daca a mai fost cercetata si care este stadiul, respectiv care sunt rezulta-
tele, la ce constatari s-a ajuns.
7
Nu numai noutatea trebuie avuta in vedere, ci si Importanta si utilitatea temei (poate fi ceva nou,
dar neimportant sau/si inutil), relevanta acesteia ( este nerelevanta, deoarece nu are utilitate teo-
retica sau aplicabilitate practica sau este minora in privinta importantei)
Tema se stabileste fie pornind de la rezultate ale cercetarilor/ publicatii, fie pe baza observarii reali-
tatii cu privire la probleme de solutionat, fie si intuitiv, pe baza cunostintelor anterioare şi, în cel
mai bun caz, pe baza mai multor ‘surse’ sau a tuturor acestor surse.
A se evita:
teme mult batatorite (overdone), unde nu se poate aduce nimic nou (a reinventa roata sau apa
calda)
teme foarte controversate, care pot conduce la abordari riscante si cu riscul neacceptarii rezultate-
lor
formularea foarte vaga si larga a temei (totul), dar si una prea ingusta (nimic): o parte mai mică
(tema) din una mai mare (domeniul); pornind de la ceva mai larg, intins, sa fie posibila restrange-
rea cercetarii la o tema fezabila, care sa permita o adancire si o anumita contributie originala.
Deci, se pune problema dimensiunii temei.
Dimensiunea temei:
Important: -identificarea partilor acelei teme, legatura dintre ele, felul in care tema noastra se in-
clude intr-un sistem mai larg, care este istoricul temei si care au fost intrebarile la care s-a cautat
raspuns in legatura cu tema respectiva.
8
Daca tema este fezabila: se verifica daca exista deja date disponibile sau datele trebuie culese
(sunt resurse: timp suficient si bani?), daca datele sunt accesibile sau au un caracter confidential.
Daca accesul la date este conditionat de acordul unor persoane, organizatii, firme; de verificat
daca acest acord poate fi obtinut: cum, in ce conditii
Daca exista o metodologie deja elaborata si testata pentru cercetarea temei: cum se prezinta me-
todologia, in ce consta aceasta, ce date presupune respectiva metodologie, exista acele date,
unde, cum pot fi accesate, daca nu exista, cum pot fi create-obtinute care sunt dificultatile pe care
le presupune.
Daca metodele folosite, in general (ex. anumite experimente, anumite tipuri de chestionare, anu-
mite instrumente statistice de prelucrare a datelor, sunt potrivite si acestei teme sau este nevoie
de a gasi metode noi; de a elabora programe noi. Important pentru a alege metoda (calitativa,
cantitativa mixta de cercetare ) si pentru a evalua fezabilitatea temei.
sa se faca un tablou al problemelor cercetate cu privire la tema, in care sa se noteze opinii asupra
celor citite (idei importante pot sa se iveasca prin lectura celor deja cercetate si publicate)
verificarea tuturor acestor aspecte trebuie sa se faca cat mai curand, la inceputul cercetarii, prin
elaborarea unui studiu preliminar (first draft),
Nota: Cu cat se incepe mai devreme cu gasirea temei, elaborarea strategiei cercetarii, elaborarea
in scris a lucrarii (dizertatie, teza), cu atat se va evita panicarea ulterioara si chiar amanarea elabo-
rarii sau eliminarea riscului unui esec.
Se incepe ‘cu abordarea mai larga, a domeniului, pentru a intelege conceptele cu care opereaza
Ce se urmareste?A cunoaşte stadiul la care s-a ajuns in cercetarea temei respective. Pentru
aceasta, este necesar sǎ se parcurgǎ literatura şi sǎ se afle:
9
• Care sunt conceptele cheie ale temei si principalele perspective asupra temei in cercetarile ante-
rioare
• Care sunt chestiunile in dezbatere in legatura cu aceasta tema, care sunt marile diferente
de opinii si unde cercetarea trebuie continuata
• a afla care este stadiul actual al cunoasterii in domeniu, contextul in care va fi dezvoltata
aceasta cercetare, si pentru a fundamenta cercetarea proprie a temei (fezabilitatea temei);
• a intelege cum se leaga ideile in literatura, ale tale cu cele din literatura; se porneşte de la
ceea ce există (care a fost examinat critic, dar obiectiv, făcând comparaţii, formulând con-
statări şi remarci ) pentru a dezvolta cunoşterea
• pentru dezvoltarea capacitatii de a citi in mod critic literatura, pentru a formula clar punctele
de vedere existente, autorii acestora, eventual formuland noi interpretari
• permite formularea unor criterii de evaluare si argumentare a propriei cercetari (daca prin
cercetare a fost confirmata sau infirmata opinia altora, daca a fost completata cunoasterea
cu noi intelesuri, daca din punct de vedere metodologic exista anumite chestiuni discutabile
in cercetarile anterioare; daca actuala cercetare reprezinta un plus adus cunoasterii;
• a dobandi cunostinte despre modul in care se elaboreaza o lucrare la nivel master sau
doctoral-dovada a capacitatii de intelegere a cerintelor academice
10
Cum se face sinteza?
Actualitatea surselor depinde de: domeniu/temă (în ştiinţele exacte, cele care fac cercetări fun-
damentale sau / şi experimentale, şi mai ales în domeniile ‘de vârf « actual înseamnă într-adevăr
descoperiri anunţate, comunicate, publicate, de “ultimă oră’ (apar în abstracturi), în timp ce în do-
meniile socio-umane se recurge mai degrabă la a urmări istoricul opiniilor, metodelor, a dezbateri-
lor etc.;
Tipul sursei: noutăţile nu apar, în cărţi (ceea ce apare în cărţi, este deja clasic), ci în articole, studii,
comunicări la conferinţe; începand cu cele mai noi publicaţii şi mergând îndǎrǎt, pentru a urmǎri
evoluţia problemei)
Folosirea PC uşurează foarte mult fişarea literaturii, prin deschiderea următoarelor tipuri de fişiere:
A. Fişier bibliografic/de referinţe, care se deschide/se întocmeşte din primul moment, de la prima
lectura. Se vor nota, conform normelor academice privind lista de referinţe (vezi, norme bibliografi-
ce), toate datele cu privire la lucrarea studiată (autorul, anul, titlul, editura etc.) în ordine alfabetică.
A nu se omite acest fişier, fiindcă nu numai că este necesar pentru întocmirea şi verificarea listei
finale de referinţe, dar evită pierderea datelor/informaţiilor cu privire la unele surse.
B. Fişier tematic: se deschid atâtea fişiere câte concepte, opinii, idei, termeni cheie etc. există în
lucrările studiate; se comenteaza, se compara, se evalueaza, se exprima, argumentat, un punct
de vedere. Se noteaza exact datele lucrării
ex. FDI si transferul tehnologic; FDI –creare/distrugere de locuri de munca; FDI-factori de atractivi-
tate
C..Fişier de citate (opţional); citatele, care se referă la subtemele din fisierele tematice, pot fi puse
în respectivele fişiere
NU aranjand, făcând rezumate- articol dupa articol, autor dupa autor etc.-, de multe ori, luând la
întamplare, ci fie în ordinea apariţiei şi dezvoltării lucrǎrilor respective, cronologic, în special când
este vorba de anumite curente, şcoli etc., fie legând principalele concepte/idei prin lucrǎrile în care
acestea au apărut, adică tematic. Acelaşi concept/idee-se arata cum apare/ se reflecta in
11
lucrǎrile diferiţilor autori: sunt aceleaşi abordări sau acestea diferă de la un autor la altul; se poate
constata o evoluţie, în timp, deci combinând abordarea tematică şi cronologică.
Ce anume, după opinia noastră lipseşte la toţi autorii sau numai la unii dintre aceştia (suport pen-
tru eventuale dezvoltări), care poate fi o nouă abordare sau o nouă perspectiva de cercetat. Litera-
ture review poate urmări, distinct, pe lângă tema cu problemele ei, metodele la care s-a apelat în
legătură cu diverse aspecte ale temei. F. Important:
a)aranjarea literaturii în jurul conceptelor, a ideilor, nu a persoanei autorilor, care este în subsidiar.
Deci, nu simple rezumate...
b).a arăta legătura cu propria cercetare; deci, literature review nu este un scop ‘în sine’, ceva rupt
de context
Recomandabil sa se inceapa cu articole care se refera chiar la literature overview, care fac referire
la ceea ce exista in literatura temei (usureazǎ mult prelucrarea literaturii), apoi la lucrarile de baza
(carti de referinta), articole, prezentari la conferinte, pentru a se familiariza cu problematica dome-
niului, a vedea evolutia ideilor, a face comparatii. Un tablou sinoptic al acestor concepte, opinii,
surse, comentarii proprii etc. faciliteaza procesul de review al literaturii. Arată ce anume a rezultat
din literatura asupra temei.
Concepte Autori
autorul A, auto-
rul B
effi-
2. Conceptul Y (ex. ciency 2. Autor B- concept X şi Y
seekers)=autorul A
si B
autorul C, auto-
rul D
autorul D
Autori , articole X Y Z D
Autor A, articol da da
Autor B, articol da da
Autor C, articol da da
Autor D, articol da da
12
Tema III. Derularea cercetǎrii
Presupune efectuarea unor paşi, parcurgerea anumitor etape, intr-o succesiune logica, prin care
sa se ajunga la atingerea obiectivului/elor şi la realizarea scopului cercetarii/proiectului.
De la tema ingusta, la intrebari actuale in legatura cu tema respectiva. Intrebarile sunt importante
pentru a evita adunarea de date la intamplare, fara a sti daca sunt datele de care este nevoie si
daca sunt suficiente
Ce vrem sa cercetam: problema pe care o ridica tema. Formularea unei probleme: ce anume
vreau sa cercetez in cadrul respectivei teme. presupune o foarte buna documentare anterioara,
cunostinte anterioare, pentru a nu propune fie o problema demult solutionata, fie una imposibil de
solutionat in conditiile actuale, ci una observata atat de catre alti cercetatori (vezi, importanta cu-
noasterii cercetarilor anterioare, studiul literaturii), cat si de catre noi.
Pornim de la o observatie a realitatii ex. ca unele firme straine au angajat forta de munca, altele au
redus din numarul angajatilor; Am aflat din literatură că acest aspect a fost constatat şi în alte ţări,
că ocuparea forţei de muncă în economie a urmat o curba în formă de U, că ISD au avut un anu-
mit impact în funcţie de mai mulţi factori, printre care evoluţia reformei economice (privatizare, le-
gislaţia în domeniul mediului de afaceri, cadrul legislativ privind ISD etc.)
Ce dorim sa aflam? Vrem sa aflam care a fost impactul net al ISD asupra ocupării forţei de muncă
în economia României sau intr-un anumit sector/ramura/regiune şi cum se poate mari impactul
pozitiv ?
Sa cunoasteam marimea impactului net al ISD in economie, in sectorul sau in regiunea respectiva
Obiective specifice/parţiale/secvenţiale:
Situatia evoluţiei ocupǎrii în economie, in sectorul respectiv, in regiunea respectiva; care sunt ex-
plicatiile/cauzele
Situatia ISD sub variate aspecte: marimea, structura pe ramuri/regiuni/, tipuri de ISD, dimensiunea
si evolutia ocuparii; care este contributia ISD la aceasta modificare (au creat sau au distrus locuri
de munca): cum se prezinta ISD in acel sector: cum au evoluat, care sunt tipurile de ISD, cum s-
au raportat la forta de munca: dpdv cantitativ, calitativ etc.
13
Nota: este o greseala a trece la adunare de date, direct de la tema, fiindca nu vom sti niciodata ce
fel de date ne trebuie, in ce scop, cand sa ne oprim, unde cautam acele date;
F. Important: intrebarile ne vor ingusta nevoia de date la ceea ce este necesar pentru a raspunde
la intrebari.
De ce vrem sa aflam ? Scopul: orice politica macroeconomica sau de dezvoltare regionala include
si obiectivul ocuparii fortei de munca ; metoda pentru crearea de locuri de munca depinde de filo-
sofia economica. Atragerea de ISD poate fi o modalitate de creare de locuri de munca.
3.2. Ipoteze
14
F. Important: esantionare corecta, sub aspectul marimii esantionului (legatura marimea esantionu-
lui-procentul de eroare?; tipul de esantionare) a distributiei normale a parametrilor,
Ipotezele pot avea grade diferite de generalizare/abstractizare, unele fiind echivalente teoriei abs-
tracte, dedusa logic, doar cu ajutorul rationamentului, fiind sau nu posibila verificarea/testarea; al-
tele sunt ipoteze propice unei cercetari empirice, direct verificabile
Stiinta moderna cere ca ipoteza sa se verifice empiric, prin experiment (stiintele naturii), prin rapor-
tare la realitate (modele care apoi sunt testate cu ajutorul datelor culese sau deja existente, deci
prin observatie); Cercetare empirica-rationament inductiv aposterioric.
Atentie la formulari de tipul: este teorie, nu are legatura cu realitatea. Este atat de abstracta, incat
fie nu se verifica, deocamdata, fie este o verificare/confirmare limitata, in anumite conditii, verificari
ulterioare infirmand sau completand valabilitatea.
Exemple de ipoteze:
Rata ocuparii este mai ridicata pentru categoria persoanelor cu o calificare inalta;
Sursa datelor: ex. UNCTAD, World Investment Report, 2006, ERDB, Transition Report 2007, Na-
tional Bank of Romania, Institute for Statistics in Romania)
15
3.3.Culegere de date-metode
Date inseamna: numere, trăsături/caracteristici, forme, grafice care reprezinta anumite atribute
calitative (ex. comportament obedient; comportament corect) sau cantitative (ex. inaltimea, greuta-
tea, varsta etc.) cu privire la o variabila sau set de variabil. Datele trebuie observate si inregistrate
sau culese, masurate. Devin informatii, adica dobandesc o anumita semnificatie si, prin prelucrare,
analize etc. devin cunostinte despre ceva. Date –informatii- cunoştinţe
• unităţile examinate ( ex. date personale, cele obişnuite (nume/prenume, sex, varsta, studii,
profesie, ocupaţie, afiliere/loc de muncă etc.; date despre o organizaţie ex. denumire, anul
infiinţării, profilul activităţii)
• Unităţile care adună date: institute de statistica, Baze de Date, Organizatii Internaţionale,
biblioteci etc.
În funcţie de surse
a. Date secundare, pentru anumite evaluări, mai ales cantitative: date existente, culese de altcine-
va precum Oficii de statistica ( raportari, anuare, buletine), organisme publice (Ministere) sau di-
verse organizatii (ex. OMC, UNCTAD, FMI etc.), baze de date intocmite de institute (ex. WIIW,
Amadeus
Este o metoda mai simpla, mai ieftina, dar nu poate fi folositǎ ca singura sursǎ. Chiar şi aceste
date trebuie examinate pentru a afla daca sunt de incredere (cine le-a produs), ce metode au fost
folosite, daca se potrivesc scopului lucrarii,
b. Date primare: culese direct cu ajutorul unor instrumente, atât pentru:evaluări cantitative (ex.
survey: Culegere de date pe baza de chestionar structurat- intrebari prestabilite, inclusiv ordinea
lor, chiar si alternative de raspuns) despre optiunile de cumparare ale clientilor unei firme; daca
aplicam metode statistice, este important sa stabilim volumul de date/unitati de cercetat, pentru a
proceda corect cu privire la dimensiunea seriei, lungimea temporala a acesteia), cât şi pentru eva-
luări calitative (Interviu nestructurat - ancheta asupra unei chestiuni, prin interviuri de forme
16
variate: interviul cu o singură persoană ‘faţă în faţă’; mai ales când se adresează unor personalită-
ţi; interviul cu mai multe persoane, in functie de natura si tipul cercetarii ex. focus grup);
Metode de culegere
Datele se culeg din sursele potrivite domeniului şi cu metodele adecvate acelui domeniu;
inregistrare
observare
experiment
simulare
chestionare orala a unor subiecti
chestionare in scris a unor subiecti
panel
Studii de caz
Metoda Delphi: consultarea specialistilor pentru o previziune privind evolutia in viitor a unui feno-
men
3.4. Prelucrarea datelor: metode statistice; analiza calitativa
înseamnă aplicarea unor metode de prelucrare a datelor, pentru testarea ipotezelor
Este de subliniat că o lucrare nu constă şi nu se limitează la a aduna mai multe sau mai puţine
date, ci în a privi acele date ca informaţii, care ne spun ceva, explică ceva şi, mai ales, a face din
acele date/informaţii, cunoştinţe cu privire la natura lor, la legaturile dintre ele, la semnificaţia lor, la
utilitatea acestora. De aceea, datele respective se prelucrează prin anumite metode
Metode statistice:
Analiza de tip longitudinal: serii in timp –urmareste evolutia); , esantionul reprezentativ .
Analiza cross –sectional: se analizeaza un grup, format pe baza unei caracteristici, la un anumit
moment, ex. Caracteristica: aderarea la UE in 2004; Noile state membre ale UE: variabila PIB/lo-
cuitor in momentul aderarii; gruparea in functie de marimea variabilei; constatare privind omogeni-
tatea sau eterogenitatea grupului;)
Statistica este foarte importanta in cercetare pentru: a) validarea ipotezelor; b. Atingerea obiective-
lor prin stabilirea legaturilor dintre diverse variabile; cauta corelatii, dar nu intotdeauna se preocu-
pa de cauzalitate; generalizarea
Statistica se refera la: adunarea datelor, prelucrare (de prelucrare a datelor de volum mare pro-
grame precum SPSS (Statistical Package in the Social Sciences), analiza, prezentare sub forma
de tabele, diagrame, grafice, interpretare, formularea concluziilor; confera mai multa exactitate si
rigurozitate, ajuta la gasirea legaturilor intre diferite variabile, permite previziunea unor
17
schimbari, chiar a trendurilor/tendintelor-f. Important pentru masuri; mai convingatoare si conferă
un caracter stiintific demersului.
NOTA: Nu există metodă superioară alteia, bună sau rea, ci doar folosită corect sau incorect (ma-
nipularea datelor, a informaţiilor), potrivită sau nepotrivită domeniului, intenţiilor cercetării, supoziţii-
lor/ ipotezelor de verificat, întrebărilor la care se caută raspuns (metoda decurge din întrebările la
care se caută răspuns)
Cercetarea este un proces complex, care presupune rigurozitate, coerenţă, pentru a face trecerea
de la ceva imprecis, de la o tatonare, la o tema/problema si apoi la parcurgerea pasilor necesari
pentru verificarea ipotezelor, atingerea obiectivelor, formularea unor rezultate raportate la ipoteze.
18
Tema IV Lucrarea - rezultat al cercetarii
In continuarea prelucrarilor statistice sau calitative a datelor/informatiilor, urmeaza redactarea unei
lucrari, care poate fi: - Raport de cercetare, articol, lucrare de diploma: licenta, master, doctorat.
Părţile lucrării:
A. Partea
1. Pagina de titlu (conform ghidului facultăţii/universităţii):
Îndrumătorul lucrării
2. Pagina de Rezumat (Abstract): într-un singur paragraf de cca 150-200 cuvinte, scris la un rand,
se face o prezentare a lucrării:
▪ metodologia folosita,
▪ rezultate obtinute,
▪ principalele concluzii.
Important: formularile trebuie să permită înţelegerea conţinutului lucrării, deci să fie un rezumat
informativ, nu de insirare a titlurilor capitolelor. Nu se fac nici trimiteri la lucrări sau la autori. Imedi-
at dupa rezumat, se mentionează câteva (4-5) cuvinte cheie (keywords). Pentru domeniul econo-
mic, se poate menţiona şi JEL Classification :
3.Cuprins
5. Teza
6. Referinţe bibliografice
7. Anexe
19
B.Corpul lucrării
Cap.1. Introducere
Prezinta sintetic (literature overview)situatia cercetarilor din acel domeniu, motiveaza alegerea te-
mei, intrebarile la care isi propune sa raspunda Scopul si obiectivele, ipotezele, metodologia folosi-
ta; anunta structura lucrarii. Pentru a elabora o introducere corectă, lucrarea trebuie să fie finaliza-
tă sau autorul să cunoască foarte bine toate cele menţionate, din elaborarea părţilor lucrării.
Este o analiza temeinica a temei, nu o ingramadire de fraze, manipulare a unor date, informatii,
unele luate din surse discutabile sau neindicate corect, intr-o succesiune logica. Este, deci, un
elaborat intelectual, care are o logica, o argumentare, o succesiune de idei si o structura care sa
arate cum s-a ajuns la partea finala, la concluzii.
Cap.2: Cadrul teoretic, conceptual al temei. Acesta include si ceea ce se numeste literature revi-
ew, din care se desprinde, urmand o anumita logica/succesiune, care sunt chestiunile cercetate in
legatura cu tema lucrarii, lucrările de referinţă în domeniul temei, care sunt principalele rezultate la
care s-a ajuns, care sunt limitele cercetarilor/unde sunt parti neacoperite, care pot eventual justifi-
ca cercetarea si lucrarea. Prezinta scopul si obiectivele lucrarii, , ipotezele de la care a pornit in
cercetare.
Sa se prezinte consideratii teoretice foarte sofisticate dar care nu vor avea legatura cu ceea ce
urmeaza.
20
Analiza continutului: descrierea sistematica si obiectiva a datelor rezultate din cercetare (prin in-
terviuri, chestionare etc.), aranjarea acestora apeland la diferite criterii, categorisire, a se examina
legaturi de tip cauza-efect, sensul legaturii si marimea acesteia etc.
Se refera la cele rezultate din cercetare, se raporteaza la obiectivele lucrarii, la verificarea ipoteze-
lor;
Face pe baza acestora, propuneri de utilizari practice ale rezultatelor, pentru masuri (daca este
cazul),
trimiteri bibliografice
5. Lista de referinţe
In lucrare se reda exact sursa ideilor (sub formă de citat sau de comentariu, rezumare, parafraza-
re, indiferent daca au aparut intr-o lucrare publicată sau doar au fost prezentate la o manifestare
ştiinţifică, sau comunicate printr-o modalitate media; datelor, figurilor, fiind proprietatea intelectuala
a autorilor.
Modul de trimitere la sursa, în text, respectiv de întocmire a listei de referinţe formează obiectul
unor ghiduri, care formulează norme de citare/folosire a referintelor, la o anumită standardizare.
Recomandăm citarea APA (American Psychological Association)
6. Anexe
De obicei, la anexe sunt trecute tabele cu date de prelucrat sau prelucrate, dar care ocupă
un spaţiu mare şi nu sunt obligatorii în textul lucrării (unde se face doar trimite la anexa
respectiva), chestionare, scheme, unele grafice etc.
21
4.2. Cerinţe privind redactarea lucrarii
Textul să fie redactat în conformitate cu normele stilului academice. Asemenea norme au fost ‘rafi-
nate’ în timp şi azi formează conţinutul unor adevărate manuale (ex/ Handbook from Writers’ of
Research Papers, care a fost iniţiat încă din 1883)
• Exprimare corecta din punct de vedere gramatical, cu formulări atente, impersonale (opinia
noastra este...), limbaj clar, evitand jargonul sau expresiile ‘de strada’. Frazele sa nu fie
foarte lungi (mai ales cand lucrarea se scrie intr-o limba străină, existând riscul unor greşeli
de exprimare, de topică, ceea ce poate face textul neclar. De asemenea, trebuie să se evi-
te repetiţiile de fraze şi de idei precum şi informaţiile nerelevante.
• Scriere ortografic corecta (greşelile de ortografie fac o impresie foarte proastă şi inspiră,
din start, neîncredere faţă de nivelul de educaţie al cercetătorului ; este necesar a avea
mereu la îndemână dicţionare); folosirea diacriticelor ; atentie la semnele de punctuatie
• Indicarea clara, corecta, conform regulilor, a tuturor surselor folosite in lucrare, pastrarea
aceleasi modalitati de citare pe tot parcursul lucrarii; A se verifica: dacă toate trimiterile din
lucrare se află şi în lista finala de referinte; respectiv tot ceea ce apare în lista bibliografică,
se găseşte şi în referinţele din lucrare
Final:
• lucrarea, parţi din lucrare, să fie prezentate la seminarii, workshopuri, conferinţe, publicate
sub forma de working papers, articole în reviste de profil
(Power Point: un număr limitat de slide-uri cu idei clare, convingătoare, care rezumă
conţinutul.
22
LUCRAREA :
Pagina de titlu conform ghidului facultatii
Cuprins
Titlul capitolului Pagina
Pagina de titlu i
Rezu-
mat ii
Lista tabelelor iv
Lista figurilor/graficelor v
Lista ilustratiilor vi
1. Introducere 1
.............1.4. Metode
2.1.
.............2.2.
..........
2.n.
Metode: culegerea
3. şi prelucrarea datelor
...........3.1.
..........3.3.
Să rezulte clar că lucrarea este rezultatul unei cercetări şi analize proprii; să nu facă doar o compi-
laţie de idei sau bucăţi de text din diverşi autori (chiar dacă se indică sursa), ci să facă şi o analiză
proprie
Să aibă o structură coerentă: părţile, capitolele lucrării să aibe legătură între ele şi să se succeadă
in mod logic;
Conţinutul fiecărei părţi/capitol să corespundă titlului acelei părţi/capitol, iar ansamblul lucrării să
răspundă titlului
Rezumatul (abstracl) să fie întocmit cu mare atenţie, pentru a permite persoanei care-l citeşte să
se edifice cu privire la ceea ce conţine lucrare şi să poată decide dacă lucrarea prezintă interes
pentru preocupările sale
Concluziile lucrării să fie clar formulate şi să conţină rezultatele cercetării, evidenţiind contribuţia
proprie
24