Fundamentul cultural al personalitatii

Ralph Linton

Capitolul I
Individ, cultura si societate
Pieleanu Adriana - Cristiana

Cuprins:
1. Individ
2. Cultura
3. Societate

,,Cunoaste-te pe tine insuti.

Studiile asupra individului,
culturii si societatii, dar si
a relatiilor dintre ele , sunt
raspunsurile acestei
sintagme.
- majoritatea studiilor au
fost lasate in seama
flosofilor si teologilor.
- in urma cu cateva
generatii au inceput sa fe
considerate ,,teren
propice pentru
cercetarea stiintifica.

- aceste atitudini stiintifice au

crescut, dar natura materialului
impiedica folosirea metodelor
experimentale.
Trasaturile intrinsece ale
culturilor si societatii nu pot fi
studiate in conditii riguros
controlabile, insa individul
este mai accesibil tehnicilor
experimentale, dar si el
prezinta aspecte ce scapa
tehnicilor, deoarece si copil
fiind, detine o experienta
proprie, devenind un X
nerezolvat.

 - Exista limitari aduse folosirii metodei experimentale,

pe care cercetatorul le poate intampina:
- configuratia proprie a posibilitatilor innascute,
determinate biologic;
-diversele tipuri de personalitate atunci cand
cercetatorul schimba conditiile de mediu;
- valorile pe care am fost invatati sa le respectam.

Personalitatile , culturile si societatile sunt

configuratii, in care structuralitatea/ pattering si
otganizarea intregului prezinta mai multa
importanta decat oricare dintre elementele
componente.
Linton vorbeste despre faptul ca cele trei parti
erau studiate separat, nu ca un intreg; aceste trei
elemente reprezinta un intreg.

Progresul cel mai mare al tehnicilor de cercetare s-au realizat

pe planul studiilor psihologice.
Majoritatea testelor servesc la reluarea anumitor aspecte ale
continutului personalitatii si nu a configuratiilor personalitatii
ca totalitate.
Testul lui Rorschach, testul de perceptie tematica al lui Murray
si-au demonstrat valabilitatea.
Nici un test nu poate dezvalui personalitatea decat asa cum
exista ea in momentul aplicarii testului.
Personalitatile sunt continuturi dinamice, ele se dezvolta ,
cresc si se transforma.
Testele standardizate nu ofera decat puncte de reper,
esalonate de-a lungul vietii individului.
Cel mai bun mod de a aborda personalitatea: compararea
biografiilor obtinute de la indivizi.
Psihanalistii: au incercat elaborarea unor tehnici obiective,
insa au pornit de la interpretari subiective.

Naturismul si savantul modern.

Cercetatorii au devenit constienti de interdependenta funsctionla a
individului, societatii si culturii.
Individul a fost repartizat psihologie;
Societatea sociologiei ;
Cultura - antropologiei culturale.

Individul , trebuintele si capacitatile sale se situeaza la baza tuturor

fenomenelor sociale si culturale.

- Trebuintele individului trebuinte psihice- psychic needs; trebuintele

psihice si fizice par sa aiba un statu de egalitate.
Exista dificultati in realizarea unei clasificari a trebuintelor psihice:

Pattern of overt behavior- model de comportament explicit;

Culture pattern- model cultural=> actiunea unui individ, daca este in
acord cu un model cultural, contribuie la satisfacerea mai multor trebuinte
diferite.
Emotional response raspuns afectiv din partea altora( este
universala )=> De exemplu: te conformezi obiceiurilor societatii tale atat
din dorinta de a fi aprobat, cat si din teama de pedeapsa, numerosi
sociologi au considerat-o instinctuala-> innascuta.

Tot universala- trebuinta de securitate pe termen

lung- comportament modelat cultural culturally
patterned-.
- Ultima trebuinta psihica= noutatea experientei.

MEDIUL- cuprinde atat factori circumstantiali , cat si

experienta acumulata.
De exemplu: desi nu exista doi indivizi, gemeni, care sa aiba
medii identice, toate mediile umane au anumite trasaturi
comune.
- Intre mediul natural si individ se interpune un mediu uman.,
mult mai semnificativ.
- Interactiunea individului cu societatea si cultura determina
formarea majoritatii modelelor de comportament si chiar a
raspunsurilor sale afective cele mai prfunde - pattern.

 In contrast cu insectele, omul este produsul final al unui proces

evolutiv orientat in intregime spre o individualizare crescanda.
Omul nu are instincte, el trebuie sa invete aproape tot ceea ce
face.
Membrii speciei noastre par sa posede intrinsec capacitati de
diferentiere si de individualizare mai mari decat membrii oricarei
alte specii.
Suntem maimute antropoide care incearca sa traiasca asemenea
termitelor, desi suntem aproape total lipsiti de echipamentul lor.

Universalitatea - oricare ar fi geneza societatilor umana, ele au,

cu toate, anumite trasaturi comune: societatea a inlocuit individul
ca unitate semnificativa in lupta speciilor pentru existenta.
Durata societatile persista , normal, mult dincolo de scurta viata
a fiecarui individ.
Autonomie functioanal - societatile sunt unitati functionale
operative.

A apartine la o societate inseamna a sacrifica o parte din libertatea

ta individuala, oricat de usoare ar fi constrangerile pe care
societatea ti le impune constient.

Diferentiere interna- activitatile sunt necesare vietii ansamblului

fiind impartite si repartizate intre diferiti membrii.
Societatile sunt ca structurile istorice, deoarece structura acestora
se schimba in timp. Pentru ca ele sa supravietuiasca, au nevoie nu
numai de membrii , ci si de specialisti.
Experimentele de laborator demonstreaza ca si bunul simt ca resita
invatarii se bazeaza pe recompense/pedepse sistematice.

Cultura , ca ansamblu , este un agregat mai mult sau mai putin

organizat de asemenea modele => modele culturale, fara de care
nici o societate nu ar putea supravietui sau functioana.

Prin folosirea metodei incercarilor si erorilor , modelele culturale

ale unei societati ajung, in general, sa se adapteze reciproc.
Sistemul social , luat ca un intreg, este o configuratie mai larga de
modele culturale.
Fara cultura n-ar putea exista nici sisteme sociale de tip uman, nici
posibilitatea adaptarii la ele.

 Rolul individului fata de societate este

dublu=> ca indivizi si ca unitati sociale.
Pentru a functiona eficient ca unitate sociala, individul trebuie sa-si
insuseasca forme stereotipe de comportament, anumite modele
culturale.
Ceea ce-l determina pe individ sa se apropie de aceste modele este
faptul ca ele satisfac trebuintele personale, si , in special , trebuintele de
raspuns favorabil din partea celorlalti.
Individul invata aceste modele ca totalitati.
Prin instruire si imitatie el isi insuseste deprinderi care-l determina sa-si
joace rolul social intr-un mod mai eficient, insa in mare masura
incostient.
=>> marea importanta a studiilor de cultura pentru psihologia
personalitatii; cat timp psihologul nu stie care sunt normele de
comportament impuse de o societate data, si nu poate sa le
acorde partea care le revine in dezvoltarea personalitatii, el
este incapabil sa patrunda dincolo de ecranul conformitatii
sociale si al uniformitatii culturale, pentru a-l gasi pe individul
autentic.