Ipoteza in cercetarea stiintifica

Ipoteza stiintifica. Formularea si verificarea ei ( validarea sau

confirmarea ei)

Ipoteza vine din greaca de la hipo = dedesubt si thesis = actiunea

de a pune - insemnand "ceea ce se pune dedesubt, ca temelie".
Ipoteza este o supozitie, o presupunere, o conjectura sau o
explicatie provizorie enuntata pe baza unei fapte, conexiuni si legi
cunoscute cu privire la anumite legaturi dintre probleme. In sens
logic inseamna o supozitie, o premisa sau un punct de plecare a
unui argument. Ipoteza presupune constructii ale gandirii
inventive pentru a modela ceea ce nu se cunoaste inca dar se
banuieste datorita prefigurarii. A creea ipoteze consta in a
imagina necunoscutul pe baza cunoscutului adica a rationa prin
analogie in prefigurarea cunoscutului. Astfel inteleasa ipoteza
apare ca o explicatie verosimila dar provizorie a faptelor, o
constructie destinata verificarii. Ea nu este nici supozitie in
intregine gratuita nici principiu categoric. prin natura ei, ipoteza
este o interpretare problematica. Punctul de plecare inc ercetarea
stiintifica il constituie o teza provizorie ce urmeaza a fi verificata.
Aceasta ipoteza de plecare trebuie evaluata sub aspectul gradului
de probabilitate. Operatia este pur rationala. Formularea ipotezei
presupune gasirea raspunsului la cateva intrebari corelate: 1. care
este problema si ce stim si ce nu stim despre ea? 2. cum putem
patrunde in intimitatea faptelor pe care le reflecta? 3. pe ce cale o
putem verifica? Sursa ipotezei de lucru se gaseste atat in practica
cat si in teoria stiintifica. Ipoteza odata configurata devine teorie
si pe un alt plan practica nemijlocita. Cercetarea are un "sfarsit
deschis" pentru ca noile informatii si date la care s-a ajuns prin
verificarea ipotezelor aplicate in practica sugereaza alte ipoteze
pe baza carora se initiaza alte cercetari. (o ipoteza valida dezvolta
o ramificatie de alte ipoteze) Definitia ipotezei: Ipoteza este o
conjectura, o presupunere facuta in scopul de a explica un
fenomen, de a exlpica o preblema. este o explicatie provizorie si
este exprimata de regula prin rationamente logice. conjectura =
parere bazata pe presupuneri, pe o prezumtie, supozitie
Formularea ipotezei Modalitati 1. observarea faptelor inclusiv a
faptelor aparute intr-un experiment. in acest caz ipoteza are un
caracter inductiv. 2. prin deducerea din relatii cunoscute deja,
dintr-un principiu si in acest caz are un caracter deductiv. Inductia
completa = formularea corecta a ipotezei Inductia incompleta =
nascatoare de noi ipoteze
Metodologie curs11
-2-
Se poate elabora prin deductie: - rationament deductiv
conditional: daca A este adevarat si B este adevarat - rationament
deductiv disjunctiv: ori A ori B este adevarat - rationament
deductiv relational: ce relatie este intre x si y in conditiile z? -
rationament deductiv .... : "cu cat .... cu atat" In procesul
elaborarii ipotezei studiul trece in revista un numar mare de
cunostinte, le compara, le confrunta, le organizeaza descoperind
similaritatile dintre ele. Astfel ipoteza elaborata va servi drept
ghid in organizarea studiului propriu-zis. Inafara acestei modalitati
logice ipoteza mai poate fi exprimata prin afirmatii, negatie,
naratie, povestire, punerea problemei in multiplele ei variante.
Dar din toate acestea trebuie sa reiasa "ceva" care nu este
cunoscut si se vrea cunoscut pentru a gasi in cel mai bun caz
cauzele fenomenului respectiv. Dupa formularea ipotezei urmeaza
verificarea ei prin experiment, prin calcul statistic prin parametrii
de baza iar apoi prin teste statistice specifice: test t, z, F... Cerinte
implicate in ipoteza: 1. noncontradictia - sa fie in acord cu teoria,
faptele, cu practica. 2. sa aiba capacitate explicativa. 3. sa
sugereze un cat mai mare numar de consecinte care pot fi
verificate. 4. sa aiba un bun continut ca informatie. 5. sa permita
previziuni de noi evenimente si fapte. Caracteristiciel ipotezei: 1.
ipoteza se naste dintr-o problema care se vrea rezolvata 2.
implica un proces de gandire si reflectare asupra fenomenului pus
sub observatie 3. are un caracter probabil 4. justetea posibila si
amploarea presupunerii rezulta din integritatea ipotezei intr-un
sistem de cunostinte si transformarea ei in explicarea
fenomenului. Dezvoltarea ipotezei Ipoteza se naste dintr-o
problema si tinde catre o explicatie cat mai buna. Ea se
desfasoara ca un proces dinamic de la anticiparea unui adevar
spre consolidarea lui. Se deosebesc patru faze ale unui proces de
dezvoltare a ipotezei: 1. observarea fenomenului, faptului,
problemei pentru care inca nu aveau o explicatie satisfacatoare 2.
elaborarea unei conjecturi si a unie ipoteze 3. analiza ipotezei,
examinarea consecintelor ipotezei 4. verificarea ipotezei care are
loc in urmatoarele conditii: a) cand ipoteza nu contrazice
principiile logice b) cand concorda cu datele experientei si ale
stiintei c) cand nu este contrazisa de datele anterioare deja
demonstrate Ipoteza, pana la verificarea ei completa si
transformarea ei in adevar cert, indubital ramane o probabilitate.
Conditiile verificarii ipotezei se face prin procedee empirice si sau
teoretice. Principiile empirice reprezinta confruntarea ipotezelor
cu faptele, cu realitatea empirica. Principiile teoretice reprezinta
verificarea concordantei logice a ipotezei cu celelalte componente
ale teoriei.
Metodologie curs 11
-3-
Procedeele empirice de verificare a ipotezei sunt: - observatia
naturala realizata pe baza experientei de zi cu zi - observatia
stiintifica care presupune culegerea sistematica a datelor
empirice relevante - experimentul stiintific reprezinta incercarea
de a determina realitatea pentru a se comporta in conditiile
preconaizate de ipoteza de la care s-a pornit Procedeele teoretice:
- precedee intrateoretice care presupun compararea ipotezei cu
celelalte elemente ale teoriei - procedee interteoretice adica
compararea ipotezei dintr-o stiinta cu toeria din stiinte invecinate,
limitrofe. Ipoteza se verifica prin cazuri particulare. Se recomanda
verificarea pe cat mai multe cazuri in conditii cat mai variate
pentru a oferi un nivel mai ridicat de incredere in ea. Verificarea
ipotezei poate fi directa sau indirecta. Verificarea directa se face
prin observatie si au experiment. Verificarea indirecta se face prin
intermediul altor mijloace de cercetare. Verificarea ipotezei se
face cu ajutorul ipotezei nule. Hc -> Ho unde Ho este ipoteza
statistica In cercetarea experimentala verificarea ipotrezei se face
cu ajutorul ipotezei nule si prin calcul statistic al testelor de
semnificatie si apoi prin compararea rezultatului cu tabelul lui
Fisher. Functiile ipotezei 1. trebuie sa ghideze studiul, cercetarea
2. sa sigure un raspuns la problema studiata 3. sa usureze analiza
si interpretarea datelor Pentru a formula o ipoteza este necesar ca
informatia cu privire la tema de studiu sa fie corecte si complete.
4. cunoasterea teoriilor privind tema aleasa 5. gasirea sau fixarea
locului noilor rezutate aparute in urma studiului temei in contextul
informatiilor teoretice existente 6 ipotezele trebuie sa contina
formulari clare, sa arate variabile si sa descrie relatiile care pot
exista intre aceste variabile. Ipoteza este un raspuns temporar,
provizoriu la problema pusa in discutie si are rol de ghid al
studiului. O ipoteza trebuie sa mai indeplinesca cateva conditii: 1.
conditia testabilitatii care se refera la conditile de confirmare sau
validare a enuntului continut in ipoteza. O ipoteza corect
formulataare mari sanse pentru aputea fi verificata experimental.
2. conditia determinarii se refera la gradul de corectitudine al
enuntului astfel ca o ipoteza este cu ata mai corecta cu cat
reflecta mai bine realitatea problemei sau domeniul abordat. 3.
conditia complexitatiiprin care enunturile pot sa se refere la
relatia dintre doua sau mai multe variabile astfel ca aceasta
complexitate priveste nuamrul de variabile curpinse in enunt. 4.
conditia specificitatii care se refera la claritatea cu care sant
definite variabileleprezentate in ipoteza. 5. conditia generalitatii
prin care, in cercetarea canitativa intereseaza datele care pot fi
generalizate si care pot fi valide si apicate pentru o populatie cat
mai numeroasa. 6. conditia predictivitatii care precizeaza ca o
ipoteza este corect formulata daca descrie si explica anticipat
evolutia unor procese, fenomene sau fapte. 7. conditia
comunicabilitatii prin care formularea ipotezei trebuie sa fie
inteligibila, sa poata fi decodata de oricine o citeste. 8. conditia
reproductivitatii care se refera la posibilitatea ca o ipoteza sa
poata preluata si verificata de oricine e interesat in acest scop. 9.
conditia uitlitatii - este de dorit ca o ipoteza sa se confirma dar o
ipoteza nevalidata sau infirmata nu este o ipoteza neutilizabila ci
are valoare de adevar insa in sens invers, in sens opus celui
presupus initial. Exemple de ipoteze cu mai multe variabile:
Ipoteza cu doua variabile: "cu cat o mama este mai protectoare
cu atat sansa copilului de a dezvolta disfunctii afective la
maturitate este mai mare" Ipoteza cu trei variabile apare cand la
ipoteza cu doau varibile se mai adauga si variabila "timp": "cu cat
o mama este mai protectoare si pe o perioada mai mare de timp
cu atat sansa copilului de a dezvolta disfunctii afective la
maturitate este mai mare." Ipoteza netestabila: "relatiile
interpersonale depind de influenta planetara din galaxia noastra"
Ipoteza testabila: "relatiile interpersonale depind de gradul de
agresivitate al sefului" Pentru a conduce la rezultate valide
ipoteza de cercetare trebuie sa fie: 1. operationala - sa precizeze
operatiile concrete care trebuiesc efectuate in sensul valid. 2.
riguros stiintifica - sa nu se faca precizari cantitative cu privire la
evolutia unor variabile in timpul srudiului. 3. originale - sa
surprinda relatii noi intre variabile. 4. sa fie validabile - sa poata fi
confirmata pe parcursul studiului.