Metodologie curs 11

Ipoteza stiintifica. Formularea si verificarea ei ( validarea sau confirmarea ei)

Ipoteza vine din greaca de la hipo = dedesubt si thesis = actiunea de a pune - insemnand
"ceea ce se pune dedesubt, ca temelie".
Ipoteza este o supozitie, o presupunere, o conjectura sau o explicatie provizorie enuntata pe baza
unei fapte, conexiuni si legi cunoscute cu privire la anumite legaturi dintre probleme. In sens logic
inseamna o supozitie, o premisa sau un punct de plecare a unui argument.
Ipoteza presupune constructii ale gandirii inventive pentru a modela ceea ce nu se cunoaste inca
dar se banuieste datorita prefigurarii. A creea ipoteze consta in a imagina necunoscutul pe baza
cunoscutului adica a rationa prin analogie in prefigurarea cunoscutului. Astfel inteleasa ipoteza apare
ca o explicatie verosimila dar provizorie a faptelor, o constructie destinata verificarii. Ea nu este nici
supozitie in intregine gratuita nici principiu categoric. prin natura ei, ipoteza este o interpretare
problematica. Punctul de plecare inc ercetarea stiintifica il constituie o teza provizorie ce urmeaza a fi
verificata. Aceasta ipoteza de plecare trebuie evaluata sub aspectul gradului de probabilitate. Operatia
este pur rationala.
Formularea ipotezei presupune gasirea raspunsului la cateva intrebari corelate:
1. care este problema si ce stim si ce nu stim despre ea?
2. cum putem patrunde in intimitatea faptelor pe care le reflecta?
3. pe ce cale o putem verifica?
Sursa ipotezei de lucru se gaseste atat in practica cat si in teoria stiintifica.
Ipoteza odata configurata devine teorie si pe un alt plan practica nemijlocita. Cercetarea are un
"sfarsit deschis" pentru ca noile informatii si date la care s-a ajuns prin verificarea ipotezelor aplicate
in practica sugereaza alte ipoteze pe baza carora se initiaza alte cercetari. (o ipoteza valida dezvolta o
ramificatie de alte ipoteze)
Definitia ipotezei:
Ipoteza este o conjectura, o presupunere facuta in scopul de a explica un fenomen, de a exlpica o
preblema. este o explicatie provizorie si este exprimata de regula prin rationamente logice.

conjectura = parere bazata pe presupuneri, pe o prezumtie, supozitie

Formularea ipotezei

Modalitati
1. observarea faptelor inclusiv a faptelor aparute intr-un experiment. in acest caz ipoteza are un
caracter inductiv.
2. prin deducerea din relatii cunoscute deja, dintr-un principiu si in acest caz are un caracter
deductiv.

Inductia completa = formularea corecta a ipotezei

Inductia incompleta = nascatoare de noi ipoteze
Metodologie curs11 -2-

Se poate elabora prin deductie:

- rationament deductiv conditional: daca A este adevarat si B este adevarat
- rationament deductiv disjunctiv: ori A ori B este adevarat
- rationament deductiv relational: ce relatie este intre x si y in conditiile z?
- rationament deductiv .... : "cu cat .... cu atat"
In procesul elaborarii ipotezei studiul trece in revista un numar mare de cunostinte, le compara, le
confrunta, le organizeaza descoperind similaritatile dintre ele. Astfel ipoteza elaborata va servi drept
ghid in organizarea studiului propriu-zis.
Inafara acestei modalitati logice ipoteza mai poate fi exprimata prin afirmatii, negatie, naratie,
povestire, punerea problemei in multiplele ei variante. Dar din toate acestea trebuie sa reiasa "ceva"
care nu este cunoscut si se vrea cunoscut pentru a gasi in cel mai bun caz cauzele fenomenului
respectiv. Dupa formularea ipotezei urmeaza verificarea ei prin experiment, prin calcul statistic prin
parametrii de baza iar apoi prin teste statistice specifice: test t, z, F...

Cerinte implicate in ipoteza:

1. noncontradictia - sa fie in acord cu teoria, faptele, cu practica.
2. sa aiba capacitate explicativa.
3. sa sugereze un cat mai mare numar de consecinte care pot fi verificate.
4. sa aiba un bun continut ca informatie.
5. sa permita previziuni de noi evenimente si fapte.

Caracteristiciel ipotezei:
1. ipoteza se naste dintr-o problema care se vrea rezolvata
2. implica un proces de gandire si reflectare asupra fenomenului pus sub observatie
3. are un caracter probabil
4. justetea posibila si amploarea presupunerii rezulta din integritatea ipotezei intr-un sistem
de cunostinte si transformarea ei in explicarea fenomenului.

Dezvoltarea ipotezei
Ipoteza se naste dintr-o problema si tinde catre o explicatie cat mai buna. Ea se desfasoara ca un
proces dinamic de la anticiparea unui adevar spre consolidarea lui. Se deosebesc patru faze ale unui
proces de dezvoltare a ipotezei:
1. observarea fenomenului, faptului, problemei pentru care inca nu aveau o explicatie
satisfacatoare
2. elaborarea unei conjecturi si a unie ipoteze
3. analiza ipotezei, examinarea consecintelor ipotezei
4. verificarea ipotezei care are loc in urmatoarele conditii:
a) cand ipoteza nu contrazice principiile logice
b) cand concorda cu datele experientei si ale stiintei
c) cand nu este contrazisa de datele anterioare deja demonstrate
Ipoteza, pana la verificarea ei completa si transformarea ei in adevar cert, indubital ramane o
probabilitate.

Conditiile verificarii ipotezei se face prin procedee empirice si sau teoretice.

Principiile empirice reprezinta confruntarea ipotezelor cu faptele, cu realitatea empirica.

Principiile teoretice reprezinta verificarea concordantei logice a ipotezei cu celelalte componente
ale teoriei.
Metodologie curs 11 -3-

Procedeele empirice de verificare a ipotezei sant:

- observatia naturala realizata pe baza experientei de zi cu zi
- observatia stiintifica care presupune culegerea sistematica a datelor empirice relevante
- experimentul stiintific reprezinta incercarea de a determina realitatea pentru a se
comporta in conditiile preconaizate de ipoteza de la care s-a pornit

Procedeele teoretice:
- precedee intrateoretice care presupun compararea ipotezei cu celelalte elemente ale
teoriei
- procedee interteoretice adica compararea ipotezei dintr-o stiinta cu toeria din stiinte
invecinate, limitrofe.

Ipoteza se verifica prin cazuri particulare. Se recomanda verificarea pe cat mai multe cazuri in
conditii cat mai variate pentru a oferi un nivel mai ridicat de incredere in ea.
Verificarea ipotezei poate fi directa sau indirecta.
Verificarea directa se face prin observatie si au experiment.
Verificarea indirecta se face prin intermediul altor mijloace de cercetare.
Verificarea ipotezei se face cu ajutorul ipotezei nule.

Hc -> Ho

unde Ho este ipoteza statistica

In cercetarea experimentala verificarea ipotrezei se face cu ajutorul ipotezei nule si prin calcul
statistic al testelor de semnificatie si apoi prin compararea rezultatului cu tabelul lui Fisher.

Functiile ipotezei
1. trebuie sa ghideze studiul, cercetarea
2. sa sigure un raspuns la problema studiata
3. sa usureze analiza si interpretarea datelor
Pentru a formula o ipoteza este necesar ca informatia cu privire la tema de studiu sa fie corecte si
complete.
4. cunoasterea teoriilor privind tema aleasa
5. gasirea sau fixarea locului noilor rezutate aparute in urma studiului temei in contextul
informatiilor teoretice existente
6 ipotezele trebuie sa contina formulari clare, sa arate variabile si sa descrie relatiile care pot
exista intre aceste variabile.
Ipoteza este un raspuns temporar, provizoriu la problema pusa in discutie si are rol de ghid al
studiului.

O ipoteza trebuie sa mai indeplinesca cateva conditii:

1. conditia testabilitatii care se refera la conditile de confirmare sau validare a enuntului continut
in ipoteza. O ipoteza corect formulataare mari sanse pentru aputea fi verificata experimental.
2. conditia determinarii se refera la gradul de corectitudine al enuntului astfel ca o ipoteza este
cu ata mai corecta cu cat reflecta mai bine realitatea problemei sau domeniul abordat.
3. conditia complexitatiiprin care enunturile pot sa se refere la relatia dintre doua sau mai multe
variabile astfel ca aceasta complexitate priveste nuamrul de variabile curpinse in enunt.
4. conditia specificitatii care se refera la claritatea cu care sant definite variabileleprezentate in
ipoteza.
5. conditia generalitatii prin care, in cercetarea canitativa intereseaza datele care pot fi
generalizate si care pot fi valide si apicate pentru o populatie cat mai numeroasa.
6. conditia predictivitatii care precizeaza ca o ipoteza este corect formulata daca descrie si explica
anticipat evolutia unor procese, fenomene sau fapte.
7. conditia comunicabilitatii prin care formularea ipotezei trebuie sa fie inteligibila, sa poata fi
decodata de oricine o citeste.
8. conditia reproductivitatii care se refera la posibilitatea ca o ipoteza sa poata preluata si verificata
de oricine e interesat in acest scop.
9. conditia uitlitatii - este de dorit ca o ipoteza sa se confirma dar o ipoteza nevalidata sau infirmata
nu este o ipoteza neutilizabila ci are valoare de adevar insa in sens invers, in sens opus celui presupus
initial.

Exemple de ipoteze cu mai multe variabile:

Ipoteza cu doua variabile:
"cu cat o mama este mai protectoare cu atat sansa copilului de a dezvolta disfunctii
afective la maturitate este mai mare"
Ipoteza cu trei variabile apare cand la ipoteza cu doau varibile se mai adauga si variabila
"timp":
"cu cat o mama este mai protectoare si pe o perioada mai mare de timp cu atat sansa copilului
de a dezvolta disfunctii afective la maturitate este mai mare."
Ipoteza netestabila:
"relatiile interpersonale depind de influenta planetara din galaxia noastra"
Ipoteza testabila:
"relatiile interpersonale depind de gradul de agresivitate al sefului"
Pentru a conduce la rezultate valide ipoteza de cercetare trebuie sa fie:
1. operationala - sa precizeze operatiile concrete care trebuiesc efectuate in sensul valid.
2. riguros stiintifica - sa nu se faca precizari cantitative cu privire la evolutia unor variabile in
timpul srudiului.
3. originale - sa surprinda relatii noi intre variabile.
4. sa fie validabile - sa poata fi confirmata pe parcursul studiului.